Raport de Mediu Bun

Conducta de aductiune alimentare cu apa pentru municipiul Botosani din sursa Acumularea Stanca Costesti judetul Botosani
Raport la Studiul de Evaluare a impactului asupra mediului
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI PENTRU PROIECTUL
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA A LOCALITATILOR SITUATE
PE VALEA BUZAULUI
EXECUTANT BENEFICIAR
______________________ _______________________
S.C. ECOIMPACT S.R.L. Consiliul Judeţean Buzau
2010
S.C. ECOIMPACT S.R.L. 1

CUPRINS
1. INFORMAŢII GENERALE..................................................................................................................3
2. Procese tehnologice..............................................................................................................................20
3. Deşeuri.................................................................................................................................................20
4. Impactul potenţial................................................................................................................................21
4.1. Apa....................................................................................................................................................21
4.1.1. Alimentarea cu apă.........................................................................................................................22
4.1.2. Managementul apelor uzate ..........................................................................................................22
4.1.3. Prognozarea impactului..................................................................................................................22
4.1.4. Impactul transfrontieră...................................................................................................................23
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului..................................................................................................23
4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul "Apa"..................................................................................................23
4.2. Aerul..................................................................................................................................................23
4.2.1. Date generale..................................................................................................................................23
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi...............................................................................................................23
4.3. Solul..................................................................................................................................................24
4.3.1. Surse de poluare a solurilor............................................................................................................24
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solurilor........................................................................................25
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului saupra solului..........................................................................25
4.4. Geologia subsolului...........................................................................................................................25
4.4.1. Impactul prognozat........................................................................................................................26
4.5. Biodiversitatea..................................................................................................................................26
4.5.1. Impact prognozat............................................................................................................................33
4.6. Peisajul..............................................................................................................................................34
4.6.1. Impactul prognozat........................................................................................................................34
4.6.2. Masuri de diminuare......................................................................................................................34
4.6.3. Hărţi la capitolul "Peisaj"...............................................................................................................34
4.7. Mediul social şi economic.................................................................................................................35
4.7.1. Măsuri de diminuare a impactului.................................................................................................35
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural...............................................................................35
5. Analiza alternativelor...........................................................................................................................35
6. Monitorizarea.......................................................................................................................................35
7. Situaţii de risc.......................................................................................................................................35
8. Descrierea dificultăţilor........................................................................................................................36
9. Rezumat fara caracter tehnic................................................................................................................36

Acest studiu este intocmit pentru a identifica si evalua impactul asupra mediului asociat proiectului
“Conducta de aductiune alimentare cu apa pentru municipiul Botosani din sursa Acumularea Stanca
Costesti judetul Botosani “, a identifica oportunitatile potentiale de a imbunatati mediul inconjurator si de a
recomanda orice masuri necesare prevenirii, micsorarii si atenuarii impactelor negative.
Studiul de impact asupra mediului s-a bazat pe Directiva Consiliului European 97/11/EC si Legislatia
romaneasca in vigoare :
- HG nr.918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru
aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
- Ordinul nr.860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de
emitere a acordului de mediu,modificat de OG nr.210/2004,modificat de 0G nr.1037/2005:
- Ordinul nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii –cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
Acest studiu va identifica, descrie si evalua in mod corespunzator efectele directe si indirecte, determinate
in mod individual, asupra urmatorilor factori:
– fiinte umane, flora si fauna;
– apa, aer si peisaj;
– interactiunea intre factorii mentionati mai sus.
Acest studiu trebuie sa trateze urmatoarele puncte:
– descrierea proiectului;
– conturarea alternativelor avute in vedere de proiectant;
– descrierea componentelor ecologice;
– descrierea impactului anticipat;
– descrierea masurilor de atenuare a impactului.
1. INFORMAŢII GENERALE
Titularul proiectului
Compania titularului
Nume: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI
Adresa: Piata Revolutiei nr. 3, Botosani
Telefon: 0231/514712
Fax: 0231/514715
Persoana de contact
Nume: Mihai Tabuleac
Adresa: Piata Revolutiei nr. 3, Botosani
Telefon: 0231/514712
Fax: 0231/514715
Autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

Compania autorului
Nume: S.C. ECOIMPACT S.R.L.
Adresa Str. Republicii, bl. 35 l, sc.B, et. 1, ap. 2
Telefon 0788966022
Fax: 0232243864
Persoana de contact
Nume: Meglei Vasile
Adresa Str. Tutora nr. 7, bl. P3, sc. C, ap. 2
Telefon: 0232/233882
Fax: 0232/233882

Denumirea proiectului
Investiţia propusă a se realiza are drept scop solutionarea alimentarii cu apa a municipiului Botosani si
a localitatilor rurale de pe axul Stefanesti- Botosani.
Pentru realizarea investiţiei propuse beneficiarul, respectiv Consiliul Judetean Botosani deţine Certificatul
de urbanism nr. 98 /11.12.2008., anexat la prezenta documentaţie.
Descrierea proiectului
1. Situaţia actuală
In prezent, municipiul Botosani, dispune de un sistem complex de alimentare cu apa potabila care
utilizeaza apa bruta din sursa Siret - acumularea Bucecea, tratata corespunzator la statiile de tratare Bucecea si
Catamarasti.
Sistemul de alimentare cu apa Bucecea include aductiunile de apă brută şi de apă tratată de la staţia de
tratare Bucecea către municipiul Botoşani, aductiunile pentru apa potabila spre sud-est către Flămânzi, si spre
nord către Dorohoi, si doua statii de tratare apa potabila la Bucecea si Catamarasti.
Prin programele de investitie lansate in cadrul programului de preaderare ISPA s-au promovat lucrari
ample de reabilitare a statiei de trarare Catamarasti, corespunzator unei capacitati de 700l/sec.
Sistemul de alimentare cu apa Ştefăneşti, este racordat la conducta de aductiune a apei la

microhidrocentrala Stanca, si are in componenta o statie de pompare apa bruta amplasata in incinta complexului
hidroenergetic Stanca, doua conducte de aductiune si o statie de tratare la Stefanesti cu capacitatea proiectata
de 200l/sec. Apa potabila este distribuita printr-un sistem de inmagazinare-pompare-distributie catre
consumatorii din zona de est a judetului Botosani, inclusiv pana la limita nordica a judetului Iasi, in localitatile
Bivolari si Andrieseni.
Privind calitatea apei la surse, datele tehnice furnizate releva urmatoarea situatie:
Acumularea cu apa Bucecea a fost pusa in functiune in anul 1976 cu un volum util de 13.600.000 m 3 apa
bruta. Ultimile măsurători batimetrice efectuate în anul 2002 au relevat un volum util de 4.900.000 m 3 ceea ce
reprezintă 36% din volumul iniţial .Dacă la punerea în funcţiune a acumulării majoritatea indicatorilor de calitate
ai apei lacului se încadrau în categoria I-a de calitate, determinările efectuate ulterior au evidenţiat o înrăutăţire a
calităţii apei din lac. Analizele care se efectuează periodic asupra apei brute din acumularea Bucecea,
evidenţiază deprecierea continuă a calităţii acesteia, eforturile pentru tratare în vederea încadrării în limitele de
potabilitate fiind din ce în ce mai mari. Astrfel, in perioada caldă, substanţa organică din apa brută, cu valori de
cca 20 mg/l, este foarte greu de îndepărtat chiar cu concentraţii excepţionale de clor administrat in apa bruta.
Lipsa şanţurilor de gardă pentru reducerea debitului de aluviuni de pe versanţi în timpul precipitaţiilor,
cat si debitul natural de aluviuni trasportat de râul Siret în timpul viiturilor au păstrat constantă rata de colmatare
a lacului Bucecea chiar şi în condiţia în care în amonte se află acumularea Rogojeşti. Volumul de aprox.
8.000.000 m3 de nămol care s-a depus în lacul de acumulare Bucecea afecteaza in mod continuu calitatea apei
brute, iar reducerea volumului util, va conduce in urmatorul deceniu la imposibilitatea asigurarii debitelor
necesare la cele doua statii de tratare, situatie extrem de grava pentru alimentarea cantitativa cu apa a
municipiului Botosani.
Acumularea Stanca Costesti face parte din ansamblul de lucrarile hidrotehnice de amenajare complexa
a raului Prut, cu rol de regularizare multianuala a debitelor naturale de pe raul Prut, a productiei de energie
electrica si a alimentarii cu apa potabila si industriala a localitatilor din aval.

Barajul Stanca Costesti este amplasat la 0,5 km amonte de localitatea Stefanesti si la 572 km amonte
de confluenta cu Dunarea la Galati, si este construit din beton si materiale locale, avand urmatoarele
caracteristici constructive:
- cota coronament 102,50 NMN
- inaltime 47 m
- Lungime la coronament 3200 m,
- Volumul construit al barajului 50.000 mc beton si beton armat si 5.500.000mc terasamente,
- volum maxim 1.4 md mc,
- volumul normal de retentie 735.mil mc
- lungimea acumularii la NNR 76 km,
- lungimea acumularii la N Max 90 km,
- Suprafata lac la NNR 5.500ha,
- Suprafata lac la N.Max 12.000ha.
Acumularea apara impotriva inundatiilor toate localitatile de pe ambele maluri pana la Galati, o
suprafata de 140.000ha teren din lunca inundabila a Prutului de pe ambele maluri si poate asigura apa pentru
irigatii pentru o suprafeta de 140.000 ha.
Raul Prut regularizat, asigura apa potabila pentru toate localitatile riverane pana la varsarea in Dunare
cu probabilitatea efectiva de 100%, intre care dominant este municipiul Iasi care dispune de un debit instalat de
peste 3.5mc/sec.
Din punct de vedere calitativ, lacul Stinca este mai puţin predispus la variaţiile de turbiditate iar calitatea
sub aspect microbiologic este mai buna decât cea a Lacului Bucecea. Parametrii de calitate ai apei din lacul de
acumulare Stanca-Costesti au valorile cuprinse în categoria A1-A2 de calitate conform clasificării făcute de
normativul NTPA 013/2002.
Prognoza calitatii apei brute din lacul Bucecea cat si dinamica colmatarii lacului, a condus Consiliul
Judetean Botosani sa promoveze prezenta investitie care are rolul de a asigura atat continuitatea alimentarii cu
apa cantitativa a municipiului Botosani in perspectiva anilor 2025-2030, cat si alimentarea a 35 comune de pe
traseul conductei de aductiune cate totalizeaza o populatie de 140000 locuitoricat si sub aspect.
2. Descrierea investiţiei
In cadrul proiectului se analizeaza solutia alimentarii cu apa a municipiului Botosani si a localitatilor

rurale de pe axul Stefanesti- Botosani, definite prin tema in diferite variante de schema tehnologica functie de
situatia constructiilor si instalatiilor existente de alimentare cu apa ce deservesc municipiul Botosani, cat si de
investitiile in derulare in cadrul programului ISPA.
2.1. Tema de proiectare
Prin tema de proiectare s-au stabilit urmatoarele obiective tinta:

- realizarea, la baza barajului de la Stînca – Costeşti, a unei staţii de pompare cu capacitatea instalată
de 1200 l/s, pentru preluarea apei din lac (cota + 90,8 la NNR) si pomparea la staţia de tratare Ştefăneşti aflată
la cota +130; prelevarea debitului se încadrează în cei 5 mc/s pentru alimentările cu apă pentru populaţie şi
industrie prevăzuţi în HCM nr. 855/13.07.1973.
- redimensionarea staţiei de tratare Stefanesti la capacitatea de 1.200 l/s precum si retehnologizarea
tuturor cladirilor, instalatiilor şi utilajelor existente în incinta statiei de tratare Ştefăneşti ;
- executia unei conducte de aductiune apa bruta din acumularea Stanca-Costesti la statia de tratare
Stefanesti, amplasata in lungul drumului national Stanca-Stefanesti, pentru debitul suplimentar Q= 1000 l/s
executata cu teava Dn 1000mm;
- executia unor rezervoare de compensare situate la cota +130 in incinta statiei de tratare Stefanesti;
- executia unei statii de pompare apa potabila Q=1200l/s in incinta statiei de tratare Stefanesti;
- executia unei conducte de transport apă potabilă de la statia de tratare Stefanesti-cota+130 la
rezervoarele de înmagazinare Cătămărăşti, comuna Mihai Eminescu judetul Botosani,la cota +210, amplasata in
lungul drumului national Stefanesti-Trusesti-Botosani, pentru debitul de 1000 l/s;
- alimentarea cu energie electrica a statiei de pompare Stanca si a statiei de repompare Stefanesti,
inclusiv dotarea cu posturi de transformare.
- instalarea de dispozitive de aerisire, vane de golire, vane linie, transversări, masive de ancoraj,
subtraversări de drumuri şi subtraversare de cale ferată.
- identificarea si trasarea nodurilor de unde se vor realiza conductele de alimentare cu apă a localităţilor
alimentate din sursa Prut, respectiv comunele: Albeşti, Băluşeni, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Cordăreni,
Coşula, Cristeşti, Curteşti, Dângeni, Dobârceni, Drăguşeni, Durneşti, George Enescu, Gorbăneşti, Havârna,
Hăneşti, Lunca, Mihai Eminescu, Mihălăşeni, Mileanca, Răchiţi, Răuseni, Româneşti, Santa Mare, Stăuceni,
Suliţa, Ştiubieni, Todireni, Truşeşti, Ungureni, Unţeni, Vlăsineşti, Vorniceni cu satele lor componente; în nodurile
stabilite se vor proiecta cămine de branşament;
Proiectarea va avea în vedere utilizarea celor mai moderne tehnologii de execuţie care vor asigura
maximul de eficienţă al sistemului din punct de vedere al calităţii apei potabile obţinute conform legislaţiei în
vigoare şi din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare după punerea acestuia în funcţiune.
- identificarea situatiei juridice a terenului pe traseul conductei de transport;
- executia de studii topografice pentru tot complexul proiectat (de la acumularea Stanca la rezervoare
Catamarasti);
- intocmirea studiilor geotehnice necesare ;
- intocmirea documentatiilor specifice pentru obtinerea acordului de mediu, de la APELE ROMANE,
sanatate publica cât şi a tuturor celorlalte avize şi acorduri necesare.
2.2.Situatia existenta a instalatiilor de alimentare cu apa ce intra in incidenta cu proiectul.
Situatia existenta a instalatiilor de alimentare cu apa ce intra in incidenta cu prezentul proiect se prezinta
dupa cum urmeaza:
2.2.1. Conducta de aductiune apa bruta de la baraj la microhidrocentrala Stanca
Priza de apa din corpul barajului este echipata cu vana Dn 1000mm montata intr-o camera de vane
dispusa aval de baraj, imediat sub cota minima de exploatare 81,50. Conducta ce alimenteaza turbina este
executata din teava de otel Dn 1000mm.
2.2.2. Statia de pompare apa bruta Stanca.
Statia de pompare apa bruta asigura pomparea apei brute de la Stanca la statia de tratare Stefanesti.

