NOTE
GENEZA ORAŞULUI SIGHIŞOARA
t abi lirca faze lor de evo luţi e ale centre lor urbane, deter-
S m in area suees iunii apa ri\,ie i cv arta lelor ş i străz il o r , p recum
ş i sc h i ţ a rea sp ec ifi cului co n st ru cţii l or ş i im ag inii loca litft-
ţ il or sî nt foa r te im por ta nte atît pen t ru istor ie în genera l ş i
istor ia a rhi tectu r ii în spec ia l, cît ş i pent ru studiil e de sis-
L<'m at iz a rr . Impos ib ili tatea exec u tăr ii un or săpături arheo-
log ice s ufi c ient de amp le d uce la neces itatea abo rd ă r i i a ltor
c[t i pentru l ăm u r irea evo luţi e i urba nist ice a oraş ului. În
caz ul S i g hi şoare i aceas ta se poale face p rint r-o a n a li ză a
slru clurii pl a ni melrice a oraş ului , co r oborată cu informa \:i i
doc ume nta re ş i de a lt[t n atu r ă, obţi n î n d u- se răs pun s uri -
ca ş i în cerce tă ri din a lte domenii - cu un gra d de proba-
b ili tate d ifer it de la caz la c::iz.
Zo na oraş ului a fost l oc u ită din ce le ma i vec hi t im puri ;
în acest sens ex istrt urme bogate atît din per ioa de le geto-
d acă ş i roma n ă, cît ş i din seco le le ul te ri oa re retrager ii Aure-
li ene d in Dac ia .
Dezvolta rea e i d eosebit ă în curs ul ev ului mediu se dato-
rează în cruc i şări i a ic i a d o u ă d rnmuri imp ort.a nte: p rim u l,
d e la Bă l gra d (A lba Julia) spre estul Trans il va n ie i, du cea
prin Va lea T îrnave i, ia r a l doilea, cea m a i sc ur lă l egăt u ră
înt re Bra n ş i Cluj , Dăhîca sau Dej, urm ărea Va lea Saeş ului 1 •
Intersccţ- i a un or aseme nea că i de c i rc ulaţi e avea o imp or-
La n\ ă strateg i că d eoseb i tă . Este de r ema rcat că denumirile
I oca li Lă \.i i (C astrum Si ghişoara 3 -
Sex 2 - SchăfJburg - Se-
yesvar) s în t legate de n oţ iun ea de cetate . O asem enea co in-
c id enţă a denumiril or nu es te frecve n tă. Ea se î n tîln eşte
la pu ţ. in c ce tă \:i- ce n tr e de comitat. ş i la a lte cîteva cetă ţ.i
imp ortante într- o p eri oa d[t t im pu ri e, cla r, de exem plu , la
nici o a l tă loca litate din Prov in c ia S ibiului , de ca re a apar-
ţi n u t ş i S i ghi şoara . Chiar da că nu a u fost efectuate pîn ă în
prezent s{1 păt u r i arheo log ice, aceasta ne p ermite să a dmitem
ex isten \:a pent ru începu t a une i cetăţ i'; este pos ib il ca ea să
fi fost î n fiin ţată în seco lul a l X II- lea 5 .
Denumirea unui cart ie'r al oraşului ca „Cetate" ş i evo lu ţ ia
l oca li tăţ:i i din seco le le X III -X IV a rată că fort ifi caţi a t im-
purie se găsea p e D ea lul Şco lii 6 , ampl asa rea găs indu-ş i expli-
caţ i a în relieful te renului: dea lul , abru pt, a re pe pa r tea lui
sup er i oa ră un mic p latou. Este probabil ca for t ifi caţ iil e
ini ţ i a l e de a ici să fi fost din lemn ş i p ă mîn t, da r sp ec ificul
ş i traseul lor exact vor putea f i clas ifi cate doa r prin să p ăt uri
a rh eo log ice.
Terasa ca rt ierul u i Cetate, s i t u ată ap roap e la jum ă tatea
înă l ţ.imii D ea lului Şco lii , p e partea di nspre Tîrnava, este
d e limi tată pe ce lela lte t re i pă r ţ i tot de ve rsa n ţ.i a brup ţ i.
D ato rită reliefului , terasa, apropiată de v îrful dea lului , a fost
o z o n ă feri tă, ava ntaj oasă p entru satul cetă ţ.ii. O serie de
elemente a ra tă că s-a u fo los it aceste c irc um sta n ţe fav orabile.
Ma i întîi , d esfăş ura rea ulteri oară a acţi unil o r ju r idico-a dmi-
nistrat ive exc lus iv în cart ierul Cetate, în s itu aţ ia p ăstră rii
1 O. MITTELSTRAll , Bei lrăge zu r S ie<ilu ngsgesc/1icllt e S iebenb iirgen s
im M ilt ela ll er, Miin cb en 1\J61 , h arta 1-5.
2 F . ZIMMER MANN, C. WERNER. Urku nden bu cli zur Gesc /iicl1te der
Deu tu lien in S iebenbi:irgen , vo i. I , Sibiu 1892, p . 111.
3 I. IOR DAN, Topo n imi a ro m dneasccl, B u c ur eş ti 1963, p . '309.
4 R . SCJ-I UL LER, A ll -Scliii{Jb urg, Sig hi şoa r a, 1934, p. 13- 14.
5 K . H OREDT, Con/ r i bu/ii la istori a T ran silrm n iei ln seco lele JV-
X ll l , B u c ur eş ti 1958, p. 121 ; G. T R E IB E H , Sc lră/Jburg - S igliişoara -
Seges uar, în „S leb en blirgisch-siichsischer J-la usknlend er", J a hrbu ch 1970,
p. 74.
6 V . DRĂGU T, Ce tatea Sig liişoara , B u c ur eş ti 1968, p . 9, 21.
http://patrimoniu.gov.ro
I' A UL NIEHEUM A rnn
în cursul ev ului mediu a un or trad i ~ ii oda L[t stab ili le, se
poate expli ca num ai p rin ex isten\.a a ic i a un e i aşeză ri în a in tea
înfă p t uir i i l oca li tăţ ii în Va lea Şaeş ului 7 • Evo lu\:ia în co n-
t inu a re a l oca lităţ ii , refl ectată ş i pr in amp lasarea a ic i a
un or m onu men te deoseb it de vechi ( Mănă s tirea Dominie:rnilor ,
Turnul Do!Jarilot', ruina bisel"ie ii el e lingă Sem·n 5eolarilor)B,
p l edează în aceeaş i di rcc\ ie.
Dova da cea m a i co n c l ude ntă o co nst it11 ic î n să pa rce la rea
Cetăţ ii (fi g. 1)9 • l n un e le locur i ex istă cîtc o proprietate
ap rox imat iv pătrată, ca re nu se încadreazrt organ ic în parce-
la rea ge n era l ă, a poq.iunii respect ive a car ti erului (fi g. 2)
~ i care, dec i, n u dateaz[t din p erioa da efect u ăr ii aceste ia.
L im ile ie lateral e a le lotur il or f iind a desea legate ş i el e a nu -
mi te deca laj e a le fron tur il or st răz il o r , este, ce l p u\:in în unc ie
cazuri , exc lus ca p ropr i etăţ;i l c s{t fi apă ru t p rin sch i m bări
d ectuatc ulte ri or împă r ţ irii ini ţ i a l e 10 ; în co n sec inţ ă se
impun e concluz ia apar i\:ie i lor anterioare11 . 1ntr-o p rirn [t faz[t
a u existat, ca ş i în a lte a şeză ri t imp ur ii cîteva prop ri etrtţi
izo late, care au fost fi e cur\.i cu d im ens iuni redus1', li ps ite
de gră dini , fi e co nstru c\:i i sing ul a re (f ig. 4 12).
Greu de aprec iat este nu mă rul lor la o d ată f i xă . Ce le cca 30
de propri etă\: i izo late care a u p ut u t ex is ta în cart ierul Cetate
(fig. 2) nu au apă rn t d eo d ată, c i s ucces iv, în parte dup ă
sta bilirea aic i a un or co l o ni şt i . U n p un ct de reper îl const i-
t ui e doar evo lu ţ:ia m a i rece n tă ş i , confo rm aceste ia, la data
stabilirii co l o ni şt il o r num ă rul prop ri etăţ' il or a ajuns la
v reo 10 - 20.
Pent ru caracterul a şeză rii un prim c lem en t semnifi cativ î[
('Onstituie distan \:a re la ti v m id t între p rop ri etăţ. i: dato ri tă
acestui spec ific terenul lib er nu p utea f i fo los it pentru agr i-
cu l t ur ă c i doar ca p ăş un e de noapte. De limi tă ril e loturil or
a u fost, probab il , foa rte s impl e, iar co n stru c~ iil e, judecî nd
dup ă s i tua ţ· i a din a lte aşez ăr i contemp orane, ma i curînd
b orde ie, ş i event ua l, semiborde ie sa u case de lemn ,13 or ient ate
ca ş i cur \:i le, co nform p uncte lor cardi na le. Co n stru cţ iil e mo-
deste, ampl asate neregul at, au determinat imagin ea ge n era l ă
a l oca li tăţ il or , caracte ri zată print r-o notrt p itoreascr1 ş i o
în ca drare perf ectă în pe isaj.
Fo los irea în condi \:i i bun e a terase i ca păş un e de n oapte
ş i d esfftş urar ea lini şt i tă a v ie\'îi cot idi ene a u fost favo rizate
7 G . D . TEUTSC H , D ie Scliii/J burger Gem ein dercc l11rn ng 1 1011 1522, în
„Archiv des Verei ns fli r siebcn biirgische La ncl es kund c", vo i. T, 185:3, p. 140 .
a V. D H ĂGU T . op. cil „ p . 31- :32; F . MOLLEH, Arclieo lo.1Jisclre Sk iz-
zcn mm Scliă{Jllllr{J , în „Archi v„„" vo i.]! , 1857 , p. :109, 398 ş i 4 1 t - 412;
H. SCHULL ER, op. c it„ p . 18 ş i 23 .
0 Pentr u toa t e p ro blemele p r ivind modul in terp r etăr ii pla n ur il or de
parcelar e vezi : P. NIEDEHMA IER, Dewo llarea centrelor is torice a le ora-
şe lor m ed ieua le d in T rans il11a11ia pi n ă la s (irş itul seco lului a l XV I- lea, teză
d e doc tora t. 1975, p. 7-21.
10 Pentru sp ecific ul un or de zm em b r ă ri făc ut e in scopul indes irii p a r-
ce l ă rii vez i : P . N IEDERMA I EH, Dezuo llarea u r ba nis ti că şi arliilectoniccl
11 unor oraşe lr a n s il uă n e n e din seco lul a l X ll- lea pl n ă în seco lul a l XV I - iea,
in „S tudii d e istori e a n a \.io n a lil ii ţii germa ne ş i a î nfr ă pri i ci cu n a ţiun e a
r o m â n ă," vo i. r, B u c ur eş ti 1 976, p. 122-123.
11 I bid em , p. 1U - 125, 132 ş i 136- 137; id em , Dcwo ll area centre lor
istor ice„„ p . 21 -22, '30-31 ş i 39.
12 P rin indi car ea c urţil or izola t e s- n mm ă ri t, cn şi in fi g. 5 - 8, r eda r ea
imaginii gen era le a pla nim etri ei locn li t ii\ii ; ord in ea in ca r e a u :i p ăr ut
diferit ele p rop ri c t ăţ.i d e acest ~en nu este i n să sigurii.
13 Pen tru r ăsp indir ea ti mpuri e a di feri telor ti p uri el e con s t r u c ţii vezi
el e exemplu : Şt. PASCU, Vo ieuodalul T ransilrm niei, voi. I , Cluj , 1972, p.
:J7 ş i 39.
67
 de o d e lirniLa r c pre c i să a s uprafe \e i a fer e nt e aşczi:i rii ~ i de
conLro larea accese lo r în ea . Situa\ ia din aşezăr i s imil a r<' - ca
0r [t ş ti e 14 - ş i evolul.ia ulte ri oa ră a SighişoarPi p lecleaz[t
1w nLru ex is le n\a în această faz ă timpuri e a unt•i 'ingrădiLuri
~ i a ic i ; ca poale să Ii fost f o rm a l ă clin m ă ri.k ini ş, ş i c, ·e nlu n l
din lemn. De limit area , î nco njurînd , s upra fa \a re ia Li\' m nrc
pe car e se găsea u propriel ă \ il c izo la l.l', a urm [t riL, probabil ,
m a rg in ea terase i. l nelt' parL i c ul a riLă \i a le planim e tri e i
Cetă\. ii pl e d ează co nco mil.enL pe nLru exis len\ a ~ ia a lLo r linii
ele cl e i im il a re. inlru cîL s-a u p ăs LraL p c o I ini c 'lrci d cca la.i c
S i g hi şoa rei -în zo na T urz ii , liLc raLurn i sto ri că d atcazf1
co l on i ză ril e în a propierea ora~u lui după aces t eve nim c n1. 1r.
Tinîncl scama ş i d e co nLc• x lul muL[trii p o pul atic• i 1·c·s p ce li vl'
( d a lo rilă unor mniLc d eose bite se urm ă rea c rea rea unui
a,·anla j p e nLru aceas ta ş i nu c lib c rarra 1111 Pi zone pentru
a ll. i locuitor i)rn, este foa rte p os ihil ca „oas p·\ii " să s t' fi
aşezaL fi e în a in tea ple că rii e i, fit', conl'orm d a lă rii nn o r co lo-
n i zăr i în zo ne limit ro fe, prec um ş i î n fun c ti e d e st ilul go ti c
n i J) isr riC'il o r clin păr\il e S i g hi şoa r e i ş i a lLe e lemenle 17 , dup [t
in ceput1tl seco lului a l Xffl-l ea.

