Dimensiunea geopolitică a Mării Negre

1)Dimensiunea geografică a Mării Negre

Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele
complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții
care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între
Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin
Strâmtoarea Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea
Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană. Marea Neagră este, din punct de vedere hidrologic,
un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame
de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele
adânci anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve.
În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.Marea
Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la 2211 m sub nivelul mării în
apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amplitudine (circa 12 cm).

Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare
indo-europene), o denumeau „Axaina”, adică "albastru închis". În vremea colonizării grecești marea se
numea „Pontos Euxeinos”, adică "marea primitoare", poate prin preluare fonetică a denumirii „Axaina”.
Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar
ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali
thalassa" preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana
genovezilor ca „Mare maggiore”) și de „Kαικίας Θάλασσα” ("Chechias thalassa", anume "marea crivățului",
preluată în bulgărește ca „море Сесил” : "marea oarbă" sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile
venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin.

Marea Neagră face legătura între Europa și Asia. Granița stabilită de geografi între cele două
continente, pe Caucaz și strâmtoarea Bosfor taie această mare în două părți inegale, cea mai mare parte fiind
europeană. Marea Neagră este săracă în insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule
sunt Insula Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai
importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, "împărțită" cu Marea Azov. Golfurile Mării Negre sunt fie
largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful
Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și
transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului).

Marea Neagră are cîteva poziții foarte importante,acestea sunt :

 Sistema strîmtorilor (Bosfor,Dardanele,legate prin Marea Marmara)ce permite și asigură navigația

dintr-o mare ”închisă” spre Oceanul Planetar.Turcia deține controlul strîmtorilor,acestea fiind ,în
momentul de față,singura arteră puternică pentru transportul extern pe mare,destul de îdemînă pentru
toți riveranii,economicos și cu perspective permanente.Controlul Republicei Turce asupra
strîmtorilor îi conferă un statut privilegiat printre riverani.
 Peninsula Crimea este un factor cheie în exercitarea infulenței și deținerea controlului geopolitic în
regiune.
  Gurile Dunării (Dunărea maritimă).Intrarea și ieșirea navalor maritime prin complexul de navigație
al Sulinei (România) și canalul Bîstroe (Ucraina).Aceste reprezentă un element de putere pentru
statele deținătoare de canale.
 Platoul continental din fața litoralului romînesc,cu elemete atrăgătoare care fac ca,de mulți ani, să
”fiarbă” problema delimitării platoului continental al zonei economice exclusive dintre România și
Ucraina.
 Insula Șerpilor,la fel e în problematica diplomației internaționale.

Mării Negre îi conferă importanță geopolitică următorii factori:

 Această mare se află la confluența a 3 regiuni de mare importanță geopolitică:Peninsula

Balcanică,Europa de Est,Asia Mică și aproape de zona fierbinte a Orientului Mijlociu;
 Este un segment din granița de sud a Federației Ruse și la limita de nord a flancului sudic al NATO;
 Este dispusă pentru transportul petrolului caspic și al celui din zona Asiei Centrale spre consumatorii
din Occident.În prezent trece gazoductul ”Blue Stream” pe fundul Mării Negre,totodată a fost lanssat
proectul de gazoduct ”South Stream” ,care a eșuat și se construește unul nou ”Turkish Stream”.
 Marea Neagră dispune de importante bogății marine și submarine;
 Prin Marea Neagră este cea mai scurtă cale pentru Federația Rusă,spre apele calde,spre sud și apoi
spre est (prin Canalul Suez) ,și spre Coasta Nord-Africană;
 Dispune de un important număr de porturi;
 Coagulează o piață de desfacere pentru aproximativ 350 de milioane de consumatori;

Regiunea extinsă a Mării Negre Grecia, F.R.I. Macedonia, Albania, Serbia, Muntenegru, Ungaria,
Slovacia, R. Moldova, Azerbaidjan şi Armenia.