Este o constructie din zidarie de caramida,cu acoperis din azbociment, fara sarpanta, uzata fizic si echipată cu
2+1 electropompe relativ noi tip GRUNDFOS având Q=360 l/s, H=80m, P=110 kw.
Staţia de pompare a apei brute de la Lacul Stinca Pompe de apă brută, Lacul Stinca
2.2.3. Conductele de aductiune Stanca- Stefanesti.
Conductele de aductiune Stanca- Stefanesti, sunt realizate in doua etape, prima odata cu barajul din
teava de otel Dn 400mm si a doua in anul 2003 din otel Dn 500mm. Ambele conducte sunt in stare
corespunzatoare si satisfac cerintele de exploatare.
2.2.4. Statia de tratare si pompare Stefanesti.
Statia de tratare si pompare Stefanesti, are o capacitate de 200l/sec si are in componenta doua
decantoare orizonale, cu latimea B=5,5m si lungimea L= 40ml si o statie de filtre rapide cu nisip cuartos echipata
cu 5 cuve cu dimensiuni de 2.50mx8.00m, deci cu o suprafata de filtrare de 100mp, gospodaria de sulfat ce
include depozitul de sulfat de aluminiu bulgari si instalatiile de preparare si dozare solutie, cat si o instalatia de
clorare cu clor gazos.
Apa potabila este stocata in rezervoarele de inmagazinare de sub filtre, de unde este pompata si
distribuita la consumatorii din zona, prin:
- 1+1 pompe GRUNDFOSS spre comunele Truşeşti,Ungureni,Durneşti,Albeşti şi Todireni împreună cu
satele componente,
- 1+1 pompe GRUNDFOS spre localitatea Stânca,
- 1+1 pompe tip GRUNDFOS spre comunele Româneşti,Santa Mare,Călăraşi,Răuseni din
jud.Botoşani şi Bivolari şi Andrieşeni din jud.Iaşi cu satele componente

Decantaroare longitudinale Staţia de tratare

Camera de admisie Staţia de tratare Ştefăneşti
Ştefăneşti
Referitor la calitatea apei brute şi a apei potabile din statia de tratare Ştefăneşti pe perioada anul 2005,
principalii indicatori fizico-chimici si bacteriologici se prezinta conform tabelului de mai jos:
Directiva ref la
Apa brută Minim Mediu Maxim
abstracţie 75/440/EEC
CCO-Cr mg/l 2.0 5.1 18.0 30 (Clasa III)

Unităţi turbiditate 3 9.2 107
Aluminiu tot. mg/l 0.003 0.008 0.011
0.3 (Clasa I)
Fier tot. mg/l 0.071 0.162 0.348
3 (Clasa II)
50 (Clasa I)
Total coliformi 100ml 699 4600
5000 (Clasa II)
20 (Clasa I)
Coliformi fecali 100ml 69 700
2000 (Class II)
Standard
Apa potabilă Minim Mediu Maxim
L458/2002
CCO-Cr mg/l 2.1 3.0 4.0 5
Unităţi turbiditate 0 2.1 26 ≤5
Fier tot. mg/l 0.013 0.044 0.11 0.2
Total coliformi 100ml 0 7 109 0
E.coli 100 ml 0 0 1 0
In general, indicatorii de calitate ai apei brute pentru conţinutul de fier, CCO-Cr şi turbiditate sunt in limite

corespunzatoare. Cu toate acestea, valorile maxime pentru CCO şi turbiditate sugerează faptul că din când în
când calitatea apei lacului nu este foarte buna, probabil dupa dezgheţul din primăvară ca urmare a sedimentelor
aduse de râul Prut. Rezultatele privind apa potabilă sugerează faptul că o bună parte din turbiditate şi CCO a
fost eliminată la staţia de tratare, chiar dacă apa rezultată în final nu a fost întotdeauna în conformitate cu
standardele de calitate privind turbiditatea. Din punct de vedere bacteriologic, staţia nu reuşeşte in permanenta
să atingă un standard satisfăcător cu privire la conţinutul de coliformi. Procesele de tratare existente nu respectă
standardele minime impuse de Directiva privind tratarea apei brute, fapt pentru care necesita o reabilitare a
instalatiilor pe fluxul tehnologic, prin modernizarea decantoarelor si echiparea cu poduri racloare, care lipsesc in
totalitate, extinderea suprafetei de filtrare corespunzator unei viteze de maxim 5-6 m/ora, refacerea drenajului de
sub stratul de nisip si asigurarea unei clorari controlate, atat in apa filtrata pompata la consumatori, cat si in
perioadele cu pod de ghiata pe lac in amonte de decantoare. În concluzie, sursa de apă brută de la lacul Stinca
este de calitate buna în cea mai mare parte a anului, chiar dacă se deteriorează probabil urmare a unor factorilor
sezonieri.
2.2.5. Statia de tratare Catamarasti.
Statia de tratare Catamarasti, este amplasată pe teritoriul localităţii Cătămărăşti – Deal, are capacitatea
instalata de 700 l/s si cuprinde următoarele obiecte:
- microhidrocentrala, echipată cu o turbină Francis verticală şi grup generator cu o putere instalată de
175 kw;
- camera de distributie;
- două decantoare suspensionale, a cate 500 l/s fiecare;
- statia de filtre rapide cu nisip cu 6 filtre având fiecare suprafaţa de 54 mp ;
- staţia de pompe apă filtrată echipata cu 2+1 electropompe Brateş 350, care pompează apa filtrată la
rezervoarele de înmagazinare de 10.000 mc nr. 3 şi 4.
In prezent statia proceseaza apa din sursa „Acumularea Bucecea” care sufera un proces continuu si
ireversibil de colmatare care afecteaza grav calitatea apei potabile furnizate. Aceasta situatie a determinat SC
APA GRUP Botosani sa faca demersurile necesare la Agentia Nationala Apele Romane pentru a clarifica
optiunea strategica privind promovarea resurselor de apa pentru populatia judetului.
2.2.6. Retele de distributie apa potabila existente pe axa Stefanesti- Catamarasti.
Din rezervoarele Catamarasti, apa potabila este distribuita atat in municipiul Botosani cat si in localitatile
rurale pana la localitatea Stauceni spre est cat si in sudul judetului.
2.3. Scenariile tehnico-economice analizate
Pentru definirea scenariilor posibile de alimentare cu apa a municipiului Botosani si a localitatilor rurale
de pe axa Stefanesti-Botosani din sursa Prut, se considera un debit necesar potrivit temei de 1,20mc/sec apa
potabila, din care 0,2mc/sec reprezinta debitul sistemului actual de alimentare cu apa Stefanesti, iar 1,00mc/sec
reprezinta conform temei de proiectare, debitul de apa potabila suplimentar ce urmeaza a fi transportat spre
municipiul Botosani si spre cele 34 comune cu 162 sate stabilite prin tema pentru a fi racordate la noul sistem.
Se considera ca in municipiul Botosani cerinta maxim zilnica de apa potabila este de 0,7mc/sec egala cu
capacitatea finala dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare promovate prin programul ISPA. a statiei de tratare
Catamarasti.
Pentru populatia rurala din cele 34 comune care totalizeaza 140799 locuitori la nivelul anului 2035,
cerinta de apa potabila calculata pentru un consum specific de 120l/loc,zi conform STAS SR1343/1/2006. este
de 0.3mc/sec.
Pentru toate scenariile posibile se considera necesara inlocuirea conductei actuale Dn1000mm de la
barajul Stanca Costesti la microhidrocentrala Stanca cu o noua conducta cu Dn=1400mm, dimensionata pentru
sporul de debit prelevat din lac de 1,00mc/sec. Mentinerea actualei conducte ar afecta productia de energie
electrica a actualului sistem.

In cadrul prezentului proiect se definesc urmatoarele doua scenarii:
Scenariul A ( conform temei ),
In cadrul acestui scenariu se prevede:
- prelevarea unui debit suplimentar de 1000l/sec din acumularea Stefanesti,
- transportul apei brute la statia de tratare Stefanesti,
- realizarea unei noi statii de tratare la Stefanesti pentru un debit Q=1000l/sec,
- modernizarea instalatiilor existente de tratare cu capacitatea Q=200l/sec,
- transportul la rezervoarele Catamarasti a debitului de apa potabila de 1000l/sec.
In cadrul acestui scenariu, se analizeaza doua subscenarii, respectiv subscenariul A1 in cadrul caruia
se prevere utilizarea pentru aductiune pe tot traseul Stanca-Stefanesti- Catamarasti a tuburilor din fonta ductila,
si subscenariul A2, in cadrul caruia se prevede utilizarea tuburilor din poliesteri armati cu fibra de sticla tip GRP.
In cadrul subscenariului A2, se prevede o statie de repompare intermediara pe traseul aductiunii

Stefanesti- rezervoare Catamarasti, determinata de presiunea maxima de 16 bari admisa pentru tuburile GRP.
Scenariul B2
In cadrul acestui scenariu se prevede:
-prelevarea unui debit suplimentar de 1000l/sec din acumularea Stefanesti,

-transportul apei brute la statia de tratare Stefanesti,
-realizarea unei noi capacitati de tratare la Stefanesti pentru un debit Q=300l/sec si modernizarea
instalatiilor existente de tratare cu capacitatea Q=200l/sec,
- transportul la statia de tratare Catamarasti a debitului Q=700l/sec apa bruta,
- transportul debitului de apa potabila Q=300l/sec pentru localitatile rurale de pe traseul Stefanesti-
Stauceni, inclusiv interconectarea noului sistem de distributie cu cel existent intre Catamarasti si
Stauceni.
Scenariul B2 analizeaza exclusiv utilizarea tuburilor din poliesteri armati cu fibra de sticla tip GRP,
motivat de preturile tuburilor de fonta.
In cadrul acestui scenariu se disting doua subscenarii dupa cum urmeaza:


Subscenariul B21.
Mentinerea diametrului Dn 800mm pe toata lungimea tronsonului Stefanesti- Babiceni, si

adoptarea unei inaltimi de pompare la statia Stefanesti de 103mca cat si instalarea in punctul
Drislea, amonte de statia de pompare a unei microhidrocentrale cu puterea P=100kw pentru
recuperarea potentialului hidroenergeticdevenit disponibil.

Subscenariul B22
Adoptarea unui diametru Dn 1000mm pe tronsonul Stefanesti- Babiceni si Dn 700mm pe

tronsonum Babiceni - Drislea obtinandu-se astfel o modelare a profilului piezonetric in corelare cu

cotele de teren masurate in cadrul prezentului proiect, si o inaltime de pompare H=86mca.
Rezulta ca subscenariul B22 este avantajos din punct de vedere economic.
Din analiza celor trei subscenarii, rezulta urmatoarele:
– Scenariul A1 depaseste atat la costuri de investitie cat si la costuri energetice celelalte subscenarii
analizate.
2. Subscenariul optim este subscenariul B2, pentru care costurile totale cat si costurile pentru
investitii sunt minime.
Scenariul propus in continuare in cadrul prezentului proiect scenariul B2 2, fundamentat pe
principiul sunei minime a costurilor investitionale si a costurilor operationale cumulate pe perioada de
analiza de 25 ani.
Un avantaj deosebit de important, al subscenariului B2 2 este acela ca schema tehnologica

adoptata valorifica capacitatea de tratare Catamarasti, in curs de reabilitare prin programul ISPA pentru
debitul Q=700/ sec.
2.4. Descrierea constructiva functionala si tehnologica a investitiei conform scenariului adoptat
Principalele lucrari propuse in cadrul scenariului optim definit in baza analizei economice de mai sus
sunt:
A. Realizarea, aval de barajul de la Stînca – Costeşti, a unei noi capacitati de captare-pompare pentru
un debit Q= 1000 l/s, suplimentara celei existente de 200l/sec, pentru transferul apei din lac (cota + 90, la NNR)
la staţia de tratare Ştefăneşti aflată la cota +130. Lucrarile necesare la Complexul Stanca sunt:
1. Conducta de aductiune intre baraj si microhidrocentrala executata din tuburi GRP Sn 10000, Pn10,
Dn1400mm, dimensionata pentru compensarea pierderilor de presiune pe conducta ce alimenteaza turbina ca
urmare a sporului de debit Q=1.0 mc/sec, aferent noului sistem de alimentare cu apa.
2.Modernizarea constructiei si instalatiilor de pompare apa bruta existente cu capacitatea Q=200l/sec si
racordarea la noua conducta Dn1400mm, cat si realizarea unei statii de pompare apa bruta pentru debitul
suplimentar Q=1000l/sec.
Statia de pompare actuala este echipata cu 2+1 electropompe Grundfoss cu durata de serviciu de cca.
10 ani, cu caracteristici conform tabelului de mai jos:
Nr.crt Statie pompe apa bruta Stanca Putere instalata Putere simultana
existenta Pi (kw) Ps (kw)
2+1 ep. avand Q= 360mc/h, 330 220
H=80mca, N=110kw
Ca urmare a concluziilor expertizei tehnice efectuate asupra statiei de pompare existente, potrivit
prezentului proiect statia existenta se va dezafecta iar pompele existente vor fi reinstalate intr-o noua statie de
pompare unica amplasata in incinta complexului Stanca in comun cu pompele mari aferente capacitatii de
1,00mc/sec.
In consecinta, statia de pompare apa bruta prevazuta in cadrul prezentului proiect este
dimensionata pentru debitul total Q=1200l/sec care include si capacitatea existenta Q= 200l/sec. Statia
va fi echipata cu 2+1 electropompe avand Q= 1800mc/h, H= 65mca, N=400kw si cu 2+1 electropompe

existente provenite din statia de pompare actuala care se dezafecteaza, avand caracteristicile tehnice
conform tabelului de mai jos:
Pi (kw) Ps (kw)
2=1 ep, avand Q= 1800mc/h, 1200 800
H=65mca, N=400kw
2+1 ep. existente reinstalate, 330 220
avand Q=360mc/h, H=80mca,
N=110kw
3. Realizarea in incinta complexului Stanca a unei statii de pompare provizorie pentru prelevarea apei
brute din lacul de linistire Stanca (cota minima de exploatare 59,00) si refularea la statia de tratare Stefanesti
prin intermediul conductelor existente, in scopul asigurarii continuitatii in functionare a actualei statii de tratare
Stefanesti pe perioada inlocuirii conductei de aductiune. Statia va fi de tip cheson cu diametrul D=5,50m, si va fi
alimentata din lacul de linistire aval de baraj, printr-un canal cu nivel liber sau printr-o conducta dimensionata
corespunzator. Statia va fi echipata cu 2+1 electropompe verticale cu motor imersat avand caracteristicile
conform tabelului de mai jos:
provizorie Pi (kw) Ps (kw)
2+1 ep, avand Q= 360mc/h, 330 220
H=80mca, N=110kw
4. Alimentarea cu energie electrica a complexului de pompare Stanca, format din statia de pompare
provizorie cu Pi=330kw si Ps=220kw si noua statie de pompare apa bruta cu Pi=1530kw si Ps=1020 kw.
B. Realizarea unei noi conducte de aductiune de la Stanca la Statia de tratare Stefanesti in lungime de
9,2 km, Q=1000l/sec, executata din tuburi GRP Sn10000, Pn10, Dn=1000mm.
C. Realizarea unei capacitati de tratare- pompare la Stefanesti cu capacitatea Q= 500 l/s, care include si
capacitatea existenta de 200 l/sec. Statia de filtre existenta va fi modernizata si mentinuta in exploatare pentru
perioadele de remont. Realizarea in incinta statiei Stefanesti a facilitatilor pentru pomparea apei brute la
complexul de tratare inmagazinate Catamarasti corespunzaztor unei capacitati de Q=700 l/s;
Lucrarile proiectate in incinta complexului Stefanesti sunt:
1. Camera de distributie apa bruta, pentru alimentarea proportionala a statiei de pompare apa bruta- Q=
700l/sec, si a statiei de tratare apa potabila Q=500l/sec.
2. Doua decantoare orizontale lamelare duble cu recirculare tip actifloc si cu adaus de granule de
micronisip, fiecare dimensionat pentru un debit Q=250l/sec (900mc/h), fiecare cu dimensiuni in plan a camerelor
de decantare de 2x6.5x6.5m. Camerele de decantare vor fi echipate cu lamele inclinate in grosime de 1,0m si un
sistem rectangular de colectare a apei decantate dispus la suprafata bazinului, prevazut cu jghiaburi din inox si
deversoare dintate pozate la o cota care sa asigure functionarea sub pod de ghiata. Sub lamelele de decantare
se afla camera de floculare echipata cu pompe de recirculare si cu un raclor vertical axial central care asigura
dirijarea namolului de la fundul decantorului spre basa centrala de unde este dirijat la bazinul de colectare
namol. Adancimea totala a decantorului va fi de 6.75 m, din care 1,00m reprezinta lamelele inclinate, 0,75 m
stratul de apa limpede inclusiv sistemul de colectare, 0,60m inaltimea deasupra sistemului de colectare inclusiv
stratul de ghiata si de siguranta, si 4.40m inaltimea camerei de floculare de sub pachetul de lamele.
3. Statie de filtre moderna dimensionata pentru un debit Q=500l/sec si echipata cu 8 cuve a cate 40mp
suprafata unitara, deci cu o suprafata utila de filtrare de 8x40mp=320mp, careia ii corespunde o capacitate de
filtrare maxima de 1920mc/h.
Statia va fi echipata cu instalatii de spalare cu aer si apa, si rezervor de inmagazinare a apei de spalare
si a rezervei de compensare orara pentru statia de pompare apa potabila amplasat sub filtre. Receptorii
principali de energie sunt:
- 2+1electropompe spalare avand Q=600mc/h, H=20mca, N=50 kw,
- 2+1 suflante spalare, avand Q=1500mc/h, H=5mca, N=27.5kw.
4. Instalatie de recuparare a apei de spalare care utilizeaza urmatoarele constructii existente:

- bazinul de colectare a apei de spalare ( D=10m si H=4,00m) din incinta reabilitat din punct de vedere
constructiv si echipat cu 1+1 pompe de recuperare avand Q= 270mc/h, H=20mca,N=21 kw si
- doua decantoarele orizontale pentru limpezire cu volum util de cca. 1000mc. Decantoarele vor fi reabilitate
constructiv si echipate cu poduri racloare cu lant.
Apa recuparata limpezita in prealabil va fi preluata de o statie de pompare apa recuparata echipata cu 1+1
electropompe avand Q= 270mc/h si H=20 mca, N=21 kw.
Namolul rezultat va fi deshidratat intr-o instalatie specifica procurata in acest scop, iar namolul
deshidratat va fi utilizat pentru acoperirea unor suprafete de teren nefertil sau va fi transportat la cel mai
apropiat depozit de deseuri urbane.
5. Statie de pompare apa potabila Stefanesti se dimensioneaza pentru debitul Q=300l/sec si va
fi echipata cu 3+1 electropompe cu caracteristici conform tabelului de mai jos:
Nr.crt Statie pompare apa potabila Putere instalata Putere simultana
Q=300l/sec Stefanesti Pi (kw) Ps (kw)
3+1 ep. avand Q= 360mc/h, H=93 740 555
mca, N=160 kw
6. Statie de pompare apa bruta Stefanesti se dimensioneaza pentru debitul Q=700l/sec , si va fi

echipata cu 2+1 electropompe orizontale dublu flux avand caracteristicile conform tabelului de mai jos:
Nr.crt Statie pompe apa bruta Stefanesti Putere instalata Putere simultana
Q=700l/sec. Pi (kw) Ps (kw)
2+1 ep. avand Q= 1260mc/h, 1200 800
H=78 mca, N=400 kw
Statia va fi echipata cu pod rulant si cu toate accesoriile specifice unei exploatari

corespunzatoare.
Pentru asigurarea volumului tampon necesar aspiratiei pompelor, s-a prevazut executia a doua
rezervoare de metalice de cate 750mc fiecare alimentate din camera de distributie.
7. Gospodaria de reactivi, cuprinde depozitele si instalatiile de preparare solutii cat si echipamentele de
dozare.
S-au prevazut;
- depozit de sulfat de aluminiu livrat in saci cu o capacitate de 150 tone,
- silozul de var cu o capacitate de 80mc si instalatiile de transport pneumatic aferent,
- depozitul de polielectrolit cu o capacitate de 600kg.
Principalii receptori electrici sunt prezentati in tabelul de mai jos:
Nr.crt Gospodarie reactivi statie tratare Putere instalata Putere simultana
Stefanesti Pi (kw) Ps (kw)
1+1 ep. avand Q= 10mc/h, H=20 5.2 2.6
mca, N=2.6 kw
1+1 mixere N=3kw 6 3
8. Statie de clorare va fi echipata cu un depozit de clor cu containere de cate 800kg si doua aparate de
clorare in functiune, primul pentru administrarea clorului amonte de decantor si al doilea pentru clorarea apei
filtrate.
9. Alimentarea cu energie electrica a complexului de tratare-pompare Stefanesti corespunzator
noilor puteri absorbite prezentate in tabelul de mai jos:
Pi(kw) Ps(kw)
Statie tratare 284 145
Statie pompare apa bruta Stefanesti 1125 750
Statie pompare apa potabila Stefanesti 740 555

Total 2149 1450
D. Conducta de aductiune apa bruta Q=700l/sec, tronson I, Stefanesti – Drislea L total =23,0 km si
tronson II tronson Drislea – Catamatasti L=35.8 km, executata din tuburi GRP Sn 10000, Pn 16.
Conducta se va executa cu Dn 1000m pe tronsonul Stafanesti- Babiceni L= 12.160km, cu Dn 700mm pe
tronsonul Babiceni- Drislea L= 10, 840km, si cu Dn 800mm pe tronsonul Drislea- Catamarasti, L=35.8km.
E. Rezervor aspiratie 2x750mc si statie de repompare apa bruta Q=700l/sec in punctul Draslea.
Rezervorul va fi cu structura metalica iar statia de pompare va fi echipata cu 2+1 electropompe
avand caracteristicile conform tabelului de mai jos:
Nr.crt Statie pompe apa bruta Stefanesti Putere instalata Putere simultana
Q=700l/sec. Pi (kw) Ps (kw)
2+1 ep. avand Q= 1260mc/h, 1200 800
H=85 mca, N=400 kw
Statia va fi echipata cu pod rulant si cu toate accesoriile specifice unei exploatari in afara localitatilor. In
incinta statiei se va amenaja un canton de exploatare.
F.Conducta aductiune apa potabila Stefanesti - Rezervor tampon deal Babiceni (amplasament fost IAS
Trusesti) L=12.30 km, Q=300l/sec, GRP Sn 10000, Pn 16, Dn= 600mm.
G. Rezervor aspiratie 2x750mc si statie pompare apa potabila deal Babiceni Q=150l/sec;
Rezervorul va fi cu structura metalica iar statia de pompare va fi echipata cu 2+1 electropompe avand
caracteristicile conform tabelului de mai jos:
Nr.crt Statie pompe apa potabila Deal Putere instalata Putere simultana
Babiceni ( amplasament fost IAS Pi (kw) Ps (kw)
Trusesti) Q=150l/sec.
3+1 ep. avand Q= 180mc/h, H=55 148 111
mca, N=37 kw
Statia va fi echipata cu pod rulant si cu toate accesoriile specifice unei exploatari in afara localitatilor.
H. Conducta aductiune apa potabila Rezervor tampon deal Babiceni (amplasament fost IAS Trusesti)-
camin rupere presiune Nod 33 Victoria L=24,75 km, Q=150l/sec, GRP Sn 10000, Pn 10-16, Dn= 400mm
I. Conducta aductiune gravitationala apa potabila Camin rupere presiune Nod 33 Victoria- Stauceni
L=6,05 km, Q=150l/sec, GRP Sn 10000, Pn 10-16, Dn= 300mm.
Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului
Conducta de aductiune Dn1400mm baraj- microhidrocentrala

Conducta de aductiune Dn1400mm dintre baraj si microhidrocentrala se va executa din tuburi GRP Sn
10000, Pn10. Se va racorda la flansa aval a vanei principale amplasate in camera vanelor. Conducta va urmari
in principiu traseul actual Dn 1000mm care se va desafecta, astfel incat sa un se afecteze constructiile existente
din incinta. Pozarea in teren se va face conform cerintelor din studiul geotehnic cat si a celor impuse de
furnizorul de material tubular prin caietele de sarcina.
Tuburile vor fi din poliesteri armati cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) fabricate conform
standardelor europene: EN 14 364 (canalizare), EN 1796 (apa), serie B. Conductele vor fi fabricate de un
producator care are certificate de calitate in conformitate cu ISO 9001 :2000. Producatorul tuburilor va avea
unitatea de productie in Romania pentru a se asigura buna desfasurare a livrarilor si rezolvarea in timp util a
situatiilor neprevazute.
Stratul de protectie interior de rasina al tubului va avea grosimea de cel putin 1mm pentru a asigura o
rezistenta crescuta la abraziune si coroziune si pentru a asigura o viteza de curgere a fluidului transportat de
min.6 m/s.
Executia sapaturilor, lansarea in sant si cuplarea conductelor se va face preponderent mecanizat, pe
tronsoane. Dupa finalizarea montajului si dupa executia caminelor de vana de linie, golire si aewrisire, se va

efectua proba de presiune la1.5 ori presiunea de fabricatie a tuburilor.

Prin proiectare se vor lua toate masurile astfel incat executia umpluturilor, nivelarea, evacuarea
pamantului in exces si redarea in circuit agricol se se faca astfel incat impactul final asupra factorului de mediu
« sol » sa fie nul.
Durata si perioada executiei lucrarilor de pozare a conductei va fiastfel aleasa si va fi cat mai redusa,
pentru a nu fi afectata fauna localizata pa lacul de linistire Stanca Costesti.
Statia de pompare apa bruta

Statia de pompare apa bruta Stanca va fi echipata cu 2+1 electropompe avand Q= 1800mc/h, H=
65mca, N=400kw si 2+1 electropompe existente demontate din statia de pompare actuala a carei constructie se
desafecteaza.
Constructiv, statia de pompare este cu structura din cadre din beton armat, si fundatii independente sub
stalpi, cu acoperis din placi prefabricate dispuse peste grinzi transversale. Deschiderea salii pompelor este
B=7,00m. Statia va fi echipata cu pod rulant de 5,00 tone.
Statia de pompare provizorie

Pentru prelevarea apei brute din lacul de linistire Stanca pe perioada inlocuirii conductei de aductiune,
se va realize o statie de pompare provizorie cu capacitatea Q=200l/sec. Statia va fi de tip cheson cu diametrul
D=5,50m, si va fi alimentata din lacul de linistire aval de baraj, printr-un canal cu nivel liber sau printr-o conducta
dimensionata corespunzator. Statia va fi echipata cu 2+1 electropompe verticale cu motor imersat, avand
Q=360mc/h si H=80mca.
Conducta de aductiune Complex Stanca - Statia de tratare Stefanesti

Conducta de aductiune Stanca-Stefanesti in lungime de 9.2 km, va fi executata din tuburi GRP
Sn10000, Pn10, Dn=1000mm. Conducta va fi echipata cu camine de aerisire, golire si vane de linie la
echidistante de 4000-5000m cat si cu masive de ancoraj la schimbarile de directie. Traseul urmareste atat
reteaua stradala existenta cat si drumuri de exploatare agricole, fiind pozata pe domeniul public cat si pe terenuri
private care se vor scoate provizoriu din circuit agricol.
Complexul de tratare- pompare Stefanesti.
Camera de distributie apa bruta.

Pentru alimentarea proportionala a statiei de pompare apa bruta corespunzator debitului Q= 700l/sec,
cat si a statiei de tratare apa potabila corespunzator debitului Q=500l/sec, la intrarea in statia de tratare se va
executa o camera de distributie circulara cu diametrul D=4.50m prevazuta cu deversor perimetral divizat
proportional debitelor de mai su. Camera de distributie este o constructie supraterana, cu inaltimea libera peste
cota terenului de 5.85m, circulara, fundata sub adancimea de inghet si cu pereti din beton armat cu grosimea de
0.25m.
Decantoarele lamelare.
Cele doua decantoare lamelare cu capacitate tehnologica de Q=2x250l/sec, sunt constructii monobloc
din beton armat compartimentate pentru realizarea intr-o singura unitate a camerelor de amestec si reactie a
sistemului de distributie si a doua camere de limpezire simetrice cu dimensiuni plane de6.5x6.5m. Tehnologic,
decantorul este de tipul actifloc, cu adaus de granule de micronisip. Camerele de decantare vor fi echipate cu
lamele inclinate in grosime de 1,0m si un sistem rectangular de colectare a apei decantate dispus la suprafata
bazinului, prevazut cu jghiaburi din inox si deversoare dintate pozate la o cota care sa asigure functionarea sub
pod de ghiata. Sub lamelele de decantare se afla camera de floculare echipata cu pompe de recirculare si cu un
raclor vertical axial central care asigura dirijarea namolului de la fundul decantorului spre basa centrala de unde
este dirijat la bazinul de colectare namol.
Statia de filtre
Statia de filtre este dimensionata pentru un debit Q=500l/sec si este echipata cu 8 cuve a cate 40mp.
Este dispusa pe trei niveluri tehnologice, primul de la cota terenului este rezervorul de apa potabila,
deasupra sunt dispuse filtrele si peste acestea este dispusa sala de manevra. Intre cele doua blocuri de cate

patru filtre, este amplasata statia de pompare si suflante care asigura atat functiile de spalare a filtrelor cat si cea
de pompare apa potabila spre consumatori, corespunzator capacitatii proiectate Q=300l/sec.
Constructiv blocul de filtre este o constructie monobloc cu pereti, radier si plansee executate din beton
armat monolit, cu doua corpuri de filter avand dimensiunile in plan de 26.60mx12,40m cu un corp central unde
sunt instalate pompele si suflantete de spalare si pompele de apa potabila, cu dimensiuni in plan de
19.90mx6.70m.
Instalatiile de recuperare a apei de spalare
Aceasta parte a statiei cu rol de recuparare a apei de spalare, utilizeaza urmatoarele constructii
existente:
- bazinul de colectare a apei de spalare existent ( D=10m si H=4,00m) din incinta, reabilitat din punct de vedere
constructiv si echipat cu pompe de recuperare.
- decantoarele orizontale pentru limpezire ( doua unitati cu latimea B=5,5m, lungimea L= 40ml si adancimea
H=2.5-3.5m). Decantoarele vor fi reabilitate constructiv si echipate cu poduri racloare cu lant.
Pentru reabilitarea celor doua constructii s-a intocmit expertiza tehnica de specialitate.
Namolul rezultat din limpezirea alei de spalare recuperata va fi deshidratat intr-o instalatie de
deshidratare procurata in acest scop si amplasata intr-un container metalic prefabricat. Namolul deshidratat va fi
utilizat pentru acoperirea unor suprafete de teren nefertil sau va fi transportat la cel mai apropiat depozit de
deseuri urbane.
Rezervoare apa bruta 2x750mc si statia de pompare apa bruta

