Barem 1-6

W
Bacalaureat Matematică M1 – 2014 www.mateinfo.ro

W BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
W Varianta 1
.M
AT Prof: Alexandru Elena-Marcela
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
EI
SUBIECTUL I (30 de puncte)
N
1. (1  i )16  [(1  i ) 2 ]8  (2i )8  28 (i 2 ) 4 3p
FO
2p
(1  i )16  28   .
.R
2.  1p
ymin  
4a
O
  b 2  4ac ,   56
+1
2p
56 2p
ymin    7 .
00
3. C.E x  0 și 9  x  0  x  [0,9] 1p
VA
2p
( x  9  x ) 2  32  2 x( x  9)  0
2p
RI
 x(9  x)  0  x  0 sau x  9 .
AN
4. Numerele naturale pătrate perfecte din două cifre: 16, 25, 36, 49, 64, 81  6 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

TE
nr. cazuri favorabile 6 1

P=   .
nr. cazuri posibile 90 15
BA
5. x A  xB  xC y  yB  yC 2p
xG  , yG  A
3 3
C
xG  0 , yG  3  G (0,3) . 3p
M
6. BC AC AB 4 3 2p
12
   2R   24
sin A sin B sin C sin A 1p
01
3 2p
 sin A   m(A)  600
2
4
W
W
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1.
W 2p
 3 y 3x 
AM   
a)
.M
 x 3y  AT
 3 y 3x  2p
MA   
 x 3y 
EI
AM  MA,  A  C ( M ) . 1p
N
b) B  C ( M ) și B 2  O2
FO
B  M 2 ()  B 2  (Tr B ) B  (det B ) I 2  O2 , Tr B  2 x ,
3p
.R
det B  x 2  3 y 2  2 xB  ( x 2  3 y 2 ) I 2
O
x2  3 y 2
Dacă x  0  B  I 2  y  0 și x  1  B  I 2 . Dar ( I 2 ) 2  I 2  O2 nu convine.
2x
+1
2p
 0 3x  2  3x 2 0 
Dacă x  0  Tr B  0  B    B    O2  x  0  B  O2 .
00
x 0   0 3x 2 
c) C  C ( M ), C  O2 . Presupunem că det C  0  x 2  3 y 2  0 1p
VA
2p
Dacă x  0  y  0
RI
x
Dacă x  0    3  Q, fals. Deci det C  0 . 2p
AN
2. f (2)  (2)3  (2)  a  a  6 1p

TE
a) 3p
x 3  x  6  ( x  2)( x 2  2 x  3)  0  x1  2
BA
 x2  1  i 2; x3  1  i 2 .
1p
C
b) f ( x1 )  x13  x1  6  0 3p
M
f ( x2 )  x23  x2  6  0
12
f ( x3 )  x33  x3  6  0
01
x13  x23  x33  ( x1  x2  x3 )  18  0 2p

4
x1  x2  x3  0  x13  x23  x33  18 .

W
c)
W 3 3 2p
W
f '( x)  3x 2  1  x1 
3
, x2  
3
.
.M
Fie x1 , x2 , x3 rădăcini întregi  f ( x ) nu admite rădăcini multiple
AT
 x1  (, x2 ), x2  ( x2 , x1 ), x3  ( x1 , ) . 2p
 x2  0  f (0)  0  a  0  x 3  x  0
EI
1p
2
x( x  1)  0  x( x  1)( x  1)  0  x1  1, x2  0, x3  1.
N FO
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

.R
1. 1 2p
O
a) e  e x  0, x  0
2p
+1
1 1 x
1  0  x  0 sau x  1
x x
00
1p
 D  (, 0)  (1, ) .
VA
b) 1 1p
lim ln(e  e x )  ln(e  1)
x 
RI
1
lim ln(e  e x )  ln(e  1) 1p
x 
AN
lim f ( x)  lim f ( x)  ln(e  1)

x  x  1p
TE
y  ln(e  1) ecuația asimptotei orizontale. 2p
c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p

BA
1 1p
1 1
f '( x)  1
 e  2 , () x  D
x
x
C
e  ex
1p
M
1
e  e  0 pe domeniul D  f '( x )  0 .
x
2p
12
 f este strict crescătoare pe D.

01
2. I 2  10 x 2 e x dx  x 2e x |10 2 10 xe x dx 2p

4
a)
W
W
 e  2 xe x |10 2 10 e x dx  e  2e  2e x |10 2p
W 1p
 e  2e  2e  2  e  2 .
.M
b) I n 1  10 x n 1e x dx 1p
AT
1p
 x n 1e x |10  10 ( n  1) x n e x dx
1p
EI
1 n x
 e  (n  1)  x e dx
0
2p
N
 e  (n  1) I n .
FO
c) Avem 0  I n  10 x n e x dx  10 x n edx 2p
.R
1p
1 n x n 1 1 e
 x edx  e |0 
O
0
n 1 n 1
2p
+1
e
Deci 0  I n   lim I n  0 , folosind teorema cleștelui.
n  1 n 
00
VA
RI
AN
TE
BA
C
M
12
01
4
W
W Varianta 2
.M
AT Prof: Alexandru Elena-Marcela
EI
N FO
1. 3p
| 9  2i | 92  22 81  4
.R
| z |  
| 7  6i | 7 2  62 49  36 2p
O
85
| z | 1
+1
85
2.  1p
00
ymax  
4a
2p
VA
  b 2  4ac    28 2p
28
ymax   7.
RI
4  (1)
AN
3.  5 1p
C.E x  0, 5  2 x  0  x   0, 
 2
TE
log 2 x(5  2 x)  1  x(5  2 x)  2  2 x 2  5 x  2  0 2p
2p
1  1  5 
BA
x1  2, x2  , x  2,    0, 
2  2  2 
Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43  4 cazuri favorabile

C
4. 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

M

12
P=   .
01
5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p

4
W
W x y 1 3p
W
Ecuația medianei din B este: 1 2 1  0 sau 2 y  4  0 .
1 2 1
.M
6. 9 4 2p
AT
sin C  1  
25 5
EI
c 1p
 2R 
sin C
N FO
16 2p
  2 R  R  10.
4
5
.R
O

+1
00
1. 2 2 3 2p
a)
1  1 1  2  6  2  3  2  4 2p
VA
1 2 1
= 7 1p
RI
b)  3 8 11 3p
AN
2 2  
E ( A)  A  A  I 3 , A   0 5 3 
 1 2 0 
 