2)Interesul actorilor zonali

Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) este o organizație internațională

regională care se axează pe inițiative politice și economice multilaterale menite să încurajeze cooperarea,
pacea, stabilitatea și prosperitatea în regiunea Mării Negre. Ea urme originea sa la 25 iunie 1992, atunci când
liderii unsprezece țări s-au adunat la Istanbul și au semnat Declarația Summit-ului și "Declarația de la
Bosfor". OCEMN Sediul - Secretariatul Internațional Permanent al Organizației de Cooperare Economică la
Marea Neagră (PERMIS OCEMN) - a fost înființată în martie 1994, de asemenea, la Istanbul.

Odată cu intrarea în vigoare a Cartei sale la 1 mai 1999, OCEMN a dobândit identitate juridică
internațională și a fost transformată într-o organizație economică regională cu drepturi depline: Organizația
de Cooperare Economică la Marea Neagră. Odată cu aderarea Serbiei (atunci Serbia și Muntenegru), în
aprilie 2004, statele membre ale organizației a crescut la doisprezece.

Un aspect important al activităților OCEMN este dezvoltarea IMM-urilor și antreprenoriatului în

țările membre. În ceea ce privește aceste aspecte, o serie de ateliere au fost organizate în colaborare cu
Fundația Konrad Adenauer și ERENET.
 Membri fondatori:Albania/Armenia/Azerbaijan/Bulgaria/Georgia/Greece/Moldova/Romania/Russia/
Turkey/Ukraine și aderă mai tîrziu Serbia.

Banka de Comerț și Dezvoltare Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională care a fost
format 24 ianuarie 1997.It sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin furnizarea de comerț
și de finanțare a proiectelor, garanții și capital pentru proiectele de dezvoltare de sprijin întreprinderilor
publice și private în țările membre ale acesteia. Obiectivele băncii includ promovarea legăturilor comerciale
regionale, proiecte cruce țară, investițiile străine directe, activități care contribuie la dezvoltarea durabilă de
susținere, cu accent pe generarea de locuri de muncă în țările membre, asigurându-se că fiecare operațiune
este punct de vedere economic și de sunet și contribuie financiar la dezvoltarea unei orientări a pieței.
Organizatia are un capital autorizat de 1.325 $ billion.The sediul băncii sunt situate în Salonic, Grecia.

Podișul continental din sudul Insulei Șerpilor, în dreptul Sulinei, a intrat în litigiul teritorial dintre
România și Ucraina, care a fost judecat la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. Zona litigioasă
a fost artificial lărgită până la suprafața maritimă de 12.000 km² prin extinderea revendicărilor ucrainene
mult la apus de linia echidistantă între coastele sale și cele ale României. Miza disputei era îndeosebi
economică: posibilitatea explorării și, eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. Ambele părți au
declarat de la început că vor respecta judecata Curții, indiferent care va fi.

CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, anume
9.700 km² cu o adâncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km² cu
o adâncime medie sub 50 m, incluzând totalitatea apelor teritoriale ale insulei Șerpilor, inclusiv în dreptul
Sulinei.Prin acceptarea acestei judecăți, litigiul teritorial major s-a stins, litigiul minor privind insula Maican
de pe brațul Chilia și partea de sud a golfului Musura din nordul imediat al Sulinei, rămânând singura
divergență teritorială între România (care le revendică) și Ucraina (care le stăpânește).

Criza din Crimeea din 2014 s-a declanșat după plecarea de la putere a președintelui Viktor
Ianukovici, ca urmare a protestelor antiguvernamentale din 2013-2014. Factorul declanșator a fost abrogarea
legii referitoare la limbile cu statut regional prin care mai multe limbi folosite în Ucraina, inclusiv româna,
au fost scoase din uzul oficial. Actorii tensiunilor sunt pe de o parte grupările rusofone care se opun noilor
schimbări politice de la Kiev și doresc alipirea Crimeii de Rusia iar, pe de altă parte, grupuri de ucraineni și
tătari crimeeni, care sprijină mișcarea Euromaidan.

