A N U L I. — Nr. 3.

23 A P R IL IE 1931

SUPLIM ENT GRATUIT LA „R E A L IT A T E A ILUSTRATA”.

REVISTA FAPTELOR SENZAŢIONALE

AL. CAPO NE
„ţarul“ bandiţilor
din Chicago
 2 R E P O R T A J 23 Aprilie 19">l

J a c k S p in t e c ă to r u l ?*1gările sp iritu lu i indiscret, Hoher! de prietenia şi îngăduinţa sorei A utom obilul i-a fost de măreţi
a dat şi alte dovezi, m ai Leonida. los am ericanului, căci num ai uşa i
Suni chestiuni cari ca şi sar-'t \palpabile. in cazul uce.'ftu, spiritul putut să părăsească la tim p frutm
N ’a fost n ici o prizo nieră la
inulele - pot fi încălzite a doua h i jucat rolul u nu i paravan, în do- sul orăşel.
St. Lasare care să nu f i păstrat a-
zi şi chiar a treia zi, fără să-şi ţsuI căruia au rămas ascunşi m ar-
cestei călugăriţe cea m a i duioasă
p ia rd ă sluvoareu. D im potrivă de- torii reali cari nu doreau ca nu- am intire.
vin ma,i picante. D ram a dela Me- * mele lor să fie amestecat în tr‘o a- C ălătoria în lada
yerling şi Jack Spintecătorul, de facere prea scandaloasă.... In 1027 m inistru l de justiţie i-a
pildă, ţin p ân ă în ziua de azi re­ acordat surorei Leonida ordinul F ără viză nu se poate călători
pertoriul, fără să se învechească „Legiuitei de onoare“. Ia r acum, Biletele de drum sunt foarte sem
definitiv. D in când în când sunt Cecuri d in iniţiativa m edicului închisorei pe. In plus: America face dificul­
scoase din lada de vechituri şi re­ Un proces interesant, care preo­ guvernul francez a decorat-o, cu tăţi enorme.
novate cu câte o descoperire nouă. cupă lumea fina nc ia ră din Franţa. prilejui jub ileului de 60 de a ni în Cum să pleci, totuşi, în Ameri­
D ăunăzi, cotidianul englez „D a i­ D-na Yvonne Negre, o femeie slujba închisorei, cu gradul de ofi­ ca ?
ly Express“ a publicat o mare sen­ foarte bogată, a dat în judecată ţer al „Legiunei de onoare” . Această problem ă au încercui
zaţie: Jack Spintecătorul, care a banca unde se află depusă averea s’o rezolve doui tineri germani, ii
ucis 17 fem ei la Londra şi care n ’a — pentru că bancherul a refuzat Vizita lui M organ vârstă de 17 uni fiecare.
fost n ic i odată descoperii, a fost, să achite cecurile ei, scrise pe o Au cum părat o ladă de 1 m. 41
în sfârşit, identificat. sim plă fiţuică de hârtie. D-na V- Cine crede că ,,Revizorul“ lui cm. lungime şi U) cm. lăţime }i
Faianosul spintecător a fost un vonne Negre susţine că are drep­ Gogol nu se p lim b ă decât pe sce­ n'au aranjat în ea cum au imit
chirurg celebru d in Londra. Tai­ tul să scrie cecuri pe o bucată de nă, se înşeală. Iată ce povesteşte nun bine.
na acestui personaj sinistru, hârtie sim plă şi că banca nu are ziarul „Montag“ din Berlin :
care a agitat, pe vremuri, lumea dreptul să refuze acceptarea aces­ Cu vagonul de bagaje, lada i
In orăşelul Merseberg de lângă fost expediată la Alto na ; de aii
întreagă — a fost deslegată de rec­ tor cecuri. De oarece adm inistra­
Lipsea şi-a făcut apariţia un tânăr anina să fie expediată m ai depar­
torul U niversităţii populare din ţia băncii a respins de trei ori ce­
american. S trăinul s'a oprit la cel te. cu vaporul, la New-York.
Londra, Robert Lith, care a m urit curile, d-na Negre s'a adresat jus­
m ai bun hote! — de attfel singu­
de curând. Acest Robert L ith avea tiţiei cerând despăgubiri pentrucă „Marfa“ a ajuns lu Altona. ilci
rul existent din oraş. Am ericanul
darul de pătrundere a lucrurilor reputaţia ei u suferit din cauza a- in acelaş tim p a sosit şi o scrisoi
ceasta. avea, pe lângă o figură distinsă, un re la adm inistraţia căilor ferah
tainice. autom obil m inunat.
Corespondentul din Londra al Procesul s’u înfăţişat în prim a denunţând încercarea celor 4
In orăşelul adorm it, această a- călători d in ladă de a se stiislragt
ziarului „M atin“ a încercat să aflu instanţă. Advocatul reclamantei a
puriţie a făcut ¿senzaţie. astfel, vigilenţei autorităţilor A
numele adevărat al lui „Jack S p in ­ arătat că legea nu obligă pe n i­
tecătorul“ dela fiic a rectorului V- m eni să scrie num aidecât cecuri Cine-i ? Ce caută în oraşul frontieră.
niversitătii populare, d-ra Eva pe form ulare tipărite ule băncii. nostru ? se întreabă locuitorii. Luda a fost descoperită şi du
Lith. Reprezentantul băncii a răspuns că In lista hotelului, am ericanul s'a chisă. Bieţii călători au fost scos
— Cunosic numele crim inalulu i astfel de form ulare au fost intro­ înscris: Morgan, d in New-York. m a i m ult m o rţi decât vii. Vână li
— a răspuns d-ra Eva L ith dar dus exclusiv în interesul clienţilor Proprietarul hotelului se cutre­ New-York, lada s'ar fi transform«
fiu pot să-l spun. Tatăl meu a pro­ şi că fără de aceste form ulare nu m ură. Morgan ? Trebue să fie fiul in ti'u n sicriu veritabil.
mis, pe vremuri, reginei Victoria se poate adeveri autenticitatea ce­ lui Morgan, a lui Pierpont Mor­ D enunţătorul — p robabil din in­
că nu va divulga n ic i odată acest cului. gan... vidie — le-a făcut un servicii
nume. L a L ondra m ai trăeşte fa­ Judecătorul a acceptat argumen­ — Scuzaţi întrebarea: sunteţi ic al, salvăndu-i delu o moarte si
m ilia doctorului d in West-Enil, tele reclamantei şi a condamnat fiu l celebrului Morgan ? gură.
care a m u rit întrun spital de alie­ banca la 500 de fran ci despăgu­ S trăinul nu prea ştia nemţeşte. FEDIA
naţi. Aşi provoca un scandal e- biri. Totuşi a răs)puris: '
norm , dacă n ’uşi păstra taina... Do­ Chestiunea urmează să fie des- — Da, fiu l celebrului Morgan.
vadă că tatăl meu a descoperit bătută înaintea C urţii de apel. Se Răspunsul a fost suficient pen­
pe Jack Spintecătorul, e că ti înca­ aşteaptă cu m ult interes ce va ho­ tru a zgudui orăşelul, ca un cutre­
sat prem iul de 30.000 de lire ster­ tărî Curtea. m ur de păm ânt.
line cari au fost promise pentru P roprietarul hotelului alergă fu ­
denunţarea fiorosului asasin. ga la preşedintele consitiuui co­
D-ra Eva L ith a m ai spus că ta­ Jubileul maicii Leonida
m u n a l; acesta fuga la şeful p o li­
tăl ei era spiritist. Un spirit i-a La închisoarea de femei, Saint- ţiei; şi acesta fuga la un fost de­
divulgat numele lui Jack Spintecă­ Lusare, din Franţa, a fosit serbat, putat care îşi petrecea liniştit bă-
torul sfătuindu-l să accepte deo­ deunăzi, un jubileu neobicinuit : trâneţele la Merseberg.
dată num ai jumătate din suma 00 de a ni de închisoare voluntară
Pentru a doua zi a fosi convoca­
prem iului, iar cealaltă jum ătate s’o a surorii Leonida.
tă o şedinţă extraordinară a con­
încaseze în rate. Toţi banii au fost D u p ă cum se ştie, supraveghe­ siliu lui com unal pentru prim irea
întrebuinţaţi în folosul Universită­ rea deţinutelor din închisoarea Su-
solemnă a străinu lui de calitate.
ţii populare. int-Lasare se face le către călugă­ Conducta de apă e stricată, prin
F ală de celelalte versiuni cu riţele o rd in u lu i Sf. Maria.
acoperişul p rim ărie i plouă de m ai
p rivire la personalitatea c rim ina­ Sortl Leonida a intrat în slujbă bine de un an, biserica ure nevoie
lului, Robert Lith spunea: „Lasă-i la 11 Iunie 1871, când închisoarea
să fie reparată, grădinile oraşului
să vorbească; cât tim p trăesc, nu era p lin ă de fem ei care uu fost a-
sunt răvăşite — am arnică lipsă de
va afla nim e n i adevărul“ . restate pe baricadele com unarzi­ mijloace. ,,Ce-l coastă pe fiu l lui
— D ar ce-i cu m ărturisirea doc­ lor.
Pierpont Morgan m ne scrie un
torului argentinian Stanley ? — a D in p rim a zi, călugăriţa a făcut cec de câteva m ilioane ? E ca şi
întrebat ziaristul. Se ştie că dr. cunoştinţă cu celebra şi legenda­
cum am jertfi noi, dom nule Miiller G E R M E N II P E R IC U L O Ş I
Stanley a m ărturisit, pe patul de ra Louise Michel, ,,Madona roşie“
c in c i m ă rc i“ ...
moarte, că ei este Jack Spintecăto­ a Com unei din Paris. Cu această Al G U R E I
rul. E l ar fi spintecat pântecele fe­ prizo nieră s'a făcut o excepţie ne­ P rim irea are loc in sala îm podo­
m eilor de stradă, pe care le în tâl­ m aipom enită: ii s'a permis să stea bită cu steaguri germane şi am eri­ La fiecare res.pi'raţie, microbi
nea în cartierul W hitechapel, fiin d cane. Am ericanul e vădit jenat şi periculoşi se îngrămădesc in guri
in celulă cu pisica ei de care nu nu înţelege despre ce-i vorba.
că o femeie d in acest foburg l’a se putea despărţi. Aceşti m icrobi atacă emailul din
infectai pe fiu l h ii cu o boală incu­ Preşedintele ad u n ării deschide ţilor şi sunt cauza acestor uraţi
In curs de 60 de ani, trăiţi fără seria discursurilor:
rabilă, care i-a p ric in u it moartea. întrerupere in c h ilia ei d in în c h i­ pete galbene şi a cariei care ii u
■
— M ulţi au crezut această ver­ soare, siora Leonida a avut prilejul -— D-ta, fiu l Iui Pierpont Mor­ răţeşte.
siune — a răspuns d-ra Eva Lith. să cunoască pe cele m a i vestite gan .. Moştenitorul celebrului p a ­
D ar tatăl meu n ’a crezut-o, fiin d ­ prizoniere d in Franţa. triot... însem nătatea lu i Pierpont Un centimetru de KOLYNOS în­
că ştia precis că Jack Spintecăto­ Morgan... tins pe o perie de dinţi uscată
Sora Leonida a condus-o pe
rul a m u rit într'un ospiciu englez Matta Ila r i la poligonul d in Vin- Insfârşit m u safirul începe să în ­ umple gura cu o spumă antisepti­
d in Buenos-Aires. ţeleagă. Zâmbeşte şi dă d in cap in că, care distruge aceşti germen
cennes şi a sărutat-o înainte de a într'un m o d instantaneu. Spum;
Declaraţiile d-rei Eva L ith sunt f i executată. Sora Leonida a îngri­ semn de negare.
interesante, deşi nu sunt tocmai jit-o pe Madame Caillaux care l’a ■
— Nu-i aşa... Vă înşelaţi... Nu pătrunde în crăpăturile dintri
convingătoare. De altfel nu avem împuşcat pe Calmette, redactorul sunt fiu l hii Pierpont Morgan. d in ţi şi înlătu ră rămăşiţele de a
n ic i o obligaţie să girăm spusele ziaru lui ,,Figaro“ . Tânăra anar- limemte în fermentaţie.
Sunt fiu l lu i Joh n Morgan, cele­
d-sdle. chistă Germaine Berton care l-a brul dentist din New-York... Neutralizează acizii şi curăp
Pare totuşi exact că Robert L ith împuşcat pe secretarul de redacţie ■
— D ar sunteţi rudă cu Pierpont d in ţii bine şi fără stricăciune,
a obţinut prem iul. O ri poliţia en­ al ziaru lui „A ction Frangaute” ; Morgan ?... dând em ailului un alb strălucitor,
gleză nu i-ar fi dat prem iul num ai M-me Bessarabo, care a m u rit deu­ Am ericanul surîde şi m ai jenat : încercaţi KOLYNOS-ul şi veţi ve­
în baza experienţelor sale sp iri­ năzi în spitalul închisorei; vestita — Nu... cu Jo h n Morgan. N ’am dea cum d in ţii Dv. vor fi albi şi
tiste. P robabil că pe lângă divul- m-me Marthe H anau s’au bucurat n ici o legătură cu Pierpont. curaţi.
 2* Aprilie m t