TE
 3 8 11  2 2 3   1 0 0   2 6 8 2p
       
E ( A)   0 5 3    1 1 1    0 1 0   E ( A)   1 7 2 
BA
 1 2 0   1 2 1   0 0 1   0 4 0 
       
c) 1p
C
det A  7  0  () A1

M
 3 4 5 
 7 7 7 
 3 4 5 
12
 
  2 5 1 
A   2 5 1   A  
* 1
2p
 7 7 7 
 1 6 4   
01
 
 1 6 4 

2p
 7 7 7 
4
W
2.
W
Conform teoremei lui Bezout e necesar ca f (1)  0 , adică 1p
a)
W 3p
f (1)  13  2m 1  m  1   m  2  0,
.M
1p
de unde rezultă m=2.
AT
b) m  2  f ( x)  x 3  4 x  3
EI 3p
 x1  x2  x3  0

Relațiile lui Viete:  x1 x2  x2 x3  x1 x3  4 și
N
 x x x  3
 1 2 3 2p
FO
(1  x1 )(1  x2 )(1  x3 )  1  ( x1  x2  x3 )  x1 x2  x2 x3  x1 x3  x1 x2 x3 
.R
 1  0  (4)  (3)  1  4  3  0
O
c) E necesar ca f (1)  1 2p
2p
+1
f (1)  1  2m  m  1  3m  1
1p
1
de unde rezultă m  .
00
3
VA

RI
1. 2p
f 4 ( x)  ( x 2  1) 4  ( x 2  1) 2  x 4  2 x 2  1, f 2 ( x)  ( x 2  1) 2  x 2  1
a)
AN
2p
f 4 ( x)  2 f 2 ( x)  15  0  x 4  2 x 2  1  2( x 2  1)  15  0  x 4  16  0
 ( x 2  4)( x 2  4)  0  ( x  2)( x  2)( x 2  4)  0  soluțiile reale x1  2 și x2  2 .

TE
1p
b) ' 1p
 1

f '( x)   x 2  1 2 
BA
 
1p
C
1
1
   x 2  1 2   x 2  1
1 '
2
M
1 1 1p
   x 2  1 2  2 x

12
x
01
 . 2p
2
x 1
4
W
c)
W x2  1  0
1p
W 1p
x
Dacă x  0 
.M 0
AT x2  1
1p
 f ' ( x)  0 pentru x  0
2p
 f este strict crescătoare pe intervalul [0, )
EI
2. x 1 1 (1  x 2 )' 2p
N
I1  10 dx  0 dx
a) 1  x2 2 1  x2
FO
1 2p
 ln(1  x 2 ) |10
.R
2
1
O
 ln 2 . 1p
2
+1
b) xn n2
 x n  x n2 1p
1 x
I n  10 dx   0 dx
1  x2 1  x2
00
x n2  x n 1 x
n2
1p
 10 dx   dx
VA
0
1  x2 1  x2
x n ( x 2  1) 1p
 10 dx  I n  2  10 x n  2 dx  I n  2
RI
1  x2
AN
1
  I n2 . 2p
n 1
TE
c) x 2 n 1 1 2p
1
I 2 n 1   0 2
dx   I 2 n 1
1 x 2n
BA
1  1  1 1 1p
   I 2 n 3     I 2 n 3
2n  2(n  1)  2n 2(n  1)
C
1 1 1 1 2p
      (1) n 1   (1) n  I1 
2n 2(n  1) 2(n  2) 2
M
12
1 n 1 1
 
2 k 1
(1) n  k  (1) n ln 2 .
k 2
01
4
W
W
.M
AT Varianta 3
Prof: Alexandru Elena-Marcela

EI
N
FO

.R
1. z  i , z  i 3p
O
2p
a  0, b  1 .
+1
2. b  1p
V ( xV , yV ), xV   , yV  
2a 4a
00
6 16 2p
xV   3, yV    4
VA
2 4
2p
V (3, 4) .
RI
3. x 1 1p
AN
3x   32  2  36
3x  3x 1  36  3x (1  3)  36  3x  4  36 sau
TE
2p
x x
3  t  0  t  3t  36  t  9  3  9  x  2
BA
3x  9  x  2
2p
4. M  M are 36 elemente  36 cazuri posibile 2p

C
( x, y ) pentru care x  y  5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2)  4 cazuri favorabile 3p

M

12
P=   .
01
4
W
5.
W 1 a 1 2p
W
A(1, a ), B (4,1), C (1, 4) sunt coliniare dacă: 4 1 1 0
1  4 1
.M
 1  16  a  1  4a  4  0  5a  10  a  2
AT
3p
6. 1 3 2p
sin B  1  
EI
4 2
N
AC 1p
 2R
FO
sin B
6 6 2 2p
.R
 2R   2R R  2 3.
3 3
O
2

+1
1.  1 3  3 5   3  3 x 5  3 y  2p
a) AX     
00
 0 1  x y   x y 
 3 5   1 3  3 14  2p
VA
XA     
 x y   0 1   x 3x  y 
RI
4 8  1p
A X   .
x y  1
AN
b) 3  3 x  3 3p
 3  3x 5  3 y   3 14  
AX  XA      5  3 y  14
TE
 x y   x 3x  y  
 y  3x  y
BA
 x  0, y  3. 2p
c)  1 3 1p
C
n 1 A   
 0 1
M
 1 3(n  1)  2p
Presupunem adevărată relația pentru An și demonstrăm că An 1   
12
0 1 
 1 3n  1 3   1 3  3n   1 3(n  1)  2p
01
An 1  An  A      
 0 1  0 1   0 1  0 1 
4
W
2.
W
0 1p
a)
W 3p
  4m 2  4(m  1) 2  4m 2  4(m 2  2m  1)  8m  4  0
.M
1p
1
de unde rezultă m   .
AT
2
b) b 2m 3p
xV   2  2 m  4 m  4
EI
2a 2(m  1)
N
4 2 2p
 6 m  4  m    .
FO
6 3
c) m  2  f ( x)  (2  1) x 2  2  2 x  2  1  f ( x)  3x 2  4 x  3 2p
.R
3x3  x 2  x  3 3x 2  4 x  3
O
3 x 3  4 x 2  3 x x 1 2p
+1
/  3x 2  4 x  3
 3x 2  4 x  3
00
/ / /
VA
1p
g ( x)  (3 x 2  4 x  3)( x  1)  f ( x ) / g ( x )
RI
AN
1. x x x 2p
 x 1   x 1 2    2 
TE
a) lim    lim    lim 1    

x  x  1
  x   x  !  x   x  1  
2 x
BA
 
x 1 x 1
2 x
 2  2 lim
 lim 1     e x x 1
2p
x  
 x 1 
 
C
 e 2 .
M
1p
b) 1p
12
'
 x 1 
f ' ( x)   
 x 1
01
( x  1)'  ( x  1)  ( x  1)  ( x  1)' 1p