~ I

11,

TOOm

.- -· Limite de parcele şi construcţii'

Fronturi principale ale parcelelor'
Cursuri de apă

Fig . J. S iglii şuarn . J'a rcc /arca zon ei cenlrnle (~1 870) Celule : 1 - I' iafa Ce lă.Iii , 2 - S ir. Şco lii, 3 Scara Şco larilor, 4 -
Dea lul :;;co lii , 5 - S ir . Cos i/orarilor, (} - Pi a /a Muzw lui , 'l - S i r . J\11<1.mls.l irii, 8 - S ir . l3aslio 1rnlui , 9 - Si r. Timp larilor, 10 - Dup<l Zid; a -
B iserica din Dea l , b - min a un ei biserici , c - J\lftinăslirea Dominicanilor, d - J\llănăsli r ea Dominicane lor, e - J\lfă n ăs lir ea Franciscanelor, f' - Tu rnul
Dogar ilor, r; - 1'11rrml c rt Ceas [ Poarla din Fafă], lt - P oa rta din Dos.
Oraşu l el e Jos: I - Tl m cwa , J.l - P1r1ul C 1inelui , 111 - I'1r1ul Şaeş; li - P ia /a L enin, .1 2 - Sir. Glt . Glworgltiu- D ej , 13 - S ir. Mo rii , J1t -
S ir . Podu lui , 15 - Sir. N. l orga, JO - S ir. Gen . Grigorescu, 1 7 - Slr. Glt. Coş bu c , 18 - S ir. ŞI. O. Iosi f', 19 - S ir . I. C ltendi ; i - Sp ital .

din ca re două î n Jro nluril c s lr. Şco lii ş i unul în fr o nLul s Lr.
Cos ilo ra ril o r , es le probab il să Ii cx isLat c încl va pc linia mar ca lă
el e d eca la j e le r esp ect iv e o în g r ă diLur i\ cc Lrave rsa Lc rasa. N u
cs lc exc lu să ni c i ex ist e nta un e i a d o ua linii s imilare, s i tuată
la nord d e prima , în zona în ca r e se sc himb ă s is te mul ele
pa rce lare a l cva rla lc lor din dreptul s tr. BasLio nului ş i JVJ:ă­
n ftslirii (fi g. 2). Ex is trn\ a lo r va Lrehui ver ifi cat[t prin săpă­
Lur i a rh eo log ice.
T ot prin ase m e nea ee r celă ri rstc n ecesa r să se co ns lalc
d acă a ex is La L o forL if ica ! ie ş i evcnt ua I o aşeza re [oa rLe tim-
pu ri e pc Dra lul Ţi ga nil o r , ce se găseş lc între 11.ILim a por\iun c
LoLuril e ame najate c u ac eas tă ocaz ie fiind mai mi ci
d ecît parce le le contempora n e a le ţăranil o r din sate o bi ş ­
nuite, r czu ltă că la in tersec! ia im porLantă a drumurilor d e
a ic i s-a s ta biliL o popu la\:ie c u oc up a\.ii ca re nu neces ita u pro-
pri e tă \ i a tî t d e mari - ad i că m ese ri aş i ~ i co m c r c i a nţi1 8 .
De a ic i r ez u ltft cft prof i Iu I eco nom ic d e m a i tîrz iu a I S ig h i:;;oa re i
a în ccpuL să s e co nLurcz c înc[t în seco lul a l XIII-i ea.
P e n lr u a ceasli\ p e ri oa d ă p u tem d ete rmina r e lat iv cxac L
m ă rim ea hota rnlui . Din s upra[a\.a u l terioa r ă d e a proxim a li v
15 I<. K . KLE I N, Transs y lvanica, Mlin e hcn 1963, p . 166 - 189 ş i

a Pîrîu lui Cîin e lui ş i Tîrn ava .
Sc himb ă ri în m odul c, ·o lu\i c i I oca lilă \ii au inte rv e nit
o da tă cu co lon izarea aşa z i ~ il o r „oaspe~ i " . Stabi lirea exactă
a p eri oade i în ca re a avut loc aceasta cs lc însă probl ematic[1.
Porn ind înd eosebi d e la mularea între an ii 1264 - .1289 a
un o r loc uilori clin zona Sasc hi z ul11i - a di că din ap rop ie rea
11 P. N IEDEHMA l E.R , JJ ezvoll area ce nlrelor isloricc „ „ p. 21 - 22.
ha rta 11 ; vez i ş i T h . NAG LEH, Aşeza rea saş ilor ln Trnns ilvania ş i apor lul
lor la dezvo ltarea soc ie l ă /ii feuda le româneş ti , in „Studii ele is tori e a n aţ io ­
n a li tăţii germ an e„.", p . 68 - 60 ş i p l anşa II.
rn K. K. KLEIN , op. cil„ r,. 178 .
17 Ibidem , p. 170 - 183; P. NIEDERMAIE.R, Dezvollarea ce nlrelor
is torice„„ p . 35; TH. NAGLEH, op. cil„ p. 68.
18 P . N IEDEHMAIE.R, Dezvo ltarea itrbani~lici1 ş i arhilec lonici1„ „
p. 123; idem, Dor{kern e cmf' dem Ge biel cler Sieben S liihle, în Forsclnutgen
ZLLI' Vo lks unei Landeskunde, vo i. 16/1, 1073, p . 61-63 .