PRINTRE MORFINOMANII CAPITALEI nani nimic la mine! Mi-au luat tot!

frumoasă a nimerit într'altul, o ma­
şină de piaţă.
Accidentul a fost. cum am spus,
stupid. S'a întâm plat în drum drept,
larg, fără vehicule intermediare şi
fără pietoni zăpăciţi cari să iacă pe
conducători să-şi piardă prezenţa de
spirit.
Ancheta ii constatat ca şofeurul
taximetrului mergea, cu viteză re­
gulamentară, pe dreapta. Dreapta ţi­
nea şi frumoasa conducătoare, d-na
Ramira Gr. soţia unui foarte cunos­
cut rentier. Numai ca, o clipă îna­
intea ciocnirei, conducătoarea schim­
base brusc direcţia intrând în taxi­
metrul al cărui şofeur n avusese vre­
mea să facă nici o mişcare ca să
evite ciocnirea. D-na Ramira, in stare
foarte gravă, a fost transportată la
spital şi şofeurul ca de obiceiu, a-
restat.
rentierul. Să-ţi cumperi o maşina
N ¡im nici un ban! I icăloşii ăştia
nouă!
Peste un ceas. la redacţie, am pri­nu vor să-mi dea nici o fiolă! [ne­
bunesc! înebunesc!
mit vizita unui excelent amic, ins­
pector de poliţie: Şi înebunise cu adevărat.
Cu o mişcare bruscă, nenorocita
— Ştii: s'a închis chestia acciden­
tului de automobil. Nefiind nimeni trase pătura şi apăru goală având
numai pieptul înfăşurat in bandaje.
vinovat, nicio pretenţiune de nicăiri.
Coapsa dreaptă era acoperită de su­
Inchide-o şi d-ta. Apropos! Şofeuru­
lui i sa dat să-şi cumpere altă ma­ tele de cicatrice minuscule ale unor
şină. O jum ătate de milion! Al dra­ înţepături de ac.
_ Vezi! De-o săptămână nimic!
cului!
Pentru ce-mi cerea prietenul meu Asta e viaţă? Nebunie! Moarte!
să nu mă mai ocup de misterioasa Şi nenorocita începu să hohotească
într’un bocet isteric, cu urlete de
afacere?
fiară.
C IC A T RIC ELE REVELATOARE O infirmieră năvăli buimaca.
— Domnule? Ce i-ai făcut dom­
Spitalele nu prea simpatizează re­ nule? De-abia se liniştise. Las’o te
porterii. Indiscreţiile acestora pro­ rog! Vine „domnu doctor” şi-mi gă­
vocând uneori buclucuri medicilor— sesc beleaua.

REN TIERU L GR.

In cursul anchetei s’a petrecut un

Doriţi un pahar cu whisky sau...
o sticluţa cu m o rfină ?
Un accident de automobil stupid
cu ceva radiatoare sfărâmate şi vic­
time omeneşti — a pus, nu de mult,
autorităţile pe urmele unei afaceri
încurcate şi nedorite. Mai cu seamă
nedorite. Fiindcă unele afaceri, prin
natura şi prin mediul lor —■pun în
situaţii neplăcute nu numai pe an­
chetaţi dar şi pe anchetatori. S ar
putea spune, cliiar, că neplăcerile
cad mai mult pe capul anchetatori­
lor. Replica faimoasă din „Vicleniile
lui Scapin” — „Ce dracu căuta în
corabie?" e foarte cunoscută cu de­
osebire la poliţie.
Un automobil particular — o su-
perlm conducere interioară cu opt
cilindri, condus de o doamnă
incident care m a determinat sa trec
dincolo de obicinuitul reportaj al
faptelor diverse. Rentierul Gr., deşi
avea soţia la spital. între viaţă şi
moarte, a dat o declaraţie in care
arată că şofeurul „în nici un caz
nu poate fi vinovat". Urma, logic,
ca vinovăţia să aparţie soţiei sale.
D in cercetările organelor poliţie­
neşti, neputându-se stabili vinovăţia ^
şofeurului şi „având în vedere de­
claraţia soţului doamnei Ram ira Gr. .
acesta a fost pus în libertate. AJ^
doua zi, după amiază, bietul om sa
pomenit acasă, în strada ferentari,
cu simandicoasa persoană a rentie­
rului Gr. care i-a remis frumoasa
sumă de o jum ătate de milion lei in
cinci sute de bucăţi noui nouţe de-
ale I5:i ne ii Naţionale.
_ A fost o nenorocire! îi spunt

— „Luaţi o priză, frum oasă doam nă ?“

porţile asistenţii medicale în comun
s’au închis pur şi simplu.
Trebuia, totuşi, să văd pe frumoasa
conducătoare. Mi-era egal dacă era
¡11 convalescentă, în agonie sau moar­
tă. Trebuia s’o văd şi atâta tot.
Trecând drept fratele ei, am reu­
şit. Am reuşit chiar să răm ân sin­
gură cu bolnava.
D-na Ramira Gr. dormea. U 11 somn
agitat, cu tremurături de ploape, cu
spasmuri. M axilarul inferior depla­
sat print'o mişcare ritmică. Sgomotul
paşilor mei pe mozaic a deşteptat-o.
— Cine eşti d-ta? ce vrei?
— Doam nă! i-am spus cu brutali­
tate. Este adevărat că sunteţi morfi-
nomană?
Scena care a urmat a fost îngro­
zitoare. Bolnava neputându-şi de­
plasa corpul strivit de volanul ma-
şinei, şi-a ridicat capul de pe perne
cu o mişcare violentă. O chii i s’au
căscat haotic în vreme ce^ braţele
căutau ceva — evident un obiect pe
care să m i -1 arunce în cap.
— Ce-ti pasa dumitale? Ce-ţi
pasă? răspunse ea ascuţit. Decât m ai
întreba, mai bine mi-ai aduce.
— Ce?
— Morfina! Nu vezi că mor! Că
înebunesc! De-o săptămână nimic!
Nicio înţepătură! Pentru mine asta
e moartea! Adu-mi o fiolă. Numai
una. Iti ilau ce vrei. Cât vrei. Acum
Intre traficanţii de stupefiante
Cum nu ţineam de loc să ştiu
în ce-ar putea consista această ..be­
lea”, m a n i grăbit să-ini iau tălp ă­
şiţa.
SOCIETATEA O A M E N IL O R FINI
Doamna Ramira Gr. facea parte
dintr’un cerc foarte select de vicioşi.
Intr’o casă din strada Batiştei se a-
dunau slujitorii viciului. Bărbaţi de-
sabuzaţi, femei desaxate. fete zăp ă­
cite de viaţa factice a unei părţi
din societatea noastră. Se fuma ha-
liiş — acastă pacoste a orientului, —
se practica intoxicarea mai rapidă
prin introducerea morfinei, se priza
cocaina, „praful de zăpadă” şi se
auto-administra, în doze mai mult
sau mai puţin masive „heroina”.
Cercul din care făcea parte d-na
Ramira Gr. era unul din cele mai
închise, din cele mai privelegiate,
din cele în care autoritatea evită
să-şi vâre nasul.
Rentierul Gr. —pe care l’am văzut
în urm ă şi care mi-a afirmat că
sunt un imbecil că m ă interesez de
lucruri cari nu m ă privesc — mi-a
dat în exasperarea lui, amănunte
îngrozitoare.
De cinci ani — la patru luni după
căsătorie — soţia sa căuta în mor­
fină înlăturarea unor nemulţumiri
intime. Deosebirea mare de vârstă
 4 25, Aprilie M i
intre soţi — în desavantajul rentie­
rului — aruncase tânăra femee iu
braţele unui morfinoman. Dela îm ­
brăţişări la viciu a fost un pas. D-na
llamira a intrat în cercul „oameni
lor fini”. Morfină, cocaină, heroină,
alcool — toată gama stupefiantelor
şi anesteziantelor. Şedinţe colective
cu înlănţuiri perverse, artificiale,
sexe cerebrali zate. Lum ină galbenă
strecurată din becuri opace ascunse
după pânze pictate cu motive din
basmele Niponului. Corpuri goale
abia acoperite de pijamale de m ă­
tase.
Un „trimes special” aducea haşi­
şul sosit la Constanţa, la Marsilia
sau la Havre cu vaporul din Extre­
mul orient. Uri ofiţer de marină, vi­
cios şi el, făcea legătura. Alt trimes
aducea cocaina din Germania unde
o industrie specială o vinde in zeci
de chilograme: Uzinele dela Merk şi
dela Boehringer dau Europei coca­
ină cum lndochina şi China dau o-
piumul. Infiltraţia se face uimitor
de uşor prin conductorii de vagon-
lits, prin valizele diplomatice, prin
bagajele marinarilor, prin artistele
cabaretelor...
Autorităţile din când în când fac