4
( x  1) 2
W
W ( x  1)  ( x  1) 1p
 W ( x  1) 2
.M
2 2p
 .
( x  1) 2
AT
c) Funcția este de două ori derivabilă pe  \{1} 1p
EI
4
 f '' ( x)  .
N
( x  1)3 1p
FO
Deoarece f '' ( x)  0, x  (, 1) 1p
2p
.R
 f este convexă pe intervalul ( , 1) .
O
2. 0  x n e1 x  1, () x  [0,1] 2p

+1
a) 2p
0  10 x n e1 x dx  1
00
1p
0  f n ( x)  1 .
VA
b) 10 f1 ( x)dx  10 xe1 x dx   10 x  (1)  e1 x dx 1p
1p
  10 x  (e1 x )' dx  [ xe1 x |10  10 e1 x dx ]
RI
 (1  10 (1)  e1 x dx ) =

AN
1p
 1  e1 x |10  1  (1  e)  1  1  e  e  2 . 2p
TE
c) I n  10 x n e1 x dx  10 x n  (e1 x )' dx 2p
1p
BA
 x n  (e1 x ) |10  n 10 x n 1e1 x dx
 1  nI n 1
C
2p
 nI n 1  1, () n  2 .
M
12
01
4
W
W Varianta 7
Prof: Badea Daniela
.M
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
AT

1.  1 1  2p
EI
2012
a   
k 1  k k 1 
N
1 2p
 1
FO
2013
1p
0  a  1  a  0
A
.R
2. m 11 0 1p
m  1  0 m  1  0  9
O
m 1    m  1,  2p
  0  m  1 5m  9   0  5
+1
 9
 m  1,  1p
 5
00
3. 3 1 

sin x  cos x  1  sin  x    1  3p
2 2  6
VA
    2 
x    2k | k     x    2k  | k    2p
6 2   3 
4. n  , n  13 1p
RI
Cn4  Cn13  1p
AN
 n  4  13  n  17 3p
5. Fie M  ,   a.î. M  d m ,    m   1p
TE
 m  2    1       5   0,    m   2p
2    1  0   2
   M  2, 3 2p
BA
   şi5  0 1 cos

  3
şi 1 0,
6. 12 12 2p
arccos  x  cos x  x   
13 13
C
2 144 5 3p
 sin x  0 x  x  
M
169 13
12
1.  1 1 1
a)   1p
01
A   1 1 1
 1 1 1
 
4
2
4p
A  3A
W
b)
W
An  3n 1  A    n   2p
W
Demonstrarea propoziţiei prin inducţie 3p
c)
 
A  A2  A3  ....  A2012  1  3  32  ....  32011  A  2p
.M
32012  1 3p
 A
AT
2
2. Ax  Ay  Ax  y 4p
a) 1p
finalizare
EI
"  asociativă pe M3    , G  M3     "  asociativă pe G
b) " " 1p
N
I 3 element neutru pentru " " în M3     "
  A0 element neutru pentru "  în G 1p
FO
I 3  A0  G 
Ax `  A x  G 1p
.R
Ax  Ay  Ax  y  Ay  x  Ay  Ax 1p
finalizare 1p
O
c) f :   G, f  x   Ax 2p
1p
+1
f morfism
f injectivă 1p
f surjectivă 1p
00

ă pe şi 3 4 1
VA
1. f 2  x   x 3  2 x 2  x  1 derivabil  f 2'  x   x 2  x  1p
a)
1 1p
f 2 '  x   0  x1  1, x2  
3
RI
AN
2p
TE
1
 1 maxim local;  minim local 1p
BA
3 ă pe ătoare
şi 3injectivă
2 1
b) f1  x   x 3  x 2  x  1 derivabil  f1'  x   x 2  x 
f1'  x   0    x    f1 strict cresc  f1
C
ă are pr. Darboux ă 1p

lim f1  x    
M
x 

lim f1  x    1p
  Im f1    f1 surjectiv
12
x 

f1 continu  f1
ă inversabilă  ţia unică 1 1p
 f1 bijectiv  f1
01
1p
 f   2   f 1x  , unde f  x   2 care are solu
'
1
x0 
4
1 ' 1 0
1 0
W
W
 f   2   f 11  16
'
1
1
W
ţia devine 1
'
1 0; 0 nu este soluţie
1p
c) ecua x 3  mx 2  x   x 1p
.M
1 1 1p
Soluţiile ecuaţiei date sunt aceleaşi cu ale ecuaţiei x  m   2  0
x x
AT
1 1 1p
Fie g :   , g  x   x   2  m
x x
EI
Utilizând şirul lui Rolle ecuaţia are trei soluţii reale  m   , 1 2p
2.
N
 
4 4
a) 1p
 f 2  x dx   tg 2 xdx 
FO
0 0
 
3p
 tgx| 4  x| 4 
.R
0 0
4 

O
1p
4 ărginit 1
b)  1p
+1
0 x  0  tgx  1  0  tg n x  1 
4
 ln 2

 0  ln 1  tg n x  ln 2  0  I n     I n n m  1p
00
4 ător 2
 
tg n x  tg n 1 x    x  0, 
1p
VA
 4
 I n  I n 1    n     I n n descresc

  1p
1 ,  2    I n n convergent
RI

1p
ător max |
 
AN
c)  n n
I descresc  I n n    I1 2p
 ţinem 2
4
  ln 2 3p
I1   ln 1+tgx dx . Făcând schimbarea de variabilă  x  y ob I1 
TE
0
4 4
 ln 2 1p
 I1 
8
BA
C
M
12
01
4
W
W Varianta 8
Prof: Badea Daniela
.M
AT

1. a6  a12  a22  a42  40  4a1  78r  40  2a1  39r  20 3p
EI
 S 40 
 2a1  39r   40  400 2p
N
ăm 22 3 ţii1 0 , 1
FO
2. 2  x   3 x   1  0
2 1p
1 2p
not  x  a  a 2  a    a1  a2 
.R
2
1
 x     nu are solu 1p
O
2
 x   1  1  x  2  x  1, 2  1p
+1
3. A  0, 1  G f  f  0   1  c  1 1p
b 1  3
00
  ;  ;a  0 2p
2a 2 4a 4
2p
 a  1; b  1; c  1  f  x    x 2  x  1
VA
şi 31 0
4. n n
4  2  992 1p
2n  t  t 2  t  992  0  t1  32 t2    2p
RI
2n  32  n  5 2p
5. A  3,1 ; B 1, 3 ; C 1, 0  1p
AN
     2p
CA  2i  j; CB  3 j
2
TE
cos C   0  C obtuz 2p
5
6. 5 2p
sin x 
BA
13
12 2p
cos x 
13
C
104
E 1p
M
29
12
ă
1. det A1  1  0  A1 inversabil 1p
a)
0 0 1
01
1  
A 1  1 0 0
0 1 0
4
 
