Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Feluri de Prețul mediu Cantitatea, tone Volumul producției fabricate, mii lei
produse unitar, lei programat efectiv programat efectiv Obț. în limita sort prog
A 1 2 3 4 5 6
Produsul A 12,88 6 226 315 6 890 250 80 194,94 88 746,42 80 194,94
Produsul B 23,20 1 455 890 1 003 550 33 776,65 23 282,36 23 282,36
Produsul C 24,00 4 322 155 4 500 216 103 731,72 108 005,18 103 731,72
Produsul D 9,65 7 112 675 7 225 250 68 637,31 69 723,66 68 637,31
Total x x x 286 340,62 289 757,62 275 846,33
Sursa: Cercetare statistica anuală a produselor industrial PRODMOLD-A
𝑉𝑃𝐹 lim 𝑠𝑜𝑟𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟 275 846,33
%𝑠𝑜𝑟𝑡 = 𝑉𝑃𝐹𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡
× 100% = 286 340,62 × 100% = 96,34%
∑𝑙𝑖𝑝𝑠ă = 𝑉𝑃𝐹lim 𝑠𝑜𝑟𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟 - 𝑉𝑃𝐹𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡 = 275 846,33 – 286 340,62 = -10 494,29 mii lei
Concluzie: În baza datelor din tabelul 1 rezultă că la entitatea analizată programul de producție și
comercializare pe sortimente a fost îndeplinit în proporție de 96,34%, ceea ce a dus la micșorarea
volumului producției fabricate cu 10 494,29 mii lei. Deoarece nu s-a îndeplinit programul de
producție și comercializare pe sortimente, entitatea a oținut lipsă de producție fabricată, astfel s-a
constituit rezerva internă de creștere a volumului producției fabricate în valoare de 10 494,29 mii
lei.
1
La prima etapă calculăm prețul mediu ponderat programat și efectiv, astfel:
VPFprogram 162,74
PPR = 𝑥 1000 = 𝑥 1000 = 17,05 𝑙𝑒𝑖
Qprogram 9 546,6
VPFefectiv 123,91
PEF = 𝑥 1000 = 𝑥 1000 = 18,15 𝑙𝑒𝑖
Qefectiv 6 827,4
La a treia etapă calculăm influența factorilor de calitate la devierea volumului producției fabricate.
Tabelul 3
2
3. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze modificarea valorii adăugate
după structură și evoluția acesteia în dinamică. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 4
Calculul și aprecierea valorii adăugate după structură și evoluția acesteia în dinamică
Concluzie: Analizând datele din tabelul 4, o atenție deosebită se acordă următoarelor două
momente semnificative:
1) Care element deține ponderea principală în valoarea adăugată
2) Ce schimbări au intervenit în anul de gestiune comparativ cu anul precedent în structura
valorii adăugate pe elemente, precum și care sunt direcțiile de acțiuni pe viitor ce vor
contribui la sporirea indicatorului rezultativ.
În baza datelor din tabelul 4 observăm că în comparație cu anul precedent structura valorii
adăugate în anul curent a suferit unele transformări. Astfel, atât în anul precedent, cât și în anul
curent, ponderea principală o deține elementul 3 „Alte costuri și cheltuieli” în mărime de 58,53
la sută și respectiv 49,80 la sută. Acest element s-a majorat în anul curent față de anul
precedent cu 19 693,47 mii lei. Elementul 4 Rezultatul net s-a majorat de la 11,33 la 33,57
puncte procentuale, înregistrând cea mai mare abatere, s-a majorat în anul curent fațp de anul
precedent cu 25087,58 mii lei. Însuși faptul că valoarea adăugată la 1 leu producție fabricată pe
parcursul anului curent s-a redus cu 3,53 bani, ceia ce se apreciază negativ și arată că efortul
propriu al colectivului de muncă în obținerea valorii adăugate s-a redus.
3
Tema 5: Analiza asigurării cu resurse umane şi eficienţei utilizării acestora
1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor detaliați de
muncă la devierea productivității medii anuale a unui muncitor. Pe rezultatele analizei de formulat
concluzii.