D oi parteneri... in beţia m orfinei

nu mai e normal. s'a părut că nu fine dreapta. Ochiul

Şi acum e vremea să revenim la n'a mai servit-o normal. A trecui
ciudata ciocnire de automobile. deci, în stânga utrazii, cu o rntalii
l)-na Ramira Gr. eşise tocmai de bruscă a volanului şi ciocnirea i'i
la o „şedinţa’. O şedinţă mai frec­ produs cu toată violenta celor ore-t
ventată şi mai activă decât celelal­ cincizeci de chilometri pe oră
te. Sosise morfină proaspătă din Nu-i aşa că munificenţa rentieru­
alî!,u Marsilia, şi „praf de ză­ lui Gr. apare acum perfect naturali
padă' din Germania — import sis­ din partea unui om căruia nu-i plat
tematic scutit de vamă. D-na Rami- complicaţiile vieţii şi care tranşează
ra >5Î făcuse patru injecţii în doză totul cu gologani?
masivă şi prizase din belşug. Som­ Cât despre d-na Ram ira Gr. inva­
nolenţa şi excitarea la un loc — pro­ lidă pentru totdeauna, azi se găseş­
voacă o stare vecină cu nebunia. In te în Elveţia într’o casă unde suni
această stare se găsea d-na Ramira adăpostiţi astfel de naufragiaţi ai
Un m orfinom an în spasm Gr. la volanul elegantei sale lim u­ societăţii moderne.
zine.
câte-o irupţiune şi anume când „vi­ CLIPE D E NEBUNIE La un moment dat, nenorocitei i D IN U DUMBRAVĂ
ciosul” face câte-o ispravă ca aceia
a d-nei Ram ira Gr. Câteva zile po­ Spuneam mai sus că uneori vicio­
liţia şi parchetul turbură excitarea
produsă de praful de zăpadă, beţia
rece, sau idealul budic al opiomani­
sul face câte-o ispravă. Cleptoma­
nia, unele perversităţi sexuale, cri­
ma — sunt deseori consecinţele stu­
TELEFON N r. 381-82
lor. Apoi totul reintră în ordine —
în cea mai perfectă ordine.
pefiantelor. Fiindcă toxicomanul îşi
deviază judecata, fiindcă creerul lui Frizeria I. BEER, Moşilor 53
O N D U L A T IU N I. TUNS, M AN ICU RE,

C R E M A

ÍM

MARGIT
IM

ţ, Cxewo^ J e «
ÎNFRUMUSEŢEAZĂ,
î m p r o s p ă t e a z ă
Tinereţe şi frăgezime prin RflÂCKs K A IS E R BORAX C A 'i ■ ŞI ÎNTINEREŞTE
Intrebuinţaţi-l zilnic In apa Dv. d* spălat. Neîntrecut pentru îngrijirea
pielii fi â frumuseţii,
 R E P O R T A J
2) Aprilie 1931

HTDEDaPUDE
i i M O D G K

( E M U i T U L B A M N T U

Capul lui Neculiţă „intre reporteri Jos: Cadavrul lui lom e scu.
Colecţia Institutului medico-legal clin capitală s’a îm bogăţit cu un
nou trofeu. Capul banditului M arinică „Spaim a Moldovei l-a tost tri­ seste „clientul” , li potriveşte o buclă, şterge cu degetul gros, ca de pe o
mis peşcheş în tr’o cutie de tinichea rotundă, în care ar li stat po­ vază de porcelan o pată de um bră, îi nivelează musteaţa, operaţii ad­
trivit un joben „de com andă” . . . . . , m irabile p ân ă la stupefacţie.
Fresca m acabră a h ârcilor din galantarul Morgei, — însemnate pe
— Stai nu-i da drum u l! . .
osul frontal, cu num e ce-au trăit odată fosforescent pentru groaza dru­ Nenea Grigore se apropie de un raft, cotrobaieşte niţel, apoi se in-
meţilor si turiştilor - - a sporit cu o unitate. _ toarce ţin ân d în palm ă două obiecte ovale d-e faianţă, ca nişte oua
Cariera tâlharului, începută în tr’o zi turbure sau însorita, cum tre- de porum biţă. Cu un deget rid ic ă pleoape m oartă şi potriveşte repede
bue să fie clipele hotărîtoare nu num ai în viaţa răsvratitului; veghea obiectul misterios: un ochi de porcelan. Apoi cu acelaş calm, celalalt.
codrului prelungită p ână la scârţăitul căruţelor pe şosea, pana la klaxo- Capul „s’a trezit” . O chii căp rii, (aplicaţi_ peste ceilalţi), îm prum uta
nul automobilului, prada ce se denunţă singura; — traiul ţa rm u n t feţii, o ţinută severă. Te aştepţi să deschidă gura, şi să arunce o
intr’o parte de cealaltă puşcă a jan darm u lui, şi in alta de degetul des­
tematie
tinului, toate au luat sfârşit. __ U ltim a lui „privire” , face Nenea Grigorie. Mâine îl punem la
Marinică, deopotrivă cu Terente, Cocoş, Ogaru, lom escu, Munteanu, maceraţie. Peste trei zile, hârca lui, va ti în raft lângă a lui Tom eseu
Niculită, Bălan, s’au în tâln it după o distanţă de câţiva ani, pe panza
neagră a unei vitrine, unde craniile lor albe, m atncolaţe, au devenit si Munteanu. .. ,.
' Aparatul fotografic, e potrivit. Colegul nu-şi poate reţine an tic
la fel cu ale victim elor, uniform izate de moartea egalitara.
... La 29 Ianuarie 1927, am fost la m orgă să „adm ir , p rim u l plocon profesional :
— Nu m işcaţi, vă rog !
al pădurii: capul lui Ogaru. TEREN T E i
Am avut curiozitatea, mai mult profesională decât omenească, să con­ Patru luni m ai târziu. . .
templu ultim ul vestigiu al aceluia, care mobilizase în violenta sa ca- In ziua de 5 Mai, intendentul Morgei, unde am fost sa vad alt cap.
rieră, brow ningurile poliţiştilor şi creioanele re po rte riloi. Daca-şi ti al b a nd itu lu i N iculiţă, indicându-m i un spaţiu vacant între doua cranii,
trebuit să dau curs unui interes strict personal, mărturisesc ca m aşi
fi reţinut, căci dela Hamlet şi până azi, s au epuizat toate rellexiu- i
nile „pe m arginea” , unei hârce. . .
Ar rămâne doar, oarecari consideraţiuni asupra anatom iei ca­
pului, lăsând în sarcina d-lui prof. M inovici, să tragă,^ pe temeni
eventualelor tare ce se vor găsi, coneluziunile interesând ştiinţa.
Cu acest prilej am făcut cunoştiinţa lui Nenea Grigore, „mare­
şalul” Morgei, care din lunga convieţuire cu pensionarii frigori-
ferelor, s’a ales cu o doză teribilă de scepticizm. Face oficiul de
amfitrion cu o „fără de jenă” adorabilă. Aceiaşi gentija indulgenţa,
o manifestă fată de toţi m u rito rii, cu suflet sau fara, caci in fie­
care vizitator, vrei nu vrei, se piteşte un candidat la... disecţie.
De bună seamă, convins că un sim plu cap de bandit, banalizat
de toate im itaţiile de ceară ale lui Braun, nu poate im presiona un
„reporter încercat” , a găsit că e necesar să ne creieze „o stare de
suflet”. In consecinţă, îm i amintesc, am făcut un popas in hala
cu sicrie care aduce cu un magazin de instrumente muzicale, und-e
stau corect rânduite, cutii de vioară, de violoncel, şi chiar de
contrabas. . ... . .. , ...
Nenea Grigore, prim ise „marfa noua , adica ultimele ilustraţii
ale faptelor diverse.
CAPUL TĂIAT

Revăd scena ca şi cum s’ar fi petrecut eri. Capul era pe o masă,

acoperit cu o cârpă albă şi umedă, ca un m ulaj.
Fără de voie răm ăşiţa asta macabră, (exponentul unui_ om de
1.80 înălţime şi 98 de kgr. greutate), ascunsă sub o batista, te in-
vită la reflexiuni. . .
Nu ştiu de ce ai vrea să crezi în tr’o mistificare. Treime sa tie
o oală, sau un m ăr... .
Nenea Grigore rid ic ă „obiectul acoperit şi-l transporta pe alta
masă, sub lum inator. Şi brusc, ca în tr’o scenă de „magie , batista
dispare.
Capul lui Ogaru! Frumos bărbat.
E retezat chiar sub bărbie. Aşezat deadreptul pe lespedea de
marmoră, te invită la altă iluzie, te sileşte să-i cauţi trupul sub
masă. E desigur un truc! „
Banditul doarm e! Paloarea foarte puţin mortuara, genele dese,
emanate de o um bră violetă, musteaţa m ică şi blonda acoperind
¡•ura invizibil încleştată, toate concură la ficţiune.
Capul are trăsături şi lin ii aproape regulate.
Doar fălcile, probabil fiin d c ă gâtul a fost retezat din ceata, suni
masive, pietroase, im presionante. . . . . .
Trebue să fi avut o sănătate rară. Se recunoaşte şi după parul
blond, — aranjat probabil în preziua m orţii — flexibil, lucios