W
W ţie ; ; 4p
b) W
 0 0 1   x 0 0 
2   3   2p
Ax   x 0 0   B; Ax   0 x 0   x  I 3
.M
 0 x 0 0 0 x
   
4 5 6 2
 Ax  x  Ax ; Ax  x  B; Ax  x  I 3
AT
1p
prin induc  Ax 3 p  x p  I 3 Ax 3 p 1  x p  Ax Ax 3 p  2  x p  B 1p
c)  x 1 1 1p
EI
 
I 3  Ax  B   x x 1   C 
N
 x x x
 
FO
 x x 1 2p
p p 
p 
B3 p  x  C ; B3 p 1  x  C ; B3 p  2  x  x x x 
.R
 x x x
 
det C  x  x  1 ; det B3 p  x 3 p 1  x  1 1p
2 2
O
1p
det B3 p 1  x 3 p 1  x  1 ; det B3 p  2  x 3 p  2  x  1
2 2
+1
şi 1 1p
Matricele Bn sunt inversabile  x  0 x 
2. f  x    x  1 x  2  c  x   r  x  , r  ax  b 2p
00
a)
x 1 a  b  4 1p
x  2  2a  b  8 1p
VA
a  4
  r  4x 1p
b  0
RI
b) f  3  52012  13 1p
AN
1005
  3p
1006
  26  1   C1006 261006  k  1  1  a  1 unde a 13
1006 k k
52012  52
k 0
1p
 r 1
TE
c) n n
s   k 2  3 k  2  n  2  1p
k 3 k 3
Calculul fiecărei sume
BA
2p
n  n  1 n  2  2p
s
3
C

M
12
01
4
W
1.
W ă oblică spreă orizontală
lim f  x     f nu are asimptot 1p
a) x  W
f  x 1p
m  lim 1
x 
.M x
1 2p
n  lim  f  x   x   
AT
x  3
1
 d : y  x  asimptot  1p
3 \ 0,1
EI
ă ăpepe ă în 1ă în 0
b) f continu  1p
 
N
f derivabil  2p
f s'  0   , f d'  0     f nu e derivabil 1p
FO
f s' 1  f d' 1    f nu e derivabil 1p

şi punct de maxi
.R
c) x1  0 - punct de întoarcere m local 3p
x2  1 - punct de inflexiune 2p
O
2. 1
a) f  x   0  x    0,1  A    f  x  dx 2p
+1
0
Se aplică de două ori integrarea prin părţi 3p
A=e 1p
00
ă pe şi 2
b) F derivabil  
F '  x   ex x2   2p
F '  x  0  x   2 1p
VA
 2 maxim local,
ă pe ă2şi
minim local. ,
pentru 2p
c) F :   , primitiv f 
RI
1p
 F derivabil  F '  x   f  x   x  
AN
0
F  sin x   F  0   0 
 
 L  lim  1p
x  sin x
TE
F '  sin x    sin x 

'
l 'H
 lim  1p
 sin x 
x  '
BA
 lim f  sin x   2 2p
x 
C
M
12
01
4
W
W
Varianta 9
Prof: Badea Daniela
.M
AT

EI
1. 1 2012  1 1 
S     2p
N
r k 1  ak ak 1 
FO
1 1 1  1 1 
     1   2p
r  a1 a2013  4  8049 
.R
2012
 1p
8049
O
2.  1  x2  3
x
 2p
 x1  x2  2  m  1
+1
2p
x12  x2 2  2 x1  x2  9  5  4  m  1  9
00
m  2  m  2 1p
ăm ţia2este echivalentă
9 cu 9 21,8 2
3. CE : 9  2 x  0  x  log 2 9 1p
VA
x 3 x
ecua   1p
8
not x
 t  t   t   1p
RI
t
1  2x  8  0  x  3 1p
AN
1p
3  log 2 9  8  9  x   0,3
4. f : a, b, c  1, 2,3, 4,5
2p
TE
Numărul nr. = 53
2p
Numărul cazurilor favorabile 23
8 1p
P
BA
125
5. C  Oy  C  0, y  1p
C
0 y 1
 3 1 1  2 y  10 1p
M
1 3 1
12

 3 y5  3 1p
2
01
y  5  3  y  2  C  0, 2  1p
y  5  3  y  8  C  0, 8  1p
4
W
6.
W
sin   sin   4   cos   cos   
2
W 2p
sin 2   sin 2   2sin  sin   4  cos 2   cos 2   2 cos  cos 
2p
.M
 sin  sin   cos  cos   1
1p
 cos      1 A
AT
1.
  3p
EI
det A    2  1
a)
(S) compatibil determinat  detA  0 1p
N
    ;    \ 1

1p
FO
b)  1 2  1
1p
  1  A      
3 3  ; B   1 
.R
 1 1   3  1p
  
det A  0
O
1 2 1p
 3  0 minor principal
+1
3 3
1 2 1
00
3 3 1  12   S  incompatibil
1 1 3
VA
2p
c)  1 2   1
    1 2
RI
  1  A    1 3  ; B  1 ; det A  0;  1  0 minor principal 1p

 1 4   1 1 3
   
AN
1 2 1
1 3 1  0   S  compatibil simplu nedeterminat 1p
TE
1 4 1
x  

BA
 y  1   ,    1p
z  0

x0 2  y0   z0  1        0 
2012
C
  0   0,1, 0  sau      ,1   2 , 0  1p
M
1p
2.  x  y  2 z  0
12
a) 
 y  z  1 2p

z  2
01

4
3p
W
W
 x  0


W
y  2 .M
 
 z  2
b) Parte stabilă 1p
AT
Asociativitate 1p
Element neutru 1p
Elemente simetrizabile 1p
EI
Comutativitate 1p
c) card 3  3 2p
N
 cardG  27 3p
FO
ţiei
ţie şi 2 1 1
.R
1. f n derivabile pe  f n  x   x   x   x  n   x 
' n 2 n 1 2p
a)
O
1p
f n ' 1  12  2n 1  n  2n 1  12
1p
+1
n  2   solu
1p
unicitatea solu
b) f 2  x   x 4  2 x3  x 2 1p
00

f 2'  x   4 x3  6 x 2  2 x  2 x 2 x 2  3x  1  1p
VA
 1  1p
f 2 '  x   0  x  1,  , 0 
 2 
1
RI
1,  , 0 puncte de extrem local 1p