În luna august anul 2008,a avut loc conflictul armat între Federația Rusă și Georgia.Armata rusă a
intrat pe teritoriul Georgiei sub pretextul de a impune pacea.În acest moment la Washington s-a decis ca să
fie introdusă în Marea Neagră flota a 6-a,ce conform surselor oficiale ar trebui să aducă în Georgia ajutor
umanitar,doar că după spusele vicepreședitelui a SUA de atunci, Richard Bruce (Dick) Cheney, ce a venit în
vizită la Georgia peste cîteva zile după conflict,spunea,că pe corăbii nu a fost transportată apă, aceasta era o
încărcare mai serioasă,despre care cunoșteau rușii,și ce reacționat ,și au refuzat la ideea de a continua
drumul spre Tbilisi,oprinduse la 70 kilometri. Deasemena în acel moment au zubart în România 26 de unități
F16,iar la baza NATO în Turcia avioanele erau în stare de alertă.

Georgia, sau mai degrabă, teritoriul său, chiar și în perioada lui Șevardnadze, se pregătea în mod
activ de americani,ca un viitorul cap de pod militar și politic împotriva Iranului (așa-numitele operațiunile de
menținere a păcii în Irak, Afganistan, construcția de autostrăzi paramilitare, 100 de spitale, de tip militar, un
aerodrom militar din Marneuli – totul pe bani americani).

NATO a sporit prezența navală în Marea Neagră semnificativ după invazia rusă, cu nave de andocare
în porturile georgiene, și furnizarea de ajutor umanitar. Navele făceau rotație din când în când, iar din cauza
constrângerilor privind greutatea și lungimea vizitelor navei în Marea Neagră, stabilite de Convenția de la
Montreux.
 Ca urmare pentru a contrabalansa prezenta sporită a navelor NATO,au fost reluate negocierile dintre
Moskova și Kiev privind arenda portului Sevastopol.Ințelegerea mai tîrziu a fost atinsă,astfel arenda anulă a
portului Sevastopol costa Federația Rusă 98 milioane dolari anual.Federația Rusă fiind constrînsă de situație
,a fost nevoită să cadă deacord fiindcă nu avea alte porturi la alegere,fiindcă portul din Novorosiisk este unul
comercial și deja era supra solicitat.

Mult mai tîrziu deja în 2014,a avut loc așaziusul referendul în Crimea,cînd au fost pusă bază juridică
pentru a intrat sub controlul Rusiei.Toate acestea sunt făcute pentru a asigura balanța de putere și influență
geopolitică în regiune.În urma schimbării guvernării în Ucraina,apărea riscul ca Federația Rusă să piardă
portul Sevastopol,ce rămîne a fi vital pentru asigurarea intereselor vitale ale ei în regiune.

3)Interesele actorilor internaționali

Odată cu desființarea Organizației Tratatului de la Varșova înteresul SUA pentru această

regiune crește,precum crește treptat și prezenta navelo NATO în această Mare.Un rol vital al aceastei regiuni
pentru SUA e de a evita controlul absolut al Federației Ruse asupra petrolului caspic.SUA a sprijinit
construcția oleoductului Baku-Tbilisi-Ceyhan,ce conectează Azeibardjanul-Georgia-Turcia,prin 1760 de
kilometri de conductă de la Marea Caspică la Mediterană.Astfel s-a asigurt cu carburanți din bazinul Mării
Caspice ,statele occidentale aliate SUA .Revoluțiile ”colorate” din Georgia și Ucraina au în sine nu doar
orientarea lor spre euroatlantism și încercarea de a fi scoase din zona de influenză a Rusiei,dar și asigurarea
Occidentului la petrolul caspic.

În urma ”revoluției rozelor”din Georgia,ce a devenit una din ”mărcile” ocidentale la Marea
Neagră,are ca misiune de a asigura,în primul rînd,securitatea conductelor pentroliere de pe ruta Baku-
Tbilisi-Ceyhan.În anului 2004 ,în urma ”revoluției portocalii” din Ucraina,a fost adus la putere,prin alegerea
în turul 3 la prezidențiale ,Viktor Iușenko,ce manifesta orientare spre NATO și UE.