Tabelul 5
Aprecierea generală a productivității muncii în dinamică
precedent curent
A 1 2 3
1.Volumul producției fabricate
219 875,37 226 458,75 +6 583,38
în prețuri comparabile, mii lei
VPF
2.Numărul mediu scriptic de
2 323 2 225 -98
salariați, persoane 𝐍𝐬
3.Numărul mediu scriptic de
1 351 1 385 +34
muncitori, persoane 𝐍𝐦
4.Timpul efectiv lucrat în total,
305,33 306,09 +0,76
mii om-zile
5.Timpul efectiv lucrat în total
2 314,84 2 395,37 +80,53
mii om-ore
6.Productivitatea medie a unui
94 651,47 101 779,21 +7 127,74
salariat, lei, calculată în baza
VPF prețuri comparabile
7.Productivitatea medie a unui 162 750,09 163 508,12 +758,03
muncitor, lei, calculată în baza
VPF prețuri comparabile
8.Productivitatea medie pe zi a 720,12 739,84 +19,72
unui muncitor, lei
9.Productivitatea medie pe oră 94,99 94,54 -0,45
a unui muncitor, lei Wh
10.Ponderea NM în NS , % 58,16 62,25 +4,09
11.Numărul mediu de zile 226 221 -5
lucrate de un muncitor, zile Z
12.Durata medie a zilei de 7,58 7,83 +0,25
lucru, h
Sursa: Cercetare Statistica Nr.M3 si Anexa la aceasta „Câștigurile salariale și costul forței de muncă în anul
X”; Balanța de verificare a contului 611 „Venituri din vânzări”; Balanța timpului de muncă
Calculul influenței factorilor detaliați rezultă din relația:
𝐖𝐌 = 𝐙 𝐱 𝐡 𝐱 𝐖𝐡
Analiza se efectuează prin metoda diferențelor absolute, unde corelația dintre factori are loc prin forma
multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel:
4
Tabelul 6
Calculul și aprecierea influenței factorilor detaliați de muncă la modificarea productivității medii
anuale a unui muncitor
5
VVP = 𝑵𝒔 x 𝑾𝒔
Concluzie: În baza datelor din tabelul 7 se observă o creștere a venitului din vânzarea
produselor de la 155 785,23 la 181 678,11 mii lei sau cu 25 892,88 mii lei. Acest rezultat se
datorează următorilor 2 factori:
1. ∆NS a contribuit la micșorarea venitului din vânzări cu 6 572,08 mii lei
2. ∆WS a contribuit la majorarea venitului din vânzări cu 32 464,95 mii lei
BIF: (-6 572,08) + 32 464,95 = +25 892,88 mii lei
Deci rezultatele analizei factoriale ne demonstrează că majorarea venitului din vânzarea
produselor se datorează factorului calitativ „productivitatea medie a unui salariat”, ceea ce prezintă
meritul entității ca rezultat sporirea a avut loc pe cale intensivă.
A 1 2 3
Sursa: Cercetare Statistica Nr.M3 si Anexa la aceasta „Câștigurile salariale și costul forței de muncă în anul
X”; Balanța de verificare a contului 611 „Venituri din vânzări”; Balanța timpului de muncă
BIF: 5 532,67 – 4 986,17 + 7 268,75 – 1 078,49 = +6 736,76 mii lei
VVP= 𝑵𝒎 x Z x h x 𝑾𝒉
6
Concluzie: Conform datelor din tabelul 8 se observă o creștere a venitului din vânzarea
produselor în anul curent comparativ cu anul precedent în total cu 6 736,76 mii lei. Acest rezultat se
datorează influenței pozitive a creșterii numărului mediu scriptic de muncitori și duratei medii a
zilei de muncă, majorând indicatorul rezultativ cu 5 532,67 mii lei și respectiv cu 7 268,75 mii lei.