2
AN
 1 1
  f 2  xk   f 2  1  f 2     f 2  0   1p
 2 16
TE
c) x 2 1  x   C0n x 2  C1n x 3  C 2n x 4  .....  C nn x n  2

n
1p
Prin derivare obţinem
1p
f n'  x   2C0n x  3C1n x 2  4C 2n x 3  .....   n  2  C nn x n 1
BA
pentru x  1  2C0n  3C1n  4C n2  .....   n  1 C nn-1   n  2  C nn  1p
 f n' 1   n  4   2n 1 1p
C
n4 1
limita devine lim  1p
M
n  2n 2
12
2. 3 1
1
dx  arctg  x  1|
3 1
a)  f 2
 x 0
 3p
01
  
   2p
3 4 12
4
b) Aplicarea metodei de integrare prin părţi 3p

W
W 2 5 2 1 2 5
I W 2
 ln
2 1 2
2p
c)
.M 2
1 n k k
an      2   2 2p
n k 1  n  n
AT
Justificarea faptului că lim an  lim   2p
n  n  n
 f , n 
1 1p
 lim an   f  x  dx  valoarea de la punctul b
EI
n 
0
N FO
.R
O
+1
00
VA
RI
AN
TE
BA
C
M
12
01
4
W
W
Varianta 10
.M
Prof . Badea Ion
AT
EI
1. r  3 1p
N
a1  15 1p
FO
Sn  0  n  11 3p
2. x 1 1p
.R
x2  x  6
0 1p
O
x 1
x   , 2  1,3 2p
+1
A  2,3 1p
3. x
2 2 2 2
x
13
00
      1p
3 3 3 3 9
x
2 2 2 1 13
VA
   t  t    1p
3 3 3 t 9
3 2
 6t 2  13t  6  0  t1  , t2 
RI
2 3 1p
x
2 3
AN
    x  1 1p
3 2
x
2 2
    x 1
TE
3 3 1p
4. A53  A42  3p
BA
 60 ţia
 12dreptei
 48 determinate de două punc 2p
5. 5 
B'  ,1 , O  0, 0  mijloacele laturilor 2p
2 
C
ecua te 1p
M
OB' : 2 x - 5 y  0 2p
12
6. p9 1p
S= 9  4  3  2  6 6
2p
01
S 2 6
r  2p
p 3
4
W
W
1.
W a2 a 1
a)
.M
det A  b 2 b 1  2p
c2 c 1
AT
  b  a  c  b  c  a  3p
b) d x   b  a  c  b  c  a  a  b  c  3p
EI
d y    b  a  c  b  c  a  ab  bc  ac 
N
d z   abc  b  a  c  b  c  a 
 x  a  b  c, y    ab  bc  ac  , z   abc
FO
ădăcinile ecuaţiei date 2p
c) Fie t1 , t2 , t3 r 1p
.R
t1  t2  t3  x  a  b  c

Fie  t1t2  t1t3  t2t3   y  ab  bc  ac
O
t t t   z  abc 2p
12 3
+1
t1  a

 t2  b
t  c 2p
00
3
2. Suma coficienţilor polinomului f este egală cu f 1 2p
a)
VA
f 1  7 2012  14  1p

f 1  7 7 2011  2  7 2p
RI
b) g   x  2  x  3 1p
f   x  2  x  3  q  r , gradr  2  r  ax  b 1p
AN
f  2   12012  8  10  3 f  3   1  12  10  1

2012
  2a  b  3;   3a  b  1 2p
f  2   2a  b f  3  3a  b
TE
 
2a  b  3 a  4 1p
   r  4 x  11
3a  b  1 b  11
BA
c) 1 1 1 2p
g  x    x  2  x  3    ,  x   
g  x x  2 x  3
C
1 1 1 1 1 1 1 1 2p
S       ....   
M
2 3 3 4 4 5 2015 2016
1 1 1007
S   1p
12
2 2016 2016
01

4
W
Bacalaureat Matematică M1 – 2014
ătoare pe 0,1
www.mateinfo.ro
1. W
f  x   2  e  2 x  2  e2 x  x 
' 2x
2p
a) W
f '  x   0    x   0,1 2p
 
.M
 f strict cresc 1p
ă peătoare
ţin
0,1o pe
rădăcină
0,1
ă rădăcină
în 0,1
2 în 0,1
1
b) f  0   1  0, f 1  e 2  1  0 1p
AT
f continu   1p
 f are cel pu    1p
EI
f strict cresc     1p
N
1 ,  2   f are o singur   1p
şi II , 3
FO
c)  
f ''  x   2 2e 2 x  1 , f '''  x   23 e 2 x  P3  A  I 2p
Pk  A   Pk 1  A 
.R
   
' '
f  k 1  x   f  k   x   2k e 2 x  2k 1 e 2 x  A  II 
O
2p
Din  I     Pn  A  n   n  1p
+1
2. x
 x  1
3
1
a)  f  t  dt 3

3
00
lim 0
 lim 3p
x  x3 x  x3
 x  1
3
1 1
VA
 lim 3
 2p
x  3x 3
b) x  x  1  1 dx 
RI
  x  1 2
dx  
 x  1
2 1p
AN
1 1 1
  x  1   x  1 2
dx  ln  x  1  C 1p
x 1
1 1p
TE
Fie H  x   ln  x  1   c,
x 1
H  0   1  1  c   1  c   2 1p
BA
1
 H  x   ln  x  1  2 1p
x 1
C
c) 1
V    f 2  x  dx  1p
M
 x  1
5
2p
|
1
12
 
5 0
31
 2p
01
5
4
W
W Varianta 11
Prof . Badea Ion
.M
AT
1.  1
2012
EI
   1 2012
3 3 1
N   :  3p
1 3 2012
N
 1
3
FO
3
 2p
2
2. a şi b sunt soluţiile ecuaţiei x 2  x  12  0 3p
.R
 numerele sunt – 3 şi 4 2p
3. 2log 2 x  1  3
O
1p
 log 2 x  2 1p
+1
x4 2p
 x  1, 2,3, 4 1p
00
4. 20 4
x x x 1p
100 5
VA
110 4 2p
 x  1760
100 5
2p
x  2000
RI
5. M mijlocul lui (AB)  M(1,2) 1p

1
AN
mAB  1p
2
d mediatoarea  md  2 1p
TE
d : 2x  y  4  0 2p
6. sin 0 0  0, sin 90 0  1 1p
BA
sin 2 15 0  sin 2 75 0  sin 2 15 0  cos 2 15 0  1