Kievul își joacă poziția sa geografica cheie și prin tranzitul de hdrocarburi din Marea Caspică spre
Occident ,prin conducta Odessa-Brodi,ce urma să fie prelungită spre Polonia,Gdansk,ca din Polonia să fie
asigurate cu hidrocarburi statele norului europei.Totodată pe teritoriul Ucrainei trece și conducta Drujba,ce
vine din Federația Rusă spre Uniunea Europeană. Totate aceastea sporesc interesul și atenția SUA în
regiune.

Cu 3 luni pîna la ”revoluția oranjă”,Federația Rusă a ajuns la un acord cu Ucraina,de a folosi

oleoductul Odessa-Brodni,ca revers de transportare a petrolului spre portul Iujnii,regiunea Odessa,pentru ca
mai apoi să fie transportat spre consumatorii din bazinul Merii Mediterane,creînd concurență însemnată
oleoductului caspic al Azeibardjanului,fiindcă avea să transporte 9 milioante tone de petrol anual.În anul
2010,s-a stopat transportarea revisă a petrolului prin acest oleoduct,fiind încercări de a transporta petrol din
Venezuela și Azeibardjan către Belorusia,dar în 2011 aceste încercări au fost stopate din cauza ne
rentabilității economice.În prezent din 2014 sunt reluate negocierile dinte Polonia și Ucraina în scopul
prelungirii oleoductului către porturile maritime poloneze.
 Un alt izvor de interes pentru Marea Neagră este România,pe ai cărei platou continental au fost
descoperine zăcăminte de peste 100 miliarde metri cubi de gaz. Compania americană ExxonMobil a investit
1,3 miliarde de euro pentru explorarile din Marea Neagră. ExxonMobil exploreaza o zona de mare adancime
in apele romanesti ale Marii Negre, parteneriat cu OMV Petrom,care a inceput in 2008. Astfel România
poate întări pozițiile sale de actor geopolitic regional și va putea pe viitor asigura o parte din consum a
țărilor Europei de Est.Aceasta convine SUA,pentru că ar diminua dependența aliaților săi de livrările de gaz
a companiei ruse Gazprom.

Regiunea Mării Negre este în vizorul SUA și pentru intențiile Chinei de a folosi Ucraina ca punct
logistic în transportul de mărfuri spre Europa de Vest.Ceaia ce ar întări considerabil influența Chinei în
regiune,dar și pe arena internațională.Aceste planuri au eșuat odată cu instabilitatea politică în Ucraina din
2014.

Pentru SUA,Marea Neagră este un coridor strategic,locul de situare a unei balanțe geostrategice între
China și lumea ocidentală în seolul XXI.Acest bazin acvatic reprezintă o poartă de acces către Orientul
Mijlociu Extins,iar posibilitatea de control a lui și a Caucazului oferă SUA șansa de a integra Rusia și Turcia
în alianța occidentală.Spre a obține un succes satisfăcător al strategiei sale regionale la Marea
Neagră.Guvernul SUA are nevoie să obțină rezultate deosebite spre a se asigura ireversibilitatea procesului
de reformă în state riverane ca Ucraina,Georgia și Moldova.

Problema exercitării intreselor SUA în această regiune este Federația Rusă,ce dorește să nu piardă
pozițiile deținute anterior,istoric.Declarațiile președintelui rus,de genul ”bazinul Mării Negre și al Mării
Azov se află în zona rusă de interes strategic” sau ”Marea Neagră oferă Rusiei acces direct la cele mai
importante rute globale de transport”,crează tensiuni între marile supraputeri,dar și în zonă.

Relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt contradictorii, o combinaţie între colaborare şi concurenţă. Există
o politizare excesivă la vârf, care nu permite consolidarea relaţiilor pe întreaga verticală. SUA dorește de a
propaga democraţia de la Marea Baltică la Marea Neagră, aceasta răcind relaţiile cu Federația Rusă.Ea a
interpretat practica democratizării drept o strategie de izolare a ei.