colectia oa CRI ICRI | SFIICA NEASCULTATOARE CAPITOLUL 1 »Doamne, ce prostic am facut venind aici |". Sable privi peste umar, in’ speranta cA va mai zari fatada alba a haciendei, de unde plecase cu numai cinci- sprezece minute in urm&. Nici o sansa insa. si scutur’ capul suparata. Casa era la o departare de aproximativ un kilometru si separati de ea prin plantatia de citrice. Era foarte normal si nu se vada | Gemu_ nelinistit si, cu pupilele dilatate, incercd si seruteze intunericul. Nimic! In ciuda supararii, rise cu tristeye. Cine ar fi banuit ci imediat ce vor sosi la Porto Alegre, din Heathrow- Londra prin Rio’ de Janeiro, urind dinainte fara asta si pe rudele aptoape necunoscute cu care avea sa-si pe- treach urmatoarele patru sAptimani, cd va sta undeva in mijlocul natucli, in primele ore ale diminetii, ca sd-si ajute verisoara, pe Rosina ? Cat mai trebuia sA astepte ? Oare Aleixo se rizgan- dise ? Tntarziase deja foarte mult! Chiar daca ar fi avut timp suficient s&-si ia ceasul, nu i-ar fi folosit la nimic. Stelele, niste puncte sclipitoare pe cerul de ca- tifea neagra, n-o puteau ajuta sd vada mai bine. Luna fu se zirea nicdieri. Oare imaginatia ii juca feste, sau yantul iscat din senin fi ravasise pirul si-i stransese fusta’ in jurul picioarelor ?4 2 JANGELA WELLS li luase mult timp s-o convingi pe Rosina sa se tlegiindease’ gi s-o lase si actioneze in locul ei, Cinci minute! Atat avea s&-i mai acorde nemer- nicului ! Apoi, se va intoarce la hacienda si o va anunta pe Rosina ci soarta le fusese potrivnicA si intr-un fel eta chiar o usutace ci se intamplase asa. fyi musci bu- wa de jos. Nu-i statea in caracter si se amestece in viata altora si totugi... exact asta facuse. ‘Tinea insi prea mult la Rosina si nu-i eva indiferent ce se intampla cu’ ea, desi le desparteau patru ani. Auzi uadeva in spate ue zgomot icindar ca wo jhar- jait, ca wa teopor -infundat..Nu itrebuia si intre din pa- nich, soanta Rosinei dapindea de ea. ‘Numaj cinci minute! Tacepn si numere de da cinci suibve -inapoi. - Rasina ! Ajunsese la cincizeci, cand mumele wenisoarai tostit ugor deo voce stasculind placuta ii giui fn usechi, ' = Astepti pe cineva ? Utn was ‘batjorozitor o deter- mina sA se casureascd in disectia lui. Persoana care workise sc afla doar la citiva metni si simpi peczcnta,ci in soti parii. Isi miji ochii inconcind so focalizezc. Era ceva care 0 deranja, ceva cate © li- sasc brusc fara acr desi se afla in mijlocul matuzii. Am crezut co si vil diaspre sud, incepu .ea ncli- nistita. M-ai lvat prin surprindere aparand aga, brusc, din spatele meu. - Atunci inseamnd ci trcbuie wsi-mi cer scuze ca te-am speriat.. dar a intervenit 9 mici «modificare in Plan inigial si... - Ba? Agtepti explicatiile, multumith ci om sesizase nisi 0 wndad de mervozitate in -wocea ui ald’. De abtfdl, on biirbat care risca sé intre in tot felul de incorciituri pen-FCA: NEASCULTATOARE ee: tru a se intalni cx fata celui. maf influent vecim al! sau, era dema: de: toatd considevatia. Asta fin cazul tim care ol fu s¢ sizgdndise inch. Facu cAtiva pagi mamunti inainte. Oure Alcina ist didea seama cit aweai s% tulbure acest’ plan) nchunese viata lui gi ai Roginei 2 Toima-i biitea: cw putere. Reuyii si distingd foarte vag, sul» o piiliric ew boruvi largi, contuml chipebai: unui barbat!. loi impuse cu imelipapimare sai cited calma. ~ Ai fe putut cel pufin s& wit la: carp! -Dach omit intarziai cateva secunde, n-ai mai fi gasit pe. mien atch Cel! putin... Restul