■' ¿ ‘ imberb. După faţă nu-j dai decât 28— 30 de ani. Are pielea
mată si curată, şi o frunte fără o cută. . .. .
Ciudat cap de b a n d it! Am căutat „bossele“ clasice. N im ic. Doar
spre tâmplă, un m ic cucui, căpătat de bună seamă, in tim pul lup­
tei cu politiştii. _ . ,• i •
Colegul meu Berman, pregăteşte aparatul. Nenea Grigore, diclu-
6 R E P O R T A J
mi-a spus: „E rezervat pen­
tru Terente” .
In ziua de 5 Iunie 1927,
taman peste o lună, „regele
b ălţilor” , a fost împuşcat.
Nu revendic pentru pre-
ciziunea profeţiei, nici un
titlu ocult. Menţionez doar,
coincidenţa.
„Nenea Grigore” , care a
jlicat în destinul lui Teren­
te, doar rolul... bufniţei, a
avut prilejul să-şi complec-
teze locul liber din galan­
tar, poate cu o certitudine
m ai aproape de adevăr, de­
cât toate năzuinţele autori­
tăţilor, deslănţuite pe urma
popularului bandit. Vă a-
m in tiţi isprăvile lui extra-
ordin are.
In carnetul meu profe­
sional, notasem atunci, ur­
mătoarele reflexii ce se a-
plică şi lui M arinică:
„Capul lui Terente, „ex-
cortat” , de un singur m ili­
tar, a fost predat „Institu­
tului medico-legal” din Ca­
pitală. Tot ce a putut cu­
prinde p ână acum o săptă­
m ână imensitatea bălţilor,
om ul ce nu se simţia bine
decât în nem ărginirea vege­
tală a Deltei, a sosit în tr’o
cutie de tinichea, mai mare
ceva decât un „termos” .
Bietul Terente! El care
spera poate cu filozofia lui
p rim itivă, aproape de natu­
ră, că moartea nu -1 va de­
părta de Dunăre, că trupul
lui răpus chiar de glontele
justiţiei, se va o dih ni necu­
noscut, între trestii şi pa­
pură !
Colegul Cuţana, care l-a
văzut viu şi., mort. îm i spu­
ne că „regele b ălţilor”, a dat dovadă, când a
fost prins, de o surprinzătoare slăbiciune...
morală.
Curajul sfid-ător, pe care l-a manifestat în
atâtea aventuri, ţinuta lui de brigand neînfricat,
cu care -1 înconjurase legenda populară, dispă­
ruseră complect.
„Regele b ălţilor“ , în alt mediu decât cel fa­
m iliar, pe păm ânt nu pe apă, devenise un om
de rând, un „caracter com un” , plecat şi lam en­
tabil. Se spune că rechinul aruncat pe mal, e
docil şi blând ca un crap.
îşi m ai aminteşte cineva astăzi, în faţa sfâr­
şitului... banal, toate m inun ile ce se spuneau pe
socoteala isprăvilor şi vieţii sale, acum câţiva
ani
A pariţii şi dispariţii misterioase, m u ltip li­
carea lui fizică, ce făcea să fie semnalat sim ul­
tan in câteva locuri, sistemele im presionante
de a se sustrage urm ăritorilor, etc., etc.
S’au găsit oameni cari să creadă că b a n d i­
tul a fost în stare să stea sub apă zile întregi,
când ii înconjura prim ejdia. 0 trestie lungă,
p ână la suprafaţă îl alimenta cu aer, cât ar fi
vrut, ca un scafandru ce s’ar fi devotat înde­
lung şi voluntar adâncului.
Bietul Terente. N ’a avut m ăcar norocul
23 Aprilie 1931
moară în tr’un ceas neacaparat de un eveni- f
inent mai im portant: schimbarea guvernului...
E al treilea cap pe care-1 descriu în mai
puţin de şase luni. Cel m ai puţin patetic, cel.
m ai puţin sugestiv.
Un cap sim plu, lipovenesc, spân, pieptănat, |
cum n ’a visat niciodată să fie. Câteva brazde,
ghiara vântu rilo r şi priv aţiunilor, îi Iiniază
fruntea. Sub ochiul şters, alte creţuri.
Glontele care a străbătut falca smulgându-i
lim ba, a concentrat toată diform area fatală, în
jurul gurii. Aci perzistă încă ne-netezită de pa­
tina m orţii, o suferinţă încrem enită, o „du­
rere vie” .
Buzele groase, tumefiate, negre, pungite de ,
ultim ul horcăit, e tot ce a rămas elocvent, din
acela care a alimentat atâţia ani reportajul zia­
relor, şi lăcom ia de .senzaţional a publicului.
Terente a fost un m it! A existat vreodată?”
N ICULIŢĂ
llaralam b N iculiţă, şef de bandă, a huzurit
câţiva ani p rin codrii Neam ţului, tâlhărind, je­
fuind convoiurile de turişti şi negustori, până
în clipa când, prea încrezător în steaua lui
bună, devenit im prudent, sfidător, a căzut sub
gloanţele sergentului de jan darm i coinci­
denţa tot Haralam bie. Temutul Haralatnbie.
N’a fost răpus atât de uşor. O luptă aprigă
în pădurea Blebea, zeci de focuri risipite de
poteră şi bandiţi, u rm ăriri îndârjite. Bilanţul:
doi jan darm i, Niegaru Vasile şi Creţu Polieff,
om orâţi; trei tâlhari, Haralam bie N iculiţă, Si-
mion N iculiţă, frate-său, şi Neculai Chirilca-
nu, îm puşcaţi.
La ce i-au servit iscusinţa, măgulirea popu­
larităţii ce şi-o creiase în urma atacurilor sale
îndrăzneţe, când fatal trebuia să termine în-
jum ătăţindu-şi trup ul: o parte în marginea
drum ului, restul la morgă?
Recitesc însem nările din carnetul meu rt?
reporter, din ziua de 5 Mai 1927, făcute chi:>r
în sala de disecţie a morgei, în tim p ce foto­
graful lua im aginea u ltim u lui decapitat:
„D upă Ploeşti, care a „furnizat” capul lui
Ogaru, iată şi T-gul Neamţ a trim is peşcheş
Institutului medico-legal din Capitală, capu!
lui N iculiţă, asupra căruia s’a pus — ca odini­
oară în tim nul haiducilo r şi arnăuţilor un
prem iu de 2 0 0 .0 0 0 lei.
A sosit în tr’o cutie m ică de lemn, şi a fost
predat de serviciul poştal cu chitanţă în re­
gulă, ca ori care obiect, a cărui pierdere sau
rătăcire e legată de răspundere.
Am văzut la grefa morgei, pe un birou, o
carte mare, cu scoarţe roşii, şi pe care era
scris cu majuscule negre: „Registru de intrare".
O asemenea „carte” , figurează în orice în­
treprindere comercială bine ţinută, în orice
adm inistraţie serios gospodărită:
..5 Mai, intrat capul lu i N ic u liţă”.
Dacă ba n d iţii în p lin ă carieră sau la începu­
tul ei, ar citi această sim plă dar turburătoare
inscripţie, suntem convinşi că ar renunţa cu
un ceas m ai de vreme, la o viaţă de aventură,
care fatal se term ină cu epitaful stereotip din
„registrul de intrare” .
De sus în jos: 1) Casa d in Tăraoviştr muie
a fost împuşcat Tomescu; 2) B anditul Lenţeu:
'■) Vestitul Ogaru; 4) Mulţimea înaintea casei
unde a fost împuşcat M unteanu; 5) Banditul
Cocos.
 23 Aprilie Î911 r e p o r t a j

Altă dală capul tâlharului era purtat p rin târg, în tr’un vârf de p ră­ cu colegul meu Lombroso, că e- S’au văzut alţii cari puteau fi­
xistă c rim ina li predestinaţi, înă- gura adm irabil în tabelele lom-
jină sau înfipt pe poarta căim ăcăniei, ca să taie pofta fărădelegilor. Nu
scuţi. broziene, şi cari au dat m inţi i-
cred- ca efectul acestei dem onstraţii să fie mai im ediat, m ai profund,
mai „moralizator” ca acel proectat de cele câteva cuvinte, strict co­ Teoria lui a căzut în desuetu­ lustre, conştiinţe luminoase.
dine. Ca şi prostituţia, crim inalitatea
merciale. * ]
D upă m ine crim inalul este un e un produs al m ediului social”.
„S’a prim it capul lui Terente” . O ricât ar fi el „regele bălţilo r” , nu se
produs al c o n diţiu nilor biologi­
poate să nu -1 fulgere un fior de groază şi remuşcare, daca ar „m edita” ce, al m ediului social. FOX
o clipă la posibilitatea unei astfel de „chitanţe” . Munteanu, Tomescu, Ogaru,
Din nou am avut prilejul să verific amabilitatea pentru cei vii, a lui N iculiţă, — nu pot fi categori­
nenea Grigore, intendentul Morgei. siţi conform fişelor clasice.
Cu autorizaţia d-lui prof. dr. M ina M inovici, am putut examina şi Exam enul anatom ic al creie­
fotografia capul Iui N iculiţă, sortit de o stea funestă să servescă drept rului lor, a evidenţiat circonvo-
piesfi de studiu. luţii normale şi nici o tară fata­
Ca şi al lui Ogaru, această răm ăşiţă pământească a lui Haralam bie lă. C raniul în special acel al lui
Niculiţă, evocă la prim a înfăţişare, o im agine de forţă şi cruzime dato­ Ogaru, nu diferă cu nim ic din a-
rită fălcilor exagerat subliniate de gâtul retezat chiar sub bărbie. cel al oam enilor sănătoşi şi c in ­
Spre deosebire de banditul omorât la Ploeşti, N iculiţă are un chip stiţi.
comun, căruia doar paloarea m orţii, îi îm p ru m u tă acea „distincţie” din Crim inalitatea aşa dar nu poa­
urmă, acea „graţie” ce lum inează som nul de veci şi al celor m ai fioroşi te fi un efect al degenerescen­
criminali. ţii, cel mult un fenomen deter­
De astă dată n’am fost im presionat. Operaţia de prezentare, felul ex­ m inat de stigmaţi hereditari, si­
traordinar de sim plu, cu care nenea Grigore, m anipu la acest „obiect“ filisul, alcoolul, etc, etc.
nacabru îm i erau familiare. S’au văzut oameni perfect con­
Aşezat în tr’o tavă, capul descoperit, cu solicitudine, de pânza umedă stituiţi - - cazul bandiţilor citaţi
ce-i întreţinea frăgezimea, suscita (ie astădată, im presia reală a unui ■— şi cari au săvârşit cele m ai
decapitat. Strania iluzie care m ă stăpânise, când am văzut răm ăşiţa lui grozave fărădelegi.
Ogaru, dispăruse. Poate aceasta se datoreşte şi faptului că pleoapele lui
Niculiţă erau lăsate, înţepenite de formol, orbita moartă, netransfigu­
rată de ochiul de sticlă, factice, dar viu.
Cum am spus, N iculiţă nu era ceia ce se chiam ă bărbat frumos.
N'asul niţeluş asimetric, mustaţa castanie „pe oală“ ascunzând o gură
vulgară, privire albastră. Doar părul, astăzi frumos pieptănt cu cărare
intr’o parte, de „coaforul“ morgei şi sprincenile groase şi negre, ad-ăo-
„au chipului ceva „caracter” .
Pe tâmnlă, frunte şi nas ,trei pete cafenii, vorbesc de lupta ce a a-
vut-o cu jan da rm ii, în pădurea Blebea.