G8

http://patrimoniu.gov.ro
 mul t ma i ma ri ; în acest se ns p l e d ează di[errn\a înLrc num ăru l
Lo la ! a l propr i ctă \:i l or no i ş i ce l d in Cc La lc, rrccum ş i oc up a rea
lî rz ir (în sec. X l V) a u lLime lor s uprafeţe li bere cl in in te ri orul
aceste ia. Penlrn a cl ele rmina parcr la rea ini\i a lft clin Oraş ul 111•
Jos se poa Ll' racc a bs tra('\ ic ele zo ne le s it naLe la cl i sLa n ~ft ma i
,ma rr de rorlil'ica \i c ~ i ce nlrn (vez i J ig. 15). Ţ inîncl seama ci<'
panLa ma rc a versa n\ il or lerase i, cla r ş i el e. co ns idere nte de
ap i'i ra re, nu pol fi r1·ea vec hi ni c i pa rce lele s ilu alc s ub Cr·La le ,
a di că î nlre aceas ta ş i slr. l. Chen cli , Pi a \a Le nin ş i sLr. !Vfo rii ;
o v îrs l ă mai ma rc a re dec i cîlc un cva rLa l, com pus din !ol uri
mar i, s iluaLc în dreptul sl r. Mo rii , P ir \c i Lenin ~i str. G h .
(; hco rg hiu-De.i ([ ig. 9). Da r g rupu l parce le lor a l" crcnl. sLr.
G h . G heo rg hiu -Dej fiind a me naj a t. în urm a un or !oluri mai
m ic i clin drepLu l str. Ge n. G rigo resc u (vez i ~ i l"i g. 7) ş i cuprin-
zî nd ce l pu\in 16 parce le ame najalc cl 11 pă o co ncep\ ic 11 niLarr1
(dec i ma i m ul lc decît puteau ex isla în faza de înccrut în
Ora ş ul de .Jo.'), nu poate l'i cons iderat ca ce l ini\ ia l, la fe l
cva rla lul el e l i n gă s Lr. Mo r.ii , datorilă nereg ul a rităţ ii par-
ce l ă rii , dovccleş Le rea li zarea lui trcplată . Ca nuc i u a l aceste i
zo ne co n s id e r ă m de i 5- 15 loturi re lativ mari, s iL11 ate ap roap
ele Cc tatr , pe un Le rcn ne inundabi l, re laL iv rcr iL, înlre P ia \n
Le ni n ş i o buclrt a Pîrîu lu i Sacs.
Mod ul rea li ză rii ş i rur il o r n~i hol ft rî Lo r pcnlrn ckzvo ll.a ren

_,
rc ly lei slracla lc ele ma i Lîrz iu , d ifcrft în ce le două ca rl ierc.
i{îndu l pa rce le lor clin Cetate a ro L sL ru cluraL pr in ma i mull.c
pasaje l ra nsversale, r ca li zî ndu -sr as Lfc l cîteva cva rla l mi c i;
accsL s isll' m ele o rga ni za re, pc ca re n11 î l înt î ln im în a ll.e
o rn şc tra n s il vă n e n e, îş i găscşLc o pa r a lel ă în p la nim etria
uno r cenl.rc cl in C<:' hos lovac ia ş i I o loni a, în ge nera l ceva m a i
reccnlc dr cîl l oca li lă\ il c Lra ns il vă ne nc. ln sc himb , parcl'-
~2 la rca cl in Ora ş ul 1l c .Jos, rea li zaLă înlr- un s ingur ş ir ma i lun g,
se însc ri e p c lini a l ra di\ici noastre.
~3 Spre deoseb ire de pa rce le le clin ca rLi cru l Ceta te , prote-
~4 j ate de c lcme nlc lc ele de lirnila re deja cx is lcnlc, pentru aşe­
za rea clin Ora ş ul de Jos s-a rca li za L, proba bi l, s imi la r a ltor
EZZ'.I 5 loca l i Lă\ i, o d e m arca ~i e nou[t. Se poaL p res upune, că ea a
cupr ins Le rcn u l parce lat ş i o paji şLe inL rav il a n ă în fa \a lui.
c=:J 6 u r m ă rind pc .ium ă.Lalca !Tase u lui ei curs ul Pîrîu lu i Şaeş.
F ig. 2. Carnc lerislicilc parcelllri i Celei/ii: 1 - clădiri obşle.5 li ş i /'orli -
{ica/i i ; 2 - proprie t ăţi izola te, probabile sa u posibile; 3 - parcele mici ,
aproape pă l rnle, cunenajale, ce l pu/in ln par te, organi zai ; 4 - / arce le re-
la ti v mc11·i, cu o fo rm ă a l ung it ă; 5 - parce le cu o /'ormil uşor al1Lngilil; a - · -·- ~r-. __ .,,.. . -
parcele cu o /'ormil n ese mni{i ca li vă .
.,,..-.
/ ~Bend01J·
1 1an~ .· · ··
.· ·
\ /
92 km 210 trebuie scăz 11\i \'J'l' O 19 km 2 a l'ere n\i pu s liclă \ii
Ben do rl'i a na (s ilu a l.ă înLrc ,' i g hi şoa r a, Da n cş ş i Slej ă r c ni ; . .......... \
/
.~
l'i u. 3) 20 ~ j o s upra fa \ft mul t ma i rn i că cc a a pa r( inul pro-
babil ini(i a l sa lu lui Vu lca n. 1n loca li lfq.il c clin sca unul S ig hi -
·--,,: <
şoa r e i r evenind în pe ri oa cfa co l on i ză rii „oaspe ~il o r " cca 0,5 .J r
gospo d i:i rii /km 221 , r cz ulLă p enLru cca 70 km 2 35 de gospo d ă rii .
Scăzînd de a ic i p r o prj c L [t~ il c a~cză rii Lim p urii rcz u lL[t în
J Sighişoara (sec.XID) )
/ .
fin a l un num ă r de 15 - 25 de p a rce le nou a mcnajaLc.
Ca ş i în a l Le l oca li lă \i aces Lea Lrtb ui e s[t [i av ul o s upra-
·.._ ........... '
. I
r a ţ ă ma i marc dec îl prop ri etăl il e Limpurii ş i o l' o r m ă a lu n g i Lă, . ·(· ·.-. . /. I
I\) l . .-·
re laL iv reg ul aLft. Ex i s L e nţ a un or aseme nea !ol.uri în Cetate
>./ \
;ir-__.., ··- . / . ._/
(l:i g. 2), dar :;; i cvo lu \i a ul Le ri oa r ă a ca rLicrului arnt[t că a ici ]
3
s-a u. amp lasaL parce le no i de acesL ge n. Es Le de la s in e în("clcs,
că s-a cftu la l. pc nLru Pic o zo n ă cît ma i li b e r ă ş i L oL u ş i ce nLr a l ă; Fig. 3. Jl olarnl ornşului (,....,1 70)
astre i se po l idenLil'ica p r op ri e lă l. il c ilu a Le înlre slr. Tîm-
p la ri lor ş i s lr. BasL ionu lu i, P j a~a CcLă \. ii ş i slr. Şco lii ca Cons lru c \ii lc pro pri cLă~ il or noi a u fost , ce l p u ~in în parte,
p ri me le parce le a lung ile; a ro · L vo rb a ma i înLîi de aprox ima- up ra lcreslrc. Case le avea u un sc he let dC' lemn , cîmpuril c
Li v zece loLuri , ca re fo rm ează part.ca m ed i a n ă a ~ i rn lui rcs- înLre c lern cnle le porlanle l'i incl ump lute cu du lapi sau împ le-
pec Li v (Iig. 5). ln ce lc la lle zo ne a le Cc t:1ţii , : iLua le ma i deparLc t i t.u ră ele nui ele l.ipiLă cu pămî nL , iar acope ri ş uril e lor erau
de centru l e i, se inLcr a l ează ma i mu lLe propr i elă\ i izo laLc înv · lile cu pa ie2 2.
înlre !oluri le a me najate în m od organi za L, ceea cc p ermite Reperc us iunil e parcc lft rilor orga ni za L• ş i a le no il or con-
p res upun erea că p ar ce la rea s i s Lc m a Li că ele aco lo esLe ma i sl ru cţ ii as upra imag inii p last ico-a rhitec lura le a l oca li tăţ ii au
r ece ntă. fost foarte imp or La nLc. Pc cînd proprietă~i l e vcc h i, izo late ,
ln l'un c\i e de Le r >nul d isponibi l, parce le le a lung iLc d in cu co n s lru cţ ii ma i j oase se înca drau pcdecl în pe isaj, ş iru r il e
Cela Le nu puLea u avea dcc ît dim ens iuni rC' laL iv mic i. În noi, cu gospo d ă rii l e lor dispuse reg u lat, m arcate ele co n strucţ ii
aceasLă s it ua \ ic este foa rt e probab il ca numa i nn c lc fam ili i ma i îna lte, se cle laşa u de natura în co nj u răloa re, op unîndu-i
să se Ji m u l\urn it cu accs Le Ioluri , a lLe le a~ezîndu-se 1n a fa ra pe isaju l a rhilcctura l, rea li zat de mina omu lui.
zone i î nt 5r iLc , unci e era p os i b il ă a menaja rea un or loturi Evo lu\.i a pînă în a nu l 1300 a av uL o im porlan\ă h otă­
r îtoare penLru s iLu a~ i a de ma i Lîrz iu . Avem pu\ ine rep ere
10 E . ·wAGNER, J-fi sloriscli-s lalisliscl1es Or tsnamenbuch f"iir Siebe11-
pentru prof ilul genera l a l l oca li Lft~ii. T imp uri u, în anu l 1298 ,
biirge11, Ko l11 Wien 1977, p. 3ul.
20 Lim ilele pust i etăţii s-a u stab ilit după p la nul căr\. i i fu nd ua r ', ln
care apare o zon ă denumită „Bagendorf" , ş i dup ă reli eful Lerenului. 22 H . PI-ILEPS , Ober die Ur{ormen des s i e be11biirgisc il -săchs iscile n Bau-
21 I . NIEDERMAIER , Dor{kem e . .. , p. 50 - 52. em ilauses, în „A.rchiv" ... , vo l. XL I , 1924, p. 2(il - 275.