Concomitent cu influența negativă a diminuării numărului mediu de zile lucrate și productivității
medii pe oră a unui muncitor, indicatorul rezultativ s-a diminuat cu 4 986,17 mii lei și respectiv cu
1 078,49 mii lei.
Totuși dacă ținem cont de conținutul economic al fiecărui factor în parte și influența
cumulativă a acestora, atunci se observă că la majorarea venitului din vânzări în cea mai mare parte
a influențat factorul cantitativ – modificarea duratei medii a zilei de muncă, prin urmare sporirea a
avut loc pe cale extensivă, ceea ce nu corespunde economiei de piață.
7
Tema 6: Analiza asigurării cu mijloace fixe şi eficienţei utilizării acestora
8
18.Productivitatea medie pe 57,5 58,02 +0,52 100,90
oră a unui utilaj, lei (Ph)
19.Productivitatea medie 107,52 110,35 +2,83 102,63
anuală a unui utilaj, lei (Pu)
𝐕𝐏𝐅 𝐌𝐅𝐚
𝐑 𝐌𝐅 = 𝐊 𝐌𝐅𝐚 =
𝐌𝐅 𝐍𝐦
𝐕𝐏𝐅 𝐓𝐮/𝐡
𝐑 𝐌𝐅𝐚 = 𝐌𝐅𝐚 Dh = 𝐔
𝐌𝐅 𝐕𝐏𝐅
𝐂𝐌𝐅 = 𝐕𝐏𝐅 x 100 Ph = 𝐓𝐮/𝐡 x 1000
𝐌𝐅𝐚
𝐂𝐌𝐅𝐚 = 𝐕𝐏𝐅 x 100 Pu =
𝐕𝐏𝐅
𝐃𝐡
𝐌𝐅
𝐊 𝐌𝐅 = 𝐍𝐬
Tabelul 10
VPF = MF x 𝐑 𝐌𝐅
Concluzie: În baza datelor din tabelul 10 observăm că volumul producției fabricate a crescut
total pe entitate cu 6 583,33 mii lei. Acest rezultat a fost influențat pozitiv de valoarea medie a
mijloacelor fixe – factor cantitativ și independent, care a contribuit la majorarea volumului
producției fabricate cu 26 106,36 mii lei. Însă la obținerea rezultatului respectiv a avut o influență
negativă randamentul mijloacelor fixe – factor calitativ, care a dus la diminuarea volumului
producției fabricate cu 19 523,03 mii lei. În concluzie putem spune că rezultatele analizei factoriale
ne demonstrează că întreprinderea dispune de rezerve interne de sporire a indicatorului rezultativ pe
viitor. Astfel dacă randamentul mijloacelor fixe va fi respectat la nivelul anului precedent atunci
volumul producției fabricate va crește suplimentar cu 19 523,03 mii lei sau în total cu 26 106,36 mii
lei (19523,03+6583,33). Deci creșterea volumului producției fabricate a avut loc pe cale extensivă,
ceea ce nu corespunde cerințelor economiei de piață.
9
2. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor
detaliați ce țin de utilizarea mijloacelor fixe (3 la număr) la devierea volumului producției
fabricate. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 11
Calculul și aprecierea influenței factorilor detaliați, ce țin de utilizarea mijloacelor fixe la
devierea volumului producției fabricate
Nr. Nr. Factorii VPF, mii lei Calculul influenţei Rezultatul Den.
Cal. Sub. factorilor influenței,mii Fact.