lală drum ul parcurs de „răsvrătitul societăţii” , între pădure şi m or­

gi Terente şi-a term inat existenţa la infirm erie, răpus de gloanţele ur­
măritorilor; Cocoş, semenul lui de meserie şi teren, a fost culcat la p ă­
mânt, în trestiile bălţii, îm preună cu un tovarăş, de puşca unui lipovan,
care s’a fotografiat apoi cu întreaga lui fam ilie cup rinzând m em bri de
felurite vârste, în faţa celor două cadavre; N iculiţă a căzut în corî-rul
Neamţului; Ogaru la Ploeşti de revolverul poliţiştilor... Toţi la fel.
Nenea Grigore avea dreptate... In rân dul cu hârcile spălate, este loc şi
pentru Polisciuc, banditul care
terorizează Basarabia...

Nu-i locul să introducem în a-

rest reportaj de reminiscenţe, ac­
tualizate de faptul divers al pie- Sus : 1) Unul din jan d a rm ii ucişi
r ir ii banditu lu i M arinică, şi un e- in luptă cu N icu liţă; 2) Căpiţa di
lement ştiinţific. Am vrut doar fân ce-i servea lui Tomescu drept
să trasez itinerariul unor vieţi, i- adăpost.
zolate de albia com ună, vieţi sor­
tite sbucium ului şi sfârşitului tra­
gic. Dreapta : Capul faim osului bandit
Totuşi, nu putem încheia fără Terente
să facem unele considerente şi de
altă natură.
Cândva d. prof. M ina M inovici, Jos, dela stânga la dreapta : 1)
directorul Institutului medico-le- Cu d in ţii la stele ; 2) Capul lui Ne-
gal, savant cu reputaţie m ondială, culiţă; 3) Ce-a rămas din atâţia
în materie de crim inologie şi me­ bandiţi celebri.
d ic in ă legală, ne-a îm părtăşit con­
cepţia d-sale despre „tipul c rim i­
nal” .
Ultimul vizitator al Morgei: M arinică ~ ”Nu sunt de aceiasi părere
 8 R E P O R T A J
C r im a
a Georgetfei Hodott
In 1928 juraţii francezi din districtul Senei au pronunţat o
sentinţă rămasă celebră p rin care num itul Friedm an de o
rigină rom ân a fost achitat de crim a pe care o comisese îm ­
potriva soţiei sale. P rin această sentinţă judecata populară
a declarat că nu poate condam na om orurile al căror mobil
este o dram ă sentimentală.
Friedm an care-şi împuşcase soţia pentru a pune capăt u-
nor c h inu ri sufleteşti a căror pomenire ar fi de prisos astăzi, mos şi cuceritor, acesta a putut să-şi facă
a fost începătorul seriei de asasinate făcute din m ilă snu din
dragoste. Şi cum juraţii au achitat în tâiul omor de felul a-
cesta, nim eni n’a m ai fost u im it până acum în urm ă de şi­
rul de sentinţe uim itor de blânde care s’au dat în m arile pro­
cese crim inale. Dar clemenţa juraţilor trebuia să aibă un
sfârşit. Cineva trebuia să spună: Jos arma. Aruncaţi otrava.
O priţi valul înspăim ântător de asasinate sentimentale! Stri­
gătul acesta l-a scos zile'le trecute aceiaşi Curte cu juraţi a
Senei care judecase şi achitase pe Friedm an.
Rareori s’a văzut un proces în care să se desfăşoare mai
mult dram atism decât în procesul ucigaşei Georgette Hodot.
In ziua de fi Iunie 1930 această Georgette Hodot şi-a îm ­
puşcat amantul, bijutierul Isaac Eicheisky pentrucă avea im ­
presia că acesta nu-i era credincios. Crim a s’a produs fără
m ari pregătiri. A m antul a p rim it de dim ineaţă un te­
lefon :
— Bagă de seamă. Crimele din dragoste se iartă. Ju ra ­ fost înlăţuit de vârtejul
ţii din Sena achită. Adu-ţi am inte de Fiedm an. Şi bagă
de seamă că astăzi
te împuşc.
P robabil că tână­
rul bijutier a zâm ­
bit. „C apricii de fe­ trebuia^ să plece o
nice” ... a gândit el. lovitură neprevăzută
Poate că a luat şi
m ăsuri de pază. Dar
t îndea- na Eicheisky a fost
reme ce
a putut
el ţeava unui B row ning m icuţ şi să-i sboare creerii cu un
sânge rece îngrozitor. Crim a a fost descoperită im ediat, E-
roina a fost arestată. Ziarele de boulevard au anunţat cu li­
terele cele m ai m ari acest nou asasinat din dragoste subliniino
că eroina este populara Georgette Hodot. Numele şi gestul fe­
tei au stârnit senzaţie deopotrivă. Se îm plinea abia un an de
când Georgette Hodot fusese aleasă regina carnavalului în al
13-lea arondism ent din Paris, şi apoi regina carnavalului pen­
tru Parisul întreg. P ână atunci ea 1111 cunoscuse gloria decât
din m icile aventuri de dragoste pe care le procură unei fete
tinere o frumuseţe strălucitoare. Cu un an în urm ă se anga­
jase ca m anechin la o mare casă de m odă din centru, vizitată
de elita am ericană şi engleză în trecere p rin capitala Franţei.
Ca m anechin îmbrăcase nenumărate toalete a căror frum u ­
seţe şi scumpete o fascinau.
Ca regină a frum useţii căpătând o consacrare a graţiilor ei
şi o faim ă de in vid iat Georgette H odot a putut să-şi creeze
repede „o carieră” şi să ajungă să poarte ea însăşi toaletele pe
care altădată le încerca si arăta clientelor.
23 Aprilie 1931
D upă o viaţă plină de aventuri amo­
roase, în care tim p Georgette Hodot a
provocat scandaluri, a stricat căsnicii şi
a fost eroina unor procese de divorţ din
cele mai interesante, şansa a făcut-o să
întâlnească pe Isaac Eicheisky. Om încă
tânăr cu o avere de ajuns de mare, fru­
repede din Georgette o amantă u-
m ilă şi credincioasă. T im p de 5 luni
o garsonieră m inun ată din
paşnica stradă Villiers a fost
locul în tâ ln irilo r dintre
cei doi îndrăgostiţi. S’au
petrecut acolo desigur
scene de pasiuni pen-
trucă regina frum useţii !
îşi iubea de astădată în j
m od serios prietenul.
Dar în tr’o zi tânărul b i­
jutier a fost silit să plece,
pe neaşteptate în America
pentru o afacere im portan­
tă. Ajuns la New-York el a
bursei. A isbutit să tran­
şeze repede chestiunile
pentru cari venise, însă
un concurent i-a dat
tocmai în ziua când
la bursa diamantelor.
Pentru a nu se ru i­
Georgette Ilodott regină a carnavalului şi «sfl-
sină. Marele avocat Moro-Giafferi acuzând-o in
faţa juraţilor.
silit să-şi amâne întoarcerea în Franţa şi de data aceasta a avut de
purtat o luptă grea şi îndelungată cu rivalii săi rl-in bursă.
Zilele au trecut, una câte una, fără ca Isaac să aibă m ăcar tinip
să se gândească la frumoasa lui amanta, care -1 aştepta mereu în
garsoniera din strada Villieres.
C ân d a isbutit, în cele din urm ă, să-şi consolideze creditul, el
s a hotărît să vine spre Paris. Pe vapor, a întâln it un prieten al tatălui
său, care călătorea îm preună cu fiica în tr’un voiaj de agrement. Tinerii
s’au îndrăgostit repede. Celelalte idile s’au şters din gândul lui Eichesky.
A rămas doar viitorul alături de Gloria, noul lui vis...
Totul fusese pregătit în vederea căsătoriei. Isaac şi Gloria nu-şi ima­
ginau fericire m ai deplină decât a lor. Ii pândi a însă o um bră, neîndu­
plecată, pe care tânărul bijutier o uitase... în garsoniera unde nu mai
venea cel aşteptat, Georgette Hodot frăm ânta p lan uri de răzbunare.
Când s’a hotărît, a telefonat lui Isaac să‘ v ină să o vadă. Acesta şi-a a-
m intit de ea ca de o rană neplăcută care se redeschide brusc. Nici n’a
încercat să o m ângâie. A refuzat să o vadă, apoi a trântit receptorul.
A doua zi a fost achitat Friedm an...
A treia zi a fost asasinat Isaac...
In faţa juraţilor Senei, Georgette Hodot a apărut cernită, îm bătrânită, plân­
gând. îşi compusese toată înfăţişarea de m elodram ă pe^ care o cerea împre­
jurarea. Cu aceeaş artă a m anechinului de odinioară, când îm brăca rochiile
de bal şi le înviora splendoarea cu cel mai lim pede zâmbet, Georgette a luai
înfăţişarea tragică m enită să producă m ila juraţilor.
Ea conta pe toată seria de antecendente juridice. Aproape că se formase o
jurisprudenţă a justiţiei populare, din achitarea crim elor unde eroul sau eroina
descărcase un glonte în inim a iubită dar înşelătoare a altora. Trebuia să convingă,
num ai, pe judecătorii ei că a ucis din dragoste; că a suferit m ult din cauza lui
Isaac Eicheisky şi că este o victim ă, nu o învingătoare prin moarte.
Avea nevoie să înduioşeze şi a făcut, până şi din înclinarea dureroasă a capu­
lui, o armă...
Lucrurile 1111 s’au petrecut însă aşa de sim plu. F am ilia celui îm puşcat a an­
gajat pe celebrul jurisconsult Moro-Giafferi să susţină acuzarea.
Deşi avocatul apărării era şi el un talent excepţional, pledoaria lui Moro-
Giaffrei a stârnit o senzaţie extraordinară.
___ „Achitaţi, a strigat el juraţilor. Achitaţi pe Georgette Hodot. V’o cer din
toată inim a, după ce v’am arătat probele sdrobitoare ale vinovăţiei ei. Aclii-
taţi-o, pentrucă aveţi si voi, cetăţeni judecători, fiicele voastre, fiii voştri. Sunt
tineri şi frum oşi. Ii aşteaptă viaţă p lin ă de zâmbetul bucuriei de a trăi. Vor în­
cerca desigur să iubească şi ei. Iar dacă la capătul fe ricirii lor au să cada cu
in im a sfâşiată de glontele unui smintit sau al unei descreerate, voi, juraţi ai Se­
nei, să veniţi în faţa tribunalului, fiin d c ă voi aţi om orît. fiin d c ă voi aţi deschis
calea crimelor- pasionale, voi v’âţi om orît copiii sau logodnicele copiilor voştri,
voi asasinii care o achitaţi pe Georgette Hodot... _
Şi juraţii Senei au condamnat-o pe Georgette Hodot la douăzeci de am de
m uncă silnică...
 23 Aprilie 1931