69

http://patrimoniu.gov.ro
este atestat[t cxistenţ:a unei mănăstiri dominicane 23 , ceea cc

'/',~ ~--~· ...""

presup une întărirea caracterului meşteşugăresc-comercial al
aşezării. Sighişoara şi-a păstrat concomitent rolul de cetate, --l~-<=--"-"",
fapt confirmat m1 numai de atestările documentare24 , ci şi
-..:::._,
.,
-~· ,,,.... . \.

de data timpurie a exec utării unor fortificaţ:ii zidite. Deoarece \

într-un act din anul 1280 se vorbeşte de „seniorcs de caslro Se:i::",
r<·z tiltă în plus o organizare şi stratificare a locuitorilor.
\i
Evoluţia num ă rului populaţiei se poate urmări din i
ex isten(a mănăstirii. La Sibiu, Bistriţa şi Braşov, care au I ,- Î
avut de asemenea un profil dominant meşteşugăresc-comer­ _,_ ,_ ,_ ,_ ,, ,J,1/ -, - limite de parcele sau cvartale
cial şi ca re au fost situate, la fel ca Sighişoara, depa rte de f' L,,,,,-._,..-· - Delimitări masive sau fortificatii
centre ec les iastice, a apărut primu I aşezăm în t monastic în l --
Trasee nesigure ·
perioada în ca re aşezări Ic respective au avut 500 - 600 de i, - Cursuri de apă
locuitori 25 • Mănăstirea Dominicanilor din Cetate înfiinpndu-sc ~Zone construite ale cvartal~lor
înaintea anului 1298, loca litatea a cuprins probabil spre 81 Clădiri obşteşti
sfîrşitul secolului al XIII-iea aproximativ 100 de gospodării. ,..,, • • Cimitire
Procenlajul de creştere a popula\.iei faţă de s ituaţia de la "" \,.- '- ' -,..._ ? Situa fii aproximative sau incerte-
data aşezării „oaspeţ, ilor " csle foarle plauzibil 26 , cifra co n- Pig. 4. Sighişoara ln jurul anului 1200,
firmîndu-se şi prin modul înca drftrii aşezămînlului în car li erul
Cetate: terenul lui este foarte mic, ceea ce se poate exp lica
şi prin faptul că terenul construibil din zona fortificată era
deja ocupat (vezi fig. 8) şi, implicit, prin numărul însemnat
al !olurilor deja ex istente.
Din aceste date şi din structura planimetrică (fig. 1 şi 2)
rezultă modul ext inder ii zonei parcelate din Cetate. Jumătatea
de est a acestui cartier prezintă o parcelare neregulată, con-
stit ui tă în general din loturi mici, cu forme variate şi deseo ri
aproape pătrale , grupate de-a lungul un or uli ţe dispuse
puţin sistemalic. Conform planimetriei au apărut aici, atît
în zona centrală cît şi în cea marglwl.Jă , mai întîi pcQpi:.ietă\,i
mici, aproape pătrate, situate izolat; în continuare a avut
loc o îndesire a par ce lării prin realizarea unor loturi noi
Iîngă cele dej a ex istente.
Numărul parcelelor mai mari, de formă alungită, este în
zona de est redus; diferenta structurii planimetrice de aici
faţă de cea a zonei primelor proprietăţi a lungite fiind foarte
marc, rezultă că prima ext ind ere a parcelării organizate nu a
avut loc în jumătatea de răsărit a Cetăţii. Ea poate fi con-
1"ig, 5. Sig hişoara ln Juru l anului 122 5,
stituită numai de loturil e alungite situate între str. Tîmpla-
rilor şi După zid (fig. 7), dispuse regulat, dar cu mai multe
proprietăţi izolate interca late între ele.
Datorită s upraf eţ: ei reduse disponibil e în ca drul cetă \:ii ,
parcelările organizate au avut în Oraşul de Jos o pondere mai
mare. Aici s-a ext ins mai întîi şirul dintre Piaţa Lenin şi
Pîrîul Şaeş: toate proprietăţile din cadrul lui au fost avan-
tajate prin poziţ.ia lui foarte ferită. Mai problematică este
ext ind erea ulterioară. În jurnl anului 1300 s-au amenajat două
cvartale; unul situat între str. Morii, Pîrîul Şaeş şi Tîrnava,
altul între str. N. Iorga, str. Gen. Grigorescu şi str. Gh. .-·-·- ·-·-·--:
Gheorghiu-Dej, pînă la un decalaj ex istent în frontul acestei L.-
străzi, ce corespunde cu o schimbare a caracterului parcelării
cvar talelor adiacente, ele marcînd astfel o limită timpurie a
aşezării 27 • Primul cvartal este situat într-un loc mai adă­
postit, clar acest avantaj specific amplasamentului nu s-a
folosit de la bun început. După cum arată modul de frîngere
a limitelor dintre loturi , traseul străzii şi poziţia limitelor
dintre loturi, traseul frontului străzii şi poziţia limitelor
laterale ale proprietăţilor faţă de aliniamentul străzii, par- Fi!! , O, S ial1işoara 111 Jurul a111.1/11i 7250,
celarea cvartalului s-a fă cut succesiv de la nord spre suci,
adică îucepînd din partea mai puţin ferită. Cel de-al doil ea
cvarta l a beneficiat de un spaţiu mare, ce permite amenajarea
unor loturi cu o suprafaţă sporită, şi după cum arată îns eş i
începuturile Oraşului de Jos, mărimea proprietăţilor a fost
importantă. Dincolo de această deosebire între cvartale,
succesiunea realizării lor a reflectat raportul între cartieru I
din Cetate şi cel din vale. In ipoteza reaHzării mai întîi

23 F. ZIMMERMANN, C, WERNER, Ur lmnden buch „„ voL I, p,

210-211,
24 Ibidem , p, 141, 210 şi 216-217.
25 P. NIEDERMAIER, Dezvollarea centrelor islorice„ ,, p. 115.
28 Com p ară: P, NIEDERMAIER, Dezvoltarea urbanistică şi arhileclo-

nică .„, p. 116-117,

27 Ipoteza lui R. SCHULLER (op. cil, , p. 37), conform căreia ln zona '

cu prinsă Intre „cele do11ă brate ale Plrlului Saeş, 1'1rnava şi termina/ia
Plrl11lui Clinelui se găsea o deltă de revărsare mlăşti noa să cu mai 11111lle
cursuri de apă şi bă/fi" poate fi infirmată, lntrucit terenul prezintă o -pantă
uşoară, canalul din mijlocul str. Gh, Gheorghiu-Dej cu un traseu rectHiniu ,
artificial, fiind săpat după parcelarea cvartalelor din dreptul străzii, Fig, 7. Sighişoara ln jurul anului 1275.