Din camera de distributie de apa bruta, se alimenteaza atat statia de tratare cat si cele doua rezervoare
de cate 750mc care au rol de bazin de aspiratie pentru statia de pompare apa bruta Q=700l/sec.
Rezervoarele sunt metalice supraterane executate din panouri de otel fuzionat cu sticla cu rezistenta
mare la coroziune, amplasate pe un radier general din beton armat. Protectia anticondens si protectia termica
este asigurata cu materiale moderne iar acoperirea exterioara este realizata cu tabla cutata. Acoperisul este
integral prefabricat si este alcatuit dintr-o retea de grinzi radiale si panouri metalice, termoizolate si protejate
anticondens.
Statia de pompare este o constructie parter, cu structura din cadre de beton armat si fundatii
independente, echipata cu pod rulant cu capacitatea de 5 tone, cu dimensiuni in plan de 22.9mx7.80m.
Gospodaria de reactivi
Gospodaria de reactivi, cuprinde depozitele de substante pentru tratarea apei potabile, instalatiile de
preparare solutii reactivi cat si pompele de dozare.
S-au prevazut urmatoarele depozite;
- depozit de sulfat de aluminiu livrat in saci cu o capacitate de 150 tone,
- silozul de var cu o capacitate de 80mc inclusiv instalatiile de transport pneumatic,
- depozitul de polielectrolit cu o capacitate de 600kg.
Gospodaria de reactivi este o constructie parter, cu dimensiuni in plan de 12,0mx25,0m,
compartimentata in mod corespunzator si echipata cu masini de ridicat pentru manipularea reactivilor, cu
containere din polstif pentru prepararea solutiilor, si cu pompe dozatoare.
Statie de clorare
Statia de clor va cuprinde depozitul propriuzis dimensionat pentru un numar de 7-8 recipienti cu
capacitatea de 800kg/bucata, dotat cu instalatii de ridicat, cantar de 1000kg si basa cu solutie de neutralizare
pentru cazuri de necesitate si camera aparatelor de clor, incalzita astfel incat sa se asigure in orice conditii un
regim termic adecvat de minim 15 grade Celsius.Statia va fi inclusa in gospodaria de reactivi descrisa mai sus.
Laboratorul

Laboratorul va fi amplasat in afara statiei de filtre, pentru a se asigura un regim de lucru corespunzator,
lipsit de vibratii si zgomot. Laboratorul se va dezvolta pe doua etaje, cu o amprenta la sol de 12,60mx10,60m.
Din punct de vedere constructiv, laboratorul este o cladire din zidarie, cu samburi si plansee din beton armat.
Conducta de aductiune apa bruta Q=700l/sec, tronson I, Stefanesti – Drislea L=23,0 si tronson II
tronson Drislea – Catamatasti L=35.8 km.
Tronsonul I se va executa din tuburi GRP Sn 10000, Pn 16 cu Dn 1000m pe subtronsonul Stafanesti-
Babiceni in lungime de 12160 ml si din tuburi GRP Sn 10000 Pn 16 cu Dn 700mm pe subtronsonul Babiceni-
Drislea in lungime de 10840 ml.
Tronsonul II Drislea – Catamarasti in lungime de 35800ml se va executa integral cu tuburi GRP Sn
10000, Pn 16 Dn 800mm.
Tuburile vor fi din poliesteri armati cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) fabricate conform
standardelor europene EN 14 364 (canalizare), EN 1796 (apa), serie B. Conductele vor fi fabricate de un
producator care are certificate de calitate in conformitate cu ISO 9001 :2000. Producatorul tuburilor va avea
unitatea de productie in Romania pentru a se asigura buna desfasurare a livrarilor si rezolvarea in timp util a
situatiilor neprevazute.
Stratul de protectie interior de rasina al tubului va avea grosimea de cel putin 1mm pentru a asigura o
rezistenta crescuta la abraziune si coroziune si pentru a asigura o viteza de curgere a fluidului transportat de
min.6 m/s.
Executia sapaturilor, lansarea in sant si cuplarea conductelor se va face preponderent mecanizat, pe
tronsoane. Dupa finalizarea montajului si dupa executia caminelor de vana de linie, golire si aewrisire, se va
efectua proba de presiune la1.5 ori presiunea de fabricatie a tuburilor.
Prin proiectare se vor lua toate masurile astfel incat executia umpluturilor, nivelarea, evacuarea
pamantului in exces si redarea in circuit agricol se se faca astfel incat impactul final asupra factorului de mediu
« sol » sa fie nul.
Amplasamentul conductei de aductiune urmareste drumul national DN 29 D pana in localitatea Cucuteni
( pct 39-km DN 44+000), apoi ocoleste aceasta localitate urmarind drumuri de exploatare agricole intre
Cucuteni si Durnesti, revine in zona de siguranta a drumului national DN 29 D in pct 104 (km DN 40+390) si
urmareste drumul national pana in pct. 114 (km DN 39+490). In continuare ocoleste padurea si localitatea
Guranda, dupa care revine in zona de siguranta a drumului national in pct 145 (km DN 37+240). Din punctul
145, conducta urmareste drumul national pana la intrarea in localitatea Trusesti in pct 210 (km DN 32+500). In
continuare urmareste trama stradala sudica a localitatii Trusesti si traverseaza zona industriala pe langa fosta
fabrica de zahar, iar dupa ce traverseaza calea ferata, urmareste drumuri de exploatare agricole pe la sud de
localitatea Drislea, pana la intrarea in padurea Saulea unde revine la drumul national in pct. 305 (Km DN
27+040). Traverseaza apoi padurea fiind pozata in zona de siguranta a drumului national DN 29 D partea
dreapta sens spre Botosani pana in pct 319 (KmDN26+140) si ajunge la statia de repompare Drislea amplasata
la vest de localitatea Drislea si padurea Saulea.
Amplasamentul statiei de repompare apa bruta este pe partea stanga a DN sens spre Botosani.
De la statia de repompare Drislea, conducta urmareste drumul national DN 29D pe partea dreapta sens
spre Botosani, pana la intrarea in padurea Dealul Mare in pct 390 (km DN 21+240). De la punctul 390, conducta
traverseaza padurea, fiind pozata pe partea dreapta in zona de siguranta a drumului national, apoi in punctul
397 (km DN 20+860), paraseste drumul si urmareste o liziera de padure pana in punctul 400. Apoi iese din
padure si urmareste un traseu pe linia de cea mai mare panta pe un teren accidentat si partial instabil in lungime
de cca. 750m, pana in punctul 411, unde revine la drumul national DN 29D ( Km DN 19+140) . Urmareste apoi
drumul national pe partea dreapta pana in localitatea Siliscani pe care o traverseaza, apoi traseul continua in
zona de siguranta pana in localitatea Victoria in pct. 530 (km DN 11+850), urmareste trama stradata din
localitatea Victoria si apoi drumurile de exploatare agricole din zona, si ajunge in localitatea Tocileni pe care o
ocoleste pe la nord. Urmareste apoi valea raului Sitna, pana in localitatea Silistea unde subtraverseaza drumul
national DN 29D in punctul 664 (km DN7+570). Dupa subtraversare, conducta urmareste un traseu pe valea
Sitnei, ocoleste pe la sud localitatea Rosiori, si in continuare urmareste pe valea Sitnei pana la localitatea
Rachiti, pe care o ocoleste pe la sud. Traseul intra partial pe trama stradala din zona estica a municipiului
Botosani, apoi urmareste drumurile de exploatare agricola revine in intravilan si traverseaza DN 29 B si intra in
incinta rezervoarelor Catamarasti.
Rezervor aspiratie 2x750mc si statie de repompare apa bruta Q=700l/sec in punctul Draslea.

Rezervoarele 2x750mc sunt prevazute din panouri de otel fuzionat cu sticla cu rezistenta mare la
coroziune, amplasate pe un radier general din beton armat. Protectia anticondens si protectia termica este
asigurata cu materiale moderne iar acoperirea exterioara este realizata cu tabla cutata. Acoperisul este integral
prefabricat si este alcatuit dintr-o retea de grinzi radiale si panouri metalice, termoizolate si protejate
anticondens.
independente, echipata cu pod rulant cu capacitatea de 5 tone.
In incinta statiei se va amplasa un canton de exploatare.
– Conducta aductiune apa potabila Stefanesti - Babiceni
Conducta de aductiune Stefanesti- Babiceni in lungime de 12300 ml, este dimensionata pentru un debit
de apa potabila Q=300l/sec, si va fi executata din tuburi GRP Sn 10000, Pn 16, Dn= 600mm.
Traseul este paralel cu conducta de apa bruta pana in localitatea Stauceni.
Rezervor aspiratie 2x750mc si statie pompare apa potabila deal Babiceni Q=150l/sec
Rezervoarele sunt metalice supraterane executate din panouri de otel fuzionat cu sticla cu rezistenta
mare la coroziune, amplasate pe un radier general din beton armat. Protectia anticondens si protectia termica
este asigurata cu materiale moderne iar acoperirea exterioara este realizata cu tabla cutata. Acoperisul este
integral prefabricat si este alcatuit dintr-o retea de grinzi radiale si panouri metalice, termoizolate si protejate
anticondens.
independente, echipata cu pod rulant cu capacitatea de 5 tone, cu dimensiuni in plan de 22.90mx7,80m.
Conducta aductiune apa potabila Babiceni - camin rupere presiune Victoria
Conducta este dimensionata pentru un debit Q=150l/sec, are o lungime de 24750ml, este proiectata din
tuburi GRP Sn 10000, Pn 10-16, Dn= 400mm, si are un traseu paralel cu conducta de apa bruta descrisa
anterior.
Conducta aductiune gravitationala apa potabila Camin rupere presiune Victoria- localitatea
Stauceni
Conducta este dimensionata pentru un debit Q=150l/sec, are o lungime de 6050 ml, este proiectata din
tuburi GRP Sn 10000, Pn 10-16, Dn= 300mm, si are un traseu paralel cu conducta de apa bruta descrisa
anterio.
Durata etapei de funcţionare
Se propune ca derularea proiectului sa se realizeze pe grupuri de lucrari, in functie de cerintele si ritmul
de finantare a investitiei cat si corelat cu capacitatea de implementare.
Durata de realizare a investitiei se estimeaza la 24 luni, incepand din anul 2009 pana la finele anului
2011 .
Programul de lucru în cadrul obiectivului va fi de 24 h/zi, 7 zile/săptămână,12 luni/an.
Nu se vor manevra sau depozita substanţe chimice încadrate în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
aprobată prin Legea nr. 451/2001 şi HG nr.490/2002 , modificată şi completată de legea 324/2005.
Singurele activitati de care putem afirma ca ar putea avea un impact posibil asupra mediului in zona de
amplasament a obiectivului analizat, sunt:
– impactul produs pe perioada de executie a proiectului asupra biodivesitatii privind
cuibarirea, hranirea si adapostirea pasarilor in zona lacului de linistire;
– amplasarea statiei de pompare provizorie de tip cheson in aria de protectie Speciala
Avifaunistica Lac Stanca Costesti si in vecinatatea sitului Natura 2000 “Lac Stanca Costesti”
– desfasurarea de lucrari de modernizare la statia de pompare existenta , care se situeaza in
vecinatatea Sitului Natura 2000 “ Lac Stanca Costesti”
Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Lucrarile ce fac obiectul prezentului proiect sunt amplasate dupa cum urmeaza:
- Lucrarile de captare si pompare apa bruta sunt amplasate in vecinatatea acumularii Stanca Costesti pe
malul stang al raului Prut, in incinta Complexului Hidrotehnic Stanca Costest, ca si actuala statie de
pompare apa bruta.

- Aductiunea de apa bruta Stanca- Stefanesti urmareste reteaua de drumuri dintre aceste doua localitati.
- Statia de tratare apa potabila si statia de pompare apa bruta Stefanesti sunt amplasate in incinta actuala
a statiei de tratare Stefanesti si limitrof acesteia.
- Conductele de aductuine StancaStefanesti, si Stefanesti - Catamarasti, cat si conducta de apa potabila
Stefanesti- Stauceni si statiile de pompare si repompare aferente celor doua artere de transport sunt
amplasate in zona de siguranta a drumului nationat DN 29 Stefanesti-Botosani si pe reteaua de drumuri
de exploatare din zona. Partial conductele afecteaza padurea in zona drumului national, pe
amplasamentul care necesita defrisari pe o lungime de cca. 1470ml, pe o latime de 20m.
Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara etc.
Lucrarile de captare din incinta Complexului Hidrotehnic Stanca Costesti respectiv;
- noua conducta Dn 1400 de la baraj la microhidrocentrala,
- statia de pompare apa bruta cu capacitatea de Q=1200l/sec,
- statia de pompare provizorie din lacul de linistire cu capacitatea de Q=200l/sec, si
- tronsonul de conducta de aductiune Dn 1400mm dintre baraj si microhidrocentrala, sunt amplasate pe
teren apartinand Administratiei Apele Romane-Exploatarea Complexa Stanca Costesti ca domeniu
public.
Adunctiunea Stanca-Stefanesti Dn 1000mm si aductiunile pentru apa bruta Stefanesti- Catamarasti si apa
potabila Stefanesti- Stauceni, sunt amplasate dupa cum urmeaza:
- pe terenuri agricole private, unde latimea benzii de lucru pentru cele doua conducte este de 20,00m;
- pe strazi sau pe drumuri de exploatare, respectiv pe domeniul public;
- pe terenuri agricole private limitrof drumurilor de exploatare agricole existente, situatie in care latimea
benzii de lucru pentru cele doua conducte este de 10,00 m;
Situatia suprafetelor de teren afectate de conducta de aductiune tronson
Total
suprafata
Suprafete Masive ancoraj Camine vizitare scoasa
Tronson Lungim
Latime scoase definitiv din
Nr. conducta e totala
banda provizoriu circuit agricol
crt. cf. plan traseu
lucru din circuit
situatie (mp) Aduct. Aduct. S.
agricol (mp)
Nr. Suprafata apa apa unitar
Buc. unitara pot. bruta camin
(buc) (buc) (mp)
1-1016 57513 10 sau 1065630 44 10 20 28 15 1160
20 m
Situatia suprafetelor de teren necesar a fi scoase provizoriu si definitiv (expropiere sau cumparare) din
circuitul agricol se prezinta conform tabelului.
Rezulta urmatoarele costuri pentru expropriere estimata pentru un pret unitar de 0.5 Euro/mp pentru
scoaterea provizorie si 20 Euro/mp pentru expropriere:
Nr.crt. Suprefete scoase Suprefete

provizoriu din circuit expropriate
agricol (mp) (mp)
Suprafata (mp) 1065630 26.160
Pret unitar 0.5 20
estimat
Cost exproprieri 532815 523200

Total 1056015
Amenajarile ce se vor efectua pe perioada realizarii investitiei presupun defrisarea pe o latime de 20 m

de la limita exterioara a rigolei drumului sau piciorul taluzului. Astfel pe tronsonul 305 ÷ 319 pe o lungime de
900m, dupa localitatea Drislea, conductele de aductiune traverseaza padurea Benches si pe tronsonul 390 ÷
401 pe o lungime de 570m, inainte de localitatea Vanatori, conductele traverseaza padurea Dealul Mare. Toate
lucrarile se vor efectua pe suprafete care nu prezinta forme arboricole sau faunistice deosebite, rare sau
ocrotite de lege.
Notă:
 În cadrul investiţiei propuse nu se produce poluare biologică;

