A Naturalistic Study of Social

Influences on Meal Size among

Moderately Obese and Nonobese
Subjects
DAVIDS. KRANTZ,PHD
Introducere
Studiul de față a examinat cantitatea de mâncare aleasă de oamenii moderat obezi și non-obezi într-o
cantină universitară, în contextul in care mănânca singuri sau însoțiți de alții, în timpul prânzului.

S-a creat ipoteza conform careia cei mai mulți indivizi supraponderali sunt conștienți de sine în ceea ce
privește mâncarea din cauza presiunilor sociale percepute și că, prin urmare, persoanele obeze ar alege
mai puțină hrană (adică, suprimă aportul) atunci când mănâncă cu alții decât atunci când sunt singuri.
Scop

● Scopul prezentului studiu este acela de a examina influențele sociale asupra

comportamentului alimentar într-un cadru natural.
● Observarea faptului ca presiunile sociale percepute asupra persoanelor
obeze vor duce la o modificare a alegerii lor alimentare.
● Observarea modului în care alegerea mărimii portiilor persoanelor
supraponderale și non-obezi este afectată de faptul că se așteaptă să
mănânce singuri sau în compania altora.
Metodologie (stabilirea esantionului)
Cercetare cu o abordare de tip observator

● Observatiile au fost facute de catre o persoana evaluator (anterior pregatita), in toate zilele in care
se tineau cursuri, pe o perioada de 2 saptamani.
● Subiectii supraponderali au fost alesi la intamplare pentru observatie.
● Toti subiectii au fost clasificati dupa varsta aproximativa(estimare vizuala) si sex si datorita unor
limitari de precizie date de imbracaminte, care ar fi putut crea deviatii, au fost exclusi din observare
subiectii care pareau moderat obezi.
Metodologie (stabilirea esantionului)
Cercetare cu o abordare de tip observator

● Vârsta medie estimată a fost cuprinsă între 27 și 28 de ani, iar categoria de vârstă cea mai
frecventa a fost sub 25 de ani.
● Evaluatorii au remarcat doar acei subiecți obezi care păreau a fi foarte obezi (> 50%
supraponderali).
● A fost utilizată o procedură de aproximare vizuala pentru a selecta subiecții și pentru estimarea
vârstei și sexului din cele doua categorii.
● Subiecții supraponderali au fost selectati la întâmplare pentru observație, din momentul in care
plăteau pentru alimente. După ce colectarea datelor a fost finalizată pentru un subiect
supraponderal, s-a ales următorul subiect neobez similar similar demografic care trece prin
casierie (adică același sex, similar ca vârstă).
Metodologie (colectarea datelor)
Cercetare cu o abordare de tip observator

● Subiecții au fost observați discret la distanță, în timp ce plăteau pentru mâncarea lor.
● Cantitatea și tipul mancarii achiziționate au fost introduse pe o foaie de calcul pregătită.
● Evaluatorul a așteptat până când subiecții neînsoțiți au început să mănânce.
● Subiectii care au luat mancare la pachet sau pentru care nu a fost posibil să se stabilească dacă
erau singure sau însoțite au fost excluse din analiza datelor.
● În perioadele de vârf, câțiva subiecți care erau clar singuri nu au putut găsi locuri la mesele
neocupate și s-au așezat la o masă cu străini. Prin urmare, datele lor au fost calculate ca și cum ar
mânca singuri.
● Numărul insotitorilor care au luat masa cu subiectul a fost înregistrat.
Metodologie (calcularea datelor)
Cercetare cu o abordare de tip observator

● Valorile calorice aproximative ale fiecărei mese au fost calculate prin însumarea valorilor pentru o
porție de mărime medie a fiecărui articol, obținut dintr-un text nutrițional.
● Deși aceste valori calorice nu erau în mod necesar exacte, ele permit evaluarea aportului relativ de
mancare per subiect.
● Nu a fost posibila stabilirea tipului de bautura racoritoare (obisnuita sau diet), astfel încât valorile
calorice pentru băuturile răcoritoare au fost calculate pe baza celor pentru băuturile obișnuite.
Esantion

● Numărul mediu de însoțitori pentru subiecții însoțiți a fost de 1,6

(excluzand subiectul).
● În eșantion au fost 106 bărbați și 91 de femei.
● În general, subiectii au ales mai des să mănânce cu însoțitori decât
singuri.
Rezultate (cantitatea mancarii)

● Predicția era că subiecții obezi vor mânca mai puțin atunci când erau însoțiți decât atunci când erau
singuri.
● Intr-adevar calculele indică faptul că persoanele obeze care au mancat singure, au mancat mai
multe calorii decat atunci cand erau insotite.
● Dar non-obezii au ales sa manance mai mult cand erau insotiti versus atunci cand erau singuri.
● În plus, testele Newman-Keuls au arătat deasemenea că persoanele obeze au ales sa manance mai
mult decât cele normale doar atunci când au fost singure , dar au ales cantitati echivalente atunci
când au fost insotite de alte persoane..
Concluzii
● Aceasta observare calitativa a examinat valorile calorice ale meselor
alese de persoanele supraponderale și nonobese, în funcție de faptul că
subiecții mâncau singuri sau insotiti.
● Rezultatele au indicat faptul că subiecții obezi au achiziționat hrană
semnificativ mai puțina atunci când au fost însoțiți decât atunci când au
fost singuri.
● Rezultatele arata importanța presiunii sociale in alegerea cantitatii de
mancare ingerate.
Concluzii

● Persoanele obeze care mănâncă singure aleg mesele cu semnificativ

mai mari in calorii, decât cele care mănâncă împreună cu altcineva -
ceea ce demonstrează ca pare a fi un efect de „suprimare socială”.
● În schimb, subiecții de greutare normala care au mâncat cu alții au avut
efectul opus. Practic au incercat sa se supuna majorității, si sa manance
o cantitate similară de mancare, cu ceilalți, posibil obezi.
Bibliografie
● Krantz DS: The social context of obesity research: another perspective on its place in the field of
social psychology. Pers Soc Psychol Bull 4:177-184,1978
● Psychosomatic Medicine: February 1979 - Volume 41