Cum a mărturisit Vermande

că şi - a asasinat s'oţia
Se îm plinise trei săptă- acesta şi i-a spus :
m ân i ele când Nicoias \er- - A m antul dumitale şi-a om orît soţia, liste a doua crim ă pe care
m ande şi-a om orît soţia în o face. O m oară num ai femei. Fereşte-te. Răm âne o singură scăpare.
ch ip ul cel mai îngrozitor Smulge-i m ărturisirea acestei crime. II vom interna ca nebun şi dum ­
pe care şi-i poate în c h ip u i neata, dacă îl m ai iubeşti, poţi merge să-l îngrijeşti acolo.
cineva. D upa un scandal Femeia a sim ţit cum o cuprinde o groază nem ărginită. A alergat
înverşunat care a durat acasă, a căzut în genunchi în faţa lui Vermande, l-a im plorat să-i spună
p â n ă spre ora 5 dim inea­ şi ei adevărul, dar acesta a ridicat-o calm, i-a şters lacrim ile şi i-a spus:
ţa spre disperarea vecini­ — Lasă, Anne, astea sunt prostii de-ale ălora dela poliţie. Tu ve-
lor care auzeau ţipetele fe­ zi-ţi de treabă...
m eii şi înjurăturile groso­ Convinsă ele liniştea şi de tandreţa lui, A nna s’a întors la poliţie şi
lane ale bărbatului, Ver­ a spus detectivului Vanax că oricine ar fi putut om orî pe femeia dispă­
m ande şi-a sugrumat fe­ rută, afară de am antul ei.
meia apoi în tr ’un acces de D upă ce a scotocit zadarnic p rin casă, p rin grădină, după ce a
cruzime înfiorătoare a um blat p rin vecini şi pela rude să culeagă inform aţii, detectivul a cerul
dus-o în baie a tăiat-o în procurorului un m andat de arestare contra lui Nicoias Vermande „în
bucăţi cu grija cea mai interesul cercetărilor, pentru a descoperi pe asasinul M ăriei V erm ande".
mare ca nu cum va să ră­ Procurorul a semnat im ediat m andatul şi Nicoias a_ fost ridicat de
m ână vreo picătu ră de sân­ acasă. I s’au pus cătuşe, a fost adus la poliţie. Nu s'a îm p otriv it, ci a
ge care să-l trădeze, a tă­ înjurat, rar, fără să dea im presia unui om furios. S’a început interoga­
cut foc zdravăn în soba toriul, luat de atâtea ori.
bucătărie şi a vârît în —• Cum te numeşti '?
foc în loc de lemne bucăţi - Nicoias Vermande.
din trupul femeii moarte. Câţi ani ai ?
Nicolas Vermande Cenuşa omenească a avut — 37.'
grije s’o păstreze p ână în — Unde locueşti ?
tim p u l prânzu lui când a — Strada F lorilor 14.
aruncat-o în Sena. V ecinii, când au băgat de seamă că tim p de o zi, — Unde-ţi este soţia.
două, trei, nu se m ai aude nici-un scandal în casa soţilor vermande au — Nu ştiu.
început să bănuiască lucruri tot m ai grave. Astfel unul s a lio tan t pen­ — Nu ti-a spus unde pleacă ?
tru a salva liniştea m ahalalei dela o îngrijorare — Nu. '
tină calea lui Vermande şi să-l întrebe ce se întam plase la ei de nu se — Dar ştii că n’a murit...
mai aude nici-un zgomot şi nu m ai apare ca de obicei soţia lui la fe­ — Cum n ’a m u rit ?
reastră sau în poartă. Vermande a răspuns p n n t r un gest degajat şi calm: — A, vasăzică ştii că a m urit.
-— Fu ? tresări Vermande. In ochi i-a scăpărat, o clipă num ai, groa­
— Nu ştiu, dă-o dracului.
Vecinul a rămas şi m ai uim it. za. Pentru poliţişti scăpărările acestea sunt de ajuns.
A fost reţinut în arestul comun. La ora 12 noaptea, pe când Ver­
— Cum V D ar unde este ?
m ande dormea de două ore, gardienii l-au sculat brusc şi 1-au mutat,
— Nu ştiu d-le, a fugit. . . . , . . ,-
— Aa ! A fugit ? P ăi aşa spune. Banuiam noi dupa scandalul din repede .în tr’o celulă alăturată, să răm ână singur. Celula era um edă, cu
temperatură neprecisă, cu atmosfera greoaie... _
noaptea aia... Vermande, cu capul bu im ăcit de somn, nu înţelegea ce vor oamenii
— Bine că bănuiaţi. Bună ziua !
Şi Vermande plecă repede refuzând orice fel de explicaţie, te lu l ăştia de-1 schim bă. Sinţea însă că-1 pătrunde tot mai m ult groaza de a
(C ontinuarea în pay. 10-a)
acesla de a se purta a trezit însă b ă n u i a l a vecinilor cari şi-au pus in
cap să limpezească m isterul dispariţiei-d-nei Mărie Vermande. Cineva,
probabil o vecină, fostă prietenă a dispărutei, a întocm it repede un denunţ către
prefectura de poliţie din Paris. Sesizată, poliţia a delegat un comisar sa ceice-
teze cazul descris în lin ii sumbre în scrisoarea de denunţ.
Comisarul circum scripţiei respective s’a prezentat la locuinţa lui Vermancte
si a găsit uşile încuiate. In casă nim eni. Com isarul plictisit s’a h o ta n t sa vina a
doua°zi A doua zi, uşile erau tot încuiate. Şi tot încuiate au fost a ţreia, a patra
si a cincea zi, până când com isarul s’a decis să raporteze şefilor sai ca n a dis-
pârut num ai d-na Vermande, ci am ândoi soţii şi că nim eni nu le poate da
ie urmă. „ . .... , ,
Cum lucrurile au început să devină interesante, poliţia s a h o ta n t facă
cercetări m ai atente. , T. , f ÎT1
După 24 de ore de cercetări m inuţioase, Nicoias Vermande a fost găsit în ­
tr’o com ună din apropierea Parisului, în locuinţa unei femei văduve. S a sta-
bilit că această femeie era amanta lui de vreo trei ani. Ca fosta lui soţie. M ane,
ştia de legătura lui amoroasă şi că din cauza aceasta se produceau scandalurile
in familia Vermande. Nicoias, întrebat de poliţie unde-i este soţia, a ridicat din
umeri cu dispreţ, rece şi a răspuns : _
__ N ic i aici nu m ă lăsaţi in pace ? Daca aveţi nevoie de ea, cautaţi-o. Eu
am te rm in a t.^n ^ ^ <? Unde ? Ce ji_a spus ? repetă com isarul, zadarnic.
Vermande se încăpăţânase şi tăcea, adică înjura pe înfundate. _ _
Politia s’ar fi lăsat poate de o ancheta inutila. In fond, nu parea ca este
decât cearta unor soţi, apoi fuga unei femei, ca să scape de scandaluri sau ca
sase linistească, lângă alt bărbat. Ca u ltim ă încercare, sa repetat cercetarea do-
domiciliară la Vermande acasă. Cineva din poliţie a vrut sa ştie cu ce obiecte

S’a constatat că nu luase nicio lingerie, nicio rochie, nici haina, n iciu n gea­
mantan. Si cum lucrul s’a părut straniu, poliţia a recurs la o ultim a încercare. A
publicat în m arile cotidiane un anunţ şi o fotografie a dispărutei, cu ruganţintea
să se aducă in form aţii asupra ei, sau să se prezinte ea în persoana la comisa-