Poluarea de fond implică efectuarea de determinări şi monitorizare a parametrilor factorilor de mediu
din zona analizată, pe o perioadă de timp anterioară realizării investiţiei, cu dotările aferente. În
situaţia de faţă, pentru amplasamentul analizat, nu se dispune de statistici sau date referitoare la
starea factorilor de mediu.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice
In cadrul investitiei se vor desfasura activităţi de alimentare cu apa potabila a municipiului Botosani in
perspectiva anilor 2025-2030 si in continuare, cat si alimentarea a 34 comune de pe traseul conductei de
aductiune care totalizeaza o populatie de 140000 locuitori.
Investitia propusa va asigura furnizarea cantitatilor de apa necesare locuitorilor din zona la parametrii
de calitate prescrisi, si in consecinta va condice la asigurarea pentru consumatorii casnici si colectivi al unor
surse adecvate ( cantitativ si calitativ ) de apa, in conditii optime de igiena, fara riscuri pentru sanatate.
2.2. Activităţi de dezafectare
In cadrul investitiei, se desafecteaza:
- statia de pompare apa bruta din incinta complexului Stanca Costesti. Aceasta este o constructie partial
degradata asa cum rezulta si din expertiza tehnica intocmita in cadrul studiului de fezabilitate pentru aceasta
constructie,
- conducta existenta de apa Dn 1000mm care alimenteaza microhidrocentrala, ca urmare la capacitatii reduse
de transport, cat si a gradului de uzura.
3. Deşeuri
Investiţia propusă a se realiza, respectiv lucrari de alimentare cu apa potabila a municipiului Botosani si
a 34 de comune , nu va fi in princioiu o sursa generataore de deseuri.
Vor rezulta:
- deseuri sub forma de namol deshidratat rezultat din decantarea si filtrarea apei in scopul potabilizarii.
Acesta este practic un pamant cu continut in humus, cu o umiditate finala de 75%, fiind rezultat din materalul
mineral in suspensie din apa bruta, care la randul sau rezulta din scurgerile de pe versanti ca urmare a eroziunii
naturale a solului.
- deseuri din activitatea desfasurata in cadrul organizarii de santier si a exploatarii propriuzise a
sistemului de alimentare cu apa si anume:
– deseuri menajere provenite de la personalul angajat;
– reziduuri curente: ambalaje din hartie, carton, plastic, lemn, metal, sticla, anvelope uzate;
– reziduuri specifice periculoase: uleiuri minerale uzate de la autovehicule, transformatoare electrice ,

masinile si utilajele de constructie ( la schimbul de ulei);

– ambalaje de la reactivii utilizati la tratarea apei,
– straturile superficiale de pamant cu continut de humus rezultate din decopertarea terenului inainte
de executia constructiilor si instalatiilor cat si a conductelor de aductiune.
Acest pamant are o valoare biologica deosebit de ridicata si de aceea, tehnologia de executie impusa
prin proiect, prevede decaparea cu ingrijire, depozitarea si utilizarea la finalul executiei de acoperirea
suprafetelor de teren ocupate de santier.
Deseurile vor fi transportate periodic la halda de gunoi a orasului, utilizand mijloace auto
speciale/agenti economici atestati pentru acest tip de activitate.
4. Impactul potenţial
Din punct de vedere legislativ, Actul European Unic, conform celor trei articole (130 r, 130 s, 130 t) din
Fascicolul IV, Partea a III-a, menţionează că scopurile şi acţiunile principale ale Comunităţii în domeniul
protecţiei mediului sunt:
 conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului;
 sănătatea umană;
 utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale.
Cea mai importantă prevedere a “Actului European Unic” este principiul integrării. Protecţia mediului
este singurul domeniu al politicii care necesită o astfel de cerinţă, iar Comunitatea trebuie să adopte procedurile
de aplicare. Astfel în ultimii 30 de ani în Comunitatea Europeană s-au elaborat cca. 300 acte de reglementare
(directive, decizii, recomandări).
Pe linia protecţiei mediului există o deschidere deosebită pentru alinierea României la Convenţii şi
Înţelegeri cu caracter internaţional. Astfel, s-au semnat Convenţii Globale, Convenţii cu caracter regional sau
Convenţii Bilaterale, în special cu statele învecinate:
 Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (L. 24/94);
 Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (L. 8/91);
 Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitaturilor naturale din Europa (L. 13/93);
 Convenţia privind diversitatea biologică (L. 58/94);
 Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor
internaţionale (L. 30/95);
Analizând datele referitoare la poluarea şi efectul asupra factorilor de mediu al activităţii desfăşurată în
cadrul obiectivului prezentat nu se constatată nerespectarea acestor Convenţii.
4.1. Apa
Reţeaua hidrografică se remarcă printr-o slabă densitate medie, aceasta fiind de 0,43 – 0,62
km/km2, rîurile ce străbat suprafaţa judeţului avînd debite în general reduse şi o permanenţă scăzută.
Principalele rîuri sunt Siretul şi Prutul, acestea fiind situate pe conturul de delimitare a laturilor de
vest şi de est a judeţului.
Siretul, pînă la limita de nord-vest a judeţului Botoşani, colectează doar afluenţi cu debite modeste,
astfel că la Şerbăneşti, amonte de Bucecea, acesta are un debit mediu de 11,5 mc/s.
Prutul, spre deosebire de Siret, este bine alimentat de afluenţi montani, cu debite bogate (Pruteţ,
Rîbniţa, Ceremuş), astfel că la Oroftiana, prezintă un debit mediu anual de 67 mc/s.
Reţeaua internă de rîuri de pe teritoriul judeţului, este tributară în majoritate rîului Prut. Astfel, în
partea de est a judeţului la capitolul rîuri mici enumerăm Ghireni, Başeul, - al doilea rîu ca importanţă din
Cîmpia Moldovei după Jijia, cu afluentiiPodriga şi Bodeasa.
Jijia cu afluenţii săi Buhaiu, Ibăneasa, Sitna şi Miletin, traversează în diagonală teritoriul judeţului,
avînd o vale foarte largă ce se îngustează doar la traversarea dealurilor Cozancei.
Izvorăşte de la vest de Dersca şi intră pe teritoriul judeţului Iaşi la Andrieşeni. Această reţea
hidrografică de pe terotoriul judeţului Botoşani, se înscrie în limitele de Cod bazin hidrografic XIII – 1 –18 – 27.

Alimentarea acestei reţele, se face în proporţie de 86% din precipitaţii atmosferice, (de unde şi
dependenţa scurgerii acestora faţă de factorul climatic). În general, la alimentarea de suprafaţă se constată
predominarea ploilor în poporţie de 57 – 63% faţă de doar 37 – 43% a zăpezilor, care însă creează o alimentare
mai îndelungată decît ploile.
Teritorial,se remarcă totuşi o diferenţiere între zona de cîmpie unde alimentarea din resurse
subterane poate chiar să depăşească proporţia de 14% pe Jijia cu principalii săi afluenţi şi Başeu, faţă de zona
ce mărgineşte principalele dealuri înalte, unde alimentarea este mai redusă aceasta ajungînd să stisfacă
proporţii între 3,6 şi 5,2%.
Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul judeţului Botoşani în afara apelor de adîncime care
nu prezintă interes pentru zona de studiu, există însă apele aparţinînd domeniului freatic, ce sunt cantonate în
depozite litologice de mică adîncime, respectiv în cuvertura depozitelor de vîrstă Cuaternară, a Cîmpiei
Moldovei, cît şi în calcarele recifale Bugloviene existente pe o fîşie dealungul rîului Prut.
În Cîmpia Moldovei există mai multe categorii de ape pe interfluvii, la baza cuverturii loessoide, sau
a depozitelor deluviale de versanţi, între 5 şi 10 m adîncime. De asemenea apele freatice se mai găsesc şi în
depozitele de terase adiacente cursurilor rîurilor principale.
Acestea din urmă apar sub formă de izvoate pe văile Prutului, Başeului, ale Jijiei, ş.a. constituind şi
surse principale pentru gospodăriile rurale.
Deasemenea, conurile de dejecţie şi depozitele aluvionare ale albiilor principalelor rîuri conţin
acvifere cu nivele relativ apropiate de su prafaţă.
Sursele subterane descrise mai sus, sunt in marea lor majoritate afectate de poluarea difuza
datorata sistemului de exploatare agricol, nefiind utilizabile pentru apa potabila.
Apa subterană
Analizele fizico-chimice efectuate asupra acviferelor identificate în stratul nisipos al depozitelor zonei
joase de luncă cu nivelul situat între 1,40 şi 4.20 m faţă de suprafaţa terenului,cît şi cele din lunca şi terasa
Prutului, conform buletinelor anexate, relevă caracterul agresiv sulfatic foarte slab al apei acestuia.
Pentru aceasta, se recomandă ca betoanele ce vor fi puse în operă în mediu agresiv, sau la limita
cu acesta, să fie confecţionate cu cimenturi rezictente la sulfati si in doze conform STAS 3349/1-83, tabel 4
CRISTI SA SPUNA DACA NU ESTE STAS MAI NOU).
4.1.1. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Botosani si a comunelor limitrofe se va realiza din sursa
Acumularea Stanca Costesti.
4.1.2. Managementul apelor uzate
Proiectul nu solutioneaza canalizarea apelor uzate menajere.
4.1.3. Prognozarea impactului

Investiţia propusă a se realiza, are drept scop realizarea de lucrari de aductiune alimentare cu apa a
Municipiului Botosani din sursa Acumularea Stanca Costesti care sa asigure conditii igienico-saniatare conform
normelor si reglementarilor in vigoare.
Realizarea acestei investitii va conduce la
– imbunatatirea situatiei actuale a infrastructurii din cadrul spatiului rural,
– imbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca pentru o populatie de cca. 140000 locuitori, cat
si realizarea celei de a doua sursa de apa bruta de calitate buna si cu prognoza de mentinere a calitatii in
timp pentru municipiul Botosani,
– mentinerea populatiei in spatiul rural,

– sprijinirea activitatilor economice, comerciale si turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale,
– ameliorarea in conformitate cu standardele in vigoare a conditiilor igienico – sanitare ale locuitorilor si a
activitatilor productive desfasurate,
Analizând cele prezentate referitor la sursele de poluare, putem concluziona că nu există pericole
majore de poluare a factorului de mediu apă prin realizarea investiţiei propuse
4.1.4. Impactul transfrontieră

Investitia analizata este amplasata în vecinătatea frontierei de est a Comunitatii Europene cu Republica
moldova.
Activităţile ce se vor desfăşura în cadrul investitiei nu vor produce un impact transfrontier.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Deoarece alimentarea cu apă potabilă se va realiza de la sursa Acumularea Stanca Costesti, zona
facand parte din sit Natura 2000, se impune realizarea unei zone de protecţie sanitară sau perimetru de
protecţie hidrologică în jurul sursei de apă.
`
4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul "Apa"

Planurile de situaţie - reţele, în care sunt prezentate traseele conductelor de aductiune, sunt anexate la
prezenta documentaţie.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale

Elemente Climatice
Temperatura aerului, prezintă valori medii anuale între 8,6 oC la Botoşani şi 9,2oC la Ştefăneşti pe Prut.
Cele mai scăzute medii din cursul iernii sunt de – 4,1 oC la Botoşani, respectiv – 3,7 oC la Ştefăneşti, iar
cele mai ridicate din cursul verii sunt de 20,1oC la Botoşani şi de 20,8oC la Ştefăneşti.
Rezultă deci că în zona de studiu predomină un climat relativ răcoros, cu amplitudini medii de circa
24oC, respectiv cu temperaturi relativ moderate iarna, şi mai coborîte vara, faţă de judeţul Iaşi aflat la limita
sudică.
Curenţii de aer. Caracteristic acestora pentru zona de studiu, este predominanţa netă a vînturilor din
direcţia nord-vest, în proporţie de 23,6%, urmate de cele din sud-est, în proporţie de18, 7%, iar avînturilor din
spre nord, în proporţie de 10,7%.
Precipitaţiile atmosferice, sunt mai bogate pe rama vestică, în culmile deluroase ale Siretului, apoi la
Botoşani media anuală a acestora este de 569 mm, scăzînd uşor sub 500 mm, în partea joasă din est, respectiv
488,1, la Truşeşti. Dintre acestea, două treimi se descarcă în intervalul aprilie – august. Ninsorile încep uneori în
prima decadă a lunii noembrie şi pot ajunge pînă în prima decadă a lunii aprilie.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

In cadrul investitiei se vor desfasura activităţi de alimentare cu apa potabila, activitati in care nu vor fi

implicate instalaţii/echipamente generatoare de poluanţi care să se constituie în surse de poluanţi atmosferici:

staţionare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafaţă, de volum pentru factorul de mediu aer.
4.3. Solul
Depozitele de prafuri argiloase, superpozabile atît zonei cu altitudine joasă respectiv de
luncă,cît şi a zonei mai înalte de interfluviu, prezintă valori ale principalelor caracteristici fizico-
mecanice;
- indicele de plasticitate - Ip între 24,90 – 51,00 %;
- indicele de consistenţă - Ic între 0,53 – 0,93;
- volumul porilor - n variază între 42,00 – 53,70 %;
- indicele porilor – e, între 0,72 – 0,94,00 ;
- gradul de umiditate Sr între 0,51,00 – 0,74 %;
- greutatea volumică
 w prezintă o valoare între 16,20 şi 17,70 KN%m3;
-

greutatea volumică în stare uscată d = 12,30 -14,66 KN%m3;
-Depozitele de argile prăfoase din aceleaşi zone, prezintă de asemenea următoarele valori ale
principalelor caracteristici fizico-mecanice;
- indicele de consistenţă - Ic între 0,52,00 – 0,84;
- indicele porilor – e, între 0,75 – 0,92 ;
- gradul de umiditate Sr între 0,62 – 0,88 %;
 w în stare naturală prezintă o valoare între 17,70 şi 18,40 KN%m3;
-

greutatea volumică în stare uscată d = 13,92 -15,02 KN%m3;
Straturile de pamant prezintă granulozitatea :
argilă între 7 şi24 %;
praf între 19 şi 39 %;
nisip între 35 şi 73%;
Nisipul prezinta un grad ridicat de neuniformitate, este saturat si are o stare curgătoare – moale, la
partea superioară, cu un aport mai însemnat de fracţiune prăfoasă, cu îndesare medie şi mare în rest, pînă la
bază.
Pietrişurile de la baza nisipurilor au o granulozitate între 11 şi 62 %.
Argila cenuşie identificată la partea inferioară a suitei de depozite descrise mai sus, este,
vîrtoasă,cu plasticitate mare şi compresibilitate medie, avînd următoarele valori ale principalelor caracteristici
fizico mecanice;
- indicele de consistenţă - Ic între 0,69– 0,99;
- indicele porilor – e, între 0,69 – 1,00 ;
- gradul de umiditate Sr între 0,74 – 0,99 %;
 w în stare naturală prezintă o valoare între 18,80 şi 19,60 KN%m3;
greutatea volumică în stare uscată
 d = 15,52 – 16,30 KN%m3.
4.3.1. Surse de poluare a solurilor

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport
şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin
degradarea fizică, chimică sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea
fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii bioproductive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi/sau
cantitativ.