MF P% RMFa lei
1 2 3 4 5 6 7 8 9
VPF = MF x P% x RMFa
BIF: 2610377,59+450163,28+(-2400363,41)=+660177,46
10
3. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor
detaliați ce țin de folosirea utilajelor la devierea volumului producției fabricate, metoda
diferențelor relative. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 12
Calculul și aprecierea influenței factorilor detaliați, ce țin de folosirea utilajelor la devierea
volumului producției fabricate
VPF = U x Dh x Ph
Indicatori Ritmul Sporul Calculul influenței Rezultatul Den.
creșterii creșterii factorilor influenței factorilor
factorilor(+,-)
mii lei
A 1 2 3 4 5
1.𝑈(∆𝑈) 101,71 +1,71 (+1,71)x219 875,4 +3 759,87 ∆U
2.𝑇𝑢𝑡 − 𝑜𝑟𝑒(∆𝐷ℎ) 100,35 -1,36 (-1,36)x219 875,4 -2 990,31 ∆Dh
3.𝑉𝑃𝐹(∆𝑃ℎ) 100,90 +0,55 (+0,55)x219 875,4 +1 209,31 ∆Ph
11
4. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor
detaliați ce țin de folosirea utilajelor la devierea veniturilor din vânzarea produselor, metoda
diferențelor relative. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 13
Calculul și aprecierea influenței factorilor detaliați, ce țin de folosirea utilajelor la devierea
veniturilor din vânzarea produselor
VVP = U x Dh x Ph
Indicatori Ritmul Sporul Calculul influenței Rezultatul Den.
creșterii creșterii factorilor influenței factorilor
factorilor(+,-)
mii lei
A 1 2 3 4 5
1.𝑈(∆𝑈) 101,71 +1,71 (+1,71)x13 205,48 +225,81 ∆U
2.𝑇𝑢𝑡 − 𝑜𝑟𝑒(∆𝐷ℎ) 100,35 -1,36 (-1,36)x13 205,48 -179,59 ∆Dh
3.𝑉𝑉𝑃(∆𝑃ℎ) 104,31 +3,96 (+3,96)x13 205,48 +522,94 ∆Ph
BIF: 225,8+(-179,59)+522,94 = 569,16 mii lei
Concluzie: Analizând datele din tabelul 13 se observă o creștere a venitului din vânzarea
produselor în dinamică cu 569,16 mii lei. Acest rezultat se datorează creșterii numarului mediu de
utilaje instalate și productivității medii pe oră a unui utilaj respectiv cu 1,71 si 3,96 puncte
procentuale, majorând venitul din vânzarea produselor respectiv cu 225,81 mii lei și 522,94 mii lei.
Concomitent cu diminuarea duratei medii de funcțiune a unui utilaj cu 1,36 puncte procentuale,
veniturile din vânzarea produselor s-au diminuat cu 179,59 mii lei. Prin urmare se poate constata
că entitatea dispune de rezerve interne de sporire a veniturilor din vânzarea produselor pe viitor,
astfel dacă durata medie de funcțiune a unui utilaj va fi respectată la nivelul anului precedent,
atunci venitul din vânzarea produselor va crește suplimentar cu 179,59 mii lei sau în total cu
748,75 mii lei.
Totuși, dacă repartizăm factorii după conținutul economic și influența cumulativă a acestora
asupra indicatorului rezultativ, atunci se observă că creșterea, în cea mai mare parte a acestuia, a
avut loc pe seama factorului calitativ – productivitatea medie pe oră a unui utilaj și de aici rezultă că
creșterea venitului din vânzarea produselor a avut loc pe cale intensivă, ceia ce reprezintă meritul
întreprinderii analizate.
12
Tema 7: Analiza aprovizionării și asigurării entității cu resurse materiale și eficienței utilizării
acestora
1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor generali ce
țin de utilizarea resurselor materiale la devierea volumului producției fabricate. Pe rezultatele analizei
de formulat concluzii.
Tabelul 14
Tabelul 15
VPF = CMDR x 𝐑 𝐑𝐌
13
Concluzie: În baza datelor din tabelul 14 se observă o creștere a volumului producției
fabricate de la 219 875,37 mii lei la 226 458,75 mii lei sau cu 6 583,21 mii lei. Acest rezultat a fost
influențat de modificarea a doi factori. Conform datelor din tabelul 15 rezultă că pozitiv asupra
indicatorului rezultativ a influențat costurile directe de materiale – factor cantitativ și independent,
care a contribuit la majorarea volumului producției fabricate cu 89 463,7 mii lei.Concomitent cu
influență negativă, randamentul resurselor materiale – factor calitativ și independent, a contribuit la
diminuarea volumului producției fabricate cu 82 880,49 mii lei.
2. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze influența factorilor ce țin de
utilizarea unui material concret la devierea unui produs concret. Pe rezultatele analizei de formulat
concluzii.
Tabelul 16
Concluzie: În baza datelor analizate în tabelul 16 putem constata că majorarea cantității fabricate de
produsul A a fost determinată de influența pozitivă a următorilor factori: modificarea intrărilor care
a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 4 336,25 tone, modificarea normei de consum –
cu 5 151,29 tone și modificarea stocului final – cu 695,63 tone. Concomitent, cu influență negativă
a factorului „modificarea stocului inițial” a contribuit la diminuarea indicatorului rezultativ cu
1 689,97 tone.
14
Tema 8: Analiza costurilor şi cheltuielilor
Tabelul 16
Date inițiale pentru analiză
Indicatori Anul precedent Anul curent
recalculat efectiv
A 1 2 3
1.Costul vânzărilor 41 599,53 98 258,79 133 569,40
2.Venituri din vânzarea 101 392,63 181 678,11 257 964,06
produselor
3.Costul la 1 leu PV 80,09 54,08 51,78
Sursa: „Calculația costului”, Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A și
Calculele speciale privind recalcularea costului și volumului producției fabricate
Tabelul 17
Calculul și aprecierea influenței factorilor respectivi la devierea costului la un leu producție
fabricata (producție vândută)
Specificații Costul Venituri din Costul la 1 Calculul Rezultatul Denumirea
producției, vânzări, mii leu influenței influenței factorilor
mii lei lei produse factorilor (+/-), bani
vândute
A 1 2 3 4 5 6
Anul 41 599,53 101 392,63 80,09 x x x
precedent
Recalculat 98 258,79 181 678,11 54,08 54,08-80,09 -26,01 ∆strt și sort
Curent 133 569,40 181 678,11 73,52 73,52-54,08 +19,44 ∆niv cons
preț.precedent ps
Anul curent 133 569,40 257 964,06 51,78 51,78-73,52 -21,74 ∆preț m pv
Total x x x x -28,31 x
BIF: (-26,01)+ 19,44+(-21,74)= -28,31 bani
Concluzie: În baza datelor analizate în tabelul 17 se observă o diminuare a costului la leu
producție vândută în anul curent comparativ cu anul precedent de la 80,09 la 54,08 sau cu 28,31
15
bani. Acest rezultat se datorează influenței pozitive a modificării structurii și sortimentului
producției vândute și modificării prețului unitar la materia primă, modificarea cărora au condus la
diminuarea indicatorului rezultativ respectiv cu 26,01 și 21,74 bani. Concomitent cu influența
negativă a creșterii costului unitar – factor indirect, costul la 1 leu producție vândută s-a majorat
respectiv cu 19,44 bani. Totuși dacă ținem cont de conținutul economic al fiecărui factor în parte,
atunci micșorarea costului la 1 leu producție vândută pe seama modificării structurii și
sortimentului se apreciază pozitiv și se datorează creșterii ponderei produselor mai rentabile din
totalul volumului produselor vândute. Creșterea indicatorului rezultativ pe seama modificării
nivelului de consum pe unitate de produs se apreciază negativ și constituie rezervă internă de
diminuare a costului la 1 leu produse vândute pe viitor. Micșorarea costului la 1 leu producție
vândută pe seama modificării prețului unitar la materia primă poate fi neglijată, deoarece acest
factor, în cele mai dese cazuri, nu depinde direct de entitate, ci de piața de desfacere. Astfel
rezultatele analizei factoriale ne demonstrează că costul la 1 leu producție vândută nu numai că nu
s-a diminuat, ci și s-a majorat cu 6,57 bani (+26,01+19,44) astfel dacă costul unitar va fi respectat
la nivelul anului precedent, atunci costul la 1 leu producție vândută nu numai că nu se va majora, ci
și se va diminua cu 26,01 bani.
2. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze la nivel general modificarea
costurilor de materiale directe și repartizabile în costul producției. Pe rezultatele analizei de formulat
concluzii.
Tabelul 18
Aprecierea generală a costurilor de materiale directe și repartizabile în costul producției
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea Abaterea Cota parte,+/- p.p.
absolută,+/- relativă +/- p.p.
A 1 2 3 4=(3:1)x100 5
1.Costuri materiale
directe și repartizabile,
53 451,24 131 474,95 +78 023,71 +145,97 +60,48
mii lei
2.Costuri cu personalul
directe și repartizabile,
10 277,13 12 150,56 +1 873,43 +18,23 +1,45
mii lei
3.Costul producției, mii 129 000,81 297 395,22 +168 394,41
lei
x x
Sursa: Cercetare Statistică Trimestrială 5-CI„Consumurile și cheltuielile întreprinderii” și Registrele
contabile la conturile sintetice 811 și 812
Concluzie: În baza datelor din tabelul 18 se constată că costul producției s-a modificat în
anul curent comparativ cu anul precedent cu 168 394,41 mii lei. Acest rezultat s-a obținut sub
influența pozitivă a modificării celor două elemente: costuri materiale directe și repartizabile care a
contribuit la creșterea CP cu 78 023,71 mii lei și costurile cu personalul directe și repartizabile – cu
1 873,43 mii lei. Aceste două elemente au demonstrat o creștere atât în mărime relativă, cât și cota
acestora în totalul costurilor de producție, astfel costurile materiale directe și repartizabile obținând
o cotă de 60,49 puncte procentuale, iar costurile cu personalul directe și repartizabile – 1,45 puncte
procentuale.
16
3. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze modificarea
cheltuielilor curente pe elemente componente la un leu venit din vânzări şi evoluţia în
dinamică. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 19
Calculul și aprecierea modificării cheltuielilor curente pe elemente componente la un leu
venit din vânzări și evoluția în dinamică
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea Ritmul
+/- creșterii, %
A 1 2 3 4
1.Cheltuieli curente, lei 109 715,5 112 988,0 +3 272,5 102,98
1.1.Cheltuieli de distribuire, lei 60 253,1 73 015,1 +12 762,0 121,18
1.2.Cheltuieli administrative, lei 20 399,8 14 444,2 -5 955,6 70,81
1.3.Alte cheltuieli din activitatea 29 062,6 25 528,7 -3 533,9 87,84
operațională, lei
2.Venit din vânzări, lei 536 234,3 517 335,2 -18 899,1 96,48
3.Rata cheltuielilor curente,% 20,46 21,84 +1,38 x
3.1.Rata cheltuielilor de distribuire, % 11,24 14,11 +2,87 x
3.2.Rata cheltuielilor administrative, % 3,80 2,79 -1,01 x
3.3.Rata altor cheltuieli din activitatea 5,42 4,93 -0,49 x
operațională, %
Sursa: „Situația de profit și pierdere”, anexa 2 a Situațiilor financiare
17
Tema 9: Analiza veniturilor
Concluzie: În baza calculelor din tabelul 20 putem concluziona că există o egalitate între
totalul intrărilor și totalul ieșirilor atât în anul precedent cât și în anul curent respectiv cu 547 668,6
mii lei și 563 675,4 mii lei. Asupra totalului intrărilor a influențat pozitiv creșterea soldului la
începutul perioadei în anul curent comparativ cu anul precedent cu 59 868,9 mii lei, iar volumul
produselor fabricate a înregistrat o diminuare de 43 862,1 mii lei, ceea ce se apreciază negativ.
La totalul ieșirilor un impact negativ l-a avut majorarea soldului producției în stocuri la sfârșitul
perioadei cu 11 152,0 mii lei, iar pozitiv a influențat creșterea volumului produselor vândute cu
4 854,8 mii lei. Deci putem concluziona că situația la entitatea analizată este una favorabilă.
18