1p
sin 2 30 0  sin 2 60 0  1
1 1p
C
sin 2 45 0 
2 1p
7
M
S  1p
2
12
1. det A  4  m 2  m 2  2m  2m  m 2 3p
01
a)
 4  m2 2p
4
W
b) W
(S)sistemul este compatibil determinat  det A  0 2p
4  m2  0  m   \ 2
W 3p
c) m  0  det A  4
.M 1p
d x  4, d y  4, d z  4  3p
  x, y , z   1,1, 1 1p
AT
2. f a,b  X  1  f a ,b 1  0 1p
a)
f a , b 1   2 a 2  2 ab  b 2  2 a  1   a  b    a  1 
2 2
EI
2p
  a  b   0 2
a  b  a  1  0  
N
2 2
2p
  a  1   0
2
FO
 a  b 1 1p
b) x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f1,1  2 X  2 X  X  1  3 2 1p
.R
 1 1 1p
 s1  x1  x2  x3  1; s 2  x1 x2  x1 x3  x2 x3  ; s 3  x1 x2 x3 
O
 2 2
2 2 2 2
S 2  x1  x2  x3  s1  2s2  0 1p
+1
2 x13  2 x12  x1  1  0 2 x13  2 x12  x1  1

 3  3
2
2 x2  2 x2  x2  1  0  2 x2  2 x2  x2  1
2
1p
00
 3 2  3 2
2 x3  2 x3  x3  1  0 2 x3  2 x3  x3  1
1
VA
x13  x23  x33   2S 2  s1  3  1 1p

ăm 2 22 2 1 0
c) 2  8 x  22 x 1  2 x  1  0  2  23 x  2  22 x  2 x  1  0 2p
RI
Not x
 t  t3  t2  t   1p
 
  t  1 2t 2  1  0  t  1
AN
1p
x
2 1 x  0 1p
TE

ătoare pe 2, şi strict ătoare pe ,2
BA
1.
x  x  1p
3
'
f 32
a)
2 3
f '
x  0  x
C
3 2p
 2 3 2 3  2p
M
 f strict descresc   cresc  

 3   3 
12
b) Fie pantele celor două tangente 1p

 3
m 1  f '     1 1p
 3 
01
m2  f '
 3 1 ă ta n g e n te s u n t p e rp e n d ic u la re 1p
4
m 1  m 2   1  c e le d o u 2p
W
c) W  
1
f '  x1
2p
1
 1
 x
  
3
 
W
lim f '  x x 3  lim  1 f '  x 1 f '  x1
 
 
x 3 .M x 3
x 
    

2
33  x 32  x 32 1
x 
 0
3
lim
32 1  
 0 lim   2p
AT
e x 3 x 3
e x 3 x 3

   
  2
lim 3 x 32  x 32 1 1p
e  
 e3 3
EI
x 3
2. 1 1
1p
  x  2  f  x dx    x  1dx 
N
a) 1
1 1
FO
x 1 2
   x |  2p
 2
1

.R
 2 2p
b) 1 1
O
x 1  3 
I1 =  dx    1  dx  3p
-1
x2 -1 
x2
+1
 x|  3ln x  2 |  2  3ln 3 2p
1 1
1 1
c)  x  1
n 1
 3  x  1
n
00
1
 I n 1  3I n  
1
x2
dx  2p
VA
 x  1
1 n 1
|
1
  x  1
n
 dx   2p
1
n 1 1
 2  1p
RI
n2
 ,    n  
n 1
AN
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

TE
Varianta 12
Prof . Badea Ion
BA

C

1. 52 6  3 2 2p
M
1  2 
2
 2 1 2p
12
N  0  1p
2.   m  12 2 1p
01
  0  m 2  12  0  2p
 
4
m   ,  2 3    2 3 ,  2p
W
3. W
2  9 x  3x 1  5  3x  6 2p
W
3x  t  2t 2  3t  5t  6  t 2  4t  3  0 1p
t1  1  x1  0
.M 1p
t2  3  x2  1 1p
4. Nr. cazuri posibile =12 1p
AT
C110  C1111  1 1p
C11k 11   k  1, 2,...,10 1p
EI
Nr. cazuri favorabile =10
5 1p
N
P
6 1p
FO
5. AB  5 , AC  20 , BC  5 2p
 ABC dreptunghic în A  R.T.P  1p
.R
M centrul cercului circumscris  M mijlocul lui  BC  1p
1 
O
 M  ,0 1p
 2 şi necoliniari
 
+1
6. m0u v 1p
2
m 1
m0 2 2p
m
00
 m 2  2m  1  0  m1,2  1  2 2p
VA
1. det A  5 1p
a) 2  1 8 
A   2p
RI
 4 7 
  9 22  2p
A3 =  .
AN
  11 13 
b) A2  4 A  5 I 2 se verifică prin calcul direct 2p
An1  4 An  5 An1 ,   n  , n  2 se demonstrează prin inducţie matematică
TE
3p
c) Presupunem că   m   astfel încât Am  I 2  det Am  1  2p
  det A   1  5m  1 fals
m
3p
BA
2. f  g ` h  r 1p
a) h  X 4
 X  X 3
2p
C
r  X 1 3 2p
b) 1p
M
 s  x1 +x2  1
Relaţiile lui Viette 
 p  x1  x2  1
12
1p
2 2 2
x1 +x2  s  2 p  1
şi rădăcinile lui
 x12 +x1  1  0 / x1  x13   x12  x1 2p
01
x1 x2 g 2  3 2
 x2 +x2  1  0 / x2  x2   x2  x2 1p
4
 x13  x2 3  1  1  2
W
c) W       
f x12  f x2 2  x116 +x18  1  x216 +x28  1   2p
W
 x  x x  x  2 
1 2 1
2
2
2
2p
.M
 1  1  2  0  
1p
AT
1. lim f  x  =0 2p
x 
a) 0
 
0 1 1
EI
lim f  x   lim  3p
x 1 x 1 3 x  2 4
b)
N
'
1  1  f '  x1 1p
f  x   2 f  x   3  x   2
2 '
   
f  x 2 3  x  f  x  2 3  x
FO
ţia adevărată

'
1  1  1
 3 x  2      rela
.R
f  x  1p
f 
 pe D
ătoare
x   2 3  x
f  x
O
2
1
f '  x    0    x   3,1  1,   , f s 1  f d 1  2p
2 3 x 4
+1
 f strict descresc 1p
c) Ecuaţia tangentei la grafic într-un punct 1p
f 2  2 
00
1 1
f  2   , f '  2     2p
3 2 18
 y  f  2   f  2   x  2  
'
1p
VA
 x  18 y  4  0 1p
şi 2 ă peprimitivă1pentru
2. F derivabil   1p
RI
a)
 