Analizând cele prezentate anterior privind investitia analizata, se poate afirma si sustine că aceasta nu
va produce in final un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solurilor

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu afectează solul din punct de
vedere chimic sau structural. Lucrarile de executie, respective sapaturile, montajul conductelor, evacuarea
pamantului in exces si acoperirea amplasamentelor cu sol vegetal rezultat din sapatura, nu vor produce in final o
poluare a solului. Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul solului.
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului saupra solului

Respectarea în totalitate la exdecutie a caietelor de sarcini si respectarea prevederilor legii calitatii in
constructii, cat si respectarea in exploatare a regulamentelor specifice sistemelor de alimentare cu apa va
conduce la evitarea producerii unui impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
4.4. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic, amplasamentul zonei de studiu este alcătuit din depozite aparţinînd
ca vîrsă primelor două subetaje ale Sarmaţianului, respectiv Buglovian şi Volhinian.
Buglovianul aflorează în malul Prutului între Oroftiana de Sus şi sud de Ştefăneşti, cît şi pe unii
afluenţi de dreapta (Chireni, Volovăţ, Podriga şi izvoarele Başeului).
Caracteristica depozitelor acestui subetaj, constă în faptul că acestea au fost depuse în două
faciesuri şi anume ; unul calcaros recifal în partea estică spre Prut şi altul detritic argilo-nisipos, care ocupă
restul zonei dintre Siret şi Prut, grosimea acestor depozite crescînd de la est (unde are între 20 - 30 m), spre
vest către Siret (la sute de metri).
Faciesul recifal, deschis în malul Prutului între Crasnaleuca şi sud de Ştefăneşti este alcătuit din
din calcare organogene alb-gălbui, cu Serpula, Briozoare şi lamelibranhiate.
Peste calcare, urmează marne albicioase şi verzui, vizibile mai ales în punctul la Movila Ruptă.
Marnele adesea pot fi substituite prin nisipuri şi gresii gălbui, ca exemplu la Cotul Zamca.
Faciesul detritic argilo-nisipos se dezvoltă spre vest de cel recifal. Calcarele organogene sunt
substituite mai întîi prin marne apoi prin argile, argile nisipoase, şi nisipuri, între care se găsesc şi unele
intercalaţii subordonate de gresii, calcare grezoase, bentonite şi cinerite.
Volhinianul, se aşterne în continuare peste Buglovian, depozitele acestui subetaj fiind alcătuite din
argile în cea mai mare parte, argile nisipoase şi nisipuri, în care apar cîteva nivele de gresii calcaroase şi calcare
oolitice.
În partea estică spre Prut, Volhinianul este alcătuit aproape exclusiv din argile cenuşii-albăstrui, cu
intercalaţii de argile nisipoase şi nisipuri, ce însumează o grosime de circa 100 m.
Spre vest, Faciesul se schimbă prin apariţia intercalaţiilor nisipoase, care devin frecvente şi
dominante în apropiere de valea Siretului, grosimea acestora ajungînd la circa 400 m.
Basarabianul, ocupă o zonă mult mai restrînsă comparativ cu Volhinianul şi apare la sud faţă de zona
noastră de studiu, pe o linie ce uneşte localităţile Blîndeşti, Măşcăteni, Albeşti, Sînta Maria (pe Prut).
Litologic în timpul Basarabianului înferior se menţin aceleaşi diferenţieri în sedimentare ca şi în
Volhinian, existînd o predominare pelitică în partea estică spre Prut şi cu o îmbogăţire treptată de material
psamitic spre vest, chiar psefiticîn apropiere de Siret.
Cuaternarul. Este reprezentat printr-o cuvertură de depozite loessoide care acoperă culmile
deluroase a zonei de Cîmpie din bazinul Jijiei şi Başeului, pînă la Prut.
Desvoltarea acestora s-a făcut prin procese de pedogeneză care treptat au condus la loessoidizarea
marnelor fin nisipoase.
Depozitele loessoide de origine eluvială au atins astfel grosimi de ordinul metrilor iar cele de origine
aluvio- coluviale pot atinge uneori 12 m.

O altă categorie de depozite sunt cele de terasă şi care în zona de studiu sunt reprezentative mai
ales în arealul localităţii Ştefăneşti unde pot fi identificate la altitudinile relative de 100, 60 şi12 m, prin depozite
aluvio coluviale, cu pietrişuri în bază, în care sunt cantonate acvifere potabile.
De asemenea, depozitele de terasă sunt bine dezvoltate şi pe lunca jijiei la Truşeşti, cît şi pe
versantul din spre Guranda.
Depozitele loessoide cît şi cele din terasele cu altitudinile relative de 100 şi 60 de metri, aparţin
Pleistocenului (Cuaternar inferior).
Cele mai tinere depozite cuaternare reprezentînd terasa inferioară a Prutului la Ştefăneşti, cît şi
aluviunile prezente în luncile Prutului, jijiei şi Miletinului, aparţin Cuaternarului superior, respectiv Holocenului.
Seismicitatea zonei.
Conform N.P 100 – 2006 privind zonarea valorii de vîrf a acceleraţiei terenului pentru cutremure
avînd intervalul mediu de recurenţă al magnitudinii IMR = 100 ani, zona de studiu se încadrează următorilor
parametrii de seismicitate:
acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,16g;
perioada de colţ a spectrului de răspuns Tc =0,7s.
Adancimea de inghet.
Conform STAS 6054 / 77 adîn cimea maximă de îngheţ în zona ce face obiectul prezentului studiu, este
de 1,10 m.
4.4.1. Impactul prognozat

Lucrările ce se vor desfăşura în cadrul investiţiei propuse nu afectează subsolul din punct de vedere al
poluării sau al modificării structurii acestuia.
Nu putem vorbi despre un impact transfrontalier la obiectivul analizat.

Deoarece investiţia propusă nu va afecta negativ subsolul din zona analizată, nu sunt necesare măsuri
de diminuare a impactului.
4.5. Biodiversitatea
Cu privire la caracterizarea generală a faunei din zona sitului, sunt evidente următoarele
aspecte:
Din fauna piscicolă, care este, în general caracteristică apelor dulci curgătoare afluente
Dunării pentru zona lacului de liniştire merită remarcate speciile: crapul ( Cyprinus carpio),
carasul (Carassius auratus), scobarul (Chondrostoma nasus), babuşca (Rutilus sp.), obletul
(Alburnus alburnus). Acestea sunt relativ abundente în zona imediată în aval de baraj şi
constituie sursa principală de hrană pentru speciile răpitoare (dintre care unele ajung la
dimensiuni de câteva kilograme) cum ar fi: somnul ( Silurus glanic), şalăul (Stizostedion
lucioperca), ştiuca (Esox lucius), avatul (Aspius aspius).
Faptul că aceste specii sunt într-o interdependenţă relativ echilibrată este confirmat şi de
către persoane neavizate, dar care practică pescuitul sportiv pe malurile lacului şi, cel mai
adesea, sunt mulţumite de rezultatele deţinute.
Barajul constituie o stavilă importantă pentru speciile obişnuite cu migraţia de reproducere
în apele dulci curgătoare care se deplasează, de regulă, în amonte, pe perioadele lunilor aprilie –
iunie.
Lacul de liniştire datorită adâncimii mari este impropriu reproducerii, iar lucrarea ca atare
nu prezintă valoare pentru speciile piscicole.
Dintre speciile de batracieni existente în aria sitului putem menţiona doar broasca de lac
(Rana ridibunda) şi aceasta în număr mic datorită speciilor de peşti prădători existente în zonă.
De altfel, este foarte posibil ca şi alte specii de batracieni să ajungă în arealul respectiv, dar nu

au nici o şansă de supravieţuire.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu eventualele reptile care ar putea ajunge în zonă (de ex.
şerpii de apă(Natrix natrix şi Natrix tesselata).
Un aspect aparte îl reprezintă păsările din zonă.
Tabelul nr. 1 constituie o sinteză a diversităţii specifice aviene existente în aria protejată
cu referire la o serie de aspecte pe care, dacă le cunoaştem, le putem interpreta şi pentru
aspectul special al lacului de liniştire din aval de baraj.
Pentru înţelegerea tabelului sunt necesare o serie de lămuriri cu privire la aspectele
biologice tratate.
Tabel nr. 1 - Speciile de păsări prezente în zona ariei protejate a lacului

de acumulare Stânca – Costeşti.
Prez
enţa
Loc
Nive Frec pe
Nr. de Adăp Fenologi Observ
SPECIE l venţ lacul
crt. hrănir ost e aţii
trofic ă de
e
linişt
ire
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. Accipiter gentilis Pr E F S C
2. Accipiter nisus Pr E F S C
3. Acrocephalus arundin. Pr St St OV C
4. Acrocephalus palustris Pr St St OV C
5. Acrocephalus schoenob. Pr St St OV C
6. Acrocephalus scirpaceus Pr St St OV C
7. Actitis hypoleucos Pr L L P R
8. Alauda arvensis O So So OV C
9. Alcedo athis Pr L L S Fr
10. Anas acuta O B So P, OI R
11. Anas clypeata O B So P, OI Fr
12. Anas crecca O B So P, OV, OI C +
13. Anas Penelope O B So P, OI Fr
14. Anas platyrhynchos O B So P, OV, OI C +
15. Anas querquedula O B So P, OV, OI C +
16. Anas strepera O B So P Fr
17. Anser albifrons O B, So So P R
18. Anser anser O B, So So P Fr
19. Anser erythropus O B, So So P R
20. Anthus campestris O So So OV Fr
21. Anthus pratensis O So So P Fr
22. Anthus trivialis O So So P Fr
23. Apus apus Pr E - OV Fr
24. Aquila pomarina Pr E F P R
25. Ardea cinerea Pr L F P, OV C
26. Ardea purpurea Pr L F P C
27. Ardeola ralloides Pr L St P R

28. Arenaria interpres Pr L L P Ac

29. Asio flammeus Pr E St OI Fr
30. Asio otus Pr E F OV, P Fr
31. Athene noctua Pr E F S C
32. Aythya ferina O Sc A, L OV, P, OI C
33. Aythya fuligula O Sc A, L P, OI Fr
34. Aythya marila O Sc A, L P, OI R
35. Aythya nyroca O Sc A, L P, OI Fr
36. Bombycilla garrulus V F F OI Fr
37. Botaurus stellaris Pr L St OV, P Fr
38. Bucephala clangula O Sc A, L OI Fr
39. Burchinus oedicnemus O So So P Ac
40. Buteo buteo Pr E F OV, P C
41. Buteo lagopus Pr E F OI Fr
42. Calidris alpine Pr L L P Fr
43. Calidris ferruginea Pr L L P R
44. Calidris minuta Pr L L P Fr
45. Calidris temminkii Pr L L P Fr
46. Caprimulgus europaeus Pr E F OV Fr
47. Carduelis cannabina V So So OV, P Fr
0 1 2 3 4 5 6 7 8
48. Carduelis carduelis V So F OV, P C
49. Carduelis chloris V So F OV, P Fr
50. Carduelis flammea V So F OI, P Fr
51. Carduelis spinus V So F OI Fr
52. Charadrius dubius Pr L L OV, P Fr
53. Charadrius hiaticula Pr L L P R
54. Chlidonias hybridus Pr L A, L P Fr
55. Chlidonias leucopterus Pr L A, L P R
56. Chlidonias niger Pr L A, L P Fr
57. Ciconia ciconia Pr L F OV, P Fr
58. Ciconia nigra Pr L F OV, P R
59. Cinclus cinclus Pr L L OI R
60. Circus aeruginosus Pr E St OV, P C
61. Circus cyaneus Pr E St P, OI Fr
62. Circus pygargus Pr E St P Fr
63. Clangula hyemalis O Sc A OI R
64. Coccothraustes coccoth. V So F OV, P Fr
65. Columba oenas V So F P Fr
66. Columba palumbus F So F P Fr
67. Coracias garrulus O So F OV, P Fr
68. Corvus corax O So F S C
69. Corvus cornix O So F S C
70. Corvus frugilegus O So F S C
71. Corvus monedula O So F S C
72. Coturnix coturnix V So F OV Fr
73. Crex crex O L So OV Fr
74. Cuculus canorus Pr E St OV Fr

75. Cygnus cygnus O B A, L P, OI C +

76. Cygnus olor O B A, L OV, P, OI C +
77. Delichon urbica Pr E F OV Fr
78. Egretta alba Pr L St P Fr
79. Egretta garzetta Pr L St P Fr
80. Emberiza citrinella V So F OV, P Fr
81. Emberiza schoeniclus O So F OV, P C
82. Eremophila alpestris V So L P R
83. Erithacus rubecula Pr E F OV Fr
84. Falco columbarius Pr E F P, OI Fr
85. Falco peregrinus Pr E F P R
86. Falco subbuteo Pr E F P Fr
87. Falco tinnunculus Pr E F OV, P Fr
88. Falco vespertinus Pr E F OV, P Fr
89. Fringilla coelebs V So F OV, P C
90. Fringilla montifringilla V So F P, OI Fr
91. Fulica atra O L, Sc A, L OV, P C +
92. Galerida cristata O So So S C
93. Gallinago gallinago Pr L L P Fr
94. Gallinago media Pr L L P R
95. Gallinula chloropus O L L OV C
96. Garrulus glandarius O F F S C
97. Gavia arctica Pr Sc A OI Fr +
98. Gavia stellata Pr Sc A OI R +
99. Gelochelidon nilotica Pr L A, L P R
100. Grus grus V So So P Ac
101. Haematopus ostralegus Pr L L P Ac
102. Haliaetus albicilla Pr E F P Fr
103. Himantopus himantopus Pr L L P R
104. Hirundo rustica Pr E St OV C
105. Ixobrychus minutus Pr L St OV, P C
0 1 2 3 4 5 6 7 8
106. Jynx torquilla Pr E F P Fr
107. Lanius collurio Pr E F OV C
108. Lanius excubitor Pr E F OV, P, OI C
109. Lanius minor Pr E F OV C
110. Larus argentatus Pr L A, L P, OI C +
111. Larus canus Pr L A, L P Fr
112. Larus minutus Pr L A, L P Fr
113. Larus ridibundus Pr L A, L P, OI C +
114. Limicola falcinellus Pr L L P R
115. Limosa limosa Pr L L P Fr
116. Locustela fluviatilis O St St OV C
117. Locustela luscinoides O St St OV C
118. Lymnocriptes minimus Pr L L P R
119. Mergus albellus Pr Sc A OI Fr +
120. Mergus merganser Pr Sc A OI Fr +
121. Mergus serrator Pr Sc A OI R