cuvintelar ingheta: pe buzele ct iatnedeschise imediat ce luna, sciipatn de sul» batierm de: nor, igi arun- ci lumina angintie pe pamant, decvaluinch figuea bairba~ tului. Rosina ‘i-! decrisese. pe Altixo. ca’ fine) ur tinir de domizeci de ‘ani, blond -. davoriti: serimosilor sii de origine germané - intr-wn conerast ivbitor cu biebatit bimnep?, cw tem oniimiv, care populau in mod firese pa- ménturile Braziliek Sable isi formase deja propria pai- fere despre studentul care se indragostise de dragalasa si incAntitoarea, ei verigoaray, iar cch.care se afla acum ~ tn» fata ei nu semana: in nici um fel cu Aleixa: Calarejuk —*penttu cdi bashatul venise calare pe un cal super: — care 0; privea) stéruitor, nu parea nici prea tamir, nick student | Fata lui ena mai degraba: a unui barbat in jur de. treizeci: de: any, eu pometi inalti,, barbie ferma, suri, user arcuita spre! coljuri, ew buaa de: jos mai plin’, nas: clasic, ce intiitea chipul: parch seulptat im plated. gi... ochii... F Taine’: cu. indtdzoealé pentru a-si satisface curiozi- tatca. Sprincenele negre incruntate: apisau pe: ochii pa- trunzatori de aceeasi culoare. iIsi infipse unghiile in palme si agtepta. Nu demult, Toninho ii povestise .o legenda foart interesant& despre un cowboy fantom’. Nimeni nu se vreodati unde locuia cl, dar se stia of obignuia’ strabati cimpurile cAlarind ca nimeni altul, ei ady turmele si ci se lupta cu taurii cu un cutaj demn de th admiratia. Femeile suspinau dupi dragostea lui, enigmaticul cilacet nu le Jua in seama, El isi bi usurint competitorii in intrecerile de rodeo, apo paren in departare. ciutand alte locuri unde’ ay {ne cerce puterile. : Gura Sablei se uscase, inima-i batea ca 0 tobae gi-al cirei ritm fi reverbera in urechi, corzile vocale se blocasera. Cu fiecate fibra a ae ci incordat era + constienta de peticolul in care se dea in povesti, dar indiferent cine era bicbatul aca nu semana cu Alcixo. Era in pericol ! - Cel putin, velui el de unde sc optise Sable, ‘sab avut norocul ci. m-ai asteptat. Ea observa zimbetul ca- re-i inflori in colful gurii. Nu-mi sti in caracter: sii dezamigese o domnisoara si.n-am. intentia si fac asta, chiar acum ! “ie {ned sub influenta socului initial provocat de apariy { tia lui brusca, © ea ciuta cu’ disperare cuvintele potrivite pentru a-i pune © intrebare cit de cat inteligenta. Necu-~ noscutul trecu insi foarte repede de la pozitia relaxatdiy> cu haturile pe genunchi, la o inclinare pe stdaga’ spre ca. Sable nu apucd decit si fact o jumatate de pas la- > teral, entra ca imediat se trezi prinsi-de’un brat pus it ternic, si apoi ridicaté in sa si lipitd de trupul lui dur.’ Totul se petrecuse cu o repeziciune de nedescris gi” abia dupa cateva secunde bune reusl sii reactioneze, Pu- tia lua locul fricii si incepu si strige dupa are cu oe } voce gatuita, mn) A 4)A PICA NEASCULTATOARE oi ~ Dens! Ai vo voce tare subsire, menina } ~ Daca nu-mi dai drumul, tata o si puna pe ur- mele tale politia din doua pari ! strigi ca zvarcolindu-se gi gandindu-se cu satisfactic la Jaimic Guimares, tatal ci, Exagerase, desigur. De-a lungul anilor certurile din- tre fiich si tat& se intetiser’ dar, pentru cd in clipa avcca fu avea pe nimeni de partea ci, isi inchipui cA in ca- zul in care ar fi fost c&pitd, Jaimie s-ar fi comportat tn sfarsit ca ‘un parinte adevarat, salvand-o, - Doud tari? Rasul lui rasund tare, cuteemurand padurca, Ma flatezi, senorita. Asta inseamni ci esti foarte pretioasa si..; mai stai