" ^ t ^ a prezentat... In schim b, un ceasornicar dela periferia P arisului a

adus un m edalion cum părat de el dela un necunoscut, vreo cateva zile inai îna­
inte şi în care era fotografia M ăriei Vermande. ^
Confruntat cu Nicoias, biju tieru l a declarat ca acesta este necunoscutul, iar
Vermande a trebuit să recunoască, adăugând că... n ’are im portanţa... ca a vandu
lot ce-i rămăsese dela soţia lui... că o să înebuneasca daca nu -1 lasa împace cu
ătâtCci cercetări. ^ ? a *
— Bagă de seamă, Vermande, i-a spus un detectiv. Cu soţia ta s a u în tâ m ­
plat lucruri stranii. Dece se ascunde ? Să-i fie oare frica de tine ? De noi . A
tăcut EA vreo crim ă ?
Nicoias Vermande nici n’a clipit.
— Şi dacă a făcut ? Dece m ă întrebaţi pe mine ?
Detectivul nu l-a m ai întrebat, dar a cerut să i se de__ afacerea aceasta pen-
tru cercetare. De îndată ce a obţinut delegaţia sa studieze „dosarul Vermande ,
detectivul — unul care nu-i încă celebru, anume Alby \anax, de origina spa-
jiiol_a invitat la politie pe actuala femeie a lui Nicoias, unde iusese găsit
D-na Vermande
 li)
Osma Bedur e un profet
sau un şarlatan?
O ciudată afacere de înşelăciune
preocupă actualmente autorităţile
şi marele public parizian, li vorba
de procesul senzaţional al cazului
Osma Bedur. Va fi un proces care
va stârni m ultă vâlvă, printre asis­
tenţă se vor vedea şi personalităţi
marcante din lumea ştiinţifică. Este
Osma Bedur un profet sau un şar­
latan? A doua ipoteză pare pro­
babilă, totuşi Bedur are o com uni­
tate întreagă de credincioşi care
cred în facultăţile sale extraordina­
re de magician.
De ani de zile Osma Bedur se o-
cupă cu ceeace numeşte el magia
practică. Pe baza unor viziu ni din
cristal sau de cler-voyanţă el dă­
dea clienţilor săi sfaturi practice,
deobicei de natură comercială. Dar
în numeroasa lui clientelă erau şi
multe cucoane care vroiau să se fo­
losească de înţelepciunea lu i Os­
m a Bedur în afacerelie lor sen-
mentale. In tr ’o zi un dom n foarte
bogat din Lyon Mr. Comolin care
se retrăsese de un şir de ani din
tranzacţiunile comerciale avu ideia
să înceapă iarăşi să facă afaceri.
E ra vorba de o afacere în stil mare
şi în acest scop se gândi să consul­
te pe Osma Bedur, pe care nu -1 cu­
noştea decât din renume. D. Como­
lin se urcă deci în expresul de Pa­
ris după ce avizase pe cale telegra­
fică pe m agician de sosirea iui.
Profetul se aşeză în tr’un fotoliu,
îşi puse un compresor de argint pe
frunte — probabil pentru a-şi con­
centra m ai bine gândurile apoi i se
puse o lim b ă de cristal pe masă în
faţa lui, o oglindă despre care pro­
fetul susţinea că e de origină h in ­
dusă şi că fusese dăruită de un fa-
kir autentic bunicului său. Osma
Bedur fixă un tim p luciul cristala-
lui apoi căzu în transă şi m urm ură
următoarele cuvinte :
„Văd o localitate m ică; e târgul
Asnier. O casă aproape de o bise­
rică, acolo te aşteaptă un om. E d.
Fichter. Cu ajutorul lui vei câştiga
două m ilioane franci. D-ta să nu-i
dai decât 50.000 franci.
Surprinderea d-lui Comolin des-
ttk
B ,~
U nica fientru închis p o r ii ţv
cu ră ţirea nistruilor împreună
cu ctvaa LAUDAface u n Im i d e a l .
LA TOATE DROGHERIILE y FARMACIILE DIN CAPITALA
ţNGbDS PARFUMEBIA-'EXCE Li IO R
ENTRU ÎN F R U M U S E Ţ A R E A F E Ţ E I ,
M Â IN ILO R S i’ D E C O L T E Ü L U I
CREMA ŞI SĂPUNUL!
F L O R Ai
RAMAN
INDISCUTABIL
PÂINEA
K È P O R T A J Aprilie 19ii
0 senzaţională koepenichiadă la Bratislava
Autorităţile cehoslovace de cale
ferată sunt preocupate actualmente
de o afacere senzaţioanlă care a-
resch au fost falsificaţiuni executai
te cu m ultă îndem ânare.
Consilierul tehnic a fost şi el an-|
pre aceste in d ic aţii atât (ie exacte minteşte întrucâtva de isprăvile chetat şi a făcut m ărturisiri com­
era m are; m ai mare însă îi era bu­ faim osului „căpitan K oepenich” . plecte. N ’a frecventat niciodată
curia că va face o afacere atâl de Acum 12 ani la începutul anului vreo şcoală superioară tehnică şi
bună. Încă în aceiaşi zi luă trenul 1919 se în fiinţă la direcţia căilor nici n’a lucrat la vreo instituţie (ie
spre Asnier, după ce avusese grije ferate din Bratislava reorgani­ cale ferată. E 1111 sim plu nionteur
în prealabil toi in urm a sfatului zată pe atunci un inginer Anton de automobile care a lucrat in tim­
m agicianului să comande 1111 bu­ Buresch candidat pentru un post pul războiului la Viena în r’un ma­
chet de flori pentru d-na Fichter. vacant. Arătă o dip lom ă a şcoalei gazin de automobile. Bineînţeles
Când Com olin sosi 111 casa aces­ politechnice superioare din Viena că nici rubedenia cu guvernatorul!
tuia Fichter nu era câtuşi de puţin şi diferite certificate din care ree- Austriei de jos nu e întemeiată.
surprins de vizita lui. D. Comolin şea că fusese angajat la a dm in is­ D upă m ărturisirea lui, Buresch»
îi în m ân ă cei 50.000 de franci Iară traţia căilor ferate austro-ungare a fost destituit şi arestat.
nici o chitanţă. U rm a să se facă cu precum şi ia câteva societăţi A dm inistraţia căilor ferate ceho-i
aceşti bani o afacere strălucită în de cale ferate austriace p a rti­ slovace cere lui Buresch restituirea
Turcia. De atunci au trecut câteva culare. Ing inerul Buresch a fost an­ tuturor salariilor pe care le-a pri-l
săptăm âni iar d. Com olin aşteaptă gajat ca funcţionar tehnic şi dove- m it din 1919.
şi acum cele două m ilioane făgă­ dindu-se foarte capabil, avansă în E de remarcat că acest 0111 care
duite de profet, şi cei 50.000 franci scurtă vreme. La începutul acestui a ştiut să blufeze specialiştii de6
acontaţi în acest scop. an a fost nu m it m em bru în consi­ cale ferată cu atâta măestrie, s’a a-
rătat foarte dibaciu în toate func-I
In cele din urm ă Com olin se ho­ liul de direcţiune tehnic şi şef al
m arilor ateliere de cale lerată din ţiunile ce i se încredinţaseră.
tărî să dea în judecată pe m agician
Allsohl (Cehoslovacia) c ăp ătând un
şi pe complicele acestuia. Dar ace­
sta p rin meseria Iui de profet pre­ salar foarte mare.
văzuse şi acest caz. N 11 era de fel De curând devenise vacant pos­ Un tribunal plutitor
încurcat şi declară că viziunile Iui tul unui consilier superior al căi­
In afară de marile Iribunale dini
sunt perfect adevărate, că el nu e lor ferate iar inginerul Buresch somptuoasele palate de justiţie (lini
un şarlatan pe când d. Fichter era can didă şi pentru acest post. Cerce­
America, există peste Ocean şi uni
de părere că orice speculaţie e le­ tând certificatele coinisiunea avu aşa zis tribunal plutitor, creat ani-
gată de riscuri. Dacă cineva ar lin­ de astă tadă oarecare bănueli. In g i­
nume de guvernul american pentru
tea obţine fără nici un risc două nerul fu citat în faţa ei şi povesti eschimoşi, vânători de balene şi alţi
cu deam ănuntul despre cariera lui
m ilioane pentru 50.000 franci n’ar locuitori ai coastei din Alaska,|
Î 11 Austria a firm â n d că e o rudă a-
mai fi speculaţiuni. strâmtoarea Behring şi tot nordul
propiată a guvernatorului Austriei
La proces Osma Bedur va trebui de Jos, d-rul Buresch. Americei. Curtea se află în tr’o ca-j
b in ă mare iar preşedintele e căpi­
să dovedească în faţa unor specia­ Făcându-se cercetări la rectora­
lişti cum că are cu adevărat darul tul şcoalei politechnice dela Viena, tanul.
iii e în acelaş tim p comisar aii
profeţiei. E un proces care va pa­ se află că în u ltim ii 25 de ani nici
siona opin ia p ublică p rin aceea că un inginer Anton Buresch nu fu­ sănătăţei pentru eschimoşi, judecă­
e vorba de o chestie de p rin c ip iu sese înscris la aceasta facultate şi tor de pace şi procuror. Arestaţii
în numeroasele profetizări. sunt ţinuţi în tr’o cabină mică subl
că e cu totul necunoscut la Viena.
Poliţia vieneză a dat aceleaşi in- paza unor mateloţi armaţi unde aş?
teaptă desbaterile şi sentinţa. Iixis-1
form aţiuni. Pe baza lor s’a făcut
Tributul anual al comercianţi­ o anchetă severă, dovedindu-se că
tă cinci vapoare cu misiunea de
tribunal p lutitor şi anume Thetis,
toate documentele produse de Bu-
lor americani plătit bandiţilor Bear, M anning, Rush şi Perry.
Crim e odioase nu prea se întâm­
plă printre oam enii din acele re-I
Comisia însărcinată să studieze giuni nordice, însă furturi şi altei
crim inalitatea la New-York a în ­ m ici delicte se săvârşesc adese«!
tocmit 1111 raport din care reese că aşa încât instituţia tribunalelor plu­
totalul sumelor vărsate anual de titoare este binevenită. De altfel de
către com ercianţii am ericani dife-
rilelor organizaţii de gangsteri spre
a fi Ia adăpostul atacurilor lor se
PENTRU DINU FRUMOŞI la existenţa lor situaţia s’a amei
liorat mult.
evaluează între 1.785.900.000 şi ŞI A L B I
2.978.400.000 lei. Cum a mărturisit Vermande
Un preparat pentru îngrijirea
dinţilor, curat, plăcut, pre­ că şi-a ucis soţia
ventiv care pătrunde pre­ (Urm are clin pagina 9-a)
tutindeni, înlătură piatra 1111i-se descoperi crim a, după excla­
maţia nenorocită din faţa comisa-,
supărătoare de pe dinţi,
DEmnmA FETnţnion împrospătează şi cu­
rului. încercă să se culce, dar (Ie­
pe pat se rid ic ă ceva. Celula se fa-
«VOA Sii fAymoflSt m in ă brusc şi Vermande văzu chi
răţă gura, lasă dinţii pul alb al soţiei moarte cum îl pri
A P A DE O B R A Z vea fix. Scoase un strigăt şi se re
albi şi strălucitori
l a U R O E R A S M I C
pezi parcă să sugrume umbra. Ct
revolverul întins, detectivul Yanai
¡1 {intui pe loc.
S Ă P U N —• \ermande, recunoşti că ţi-ai
om orît soţia ?
pentru ÎNGRIJIREA DINţILOR — Vermande, răspunde că ţi-
omonît soţia şi spune unde ai in
CAL.M0SIL0R78 gropat-o...
ERAJMIC Asasinul privea, acum,
gă patul din celulă. Privea ţeav;
B row ningului şi tăcea.
liniştii
fotografia soţiei sale, trântită lân­
SAVON A doua zi însă, în faţa procur»
rului a m ărturisit crim a, gest ci
DENTIFRICE gest, clip ă cu clipă. N ’a uitat nici
un am ănunt.
La sfârşitul declaraţiei a începui
să plângă şi a cerut fotografia so­
ţiei sale. I s’a dat aceea în mărinif
naturală, cu care se ascunsese (k
tectivul Vanax în celulă...
N EÎN TRECU TE
J Şi astfel, crim a cea m ai bine pre­
gătită, misterul cel m ai greu a fosl
descoperit p rin tr’o exclamaţie.
- Asasinul nu putea să creadă ci
femeia pe care o suprimase cu a-
tâta cruzime drăcească mai trăi«
xeso in - C M 9 încă... Şi în graba răspunsurlior 1
Tw« înnrrtrf mmmnv iim i Ti o lonoon . « nolano
m ărturisit...
 R E P O R T A J li
23 Aprilie 1931