122. Merops apiaster Pr E F OV Fr

123. Miliaria calandra F So F OV Fr
124. Milvus migrans Pr E F P R
125. Motacilla alba O So St OV, P C
126. Motacilla cinerea Pr So St P Fr
127. Motacilla flava O So St OV, P C
128. Muscicapa striata O F F OV, P Fr
129. Netta rufina O B A, L OV, P Fr
130. Numenius arquata Pr L L P Fr
131. Nycticorax nycticorax Pr L St P Fr
132. Oenanthe oenanthe O So So OV, P Fr
133. Oxyura leucocephala Pr Sc A OI R
134. Pandion haliaetus Pr E F P R
135. Panurus biarmicus O St St OV C
136. Parus caeruleus O St St OV C
137. Parus major O St St OV C
138. Passer domesticus V St St OV C
139. Passer montanus V St St OV C
140. Perdix perdix O So So S C
141. Pernis apivorus Pr E F P Fr
142. Phalacrocorax carbo Pr Sc A, L P C
143. Phalacrocorax pygmaeus Pr Sc A, L P R
144. Phalaropus lobatus Pr L L P Ac
145. Phasianus colchicus O So F S C
146. Philomachus pugnax Pr L L P Fr
147. Phylloscopus collybita O E F OV Fr
148. Pica pica O E F S C
149. Platalea leucorodia Pr L St P Fr
150. Plegadis falcinellus Pr L St P Fr
151. Pluvialis apricaria Pr L L P R
152. Puvialis squatarola Pr L L P R
153. Podiceps cristatus Pr Sc A OV, P C +
154. Podiceps griseigena Pr Sc A P, OI Fr
155. Podiceps nigricollis Pr Sc A P, OI Fr
156. Porzana parva O L L OV Fr
157. Porzana porzana O L L OV Fr
158. Rallus aquaticus O L L OV Fr
159. Recurvirostra avisetta Pr L L P Fr
160. Remiz pendulinus O St F OV Fr
161. Riparia riparia Pr E St OV Fr
162. Saxicola rubetra V E F OV Fr
163. Saxicola torquata V E F OV Fr
0 1 2 3 4 5 6 7 8
164. Scolopax rusticola Pr So F P R
165. Somateria mollisima Pr Sc A OI Ac
166. Stercorarius parasiticus Pr L A, L P Ac
167. Sterna albifrons Pr L A, L P R
168. Sterna hirundo Pr L A, L OV, P C

169. Streptopelia decaocto V So F S C

170. Streptopelia turtur V So F OV, P Fr
171. Strix aluco Pr E F S Fr
172. Strix uralensis Pr E F OI Fr
173. Sturnus vulgaris O So F OV, P C
174. Tachybaptus ruficollis Pr Sc A OV, OI C +
175. Tadorna ferruginea Pr B A, L P Ac
176. Tadorna tadorna Pr B A, L P Ac
177. Tringa erythropus Pr L L P R
178. Tringa glareola Pr L L P R
179. Tringa nebularia Pr L L P R
180. Tringa ochropus Pr L L OV, P R
181. Tringa stagnatilis Pr L L P Fr
182. Tringa totanus Pr L L P Fr
183. Troglodytes troglodytes O St F S C
184. Turdus merula O F F OV Fr
185. Turdus philomelos O F F OV Fr
186. Turdus pilaris O F F OI Fr
187. Upupa epops Pr So F OV Fr
188. Vanellus vanellus O L L OV, P C
LEGENDĂ:
Nivel trofic Loc de hrănire Adăpost
Pr - prădător E - euritop F - forestier

O - omnivor F - forestier St - stuf
V - vegetarian St - stuf So - sol
So - sol L - litoral
Sc - scufundare A - acvatic
L - litoral
B - basculare
Fenologie Frecvenţă
OV - oaspete de vară C - comun

P - pasaj R - rar
OI – oaspete de iarnă Fr - frecvent
S - sedentar Ac - accidental
Cu privire la modul de hrănire (coloana 2), se deosebesc 3 grupe mari: vegetarian (V),
prădător (Pr) şi omnivor (O) asemănător modului general de analiză în studiile ecologice.
Dominanţa prădătorilor este evidentă, în acest spectru fiind incluse 108 specii. Cu
excepţia unor passeriforme cu regim de hrană insectivor şi a unor specii din neamul uliilor,
acvilelor şi bufniţelor care sunt carnivore exclusive, majoritatea prădătorilor sunt mâncători de
peşte [stârci (gen Ardea, Egretta), berze (Ciconia sp.), cufundaci (Podiceps sp., Gavia sp.),
pescăruşi (Larus sp.)] sau de viermi şi larve din mâl [fluierari ( Tringa sp.), becaţine (Gallinago
sp.) şi alte limicole].

Existenţa surselor de hrană, în anumite zone, determină păsările să le caute în funcţie de

specializarea lor. Am categorisit locurile de hrănire în funcţie de această specializare, dar şi de
aspectul habitatului (coloana 3).
Astfel, se constată că cel mai mare număr de specii caută hrana în zonele litorale (L).
Reprezentanţii cei mai mulţi aparţin grupului fluierarilor şi fugacilor care sunt specializaţi să
găsească hrana în mâlul de pe fundul apei cu profunzime foarte mică. Zonele favorabile se
găsesc în cozile lacului şi sunt variabile după cum scade sau creşte nivelul apei în funcţie de
uzinare.
Un alt grup de specii caută hrana tot pe fundul apei în mâl dar ele plutesc la suprafaţă şi
îşi basculează corpul cu coada în sus şi scufundă capul până ajung cu ciocul la hrană. Acestea
sunt raţele şi lebedele care nu se scufundă (B) şi au nevoie ca în locul de hrănire adâncimea
apei să fie de circa 50 cm.
Speciile euritope (E) în număr de 35 aparţin grupului unor păsări carnivore (ulii ( Accipiter
sp.), şoimi (Buteo sp.), acvile (Aquila sp.)) care îşi capturează hrana în toate habitatele, dar şi a
unor insectivore aparţinând grupului passeriformelor.
Speciile forestiere (F) sunt legate în căutarea hranei în special în tufărişuri sau păduri, iar
numărul lor (5) nu este prea important pentru analiza făcută.
Speciile care îşi caută hrana în stuf (St) în număr de 13 aparţin grupului lăcarilor
(Acrocephalis sp.) şi piţigoilor (Parus sp.), iar stufăriile din zonele colmatate constituie habitatul
lor cel mai important.
Speciile care îşi caută hrana pe sol (So) aparţin mai multor grupe, dar remarcăm aici şi
raţele (Anas sp.) şi gâştele (Anser sp.) nescufundătoare care au uneori obiceiul să-şi caute hrana
în terenuri agricole (de obicei mirişti) folosind întinderile de apă doar ca adăpost în timpul zilei.
Se cuvine să atenţionăm asupra unui număr de 20 de specii scufundătoare (Sc), care îşi
caută hrana plonjând până la 2-3 m adâncime. Aspectul interesant este acela că hrana acestor
cufundaci (Podiceps sp.), ferestraşi (Mergus sp.) şi cormorani (Phalacrocorax sp.) este
constituită din peşti de dimensiuni mici (maximum 10-15 cm lungime).
De asemenea, multe din aceste specii sunt fie rare sau observate accidental. Acest aspect
este important dacă ne gândim că în cazul când aceste păsări ar veni pe lacul de liniştire cu
siguranţă concurenţii lor la hrană (somnul, ştiuca, şalăul, avatul) ar avea câştig de cauză
determinându-le să părăsească zona ca nefavorabilă pentru hrănire.
Adăpostul (coloana 4) constituie, de asemenea, un factor important care determină
existenţa păsărilor în zona la care facem referire.
Este de menţionat că zonele litorale (L) sunt preferate de un număr de 59 de specii. De
fapt aceste zone litorale sunt situate tot în cozile lacurlui sau pot fi asemuite cu unele grinduri
cauzate de colmatare în perioada apelor cu nivel scăzut.
Mediul forestier (F) include, pe lângă zonele de luncă şi malurile cu tufărişuri care oferă
adăpost de noapte pentru multe specii (70) mai ales passeriforme, răpitoare carnivore ( Accipiter
sp., Buteo sp.) dar şi pentru stârci (Ardea sp.) şi berze (Ciconia sp.).
Stufăriile (St) crescute în zonele colmatate constituie adăpost pentru passeriforme [mai
ales lăcari (Acrocephalus sp.) dar şi pentru unii stârci (25 de specii).
Interesant este aspectul păsărilor care preferă pentru adăpost mediul acvatic (A) acesta
fiind de fapt suprafaţa apei. Acestea sunt raţe ( Anas sp., Aythya sp. ), gâşte (Anser sp.), corcodei
(Podiceps sp.), cufundaci (Gavia sp.), lebede (Cygnus sp. ), în total 35 de specii. Aceste păsări
sunt dependente de suprafaţa apei şi în perioadele de ger. Atunci, doar acolo unde gheaţa este
ruptă sau nu apare datorită unor izvoare mai calde sau turbionării apei ele vor putea rămâne
pentru a se odihni şi unele eventual pentru a-şi căuta hrana.
În situaţia prezentă lacul de liniştire ar putea oferi adăpost în zilele geroase pentru un
număr destul de restrâns de indivizi în funcţie de suprafaţa de apă care nu îngheaţă.
Raţele nescufundătoare (Anas sp.), lebedele (Cygnus sp.), gâştele (Anser sp.) nu-şi vor
putea căuta hrana datorită profunzimii mari a apei.
În eventualitatea apariţiei unor cufundaci ( Podiceps sp.), ferestraşi (Mergus sp.), rate
scufundătoare (Aythya sp.), pe lângă profunzimea mult prea mare a apei de 4-5 m din zona

lacului de liniştire, aceste păsări vor avea concurenţi mult mai specializaţi în peştii răpitori din
adânc.
Aspectul statutului fenologic (coloana 5) al păsărilor din zonă cred că merită evidenţiat
faptul că 117 specii sunt de pasaj (P), adică în trecere pentru scurte perioade, adesea doar pe
deasupra zonei sau cu escale de scurtă durată.
De obicei astfel de escale sunt făcute acolo unde există o oarecare abundenţă de hrană
adică în zonele litorale din cozile lacului.
Dintre cele 69 de specii de oaspeţi de vară (OV) (adică păsări care pot cuibări în zonă)
majoritatea covârşitoare aparţin speciilor legate de stufării sau de mediul forestier (luncă şi
tufărişuri).
Sedentarele (S) sunt destul de puţine (18) raportat la numărul total de specii observate
(diversitatea specifică – 188).
Oaspeţii de iarnă (OI) din zonă (37 de specii) au caracteristica de a rămâne în zonă în
perioada îngheţului, doar acolo unde există suprafeţe de apă neîngheţată.
Acolo au adăpost pe tot parcursul zilei (24 de ore) şi eventual posibilităţi de hrănire.
Dintre cele 37 de specii identificate pentru zonă pot fi întâlnite pe suprafaţa lacului de
liniştire (coloana 7): Anas platyrhynchos, Anas crecca, Anas querquedula, Cygnus cygnus,
Cygnus olor, Fulica atra, Gavia arctica, Gavia stellata, Larus argentatus, Larus ridibundus,
Mergus albellus, Mergus merganser, Podiceps cristatus şi Tachibaptus ruficolis .
Aceste specii au valenţe fenologice multiple datorită modului în care execută migraţiile pe
populaţii situate la diferite latitudini.
Atunci când se întâmplă să găsească pod de gheaţă nici nu se mai opresc să ierneze.
Pentru toate speciile enumerate luciul de apă poate constitui un adăpost, dar hrănirea
este foarte precară dacă nu imposibilă.
Din punct de vedere al frecvenţei cu care se întâlnesc speciile în zonă (coloana 6)
predomină speciile comune (C) (56 – întâlnite în peste 75% din evaluări) şi frecvente (Fr) (85 –
întâlnite între 10 şi 74% din evaluări).
Speciile rare (R) (32 întâlnite sub 10% din evaluări) şi accidentale (Ac) (15 întâlnite doar
de 1-2 ori) arată că, totuşi arealul mare ocupat de situl protejat oferă şi condiţii pe care le
folosesc unele specii care. De obicei, doar survolează zona. Acestea, de regulă, nu rămân pentru
mult timp şi, de aceea, sunt mai greu identificate.
Privind situaţia mamiferelor din zonă, cele două specii: vidra ( Lutra lutra)) şi bizamul
(Ondatra zibethica) care sunt dependente de mediul acvatic nu au posibilitatea folosirii lacului de
liniştire datorită malurilor betonate în care nu se pot săpa adăposturi. Lipsa de vegetaţie (papură)
şi adâncimea mare a apei nu oferă condiţii de hrănire pentru cele două specii.
4.5.1. Impact prognozat

Cu privire la impactul lucrării (în timpul efectuării şi după punerea în funcţiune) putem
concluziona următoarele:
Diversitatea specifică (mai mare sau mai mică) în lacul de liniştire nu este influenţată de
obiectivele existente pe malul acestuia. De fapt lacul a luat naştere prin placarea malurilor cu
pereţi de beton înalţi, aceştia constituind un factor artificial complex şi nefavorabil pentru
fauna sălbatică.
Speciile de peşte nu au condiţii de reproducere (în special Cyprinidele) dar nici de hrănire
datorită lipsei unei vegetaţii spontane.
Aceeaşi situaţie este şi pentru păsări, deoarece malurile înalte şi drepte nu oferă condiţii
de cuibărit. De asemenea, sursele de hrană sunt foarte reduse din motive demonstrate anterior.
Cu privire la liniştea animalelor este cunoscut faptul că păsările se pot obişnui uşor cu
circulaţia oamenilor şi vehicolelor, dar şi cu alte activităţi care se realizează pe maluri (inclusiv
zgomotos) dacă nu sunt îndreptate direct spre ele.
Dovada este însuşi faptul că pescarii de pe maluri (care sunt destul de zgomotoşi) şi

circulaţia de pe baraj nu sperie cele câteva exemplare care apar uneori pe suprafaţa lacului.
De altfel, însăşi această zonă raportată la întreaga suprafaţă a sitului nu prezintă un
procent important care ar putea deranja.
Este necesar că, atunci când s-a creat o arie protejată nu cred că cineva ar putea gândi
că vieţuitoarele o folosesc integral pe toată suprafaţa.
Păsările vor căuta adăpost, adesea pe grinduri, sau pe suprafaţa de apă, departe de
pericole. Vor căuta hrana acolo unde se găseşte din abundenţă (cum ar fi zonele litorale cu apă
puţin profundă sau locuri de aglomerare a peştilor). Pentru peşti este necesar însă ca aceştia să
poată deveni accesibili din punctul de vedere al profunzimii apei, dar şi a dimensiunilor în care ei
pot fi înghiţiţi. Oricum nu este cazul lacului de liniştire.
Lucrarea poate fi executată în orice sezon deoarece nu se fac lucrări care să afecteze
suprafaţa luciului de apă. Amplasarea pe malul lacului a construcţiei pentru captarea apei o
scoate din start din raza în care păsările ar considera-o un pericol îndreptat asupra lor.
Consideram că argumentele aduse prin explicarea corelaţiilor de viaţă a animalelor din

zonă permit afirmaţia că lucrările de instalare şi existenţa staţiei de captare pe malul lacului de
liniştire nu au influenţă asupra acestora.