locului, doar nu veei si ne trezim pe jos ! — Stiu si calarese foarte. bine, zise’-ea imediat ce necunoscutul indemn& calul la galop. Habac n-am cine dracu’ esti sau ce incetci si faci, dar cu sigutanta nu- mele tiu nu e Aleixo Covilha, asa ca-ti ordoa sa-mi spui imediat ce-ai facut cu el si incotro ma. duci ! = Totul la timpul potrivit, senorita Guimares, © ii sopti cl la ureche peateu a nu fi nevoit si strige. Nu mi se pare nici-momentul, nici locul favorabil unor evea- tuale explicatii. Te asigur insd ci nu ¢ cazul si intri in panic’. Dupa putin timp, cilatoria noastra se va in- cheia, si la capatul. drumului il vei inealni pe Aleixo. Urma o pauza scurti dup’ care adaugi: Alcixo a fost rinit usor, motiy pentru care no-a putut sa vind la in- talnire. Nu-ti face probleme, o sa-si revind foarte re- pede. . = E caniv? Tn ciuda avertismentului, Sable isi pier- du cumpatul,. Aleixo fusese probabil victima propriilor planuri, iar barbatul care-si tinea nepisator bratul sub sanii ei si cate credea ca ea era Rosina, intengiona s-9 rapeasca | i HlANGELA WELLS Unchiul Roberto. era ax barbat’ puternic, tecunoscut in lumea. afacerilor drept: un arhitect deosebit de talen- tat. Rapirea: Rosinet ‘ar fi insemnat un act primejdios; dar care i-ac fi a nécunoseutului o recompensi: fru- moasi. ~ QO rand swpesticial spuse barbatul cu regret. Ma tem ci vepi fi nevoiti sd améanati un timp luna de mie- re. Dar cunt: ribdarea-¢ una dintre virtutile tale... - Ticdlosule P Sable suierA vorbele fptorcind capul. Cei-ab facut Po. ~ Ew? Nimic. Ochit ci if studiari un timp, incer- cand s& descopere minciuna. Tubitul tau ¢ un ranar foar- te nervos si extrem de neastéimpirat. Sable serisnt din dinti sesizind ironia din ‘vocea lui grava. De um singur Iucra era sigur: ayusese dreptate cand bainwise ci el o confundase, iar situatia nu i se mai parea asa de critica. Dezvoltand ideea ripirii, se gandi ea tatal ef ar fi putut si ofere o sumi de bani mule mai mare deedt unchiul Roberto; daca barbatul care’o ducea pe cali i-ar fi aflat identitater. Thtt-tm fel putea chiar si profite de situatia in care se Afla. Studiase ttei ani la Colegiul de Muzica si Dra- ma din Praxford, ceca ce-i oferea posibilitatea si joace cu usurinta rola! unei tinere ingrozite de care se abuzase fizic. In felul a¢esta putea si scape de rapitorul ci. Se preficu dintr-o datd relaxati de parc, toate. ten- siunile din trupul ei disparusera. Facu abstractie de! tru- pul tare din spatele ei de care se lovea la fiecare pas al calului, de coapsele’ puternice lipite de ale ei... Nu era’ momentul unci discutii seri@ase, aga ca isi concentra atcntia la drumul pustiu, incercdnd sa Poe eventualele repere desi inaintau cu repeziciune.BIIOAYENSCULTATOARE " oe datiy achorina, poruncr un a fost ind A — ajuns da sfiegit: la dlestineyie, We por apd br tmul tdeorca ow ibaise. hetecdl Ca cliteva minute in ween, ealul fyi ingetimise cursa Sirf prin le de’ fier Iarg des- gare komiinn foarte eae Forest re ve aprinse ‘lu- tent seu zgomat de porere. E "Sone a cn pel ‘gol, a fe: aes put reed ite ny aoe seaitvats sat, D, iim. cn 3 se apropic si lua . i on eee Sable igi silrd : ee ‘at theet in ae, cRlire- Sao tty f beh sy Sable Rai Rlednducse Ee gg i ea umerii lui ca gi cum nu gi-ar fi putut tine echilibrul, apoi se ptelinse pur gi simplu pe trupul barbatului pana cind tilpile ei atin- sera pimantul. Bracul care o tinuse strans tot drumul. je ineolaci in jurul taliei subgiri. ~ Doar cativa metei gi_0 sf fii in