'
F '  x   ecos x  sin x  x  1   sin x  ecos x  cos x  1  f  x     x    2 2p
AN
1    F f 2p
b) 
2 
 F  x | 2  2p
  x  dx
TE
f
0
0

1p

 e c o s x  s in x  x | 2 
BA
0

 2  e 
2 2p
C
c)  
4
f  x   cos x  1 4
sin x 2p
M
  sin
0
2
x 1 e  cos x
dx  
0
cos 2 x
dx 
12

1 4 2p
 | 
cos x 0
01
 2 1 1p
4
W
W
Varianta 4
.M
Prof . Badea Daniela
AT
EI
   
1. log 5  3  log 5  3  log 11  log 22  log 11  3p
N
2 2 2 2 2
 log 2 2  1 2p
FO
2. S  2 1  2  3  ...  2012   2012  2p
2012  2013
.R
 2  2012  2p
2
O
 20122 1p
3. 2
5 1p
+1
2x  x  0,5
2 
2
2
x  x20 2p
 x  2,1
00
2p
4. x   , 2  x  10 1p
VA
Formula de calcul a combinărilor 1p

x6
2p
 x  6, 7,8,9,10
RI
1p
5. Formula pentru coordonatele
şi C 4,0 mijlocului unui segment 2p
AN
A  2, 2  , B  2, 2    3p
6. cos   1  sin  
2 2
1p
TE
2
5
  1p
 13 
 
BA
   ,    cos   0 1p
2 
5
 cos    2p
C
13
M
ă
 
12
1. det A  x   x x 2  3 3p
a)
A  x  inversabil  x   2p
01
4
W
ă
www.mateinfo.ro
W
b) det A 1  4  A 1 inversabil 1p
W 2

2 0

A 1  =  0
 .M 2 2
2 0 2  2p

1 1 
AT
2 0
2
 
1  1 1
A  1  = A 1  =  0
1
2p
EI
d  2 2
 
 1 0
1

N
2 2
c)
FO
x 1
    3p
 y   A 1    1  
1
z 1
.R
    2p
1
O
 
 1
1
 
+1
2.
a)
 
 5
U   6   1, 2p
 
00
 2,
 6  U   6   0,  3,
 4 1p
2p
S  3
VA
b) det A  3 x  4 2p
1p
det A  1  3 x  4  1  3 x  3  x  1,3,5
  
  1p
RI
1p
det A  5  3 x  4  5  3 x  1  x  
 
  
AN
 x  1,3,5
c)  x, y   1, 2  5p
TE

1. x2  5x  7
a) l  lim f  x   lim 1p
x  x  e x
BA
Se aplică regula lui l’Hospital de spre

ă orizontală două ori şi se obţine 2p
l 0 1p
 d : y  0 asimptot 1p
3  2
C
şi
b) F derivabilă pe  
f '  x   ex x2  x   1p
M
f '  x   0  x  1, 2 , f 1  3e, f  2   e2 1p

12
2p
01
4
 1 – maxim local, 2 –
W
W
minim local 1p
c) f  0   7, f 1  3e, f  2   e 2
W 1p
1p
7  e2 .M
Conform tabelului de la b)  7  f  x   3e,    x  0, 2 3p
2. f continuă 1p
AT
a) 0
 sin xdx  1  cos1

1
1p
EI
1
x 1p
0 x  2 dx  x|0  2 ln  x  2 |0 
1 1
N
3 1p
 1  2 ln
FO
2
3 1p
I  cos1  2 ln
2
.R
b) 0
2p
 sin
2
I xdx
O
 1p
I
+1
2p
2
0 0
2
V   f 2  x  dx    sin xdx 
2
00
 
2
c) x 2p
 f  t  dt  x  2 ln  x  2   2 ln 2
VA
0
3p
x
1
f  t  dt  1
x 0
lim
RI
x 
AN

Varianta 5
TE
Prof . Badea Daniela

BA
SUBIECTUL I (30 de puncte) ă, 2, 3

C
1.  an   progresie aritmetic a1  r  1p
n
S n  155  3n 2  n  310  0, n    n  10 3p
M
x  a10  29. 1p
12
2.  x1  x 2  1
 2p
 x1  x 2  m 
01
 x  x 1
 1 2
4
W
W x1 2  x 2 2  1  2 m 2p
 2 W 2
 x1  x 2  2 x1  x 2  1
1  2m  2m  1  m  0
.M 1p
3. x 1  0  5
  x  1,  1p
5  2 x  0  2
AT
Prin ridicare la pătrat se obţine 4 x 2  21x  26  0 1p
 5
x1  2  1, 
EI
 2 1p
13  5 
N
x2   1, 1p
4  2 
FO
 S   2 1p
4. 2
A  10  9  90
10
1p
.R
C102  5  9  45 1p
3P3  3  6  18 1p
O
N  9 1717 2p
+1
5. x 1 1
 2 x 1 1  3 x
2p
00
0 0 1

3 x  2 2p
VA
2
x1,2  2 1p
  
6. 1p
RI
MN=MB  BN 
1  2 
 AB  BC  2p
AN
3 3
1  2  
3 3

 AB  AB  AC   1p
TE
1  2 
  AB  AC.
3 3 1p
BA

1.
Demonstrarea relaţiei 5p
a)
C
b) An  a, b   A  a n , na n 1b  ,    n    3p
2p
M
Demonstrarea prin inducţie sau cu metoda binomială

c) a 2012  1  a  1 2p
12
2012a 2011b  2012 1p

a  1  b  1  A 1,1 1p
01
a  1  b  1  A  1, 1 1p
4
W
2. W
 f 1  0
a)  W  2p
 f  1  4
a  b  0 a  1
.M
  3p
a  b  2 b  1
AT
b) Relaţiile lui Viette 2p
1 1 1 s2
+   =1 1p
x1 x2 x3 s3
EI
x12 +x2 2  x32  a 2  2 1p
N
a 2  2  1  a1,2   3 1p
FO
c)

  s1  s2  x +x2  x3  
1
2 2 2
 3p
 11  1  2 2p
.R
O
1.  x 2  x  2; x   , 1   2,  
a) f  x    2
+1
1p
 x  x  2; x   1, 2 
f derivabilă pe  \ 1, 2 (funcţii elementare) şi 1p
00
ă în 2 ă în 1 1p
2 x  1; x   , 1   2,  
 1p
f '  x  
2 x  1; x   1, 2  1p
VA
f s '  1  3, f d '  1  3,  f nu e derivabil 

analog f nu e derivabil
RI
 D'   \ 1, 2
AN
b)
3p
TE
Concluzia conform tabelului 2p