70

http://patrimoniu.gov.ro
 a ext inderii din drep tul str. Mo rii , par ce la rea O ra ş ului de
Jos, f iind s ituatft în im ediata apropiere a Cetăţ ii ş i g rup ată
în ju rul e i, a r fi av ut ca ra cterul une i suburb ii , fapt ce a r fi
fost ma i pl a uz ibil în cazul a p a ri ţ i e i e i doa r dup ă ocup a rea
, integra lfi a teritoriului fort ificat. In caz ul a m en ajă rii a nte-
r im1re a unor loturi în drep tul str. G h. G heorghiu-Dej , prin
existe n ţa ş irul ui ap rox imat iv rect iliniu ş i implicit unita r,
zona din va le, .î i1 ca re era îng lob at - s im il ar c it s itu aţ i a din
a lte v ii toar e oraşe - ş i locul de t îrg28 , cu toate lcgiiturile
strînse cu Cetatea, a r f i av ut m a i mul t ca ra cterul une i aşe­
ză ri dist incte. E ,I em ente lc a rătate, m ot iv ul a p a ri ţ ie i prim e-
lor loturi din O raş ul de J os ş i m odul în ca re acest ca rt ier a
evo lu at în co ntinu a re fac p rob a bil ă a p a ri ţ i a ma i in t îi , a n terior
a nului 1300, a grupului de p a rce la re d in d rep tul str. G h.
G heorghiu-Dej (fig . 8) .
O d a tă cu am enajarea no il or propri etăţ i a evo luat ş i orga-
niza rea s p aţ iil o r dest inate c irc ul aţ i e i p ubl ice. In une le p ărţ i
a le Cetăţ ii a a p ă ru t o r eţea st rad a l ă î n c h egată, caracterizatii
Fig. 8. Sighişoa ra ! n jurul anlllu i 1300. prin străz i p rincip a le long it udina le, inte rsectate de m u I te
u li ţe secunda re tra nsve rsal e; în acest fe l s-a u acce nt uat pa ra-
le li sm e le cu o se rie de o raşe ma i a les din Cehos lovac ia ş i
Po lonia, a p ă ru te în seco le le XI II - XIV, cu o r eţe a stra dalft
la fe l de d easă . Modul di fe ri t de dispun ere a cva rta le lor
(aco lo ini ţ.ia l în jurul une i pi eţe ş i doa r ul te rior de-a lung ul
st răz il o r ce p orn esc din ca, ia r a ic i în drep t ul s t răz il or lon-
g it udina le) ş i n e r eg ul ar ităţ il e p ro nun ţate în t raseul fro n-
tur il or s i g hi şo re n e se d ato rează co ndi ţ iil o r ex iste nte - a di cl't
fin a nţă rii ş i p oz i ţ i e i lotu r il or t impurii , p rec um ş i spec ifi cului
te renului .
Formele ca racterist ice ce nt re lor t ra n s il vă n e n e le găs im
ş i în co nt inuare la Ora ş ul de Jos . Spec ificul comp oz i\:ie i lui
urba nist ice a co nstat în trase ul re lat iv rec tiliniu a l ş irului
lung ş i num ă rul redu s a l uli ţ.e l o r tra nsve rsa le. Ca în a lte oraşe
in c ip ien te s-a întins p robabil în faţa lui - p iu ă la pic iorul
ve rsa n t ului , resp ect iv p îrîul Şacş - o p aji şte in trav ilan ă.
Ex i ste n ţa un or în tă ri t uri în j urul cart ierului s it uat în
va le rez ul tă m a i a les d in m a rca rea pu te rni că în pa rce la rea
o ra ş ului a limi te i lui de nord-est, da r ş i din s itua rea e i exa ct
F ig . 9. S ighişoa ra l n jurul anului 1325.
în drep t ul une i curb uri a pîrîului Şaeş - a di că în ace l loc în
care se o b ţ in e a cu un t rase u r e lat iv redus a l îng rft di t urii o
s up ra fa \.ă m ax im ă - precum ş i din t raseul limi te i p osteri-
oa re a n oului cv arta l - cu a numi te te ndin ţe spre rot unjirea,
respectiv teş ir ea co l ţuril o r (fi g . 1 ş i 8) 29 • N u se şt i e în să cum
a u fost rea lizate î n g ră dituril e pu ternice din jurul aşezăr ii .
Ma i pu terni ce a u fost î n tăr i tu r il e Cetăţii. Int ru cît ex ista u
în jurul a nului 1300 chia r ş i în sa te o biş nuite biseric i încon-
j urate de z iduri de in c intă, 30 se p oate pres upune m a i înt îi o
fo r t ificaţ ie so lid ă în jurul pl atoului de pc Dea lul Şco lii . 3 1 T ur­
nurilc aferente te rase i inte ri oa re co ns ti t uie în plus un rep er
p ent ru ext inderea în tă rituril o r z idite, în p erioa da ul teri o ar ă
invaz ie i m ongo le, ş i în jurul aceste ia . U ne le din e le s în t s i-
t uate, s imila r ce lor de la Cetatea Veche din Cluj , în sp at ele
zidului , ceea ce do ve deşte încep erea co ns trui r ii lor t impurii . 32
P artea de j os a ce lor d o u ă t urnuri de poartă, pr evă zu tă cu
arce în plin ci nt ru deas up ra treceril or, cu profil e orizo nta le
modeste ş i p orniri a le unor nervuri de b o l tă s imple da r pute r~
nice, indi că în a ceastă s i tu aţ i e r idi ca rea p ă r ţ il o r respect ive
Fig. 10. S ig lrişoa ra ln jurul anulu i 1350 . în a doua jum ătate a seco lului a l X III-iea ; ş i g rupar ea a c îte
d o u ă t receri la fi eca re p oa r tă prin c ip a l ă, n eo bi ş nui tă la p or-
ţ il e ora şe l o r tra n s il vă n e n e, s-a r explica mai curînd print r-o
asemenea data re. Ex i ste n ţa t urnuril or zidite s u ge r ează exe-
cuta rea aprox im at iv co nco mite ntă a primului z id, scund 33 ,
în jurul cetăţ ii.
In zona întă ri tă s-a u construi t o seri c de edific ii rema r-
cabile. Sub corul B iser ic ii din Dea l s-a p ăstrat o c rip tă r o-
mani că - s ingura din T ra ns il va nia - , care a a p a rţinu t în

28 E. DUBOWY. Sig h işoara. 1111 o ra.~ med ie11al. B u c u reş ti 1957 , p . 25

şi 133.
29p . N IEDE RM AIER; Dor{kern e„„ R· 40; idem , Dewo llarea cen -
lrelor istorice .. „ p . 20 . „.-
ao P. N IEDERMAIER , Sie benbiirgisclle We llra n lagen , in .D ie Woc lie,
Nr. 456 din 10 .IX.1976, p . 6.
a1 V. DRĂGUŢ, op. cil „ p. 21 - 22 .
32 L. GER (), D ie cllarakleris /i sclien E pocllen des B 11rge 11baues, ln
„Act n t cchni ca Aca d emi a scienti nrum hun ga ri cne", voi. XL VI /1-2, 1964,
p . 17-26.
3 3 F. MOLLER op . cil „ p . 399 - 400; R. SC H ULLER . op . cil „ p .
F ig . 11. S ig hişoa ra ln j urul an u lui 1375 . 14- 15.

71

http://patrimoniu.gov.ro
 m od s igu r un ei cape le sa u bis eri c i Limpurii 34 ; se spun e că la
pi cio rul D ea lului Şco l ii, l îngă Scara Ş c o l a rilor , a fiin(" aL
prima biser i că parohia l ă a aşeză rii 3 5 , iar conform un ei indul-
gcn\ c din 1298, lu c ră ril e d e ronslruc\ic la Mănăst irea Domi-
ni('an [t - probabi l la roru l e i - se aprop iau d e s fîrş iL30 • S<'
parc că ş i în Orn ş ul de .Jos rxistau d ej a conslru c (" ii ob~teşl i .
1n li teratu ră se am in tesc resturi le un e i biseri c i romanice37 ;
ro nform s iLu ă rii la margin ea zon e i p a r ce late de at un c i -
\
a di că înt r-o poziţ i e specifică p enl ru as LJ'e l d e aşczăm inl e.38 - r-·- ·- ·- ·- ·- · i
<·slc p os ibil să fi apă rut sp italu l d ej a în seco lul a l XIII- iea. i ~·-- ' i
A lte construq-ii irnp orla nlc a u fosL un donjon af laL în I i
mi ca l'orlifi caţi c el e pc Dea lul Şco lii - ac lua l u l turn a l Bise-
·-....... , .)
i
ric ii clin Dea l39 ş i , probabi l, un t urn ele loc ui t , înca drat .î n
lini a de apărare a ca rli e ru lu i Cetate, c unosc ut ca Turnu l
D oga ril or40 ; avînd d eta lii roman ice ş i got ice t impurii , e l!'
au fost e xec uta Le în a intea an ului 1300. Lo c uin~c l c c urentr au
fo st însă ş i în această p eri oacl[t ca se cu sc helet d e lemn ş i
aco peri ş de pa ic , prec um ş i se m iborde ie sau bord e ie. R es tu- Fig. 12. Sighişoarn 111 jnrnl a1111l1Li 1400.
ril e 1111e i constru c \ii din seco lul a l X III- iea a u rost găsilc
în d rep Lu I str. Cos i to ra ri 101 41 . Este Yorba el e p iv ni !a u nc i
casc s:rn ma i c urînd d e un hordei , îrnpărţ"it în dou ă · în că p e ri
re lativ mar i. Pere("ii , din lemn el e s tejar , au avuL un sch e le t.
d r rezislen\ft ş i c împur il e clinlrc e lem e nte le portanL<' umplut<·
cu du lap i g roş i 42 •
D in ('Orohora rea c lern c n Le i or ară ta Lr rcz u I Lă d if:cre n !e le
ma ri clintn• im ag inil e cliferile lor ca rtiere . Zona d e est a Cctă -
1.ii , în ca r e rct:ea ua sLra cl a l ă a în cepul ele ab ia să se co n tureze,
major il atea propr i e Lăţi l o r ş i a g rupuril o r el e parce le fiind
s iluale în că izo lat, a oferit o imag in e foarte p i to r ească. Co n-
s tr11c( iil c m oclesl.c, d isp use l'oarl.e n er egu lat, se în cad rau ş i
a rnm , î n c iud a d e n sităţi i lo r Lot mai m a ri , orga ni c în p e isaj .
În pa r Lca d e ves l a Cctii~ ii se închegase deja re \.ca ua stra-
dală el e mai Lîrz iu , ş i , în co n sec in\ ă, case le d e ai c i, dispus e'
rc laliv regu lat, au co ntrastat ma i mu l t c u p e isajul natura l. .__.,. -·-·"\ ,.,.,
Spre deosebire el e a l te aşezăr i cu o rc ~ ea st rada l ă simi la r[t , ,_..,.. \
de pi ld ă din Ceh os lovac ia sa u Po loni a , înca drarea propric-
t ă\: il o r ini(i a l ', izol ate, în parce la rea de mai tîrz iu a dus -
Fig. 13. S ighi şoarn 111 j1.1rnl anului 14 25 .
('a în a lt e cartiere cl ez vo lLate p e locu l unor aşeză ri Limpurii -
la o seri c d e nereg ul ar ilă ţi ; acestea au influ en\.a t el e la hun
în cep ut spcc if icu I im ag inii p last ico-ar hitec tura le, d ct e rm i-
n înd form e ma i pu~ in rig id e ş i un anum il pitoresc a rhitec-
t u ra i.
Cea el e-a Lrc ia zo n ă co nsLruilă d in Oraşul de Jos, cu ş ir u l
c i lung d e casc , r e lali v r egul at ş i a proape n estru cturat, a
co nlraslaL ~i ea cu peisajul în c onjurător. Dar mă.rim ea su-
prafc l.c lor p a r ce le lo r ş i a zon e i libere clin faţa e i a ge nera l:
a ic i 1111 nurna .i senzaţ i a dim e n s ion ăr ii amp le a spaţ iil or, d a r
ş i aceea a li h e rlă\ ii obşlc i ca re locu ia aceaslă aşeza r e .
Înccpînd c u anu l 1300 poale fi s urprinsă tot mai c lar c rcş­
Lcrca l oca l itrt~i i ş i a irnp o rtan ~c i e i; cl ezvo l Larea a continu aL
ele ac um curs u I p eri oade i preced ente.
C r eş t e r ea în sc mnătă(" ii l oca li tăţii se ref lec tft m ai întîi în
ro lu l p e car e l-a a\·uL în orga niz area ter iLori ului . P c c inci