bragele iubitului tau. Ochii Jui negni ti iatalairi ochii albastti si-i cercetard cu atengie. Daci simfi oevoia unui sirot rivagitor, cred ca Alcixo ec cel mai in mésura) si gi-l adminisereze. Netuginatul, radea de-ea! Isi floturii genele . si gemu adanc. Un fier mecwes di stedbatu trupul atrigaad imediat atentia bachatului. - As... ag... veea un .pahar cu apa... abia- cough st mur, — Desigur, senorita.ANGELA WELLS Sable igi finea incd ochii inchisi cand simti aceleasi beage ridicand-o si puctand-o*in graba pria curte. ~ Cine te-ar vedea acum, ar crede ca nu prea arzi de neribdare si te intAlnesti cu Aleixo, remarcd acecasi voce placuta. O sa fii 6 surprizd extraordinara pentru el ! Furioasi pe caildura care o cuprinsese auzind cuvin- tele lui, se ldsA dusa intr-o cladire stil hacienda, apoi dincolo de usa masivA pe care el o deschise cu soldul, intt-o incdpere primitoare. Astepti linistit, gata si iz~ bucneasci in ras in clipa cind cowboy-ul avea si-i afle identitatea. Tl apuci de gat si inaintara cu mare greutate prin- tr-un hol ingust si lung, apoi intr-o alta camera, in care el pasi ca un adevarat cuceritor. -—~Doamne, Rico ! Ce-ai facut ? Cuvintele tostite de tanarul blond in tricou si blugi, care zicea intins pe o canapea de piele, crau tot ce-si dorise ca pentru clipa intalnirii cu logodnicul Rosinei. Aleixo, pentru ci despre el era vorba, s¢ ridicA incet, cu fata lui copilAroas’ schimonositA de durere. — Am schimbat planul,. Aleixo. Rico, barbatul al cirui nume il stia acum, o asa cu grijai pe podea si o intoarse cu fata spre student. Apoi, isi scoase palaria, o arunc& pe scaunul liber din apropiere gi-i-strinse umerii cu un gest prietenesc. — Conform planului nostru trebuia s-o conving sa se intoarci in pat inainte si i se observe disparitia, dar... m-am gindit ci e mai bine s-o aduc aici, si te vada. . Nu sctie nicdieri cde interzis ca un barbat si-si vada gi s& se cHsAtoreascd cu femeia p¢ care a ales-o doar pentru ci a fost lovit de un cal niravas si nu se poate misca, Un aer de usurare umplu- inima Sablei. Nu fusese yorba de nici o rapire! Abia abfinandu-se si nu rada,FIICA NEASCULTATOARE : 13 Ca a urmiri figura ingrozité a lui Aleixo, hotarindu-se si in- tervini oumai la momentul oportun. - Bine, Rico, dar... sopti Aleixo facind din. nou cforturi si se ridice, Aceasta... nu este... Vreau si spun ci ca nu e fata cu care trebuie si ma insor! Ea nu ¢ ‘Rosina ! ’ = Nu Rosina? Chipul fetei se lumina, in timp ce bratele necunos- cutilui o intoarseri cu brutalitate, Ochii lui negri arun- + cau scintei. , = Cine naiba esti? $i de ce dracu’ te-ai deghizat ? = S& nu indrdznesti sii-mi vorbesti_ aga, brut ce esti! izbucni Sable. Eu n-am pretins nici o clipd c-ag fi Rosina, tu m-ai confundat cu ea. Vetigoara mea s-a rizgandit in privinta intalnirii cu Aleixo, iar eu m-am oferit s4 vii si-l anunt, pentru a preveni un eventual gest necugetat. ~ S-a rizgandit ? De ce? Cand ? Glasul lui Alcixo trada ingrijorarca. Deamne, doar n-a a aflat tatal ci! A. patit ceva ? Dup& o noua incercare de a sta singur in picioare, tanarul cizu cpuizat pe canapea. Sable se repezi si in- genunche langa el. Nu era prima data» cand ura rolul pe care trebuia si-l joace in aceasti drama. Daci at fi fost dupa ca, cei doi ar fi fost de multa yreme’ cisato- riti. - A fost o hotarare de ultim moment, incercd ca si-l linisteasca, observandu-i ingrijorarea din ochii tristi. Rosina se pregatea de plecare cand gsi-a dat seama — * — Potin imi pasii ce erezi tw! Ochi fete infrun- tard privirea lui Rico, Era adevarat, 0 influentase pe Rosina, dar nw avea nici un motiv sii fie rugine. Cunoscuse: ostilitatea. fami- _Tiei pe propria-i piele si numai din acest motiv procedase aga. ~ - Rosina s-a razgandit sf s-a hotarat sai vind sil anunte pe Aleixo. Atunci, pentru a o Feri’ de neplacert, m-am oferit si-i iau locul gi.sk explic situatia ei fh curcata, numai c¥ tw, art spre Rico, mu mitaé dat oca- zia si vorbese. - — Tw in schimb stiai c& cu nu sune’ Aleixo. $tini, pentru c& ef ar fi recunoscut orice impostor, rispunse Rico cu vocea luf egalit, rece, inconfundabila, coborain- du-si_ privirea. Nu-mi amintesc si fi spus ceva in acest sens. — N+am .stiut ci nu erat Alcixo, contraatack: Sable!FICA NEASCULTATOARE : 48 ‘Gol putin nu de la inceput. Cand mi-ai spus cia inter- “wenit ceva in planul jinigial, am crezut c& ai aflat ica-i tin docul Rosinei. De unde woiat si deduc ca te refereai la tine ? Toata explicatia ei se derula pe fundalol unui rds batjocoritor. - Asta a fost motive pentro care ai tipat ? Cred A tot timpel cit tivai jucat rolul... Doamne'l Un sunct gros icsi din gital Tui, atrigind atentia celorlalti doi. Eu “am jucat rolul prictenului dornic si-si ajute amicul tani gi inclipiginat, |-a oprit sii plece fa drum pentru ca rana din gold si nu se agravexe... 5i mixam complicat existen- fa pentry cA in ‘locul iubitei am adus © servitoare. = Nu sunt servitoare 1 url Sable sirind in picioare si scuturindu-si pletele negre, lungi ‘peste umerii deli- cafi. Qum indriiznea si-i aduci ee cand, de fapt, era doar vina Tui? Daci Rosina sar fi aflat acolo ar fi fost doborata de la prima lovituri. — Ce tot faci atata caz? Ai fost doar petic Fara sa ti se intample nimic grav ! Sprancenele lui incruntate si faptul cA tacea o aver- tizark cA-ceva nu era totusi,in regula. ~ E veeo problema ? — Depinde, draguta mea... Rico isi dezveli dintii albi, stralucitori. In gestul acesta, ca si in expresia afi- gata pe chipul lui nemiscat, nu era nimic amuzant. Da- ci vom reusi sa te ducem inapoi fara complicatii. Nu sunt dispus si mai suport si iesirea violent’ a vreu- nui parinte furios, legata de onoarea fetei, de faptul c-am ftinut-o aici cu forta etc... - Te rog si nu-ti mai bati capul pentru mine, senor: Onoarea e o problema care mi priveste direct, Tot ce-fi cer este si ma duci inapoi la hacienda unchiului meu.ANGELA WELLS ~ Oh, Doamne! Dinspre canapea se auzi un gea- mat ingrozit. Era Aleixo. Stiam eu ch o cunos¢ de un-" deva, Rico! E verisoata Rosinei, din Anglia. Prictene, © ayem printre noi pe nepoata lui Roberto Guimares. ~ Adevarat ? se miri barbatul inalt, brunet, scru+ tand-o din nou cu ochii lui mari furiogi, - Cu siguranti, O goapti se strecuré printre ‘bu- zele ei intredeschise. Sunt Sable Guimares si sper ca n-o sa-I lasi pe unchiul meu s& mai astepte mult si sa-si iasd din_pepeni. Fafa lui Rico teada cinismul. - Esti din Anglia ? Continua s& se prefaci surprins, Am impresia ca nu realizezi ce probleme ai creat ames- tecindu-te in treburile lui Aleixo. Dar mai intai, draga Mea senorita Guimares, te rog sa-mi permiti sa ma pre- ~zint: Ricardo Antonio Macao De Braganza, in prezent intr-o vacanti scurta prin aceste locuri. Acum sa reve- nim la problema noastri. Ma tem cd cererea ta de ina- poiere ‘la ferm&, escortata, nu poate fi rezolvati prea usor, :FCA NEASCULTATOARE CAPITOLUL 2 4 [ Th cazul Asta, o si gisese gi singurd drumul ina- Sable porni furioast spre ugh. : ~ Senorita Guimares, agteaptd, te tog! Vocea lui Aleixo o opri la jumatatea drumului. Rico are. dreptate. Nu poti si pleci ca si cum ou s-ar fi intamplat nimic. — Bine, dar chiar ci nu s-a intamplat nimic! pro- testi ca. Desi prietenul tau, arit&.cu capul spre Rico; a avut un comportament iresponsabil, in afari de faptul ci mi-a ripit o ori de somn, nu s-a intamplat nimic | ~ Dati exist cineva iresponsabil in toat&i aceasti problema, atunci aceea esti tu, senorita, nu eu. Rico se intoarse cu fata spre ea gi o contempla cu satisfactie. Spui ca vii din Anglia. Pe la voi nu circula zicala: »Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala‘* > — Probabil ci te referi la tine, senor De Braganza ! Cuvintele rostite printre dingi biciuiri chipul neclintit al brazilianului. = Din -contra, senorita Guimares. Zambetul lui eta de o politeye desivarsita. Eu mi-am facut datoria aju- tand un prieten aflat intr-o situatie critict. In ceea ce te priveste, mA indoiesc ci motivele tale au fost bine intentionate, Facu o pauza, timp in care Sable isi tinu respiratia, Poate c-ai faeut-o dintr-un sentiment de ge-“ADIGELA (WELLS Jozie ci verigoara ta mai mica este pe punctul de a se cisitori, pe cand tu o-ai nici macat un prieten... De data asta action& fara sa se gandeasca prea mult, deschise palma gi lovi cu putere fata zimbitoare a bar- batului. Spre mirarea ei ins’, Rico de Braganza isi mAn- gaie absent obrazul inrosit, continuand si zimbeasci. _ Se retrase pierdutd. Se asteptase la o riposta la fel de violenta, dar se pare cA se inselase. Se simfi stAnje- niti gi plech ochii in pamant. Ii repetd cu ciudad ci o facuse apdrand interesele Rosinei, circia nu intentiona sa-j dea prea multe amanunte ‘la ‘tntoarcere despre ‘bra- zilianul necioplit. - Eyidenta comportamentului tau dinamic intareste supozitiile mele, zisc Rico, aparent indiferent la atacul ci fizic a verbal. ‘Oricum, asta nu ne duce la nimic. Va ptopun xi ne gindim impreund cum s-o scoatem ‘la ca- pit. Cu un gest impertinent, Sable isi inlAtura buclele mari, negre, de pe umarul sting, __~ Ei bine, pentou inceput ar trebui si ne explici de ce crezi ci e atat de dificil si ma intore la hacienda unchiului, — Rico spunea mai inainte ca ai fipat cand v-ati sin- intalnit... interveni Aleixo intinzandu-se din nou pe ca- mapea, extrem de obosit de Ja efortul facet mai «evre- me cind incercase si se ridice. — Da, asa a fost... Taicu observand spraacenele lui Rico sinaltate cu éronic. c — Cred cA. tipatul ci a ‘trezit gi mottii i cu sigu- tanta a fost auzit de cei din imprejurimi, 0 ajuti Rico sii incheie, Jyi dai seama ce .agitatie trebuie si fie in casa familici Guimares la sora asta ? - O, Doamne ! se wititi Aleixo cu capul in imainitFulCA: NEASCULTATOARE E. mai riu deed ne-am fi asteptat urmand) plana! int tial. ‘ - ‘Atunci de ce sii om le spunem adevarul! ? suger Sable. Sa le povestin: cum au hotirde Rosina si Aleixo: sd se intalmeasc® gi: sii se cisiitorease’, cum ea io ulti- mai clipi sea sizgindit iar ew i-anr twat ak’, despre accidéntul: lui Aleisxou.. 