un c o n c u rs o r ig in a l ! Din minunile medicinii moderne

Nim ic nu-i m ai frumos, decât
un vis frumos. Şi visele frumoase
sunt tocm ai acelea în care fante­
zia noastră îm plineşte idealurile.
Jinduim viaţa celor bogaţi, a ar­
tiştilor, viaţa oam enilor m ari. In
vis ni se în tâm p lă să ne întâln im
cu aceştia, să fim egali cu ei, să
trăim la fel eu dânşii.
,.Magazinul“ vrea să dea posibi­
litate cititorilor de-aşi trăi visele.
Nu p o a t e să realizeze toate d o rin ­
ţele om enirii, vrea să satisfacă pe
cele, care traduse în fapt, să nu
aibă o repercusiune asupra între-
gei vieţi a in d iv id u lu i.
Cititorii vor complecta cuponul
din „Magazin“ şi totodată îşi vor
manifesta o dorinţă, p rin tr’o scri­
soare, care nu trebue să conţină
mai m ult de m axim um 30 rânduri.
Senzaţionalele fotografii pu­
blicate în No. 1 al revistei „R e ­
portaj”, „D ram a iernii” , pre­
cum şi acele ce au ilustrat re­
portajul „Printre contrabandiş­
tii din P o rt”, au fost luate de
corespondentul nostru con-
stăntean, cunoscutul fotograf
d. Păsculescu.
In această scrisoare, ei vor arăta — T ăm ăduiri miraculoase cu aparatul electric Zei eiz —
cum doresc să trăiască tim p de 24
ore. Z iu a poate începe dim ineaţaAstăzi, poate m ai m ult ca ori călor de m in u n i, unde m ii de oa­
când se realizează adevărate m i­
sau seara. Petreceri, vizite, trans­ meni suferind de p aralizii, nevral­
nuni în arta v indecării boalelor.
port, hainele de purtat, totul p ri­ gii diverse, neuroze stomacale, boli
veşte revista organizatoare a con­ Cine n ’a auzit de m inun ile reali­ de femei, artrite, hypertensiuni, in ­
som nii rebele şi debilităţi (in fa n ­
cursului. zate prin sim plă sugestie. Se va
spune poate că nu e mare lucru
Cime va avea posibilitatea de a tile), precum şi ca profilactic la
cancer şi alte boli maligne, îşi gă­
fiin d c ă boalele vindecate ar fi nişte
trăi o zi întreagă după pofta ini-
sesc tăm ăduirea dorită.
mei? boli... închipuite.
Ba de loc! Când ai m âinile aco­ A flăm că doi m edici cu studiile
Doi in şi: Un cititor şi o cititoa­ din Viena şi după un stagiu la Zei-
perite de negi, care se văd şi se
re, îşi vor satisface în tr’o zi orice
simt şi vezi că dispar p rin sim pla leiz, stabiliţi de curând în Capi­
dorinţe; vizite, teatru, petreceri,
sugestie nu-ţi m ai este perm is a tală în str.’ Aurel Y laicu, au adus
prezentări, dancing, p lim b ări, tot
vorbi de boii înch ip uite. Adevărul şi ei aparatul cu care tratează bol­
ce se poate face în 24 de ore, fără
este că o încordare a gândului, a navii .
a schim ba viaţa în restul zilelor.
sufletului, se transmite ca un cu­ D ar aci nu m ai poate fi vorba
R ăspunsurile, chiar şi din cele
rent electric sau de altă de na­ de sugestie, ci de o reală acţiune e-
nepremiate vor fi publicate. tură spre un organ şi-l vindecă lectrică („înaltă frequenţă” ) asu­
Am ănunte şi cuponul de p arti­
chiar când este bolnav de o leziune pra organelor bolnave.
cipare în excelenta publicaţie
organică. Nu e de m irare. G ândul D OC TORU L YGREC
^M agazinul“ . ca negii de pe m ân ă să se vindece,
se transmite p rin nervii marelui
sim patic la arterele din m ână, care Un roman captivant:
se strâng, nu m ai hrănesc negii şi
astfel se ofilesc şi cad jos.
„Veşnic al învins“
Colaboratorul nostru a dat Tot astfel un g înd de tăm ăduire Apreciatul nostru colaborator, d.
Ion Pas, a dat la iveală o nouă lu ­
dovadă că posedă o mare abi­ se poate transmite la ficat, la sto­ crare literară, rom anul Veşnicul
mac, la p lăm ân i, etc.
litate profesională dublată de D ar s’a vorbit m ult în presa învins, ale cărui pagini de p ătru n ­
un rar sprit de observaţie. străină şi dela noi de m in u n ile de zătoare analiză fixează dram a unui
tăm ăduire realizate de vestitul ZE1- tânăr sortit să fie în m arile bătălii
In curând vom avea prilejul LE1Z (un sim plu electrician) şi de ale dragostei, un învins.
R om anul, scris în tr’o form ă atră­
să certificăm meritele d-lui fiul său medic, la Galspach (în
gătoare, cu accente de lirism şi
Păsculescu cu noui manifestări Austria) cu un sim plu apa­
sarcasm, constituie o lectură intere­
rat electric inventat de el, graţie
interesante. căruia acea localitate s’a transfor­ santă şi captivantă. Deaceea îl re­
mat în tr’un adevărat LO U RD ES fă- com andăm cititorilor noştri.

O consultaţie
CU D na D r . N . G . P a y o t

as upra fru m u ­

seţii tenului
LUMINA ELECTRICA şi APA CURGATOARE
O-na Doctor N. G. Payot
dela Universitatea din Lau-
saune, e una din cele mai ex­

Automatele DELCO -LIGHT

in s ta la te l a f ă r ă d e c ă tr e
HIDROELECTRICA S. A.. Câmoineanu48 Bucureştii.
,, Uleiurile vegetale au cel
mai binefăcător efect asupra
pielei. Uleiurile de palmieri
şi de măsline, astfel cum
intră In compoziţia săpunului
Palmolive, sunt cele mai eji-
cace
. Í V * '
12, R u e R ic h c p a m e
P a r is
perte specialiste din Paris în
tratamente de înfrumuseţare.
Vasta sa experienţă a în-
demnat’o să recomande în­
trebuinţarea săpunului Pal-
tnolive, ca cel mai bun mij­
loc pentru a menţine un ten
frumos.
Dealtfel, eminenta specialistă
a scris pentru clientele sale
o broşură, intitulată „Cul­
tura fizică a feţei“, care pe
lângă sfaturile preţioase asu
pra gimnasticii faciale, cu­
prinde şi modul de întrebuin­
ţare al faimoaselor sale pro­
duse de înfrumuseţare, lo-
ţiunea No. 1, crema No. 1 şi
loţiunea No. 2.

Culoarea verde a săpunului

Palmolive, e datorită uimiri­
lor de palmieri şi de măsline,
care-1 compun în întregime.
Acest săpun nu conţinc nici
o grăsime animală şi nu se
vinde niciodată despachetat.
Observaţi bine ambalajul
verde cu banderolă neagră
purtând cuvântul Palmolive
în litere de aur.

R e p r e z e n t a n t g e n e ra l p e n tr u R o m â n i a :

M A X G R U N D H A N D
S tr . E r o u lu i N o . 1 — B u c u r e ş ti T elefon 335/45
îitili „Adeveru! Literar şi Artistic*1
 A.
(Atelierele ’’Adeveriţi“
IL U S T R A T A 1

REVISTA FAPTELO R SENZAŢIONALE

LA „ R E A L IT A T E A ,
S U P L IM E N T G R A T U IT

■-
Copii, femei şi bărbaţi, familia lipovanului care a împuşcat pe Cocoş şi tovarăşul lui, pozează foto­
grafului, ca şi cum la picioarele lor n ’ar fi zăcut două cadavre....