ă oblică spreă orizontală
BA
c) lim h  x     h nu are asimptot 1p

x 
1p
h  x
m  lim 1
C
x  x 2p
1 1p
n  lim  h  x   x   
M
x  2
1
12
d : y  x asimptot 
2
01
4
W
ă peă pe0,e0, , -admite
funcţii primitive
elementare
ă în pe 0,
www.mateinfo.ro
W
2. f continu      e  2p
a) W
f s  e   f  e   f d  e   1  f continu e 1p
 f continu    f   2p
.M
ărţi ln
b) h  x   0    x  e 1 ,1
AT 1p
1
1p
A    x ln xdx
1
EI
e
 x2 x2 1
Integrând prin p  A  x  |1  2p
N
 4 2 e
FO
e2  3
 1p
4e 2
c) ln x  x  1    x  1, 2 1p
.R
şi ln x  0, x  1  0    x  1, 2 1p
O
x   x  1    x  1, 2
2012 2012
 ln
1p
+1
prin integrare pe 1, 2 

2 1p
1
 f 2012
 x  dx 
00
1
2013 1p
VA

Varianta 6
Prof . BadeaDaniela
RI
AN

TE
1. 2 x  1  3  3  2 x  1  3 2p
1  x  2 1p
dar x    A  1, 0,1, 2
BA
1p
 cardA  4
1p
2. A  0, 3   G f  f  0   3  b  3 2p
C
a
  1  a  2 2p
M
2
 f  x  x2  2x  3 1p
12
3. CE : x 2  2 x  0  x   , 0    2,   1p
x2  2x  3  0
01
2p
CE
x1  1, x2  3  S  1,3 2p
4
W
4. W 3
C10  3p
 120
W 2p
5. x1 x2  y1 y2  0 
.M 2p
m 2  2m  1  0 2p
m 1 1p
AT
6.  0

cos 180  x   cos x 2p
1p
EI
cos 900  0
S 0 2p
N
FO
1. A 2  2I 2 3p
a)
A 2012  21006  I 2 ; 2p
.R
b)  x y
O
X   ; XA  AX 1p
z t 
+1
t  x 3p
 
 y  2z
1p
finalizare
00
c) A 2k  2k I 2 ,    k   1p
1p
A 2k+1  2k A,    k  
VA
A+A 3 +A 5 +....+A 2011  A  2 A  22 A  ...  21005 A  2p
  
 1  2  22  ...  21005 A  21006  1 A
RI
1p
   
A 2 +A 4 +A 6 +....+A 2012  2  22  ...  21006 I 2  2 21006  1 I 2 .
AN
2. Definiţia elementului neutru 2p

a) e  5  3p
b) Definiţia elementului simetrizabil 2p
TE
3'  3  3p
c) x  y   x  4  y  4   4 2p
BA
S   a  4  b  4  b  4 3p

C
1. xe x e
  , f 1 
' '
f x 
M
a) 2p
 x  1
2
4
e e
12
t:y   x  1  ex  4 y  e  0
2 4 3p
b) lim f  x  = 3p
01
x 
lim f  x   2p
4
x 1
x 1
W
c) W
W 4p
.M
concluzia ă pe
ătoareşipe
ă pentru 1p
AT
2. Fie F :    primitiv f 
a)  F derivabil  F '  x  f  x 2p
EI
F '  x   3x 2  1  0    x    2p
 F strict cresc  1p
N
b) 2p
 f  x  dx  x
3
 x C
FO
Fie F :   , F  x   x 3  x  c 1p
A 1,3  GF  F 1  3  2  c  3  c  1
.R
1p
F  x  x  x 1
3
1p
O
c) g :  0,1  , g  x    x  1 e x 1p
+1
1
3p
 g  x  dx   x  1 e |  e x| 
x 1 1
0 0
0
1p
00
 2e  1  e  1  e
VA
RI
AN
TE
BA
C
M
12
01
4

Barem 1-6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Barem 1-6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

W

Bacalaureat Matematică M1 – 2014 www.mateinfo.ro

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 6 1

2. f (2)  (2)3  (2)  a  a  6 1p

x13  x23  x33  ( x1  x2  x3 )  18  0 2p

x1  x2  x3  0  x13  x23  x33  18 .

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

lim f ( x)  lim f ( x)  ln(e  1)

y  ln(e  1) ecuația asimptotei orizontale. 2p

c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p

 f este strict crescătoare pe D.

2. I 2  10 x 2 e x dx  x 2e x |10 2 10 xe x dx 2p

log 2 x(5  2 x)  1  x(5  2 x)  2  2 x 2  5 x  2  0 2p

Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43  4 cazuri favorabile

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 4 2

5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

det A  7  0  () A1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 ( x 2  4)( x 2  4)  0  ( x  2)( x  2)( x 2  4)  0  soluțiile reale x1  2 și x2  2 .

Prof: Alexandru Elena-Marcela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

4. M  M are 36 elemente  36 cazuri posibile 2p

( x, y ) pentru care x  y  5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2)  4 cazuri favorabile 3p

nr. cazuri favorabile 4 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

a) lim    lim    lim 1    

2. 0  x n e1 x  1, () x  [0,1] 2p

b) 10 f1 ( x)dx  10 xe1 x dx   10 x  (1)  e1 x dx 1p

 (1  10 (1)  e1 x dx ) =

c) I n  10 x n e1 x dx  10 x n  (e1 x )' dx 2p

 x n  (e1 x ) |10  n 10 x n 1e1 x dx

SUBIECTUL I (30 de puncte)

   şi5  0 1 cos

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

ă are pr. Darboux ă 1p

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

f s' 1  f d' 1    f nu e derivabil 1p

F '  sin x    sin x 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

  1  A    1 3  ; B  1 ; det A  0;  1  0 minor principal 1p

1,  , 0 puncte de extrem local 1p

c) x 2 1  x   C0n x 2  C1n x 3  C 2n x 4  .....  C nn x n  2

pentru x  1  2C0n  3C1n  4C n2  .....   n  1 C nn-1   n  2  C nn  1p

b) Aplicarea metodei de integrare prin părţi 3p

f  2   12012  8  10  3 f  3   1  12  10  1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

5. M mijlocul lui (AB)  M(1,2) 1p

sin 2 15 0  sin 2 75 0  sin 2 15 0  cos 2 15 0  1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2 x13  2 x12  x1  1  0 2 x13  2 x12  x1  1

x13  x23  x33   2S 2  s1  3  1 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 f strict descresc   cresc  

b) Fie pantele celor două tangente 1p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

punctajului indicat în barem.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Formula de calcul a combinărilor 1p