Deoarece investiţia propusă nu va afecta negativ fauna din zona analizată, nu sunt necesare măsuri de
diminuare a impactului.
4.6. Peisajul
Lucrarile ce fac obiectul prezentului proiect sunt amplasate dupa cum urmeaza:
- Lucrarile de captare si pompare apa bruta sunt amplasate in vecinatatea acumularii Stanca Costesti pe
malul stang al raului Prut, in incinta Complexului Hidrotehnic Stanca Costesti.
- Aductiunea de apa bruta Stanca- Stefanesti urmareste reteaua de drumuri dintre aceste doua localitati.
- Statia de tratare apa potabila si statia de pompare apa bruta sunt amplasate in incinta actuala a statiei
de tratare Stefanesti si limitrof acesteia.
Conducta de aductiune apa bruta Stefanesti - Catamarasti, conducta de apa potabila Stefanesti-
Stauceni si statiile de pompare si repompare aferente celor doua artere de transport sunt amplasate in zona de
siguranta a drumului nationat DN 29 Stefanesti-Botosani si pe reteaua de drumuri de exploatare din zona.
Pe tronsonul 305 ÷ 319 pe o lungime de 900m, dupa localitatea Drislea, conductele de aductiune
traverseaza padurea Benches si pe tronsonul 390 ÷ 401 pe o lungime de 570m, inainte de localitatea Vanatori,
conductele traverseaza padurea Dealul Mare. Conductele vor fi amplasate in zona de siguranta a drumului si
necesita defrisarea pe o latime de 20 m de la limita exterioara a rigolei drumului sau piciorul taluzului, dupa caz.
4.6.1. Impactul prognozat

Activitatea de defrişare nu reprezintă un scop în sine. Această activitate este premergătoare activităţilor
propriu zise de realizare a lucrarilor de aductiune. Consideram ca prin executia lucarilor peisajul nu este afectat
negativ daca sunt adoptate masuri corespunzatoare, respectiv replantări de arbori in zonele defrisate.
4.6.2. Masuri de diminuare

Arborii îndepărtaţi vor fi înlocuiţi cu perdea de copaci în scopul de a nu modifica structura generala a
peisajului.

4.6.3. Hărţi la capitolul "Peisaj"

Planurile de situaţie sunt anexate la prezenta documentaţie.
4.7. Mediul social şi economic

Pe amplasament nu sunt locuinte izolate sau obiective de interes public.
Mediul economic poate deveni favorabil dezvoltarii unor activitati pe timpul executarii lucrarilor (comert,
transport de persoane, prelucrarea lemnului) cat si dupa terminarea si punerea in functiune a obiectivului.

Dotările şi măsurile prevăzute pentru protecţia factorilor de mediu, cât şi lucrările ce se vor executa în
cadrul investiţiei, asigură încadrarea în concentraţiile maxime admisibile în ceea ce priveşte emisia şi imisia
poluanţilor.Ţinând cont de lucrările cuprinse în lucrările de investiţie propuse şi dotările ce urmează a fi realizate
pentru investiţia propusă, se poate aprecia că activitatea desfăşurată nu va influenţa negativ populaţia din zonă.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

In zona nu sunt identificate opere, constructii sau monumente de patrimoniu care sa trebuiasca sa fie
demolate sau mutate pe alte amplasamente.
5. Analiza alternativelor
Acest aspect a fost analizat la inceputul documentatiei, respectiv capitolul "Descrierea proiectului".
6. Monitorizarea
Dotarile si masurile stabilite pentru urmarirea, controlul si punerea in stare de alerta aferente exploatarii
obiectivului vor include si datele privind sursele, substantele si fenomenele ce polueaza factorii de mediu.
7. Situaţii de risc
Riscuri naturale:
Obiectivul analizat prin prezentul studiu nu se află într-o zonă cu activitate seismologică importantă şi
nici cu risc ridicat de seismicitate.
De asemenea perioadele de secetă nu influenţează direct funcţionarea investiţiei propuse.
În arealul analizat pe tronsonul 400 – 411 pe o lungime de 700 m conductele traverseaza un
amplasament cu fenomene active de alunecare de teren, care au necesitat urmatoarele masuri:
- cele doua conducte de apa potabila si apa bruta se vor executa din teava de otel cimentata la interior
si sudata pe generatoare si protejata termic, cu sectiunea Dn 800 mm, pozate pe blocuri de beton fundate pe
cate doua coloane forate cu adancimea de 10m si diametrul de.50 cm, dimensionate astfel incat sa preia
impingerile orizontale generate de planul de alunecare.Echidistanta de 1m este determinata de capacitatea
portanta a conductelor Dn 800 mm pline cu apa.
In axul traseului conductei se va executa un drenaj longitudinal cu ramuri laterale desfasurate pe o

latime de cca 25 – 30 m de o parte si de cealalta a axului, in vederea dirijarii apelor de infiltratie. Tot traseul
caracterizat de fenomene instabile a versantului va fi plantat cu arbori si arbusti specifici.
8. Descrierea dificultăţilor
S-a efectuat analiza proiectului realizat pentru realizarea investiţiei şi a amplasamentului propus şi s-au
identificat posibilii poluanţi ai factorilor de mediu.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a derulat pe baza informaţiilor şi datelor tehnice puse la
dispoziţie de către titularul activităţii.
Nu au fost întâmpinate dificultăţi în evaluarea impactului investiţiei propuse asupra factorilor de mediu.
9. Rezumat fara caracter tehnic

In prezent, municipiul Botosani, dispune de un sistem complex de alimentare cu apa potabila care
utilizeaza apa bruta din sursa Siret - acumularea Bucecea, tratata corespunzator la statiile de tratare Bucecea si
Catamarasti.
Sistemul de alimentare cu apa Bucecea include aductiunile de apă brută şi de apă tratată de la staţia de
tratare Bucecea către municipiul Botoşani, aductiunile pentru apa potabila spre sud-est către Flămânzi, si spre
nord către Dorohoi, si doua statii de tratare apa potabila la Bucecea si catamarasti.
Prin programele de investitie lansate in cadrul programului de preaderare ISPA s-au promovat lucrari
ample de reabilitare a statiei de trarare Catamarasti, corespunzator unei capacitate de 700l/sec.
Sistemul de alimentare cu apa Ştefăneşti, este racordat la conducta de aductiune a apei la

microhidrocentrala Stanca, si are in componenta o statie de pompare apa bruta amplasata in incinta complexului
hidroenergetic Stanca, doua conducte de aductiune si o statie de tratare la Stefanesti cu capacitatea proiectata
de 200l/sec. Apa potabila este distribuita printr-un system de inmagazinare-pompare-distributie catre
consumatorii din zona de est a judetului Botosani, inclusiv pana la limita nordica a judetului Iasi, in localitatile
Bivolari si Andrieseni.
Privind calitatea apei la surse, datele tehnice furnizate releva urmatoarea situatie:
Acumularea cu apa Bucecea a fost pusa in functiune in anul 1976 cu un volum util de 13.600.000 m 3 apa
bruta. Ultimile măsurători batimetrice efectuate în anul 2002 au relevat un volum util de 4.900.000 m 3 ceea ce
reprezintă 36% din volumul iniţial .Dacă la punerea în funcţiune a acumulării majoritatea indicatorilor de calitate
ai apei lacului se încadrau în categoria I-a de calitate, determinările efectuate ulterior au evidenţiat o înrăutăţire a
calităţii apei din lac. Analizele care se efectuează periodic asupra apei brute din acumularea Bucecea,
evidenţiază deprecierea continuă a calităţii acesteia, eforturile pentru tratare în vederea încadrării în limitele de
potabilitate fiind din ce în ce mai mari. Astrfel, in perioada caldă, substanţa organică din apa brută, cu valori de
cca 20 mg/l, este foarte greu de îndepărtat chiar cu concentraţii excepţionale de clor administrat in apa bruta.
Lipsa şanţurilor de gardă pentru reducerea debitului de aluviuni de pe versanţi în timpul precipitaţiilor, cat si
debitul natural de aluviuni trasportat de râul Siret în timpul viiturilor au păstrat constantă rata de colmatare a
lacului Bucecea chiar şi în condiţia în care în amonte se află acumularea Rogojeşti. Volumul de aprox. 8.000.000
m3 de nămol care s-a depus în lacul de acumulare Bucecea afecteaza in mod continuu calitatea apei brute, iar
reducerea volumului util, va conduce in urmatorul deceniu la imposibilitatea asigurarii debitelor necesare la cele
doua statii de tratare, situatie extrem de grava pentru alimentarea cantitativa cu apa a municipiului Botosani.

Acumularea Stanca Costesti face parte din ansamblul de lucrarile hidrotehnice de amenajare complexa
a raului Prut, cu rol de regularizare multianuala a debitelor naturale de pe raul Prut, a productiei de energie
electrica si a alimentarii cu apa potabila si industriala a localitatilor din aval.
Barajul Stanca Costesti este amplasat la 0,5 km amonte de localitatea Stefanesti si la 572 km amonte de
confluenta cu Dunarea la Galati, si este construit din beton si materiale locale, avand urmatoarele caracteristici
constructive:
- cota coronament 102,50 NMN
- inaltime 47 m
- Lungime la coronament 3200 m,
- Volumul construit al barajului 50.000 mc beton si beton armat si 5.500.000mc terasamente,
- volum maxim 1.4 md mc,
- volumul normal de retentie 735.mil mc
- lungimea acumularii la NNR 76 km,
- lungimea acumularii la N Max 90 km,
- Suprafata lac la NNR 5.500ha,
- Suprafata lac la N.Max 12.000ha.
Acumularea apara impotriva inundatiilor toate localitatile de pe ambele maluri pana la Galati, o
suprafata de 140.000ha teren din lunca inundabila a Prutului de pe ambele maluri si poate asigura apa pentru
irigtii pentru o suprafeta de 140.000 ha.
Raul Prut regularizat, asigura apa potabila pentru toate localitatile riverane pana la varsarea in Dunare
cu probabilitatea efectiva de 100%, intre care dominant este municipiul Iasi care dispune de un debit instalat de
peste 3.5mc/sec.
Din punct de vedere calitativ, lacul Stinca este mai puţin predispus la variaţiile de turbiditate iar calitatea
sub aspect microbiologic este mai buna decât cea a Lacului Bucecea. Parametrii de calitate ai apei din lacul de
acumulare Stanca-Costesti au valorile cuprinse în categoria A1-A2 de calitate conform clasificării făcute de
normativul NTPA 013/2002.
Prognoza calitatii apei brute din lacul Bucecea cat si dinamica colmatarii lacului, a condus Consiliul Judetean
Botosani sa promoveze prezenta investitie care are rolul de a asigura atat continuitatea alimentarii cu apa
cantitativa a municipiului Botosani in perspectiva anilor 2025-203, cat si alimentarea a 35 comune de pe traseul
conductei de aductiune cate totalizeaza o populatie de 140000 locuitoricat si sub aspect.
Activitatea propusă a se desfăşura în cadrul obiectivului analizat nu va polua fizic sau biologic mediul,
deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot (valori peste limitele admisibile), radiaţie electromagnetică, radiaţie
ionizată, poluare biologică (microorganisme, viruşi).
De asemenea, atât în perioada de realizare a investiţiei, cât şi după terminarea acesteia, acţiunea fizică
asupra solului va fi redusă.
Prin urmare în cadrul obiectivului analizat nu putem vorbi despre o poluare fizică semnificativă a solului.
Analizând sursele de poluare posibile şi dotările ce urmează a fi realizate în cadrul investiţiei propuse,
aspectele climatice şi locul în care se amplasează investiţia, putem concluziona că, în cazul unei exploatări
corespunzătoare a retelelor de alimentare cu apa poluarea chimică a aerului, solului şi apelor (de suprafaţă sau

freatice) este redusă la minim.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv semnificativ conducand la:
– imbunatatirea situatiei actuale a infrastructurii din cadrul spatiului rural,
– imbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca,
– mentinerea populatiei in spatiul rural,
– sprijinirea activitatilor economice, comerciale si turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale,
– ameliorarea in conformitate cu standardele in vigoare a conditiilor igienico – sanitare ale locuitorilor si a
activitatilor productive desfasurate,
Colectiv de elaborare:
Dr. Ing. Vasile Meglei
Ing. Prodan Mihaela
Ornitolog: Rang Catalin

Raport de Mediu Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducta de aductiune alimentare cu apa pentru municipiul Botosani din sursa Acumularea Stanca Costesti judetul Botosani

Raport la Studiul de Evaluare a impactului asupra mediului

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 1

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 2

Autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 3

Sistemul de alimentare cu apa Ştefăneşti, este racordat la conducta de aductiune a apei la

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 4

- cota coronament 102,50 NMN

- Lungime la coronament 3200 m,

- Volumul construit al barajului 50.000 mc beton si beton armat si 5.500.000mc terasamente,

- volum maxim 1.4 md mc,

- volumul normal de retentie 735.mil mc

- lungimea acumularii la NNR 76 km,

- lungimea acumularii la N Max 90 km,

- Suprafata lac la NNR 5.500ha,

- Suprafata lac la N.Max 12.000ha.

In cadrul proiectului se analizeaza solutia alimentarii cu apa a municipiului Botosani si a localitatilor

2.1. Tema de proiectare

Prin tema de proiectare s-au stabilit urmatoarele obiective tinta:

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 5

2.2.Situatia existenta a instalatiilor de alimentare cu apa ce intra in incidenta cu proiectul.

2.2.1. Conducta de aductiune apa bruta de la baraj la microhidrocentrala Stanca

2.2.2. Statia de pompare apa bruta Stanca.

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 6

2.2.3. Conductele de aductiune Stanca- Stefanesti.

2.2.4. Statia de tratare si pompare Stefanesti.

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 7

Decantaroare longitudinale Staţia de tratare

CCO-Cr mg/l 2.0 5.1 18.0 30 (Clasa III)

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 8

2.2.5. Statia de tratare Catamarasti.

2.2.6. Retele de distributie apa potabila existente pe axa Stefanesti- Catamarasti.

2.3. Scenariile tehnico-economice analizate

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 9

In cadrul prezentului proiect se definesc urmatoarele doua scenarii:

Scenariul A ( conform temei ),

In cadrul acestui scenariu se prevede:

- prelevarea unui debit suplimentar de 1000l/sec din acumularea Stefanesti,

- transportul apei brute la statia de tratare Stefanesti,

- realizarea unei noi statii de tratare la Stefanesti pentru un debit Q=1000l/sec,

- modernizarea instalatiilor existente de tratare cu capacitatea Q=200l/sec,

- transportul la rezervoarele Catamarasti a debitului de apa potabila de 1000l/sec.

In cadrul subscenariului A2, se prevede o statie de repompare intermediara pe traseul aductiunii

In cadrul acestui scenariu se prevede:

-prelevarea unui debit suplimentar de 1000l/sec din acumularea Stefanesti,

In cadrul acestui scenariu se disting doua subscenarii dupa cum urmeaza:

Mentinerea diametrului Dn 800mm pe toata lungimea tronsonului Stefanesti- Babiceni, si

Adoptarea unui diametru Dn 1000mm pe tronsonul Stefanesti- Babiceni si Dn 700mm pe

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 10

cotele de teren masurate in cadrul prezentului proiect, si o inaltime de pompare H=86mca.

Rezulta ca subscenariul B22 este avantajos din punct de vedere economic.

Din analiza celor trei subscenarii, rezulta urmatoarele:

Un avantaj deosebit de important, al subscenariului B2 2 este acela ca schema tehnologica

2.4. Descrierea constructiva functionala si tehnologica a investitiei conform scenariului adoptat

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 11

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 12

6. Statie de pompare apa bruta Stefanesti se dimensioneaza pentru debitul Q=700l/sec , si va fi

Statia va fi echipata cu pod rulant si cu toate accesoriile specifice unei exploatari

S.C. ECOIMPACT S.R.L. 13

Total 2149 1450

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului