ânditor si poet, om de culturã si artist, Lucian Blaga a marcat prin personalitatea sa, mai mult de

cinci decenii, spiritualitatea româneascã. Opera sa ridicã probleme deosebite, care constituie o
ispitã permanentã pentru critica literarã si filosoficã, deoarece opera sa numãrã peste 10 000 de
titluri. Opera sa - cuprinzând poezie, teatru, eseuri, filosofie, memorialisticã, aforisme - reflectã
tendintele moderne ale epocii de a reda ideile într-un limbaj aluziv si fluid, în formã metaforicã, si
de a reflecta prin aceasta raporturile omului cu universul.
"Destinul omului este creatia. Poetul este nu atât un mânuitor cât un mântuitor al cuvintelor. El
scoate cuvintele din starea lor naturalã si le aduce în starea de gratie."
Lucian Blaga
"Se poate, totusi, vorbi si de o realã inventie de mituri proprii în poezia lui Lucian Blaga?
Rãspunsul este pozitiv dacã ne gândim la o formã de gândire miticã, manifestându-se atât în
scenarii mitice, cât în comportamente specifice, adicã actualizãnd tocmai ceea ce gânditorul
numea 'latentele mitice' ale unui obiect empiric sau fiintã individualã."
Stefan Augustin Doinas, Lectura poeziei. C.R., Bucuresti, 1980

"Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura românã
pânã acum: imagini neasteptate si profund poetice. Pentru a reda impresia linistei, el cel dintâi a
auzit zgomotul razelor de lunã bãtând în geamuri. Imaginea nu este unul din elementele poeziei
lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui însãsi. Din poezia lui Blaga reiese o bucurie de a trãi, un
optimism, nu conceptual, ci pur senzorial; senzatia proaspãtã întretine multumirea vietii. Gãsim
deci în poet si o unitate sufleteascã si o oarecare atitudine."
Eugen Lovinescu, "Critica si literatura IV", Sburãtorul literar.I, 22, 11 febr., 1922

"Poeziile lui Blaga sunt bucãti de suflet, prinse sincer în fiecare clipã si redate de o superioarã
muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se mlãdie împreunã cu miscãrile sufletesti însesi.
Aceastã formã elasticã permite a se reda si cele mai delicate nuante ale cugetãrii si cele mai fine
acte ale simtirii. E si filosofie înãuntru, o melancolicã, dar nu deprimantã filosofie, care leagã
împreunã toate aspectele dinafarã ale naturii si, înlãuntru, toate miscãrile prin care si noi îi
rãspundem."
Nicolae Iorga, "Rânduri pentru un tânãr", în Neamul românesc. 1 mai, 1919

© 1999-2000 RomanianLiterature.com