34 V. VĂTĂŞIANU , Istoria ariei feudale ln ţăr il e romli ne„ vo i. 1;

B u cur eş li , 1959, p. 239; V. DRĂGUT, op. cil. p. 22; E. DUBOWY ,
op. cil. , p. 104 ş i 10G. Fig. U. S ighi şoara ln jurnl anului 1450.
3 5 F. MOLLER . op. cit., p . 30 9, 398 ş i 411 - 412; R. SCHULLER,
op. ci l. , p . 23.
30 F. ZIMMEHMANN, C. WERNER, Urk undenbuch . . „ vo i. I p .
210-211. Datarea nu es te infirm ată de forme le corn lui . Acesta se compune
din dou ă travei cu p lan pătral şi o trav ee cu p lan p enta gona l. După cu m
dovedesc porniri le vechilor nervuri d e boltă de p e partea de nord, bo lta
actua l ă este d e dată m a i rec entă ; acelnş i lucru este va labi l ş i pentr u mulu -
ri le ferestrelor.
37 V. DRĂGUŢ, op .cil . , p. 22.
38 G . REIMANN, D eulsche Bcmlmnsl des sptilen M ill elallers, L eip zig,
1967, p. 9 .
39 V. DR ĂGUT, op. cil. , p. 21 - 22 ş i 38.
°4 F. MOLLER, op. cit., p . 404; P. N IE DE RMAIER , Das sc hăn e a lle

B ild der 11eimaf , în „I<arpatenr undscha u", nr. 4/IX din 23.l.197G, p. 6 .
41 Conslrucţi a se găseşte direct l in gă slrada a mintit ă, l n p arlea din

sp at e a u nei p a rcele el e formă n e re gulată, a l căre i front principal aparţ in e

Pi e~ci Muzeu lui . P roprietatea iniţi a l ă aferent ă c onstru c ţiei dcscop eriCe
nu s-a întins nici Jlină la P.inţa Muzeu lui ş i nici pînă la str . Şco l ii , fiindcă
a llfc l această con strucţie importantă s-m· fi a mplasat lin gă una din cele
două artere prin c ipa le. Parcela a ctuală fiind rezultatul un ei comasăr i , se
c o.nstată că loturile iniţia l e de aici au fost mai mi ci şi au avut o form ă
ge n er a l ă aproap e pă lrnlft.
42 GH. BALTAG, Radnabe ei nes b" inwandererwagens'l ln „N eucr W eg" ,
nr. 8583 clin 18 .X ll.1 976, p. 'J. F ig . 15 . Sig hişoara in seco lul a l XV I - lea .

72

http://patrimoniu.gov.ro
instiLu\ia tc• ril.orială ec l ez ia stică , mai vecl1l:43 , ca pitlul (atcs-
LaL document.ar în 1309) 44 , a fost d e numiLă clupă loca litatea
Saschiz, p c atun c i imporlantă , insliLu\,ia teritoria l ă politic[1 ,
scaunu I (atestat docum entar în 1337) 45 , a primit num e le
Sighişoarei. Curînd clupft aceasta, dar totuşi mai tîrziu decîl
multe alte cc nlrc Lran s ih· ănenc, localitatea a primit ca lita-
1.P a d e „c ivitas" 46 p entru prima dală în 1367. Formularea
„celalea oraşului Si_qhişoara ", înLîlniLă într-un docum e nt din
145547, d ove de şte totodată că n o \ iunca de „o raş " nu s-a fo losit.
doar pcnlru cartie rul f.etatl• , c i, în moci conştient , p e nln1
întrea ga loca lila l.e, inclusi v Oraşu l d e .Jos . Importanţa ce n-
trului se r e [l ectă în fin a l ş i în fun c ţionarea un or mon etării -
în 1435 n voievodu lui Vlad Dracul 48 , ia r în 1443 a Yoi eYo-
dul11i Ianc u de I-l11necloara4 9 •
Sporirea imp o rtanţei Sighişoan•i esle o ex pres ie a c reş te rii
puterii e i econom ice. Meşteşugarii , tot mai numeroşi , s-au
unit în b res le 50 probabi l în că în prim e le dece nii a le veac ului
a l X IV-i ea, iar în 1376 oraş ul s-a numărat printre ce le palm
ce nt r e m eş teş ug ă r eş ti trans il vănene în ca re s-a11 r eo rganizat
a cest ca; 51 [aptul esl.r rek v nnL , chiar dac[t nu au ex istat în că
la dala res p ect ivă toate ce le 19 co rp ora\ii ş i 25 d e bran şe me ş­
Leş 11 găreş Li aminlite în r<'gl em entarea- ca clru. (Jn seco lul a l
XV-i ea s înt am inliLc 8 - 10 bres le c u 18 ramuri , iar în p e ri -
oa da 1501 - 1520, 15 bres le cn 20 de ramuri.) 52 Legat el e
neces ilalea aproY izionririi p o pulaţi e i ş i a desfa ce rii produ-
se lor se p oa le presupune o c r eş te r e s imulta nă a co m e rţului .
da r do vez il e d or um e nlare în acest sens date az ă d e ahia din
seco lul a l XV- iea : co mrr\ul cu sare este al:<'s Lat în 1453 53 , iar
clr<'ptul d e a \in c tîrg anual în 1493. 54
C reş terea pute rii rco nomice a centrului a ros t direct le-
gată el e evo lu\i a d e m ogra fică ; obştea, hin c o rgani za tă ş i c u o
s tratifi ca re compl exă, 55 a fos l clin r e în ce m a i mare . Aclmi-
\înd penlr 11 prima jum ăta l c a scco l11lui al X IV- iea o c reşte re
a p opul a \ ie i similară ace lei a din a llr centre urban e Lra n s il vă­
n<' n e,56 rezult ă că în j11r11l a nului 1350 Sighi~o a ra a fos L loc u-
il [t de aproap e 250 el e familii. Decima r e lativ mare din a nul
13ti7 a J3iertanu lui , 57 s itu at aproape d e oraş , a ra tă eă zona
Tîrirnn·i Mari nu a s ufcril prea mult d e p c urma Mor\ ii Neg re'
(adicft a marii ep idrrnii d e c ium ă d e la mijl ocul Hac ului a l
XlV- lca). P opula\ ia oraş ului a ajuns spre sl"î rş itul srco lului
<.ii XlV-lca la aproap e 100 d e familii , căci în 1488 ex is ta u
dej a aprox imati v G40 58 , iar în 1587 c hia r 850 d e farnilii 59 •
1n eondit. iil e creş te rii rapide a p opula ţ ie i au fost ocupa te
Limp11ri11 ultim e le locuri lib e re în Cetate . ln zona r i d e esl
s-au amenajat a lte cîteva parce le mi c i neregul ate, în part.ea
e i d e n ord , în por\.iuni c u m a i pu~in e propri e t[tţi izolate s-a
trec ut la amenajarea or ga niza t[t a un or loturi aproape pătrate
([i g . 2) ~ i , în s fîrş it , c urîncl dup ă anu l 1325 s-a u amp lasa l
1tltime le proprict[i\ i, d e formă foarte dif erită , înspre s ud d e
zona d eja l oc uită, sub DPa lul Şco lii ([i g . 9 ş i 10).
13 TIL NĂGLER, A.5ezarea saş il or ... , p. 111.
44 F. ZIMM ERMANN, C. \>VERNER, Urkundenbuc/1. .. , vo i. I , p. 240.
1s Ibid em , p. 490 .
1u F. ZJMMERMANN, C. WERNER, G . MULLER . U rlm nden buch .. „
vo i. li, Sibiu, 1897, p. 283.
11 G. GUND IS CH, Urlmndenlmch ... , voi. V , Bucureşti, 1075, p. 480 .
1 8 Ibid em , voi. IV, Sibiu, 1937, p. 580.
10 Ibid em, voi. V, p. 116 şi 120.
50 ŞT. PASCU, J\!leş leş uguril e din Transilvania plnă ln seco lul al XV I -
/ea, B ucur eşti, 1'J54, p . 86.
61 F. ZIMMERMANN, C. W ERNER , G. MULLER, Urlcundenbuch .. . ,
vo i. II , p. 449-452.
52 G. NUSSBĂCHER , Docum ente ş i ş liri docwn enlare p rivind m eş­
l eş ugurile din Sighi şoara 1n seco lul al XV- iea, lu „Mu zeul Brukcnthal.
Studii şi co muni căr i " , vo i. XIV, Sibi u, 1'J6!l. p. 225 - 240 ; idem, Documente
ş i ş liri docu m entare privind m eş teş uguril e clin Sighişoa ra în tre 1501-1520,
'in „S ub se mnul lui Clio . Omagiu Aca d . Prof. Ştefa n Pascu, Cluj , 1074,"
p. 212-218.
63 G. GUN DISCII , Urlw11de11bucl1. .. , vol. V, p . 373.
51 G. MULLER, Slii/Jle und D islrikle a ls Unlerleilw1g cler Sie ben biir-
gisclt-Deulsclten Na iionsuni vers ili:il, Sibiu , 1941, p. 22.
55 In acest sens vezi el e exemplu : F . ZJMMERMANN, C. WERNER,
G. MULLER, U rkundenbu clt ... , voi. II , p. 67, 283 şi 322 .
5G I. NIEDERMAIER. Dezvollarea urbanistică ş i arhiieclonică . . . ,
p.116 -117 .
57 F . ZIMMERMANN, C . W ERNER, G. MOLLER, Urlwndenb11ch .. „
voi. II , p. 415.
58 A. BERGER, Vo lkszi:i/Jlung în elen 7 unei 2 Slii/Jlen , im Bislrilzer
w1cl J{ronsli:icller Dislrikl vom En de des XV . unei A n{ang des XV I . J altr-
hunderls , in „Korresponclenzblatt d es Vereins fi.ir siebcnbi'irgischc Lanclcs-
kundc", vol. XVII, 1894, p. 67-60.
59 G . D. TEUTSCH, op. cil., p. 141.
http://patrimoniu.gov.ro
M ull mai importante au [os t d e ac um parc e l ă ril e clin Ora ş u I
de J os . După am e najarea grupu lui m a re ele loturi din clre phd
st r. Morii (fig . 9) , s-a u ocupat p e la mijlocul seco lului a l XIV-
iea locur il e lib ere dintre cv arta le le ex istente ([ig. 10 şi 11 ).
În urma a ceste i înd es iri a cvartal e lor - realizată co ncomiten t
c u a c ţiuni simi lare clin a l te ce ntre tra n s il vănene - a fosl
n ecesară. ext ind e rea vetrei co nstruite prin pre lungirea str.
G h. G heorghiu-Dej pîn ă în dreptul str. Podului ş i realizarea
prim e i por\.iuni a str. J. Chend i ([ig . 11 ). Cu aceste parce l ă ri ,
zona ce ntral [t a Ora~u lui ele .Jos, care apa rţin e în mod n emij -
loc i t ele ce ntrul istoric, ş i-a primit pînrt în jurul anului 1375
planim e tria c i d efiniti vă.
U l terior s-au efectuat ext inde ri s u cccs i\' C s pre Yes t, s ud
şi csLn°. La sfîrş itul veacu lui a l XIV- iea s-a pre lung i t slr.
J. Chendi ş i aproximati v co ncomite nt s-au ame najat !o lurile
ci in drep Lu I str. G . Coş bu c ş i ~ t. O . Tos if, prec um ş i c<'le
de la înccp 11Lul str. . Iorga (fig . 12). Dupft an ul 1400 s-a
rea lizat a doua p orţ iun e a str. N . Io rga ş i p or\.iunea mijl o-
cie a str. G h. G heo rghiu-D ej ( fig . 13). În co ntinuare s-a pre-
lun g i t, înainte de mijlocul seco lului a l XV- iea, str. I. Chc ncli
ş i sim ultan s-a amena j at str. M. E min esc u (fig. 14), iar dup ă
1150 au apărut parce le le din dreptul ultim e i porţiuni a str.
Gh. Gheo rghiu-Dej (fig. 15). Greu el e precizat este în schimb
v ec him ea proprietă~i l or d e p e Dea lu.I 'figani lor ş i din im e-
diata lui apropi e re; e le ar putea să a ib ă o vec him e d eosebit
el e marc cl a r pot fi ş i re lat iv recente.
l"{ eţea ua strada l ă din Cetate ş i- a primit form a c i de rini-
Li vft odată cu amenajarea u llirn e lor propri e l.ă \. i a le ca rli e ru lui ,
în prima .i umă Late a seco lului a I X IV-i ea. Fi inel co ns Li Lui tă clin
:3 - 4 strCtzi longiLud in a lc, aproximativ para le le, ş i mai multe
pasaj e t ran sversa le, a fost co mp l eta lă ele la început de un mi c
spa~iu libe r - P ia \a Cetăţ ii - , ca re const itui e din pun c t d e
ved e re urbanistic e lem entul ce ntral a l aces te i re \.e k. O artft
deosebit d e l argă l eagă pia\a d e e lementul dominant a l întrr-
gii Cet::'ip - d e Dea lul Şco lii - ia r o strad[t t r a n s Ycrs a l ă,
in i\ ia ! el e asemenea bine mar cată în structura planimetri că ,
a lega l pia\a d e ce le dou[t por\:i principa le . (Transformare<:l
un e i porţ. iuni a acestei slrăzi înlr-un pasaj ca rosa bil co respun-
d e imp o rl.an\ e i m a i r edu se cc o arc Poarta din Dos în ultim e le
seco le .) Car t ierul pr ez intă astfe l o difere nţi e r e [oarLe pronun-
t:ată a l ă \.imii şi impli c it a im portanţei este ti ce a s trăzil o r .
E lcm c ntc lc princ ipal e sînt c lar marca lc, p ermi[înd o ori en-
tare foa rte usoar ă .
ln Ornşut ' dc .Jos a exis tat în jurul a nului 1300 un s ingur
~ir lun g, d ec i o disp oz i\.ie urb a ni s ti că simp l ă. Ce l ele-al d o il ea
şir, r ea liz at la în ceputul seco lului a l XIV- iea, nu a fost ra-
p ortat compoz i\i o nal la primul. Acest fapt nu a influ e nţ at
în prea mare m ăs urft reţeaua strada l ă a zon e i centra le a ora-
ş 11l11 i, d eoa rece la rea lizarea aceste ia s-a t„inu t sea m a d e a ce-
l eaş i c lem e nte ca la amp lasa rea prim e lo r g rupuri d e p a rce le -
ad id t d e sp<'c ili c ul te re nului şi traseul drumuril o r de tra n-
zit . U nul dintre e le urm ă rea p a rcursu l str. J. Chc ncli ş i str. G h .
Gheorg hiu-Dej, iar c e l ă l a l t ce l a l str. Mor ii. C u parce la rea
Lot m a i co mpl e tă. a terenului s-a r ea li za t s ub Cetate, la bi-
Jurca \,ia drumuril o r, o pia\ă mare, car e m a rch cazCt cen t rul
ca rti e rului. Artera prin c ip a l ă a primit în porţ iun ea e i mai
vec he, acl ic[t în a propi erea p i eţe i , o l ă \. im e d eo ch ilă, ca for-
mînd aslfe l axa el e co mp oz i\i c a Ornşului ele Jos. La pre lun g i-
rea e i ulte ri oa ră, fr onturil e au [os l distru se la di s la n\ [t m a i
mi că între ele, ob\:inîndu-se as tfe l o g r ada~ i c a imp ortan\ e i
dil'eritc lo r p o r~i11ni a le st r ăz ii. Pr in lrînluri p ronunţate, l ă r­
g iri loca le ş i cli sp oz i\ia uliţ e l o r tran sversa le s-a urm ă. ri t con-
co mite nt o s tru cturare c larfi a aceste i artere ş i , impli c it, d e li -
mitarea uno r tron soa ne d e lun g im e potriv it[t. Ce le lalLe sl r ăz i
- lo ng it udina le ş i tran sversa le - aa în ge nera l o l ă ţim e
r eclus[t ş i un traseu m a i curb , ceea cc le ca li fică drept c le m e nte
sec undar e a le r e \e le i s trad a le.
ForLifica~ii l e Cct:lpi au fost a mplifi ca te ş i conso lidate,
păsLrîndu-se în gen e ra l traseu l lo r vec hi. U n e le lu cră ri or fi
fost ef ectuate după a nul 1367 (dala atestă rii l oca li tă~ ii ca
oraş ) , 61 a lt.e le în p eri oa da c reş ter ii co ntinu e a p e ri co lului
60 Planul î ntreg ului oraş vechi vez i la : E . D UBO WY, op. cil ., fi g. 2.
61 F. ZIMMERMAN , C. WERNER, Urlwndenbuch ... , voi. II,p. 283 .
111 mai multe oraşe transilvăn ene s-a in ccput executarea fortifi caţ iilor
aproximativ in p erioada primei lor atestări ca oraş. Din a nul 1393
datează prima atestare document a ră a unei porp a oraşului (Ibidem, voi.
III, p. 48).
73
oLo rnan , adi că în prima jumăLaLt> a seco lului al XV-l ea ;'i2
di n doc um ente şt im că s-au execulaL amp lifi că ri î11 juru l
anu lui 149QH3 ş i pe la mijlocul \'C~ac ului a l XVI-lca. 64 C11 aceste
ocaz ii s-au efectuat douft s u praî n [tl~imi s ucces i,·c a le z idului
ş i , în un e i«' loc uri , înlftrirea lui prin a rce adosatc, 65 a u fost
. u p raî n ă I\a Le Lu rn uri Ir ex istcn te ş i adrtuga te a ILe le no i, s-a li
rea li zat d o u ă in c inte sec und are, tre i ronde le de a rl.il cri e şi
dou ft barbaca ne (l'i g. 15).
1n Ora ş ul dt• ,Jos s-a u executat întărituri no i de-a lun g ul
limi te lor ca rti erului în co ntinu ă creştere. P c por~ iuni înt in s<·
s-au păstrat în să şi cl e l im i tă ril c vcc h i, în g lobate în o raş .
existînd as trrl num eroase porţi, a liL pc s lrftzile pr in c ipale cît.
ş i p e ce le sec und a re.66 Da r numai î11 loc uril e CP lc ma i pl'ri-
cli tale a le perirneLrului loca li li'iii s-a u înl ocuit forlifica\ iill'
clin lemn ş i plirnînL cu zidur i ş i L111'11uri mas ive . 1naintc dl'
a nul 1500 a fost înco nju rat cu ziduri ş i s pilaluJ H7 .
C l ă diril e pub li ce s-a u sc himbat. dl' a ltfe l foarL<' 11rnlt.
S-a tenn in at şi s-a ex Lin s în repc la Lc rînduri Mf111ăstirl'a Do-
mini ca nil or ; de asc•m enea au fost eonslruite a lte douft aşeză­
minte monaslicc. 68 În ma i mul te e tape s ucces iv e s-a ridi cat
B iseri ca din D ea l, 69 au ex istat diferite ha le ck breas l ă, 70 o
şcoa l ă, 71 o ha ie72 ş i a lte le.
62 V. VĂTĂŞ IA NU , op. cil„ voi. I. p . 284.
63 G. MULLER , op. cil „ p. 25 ş i :3 18.
61 I. SClI ULLER, op. cil. , p. 20; E. DUBOWY, op. cil ., 52 ~i 5'1 -
55 ; G. USSBĂC !l ER , F leisc/lcrlurm 1111d F/eisc/lcrbas lci in Sc /lii(l/Jw·r1 .
1n Ncu. cr Wc!) , m. 834() clin 1G. TL 1!J7(), p. ().
05 F. MULLER, op. cil ., p. 1.100; R. SCH ULLER, op . cil., p . 14 - JG.
oo A. Borbely, Jfr detu i varosok kcpeskii nu11e 1 73 6- bol. C lu j. l!J4~l .
plnn şa 10 .
u7 H. SC H U LLER, op . cil ., p . 22 ; V. DR ĂGUT. op. cil. , p. 4().
os F. MULLER , op. cil. , 4 15 - 1127; R. SC ll ULLEH, op. cil ., p .
2\J - 32; E. D UB OWY, op. cil ., p. 73-77; V. VATĂŞIANU , O/l . cil., vo i. I.
p. 5:J8 ş i ()17 ; V. DRĂGUl', op. cil. , p . 31 - 33 şi :J8-3!J .
uu Die deul sc/le Jfons l în S iebenl1iirgen, Ber li11 - S ibi u 1 !J34 , p . !J.1 - !J2;
E . DUBOWY , op. cil. , p. 104; V. Vkl'AŞ I ANU , op. cil ., vo i. I , p. 23\J
ş i 535; V. DRĂGUT, op. cil., p. 31 -3:3.
10 J'. MULLER, op. cil., p . 40!J; R. SC IJULLER, op. cil ., p. 41.
11 H. SCTI ULLEH, op . cil. , p. 28; V. DRĂGUT , op . ci l ., p. 37.
1 2 F . MUL LER, op . cil „ p. 10\J - 4 10 ; H SCI·IULl. IC: R , op. cil. , p.
4 0 - 42.
SUMMARY
O n Lh c bas is of Lh e parcelli11 g out whi c h Look place i1t Lhe X ! X lh
ce nlu ry (C i g. 'I ), o r Lh e cloc um en tary i11form a ti o n a ud of ol:hcr obscrvatio11s,
th c m·tic lc a 11 a lyscs Lh c Lown-pla1111i11 g devc lopm c11L in the m edieval city.
At first , t h cr c wa s lh e wa ll ecl cil y bui l l 011 a hill a 11 d somc sca lt crecl farrns
depc11cli11 g 011 it ([i g . 4). 0 11 t. hc occas io n o[ t hc co lo11i za ti o11 of so me ha 11-
cl icra ftsmc11 ancl Lra cl es rn c11 in t h c o lll cr loca lily a 11cl in ils val ley, t hc first
we ll or "a ni zecl clistri c ls ca rn e in to lrnin g (f i g . 5). Du rin g thc Io llow in g
lnmclr cd yca rs (fi g. () - \J ) iso lalccl fa r rns fo llow cd lflt cr 011 , by ot hcr h ouscs
bel.ween th e m , wcre bu il t 011 l hc enst o r lhc wall ccl cily u11ti l lh c sud acc
or lhe Ja ll cr was i11 lcgra ll y occ upi ccl . 011 th c cast of t he wa llecl ci l y a11cl
i11 lh e cli s l ri c l clow11 lh e va ll ey or ga11 i zcd parcc lli11 gs oul took p lancc wil:hi11
http://patrimoniu.gov.ro
S îtrtem destul de hine infonna(i asupra co nstrn c t. iil or de
loc uit: din t r-un doc um ent din a nul 1367 rez ullt1 di la dala
rcspec Li\' ft ex ista u în <.:etate alît co nstru c\ii de l<'mn cî t ş i
case de p i atră. 73 Deoarece în anu l 15 13 s-a î nl'iin ţa t o hreas li'i
a zidar il or ş i p ictra ril or74 se poate ded uce cn·~ t.c rl'a treptată
a num f1 rului casr lor zidite, în parte cu etaj. 1n Ce lat1• , c11
suprafa( a e i r es lrin să, e le a u domin a t probabi l deja în curs11l
seco lului a l XV I- iea . .fudecî nd dup Ct grav 11r i vechi nu s-a
ajuns îns[t ni c i pîn i'i în a n11l 1600 - ma i a les în Ora ~ ul dt!
,Jos - la un r eg im de co ns Lru c\ii în chise.
Acest lu cru a fost h otă rî to r pentru im agi nea plast ico-
a rh itcct urală a l oca li lă\ ii . ln Cetate , case le dispu se a l ăL 11raL,
'in ş irnri re lativ lungi, au creat, chia r ş i în zona în ca re re \eaua
slra da l[1 s-a închegat mai Lîrziu , o impres ie de ordin e gcne-
ralft , persisLînd tot u ş i ~i caracte rul pitoresc. D iml'n s i11nil e
<Tesc înde a le co nsLru c (iil or ş i ponderea lot mai ma re a eas<' lor
z iditr cu pinioanl' înalte sp re stradft, au d11s nu n11 ma i la o
dorn in a re a im ag inil or de c[tlre aces te co nslr11 ct. ii , da r ş i la o
schimba re trep t· a t.ă a scă rii înLn•g ului a nsa mhl11: <' I a pftruL
ma i mic ş i LoLoclaLă ma i in t im .
1n Orn ş ul tic ;Jos, rea li za rea C\' a rlak lor no i în \'alra deja
ex i stentă a ge nerat spa(ii a rhitect ura le închegate , se nza\ ia
cle i im iL[trii lor prec ise fiind acce ntuatft el ~ exi stc n\ a înLii ri -
turi lor din ,iurul clil'erite lor zone. Co r es punzător co n ce p~i <' i
ge nera le a ca r t ieru lui , spa (iiil' publi ce a 11 fost generos dim en-
s iona te, im ag in ea lor s ugcr înd o ordin e, că r e ia îi era sl r ă in ă
r ig idiLaLea. ConsLrucl.iilt', Lot ma i mari , existent<· ş i a ic i, nu
au modifi cat a ces t ca racte r.
D in co n sLaLă ri!C' de mai sus se desp rind e pro c<•s1il co nLinu11
de evo lu\ ic ş i transfo rmare eă ru ia îi era s upu s o raş 11 l. Cmn
fi eca re ge nera\ ic s-a st ră dui t sft a dapteze în mod op t im cxl in-
deril c ş i îndl'si ril l' zon e lor pa rce laLc p rec um şi eo nst ruc tii le
no i la s itua\ia ex istc nlft, a rez ulLaL 11n ansa mbl11 om oge n ,
orga ni c închega i.
73
G. E NTZ , Dic 13au/rnns l 1.'ranss i/11 cl11ic11s im 11. - 13 . .Jalirliundcrl ,
111 „Acta hi s l ori ac a rtiurn ", vo i. XIV /3 - tJ, l\)()8 , p . .171.
74 G. NUSSBAC l 1E R, Docwnen l c ş i .5liri doc um e11larc w i11in rl 111 eş l cş u ­
guri/e rl i 11 Sig /ii.~oara 111/re 1501 - 15 .~0. p. 2 17 .
lile rcrnai11 in g nrca a lon g two rows of ynrcls. At t h c same tim c, m ore im -
portant bui lclin gs, s uc h as wa ll ecl l'orlifi ca tio 11s werc co11 stru ctccl. By l h c
111iclcl le or lh c XIV llt centu ry, wh en tltc locality was allcstccl for lhc first
Urn e as „c ivitas" , the lasl fr ec arca was occ11pi ccl, a ncl down t hc vallcy
lh c a r cn bclwcen th c bi g rows was parccll ecl 0 11t a ncl Lhc p lanim ctry of
lhc ccnlrc was fin a li zccl (fi g. 10 a 11cl 11 ). A ft crwa rcls, th e olcl part of t h e
c ity was ch a11gcd on ly by th c co11st ru ction of cvcr biggcr pa rtl y wa ll ccl
bui lcli ngs. A llh o ug l1 loca l p ec uli a ritics wcr c a lso rcgisler:cd, li re to wn -
p la 11nin g cl cve lopmc11t of lh c c i ty was gc 11 cra ll y lh c sa rn c as thnl of ollt cr
ccntrcs in Tra 11sy l va11 ia.