5 ~ De ce nu? o intrerupse Rico cu paitelsaes Da- ci. vrei si opresti a lor, atunci asta & calea cea. mai simpli. ~ Veei si spui ci unchiul mew s-ar putea. razbuna 2 intreba ea uimita. = Nearé legaturi cu razbunarea. im fam asta, bard - batii au catoria sa-si ocrateasea femeile. O taaara ne-~ miacitat se, afld sub protectia familici gi mai ales a ta= tilui ef pana. la. cdsdtorie, Daci: ca incalcd ardinele lui fi se lasi sedusd, atunci toti birbarii din acea familie pierd respectul celor din: ju. — Dare absurd. zise Sable nemulumica. Nimend nu are deeptul sai fie, rispunziizter de comportamentul cuiva, in: felul acesta., Inseamnd ci, in. cazul Rosinei, da~ ch tacil ci ae afla ch, ea sa rizgindit in pivings cisi- 3 toric, ar fi um om, fericit ? © Vorbesei: despre Iicmurii pe care mw le cunosti, se- norite Guimares | $i cum n-am timp sii-gi din lecpit de apre’ cum vitd’ beazilienii relagiile gi — responsabiliracile fagit de familiile lor, o st te rog si ma crezi pe cuvéint. Th ceea ce priveste pirerea unchiului tau despre planul lui Aleixo si al Rosinei, este numai treaba lui gi a fe- tei. In nici un caz nu e treaba ta. lar faptul, ci. verisoara ta. s-a rizedndit, mu-b va scApai de consecinfe pe priete- nul meu:ANGELA WELLS — Aha! Sable se incrunté abtinindu-se s& comen- teze insinuarile lui c& ca at fi o fetiti nestiutoare. Un gind infricosator fi strafulgerA mintea: Oare si tatal ei intra in categoria descrisi de brazilian ? Nu, era cazul si-si spund pirerea cu privire la cx- punerea ui, mai ales cd avea vaga impresie cA gi el im- pimtasca atat prejudecitile unchiului cat si pe cele ale tatilui ci, fl 7 Veei sa cred ca i-ar cere Rosinei si nu-l mai va- da niciodataé pe Aleixo ?... isi dezvalui gandul cu’ voce tare. fe . Rico ridica din umeri neputincios. — Pe unchiul tau il cunose doar din cele povestite de Aleixo. Cred insi ci el i-ar putea face mult rau prictenului meu, Domoul Guimares are mare influenta Ia ,,Country Club“ unde pe timpul vacantelor Aleixo lu- creazi ca barman. Dac& aranjeazi si fie dat afata ? Ai spus mai devreme ci unchiul.tau e un tip care consi- deri ci fiica lui trebuie s& se mirite abia dup’ ce-si ter- mina studiile. Cat crezi ci o s& reziste ea si se opund unei cds&torii care. va fi pusi la cale in timp de pa- rinti ? Spune-mi, unchiul tu ¢ crestin ? Crezi ca el nu si-ar trimite propria fiicA la mfndstire ca s-o impie- dice s& se matite cu cel pe care-l iubeste ? Ar... ~ Destul, destul ! Sable fi intoarse spatele si privi un timp fata palidi a tandrului. Am priceput tot ce mi-ai descris in culori atat de sumbre, dar nu pot sa ° ered ci unchiul Roberto ar putea s-o oblige pe Rosina si se marite cu un barbat pe care nut iubeste. Dar ideca cu ministirea ¢ absurda si... ‘ = Si, senorita ? Barbatul ridick o spranceana agtep- tand raspunsul ei. ~~ S-ar putea si ai dreptate c& el vrea si-i despa ti. Acest adevar spus fdspicat o facu si se simt&i vino"FIC, NEASCULTATOARE a ‘ vata cd intervenise in plagul lui Aleixo. Rosina n-o va ierta niciodata ! i ~ Trebuie si fim siguti ci n-o va suspecta pe Ro- sina. yi strinse buzele concentrandu-se. Am gisit ! Da- ci voi fi interogati la intoarcere, voi spune ci n-am putut si dorm si am iesit si ma plimb. La un-moment dat am auzit un zgomot care m-a speriat si am inceput si alerg pan’ cind m-am ratacit. = Cum le yei rispunde celor care, cu siguranra, te-au cAutat in jurul fermei, te-au strigat ? intreba Rico, - Soi ugor! Se intoarse brusc, afigind un zim- prefiieut, pind la urechi, O si-i spun unchiului Ro- ‘ch am fost ripiti de ,,Fantoma Cowboy-ului din “, cu cafe am petrecut o ork de neuitat, Apoi, el ima plimbat in noapte pani Ia tuga casei sale... Igi Flu- tur gencle lungi, acuncind priviri arziitoare spre bar- batul cate o studia nelinistit. Nu cred ci familia mea va porni in ciutarea unei fantome. ~ Asta doar dac& n-au descoperit inca urmele co- pitelor calului meu, Dac&i da, atunci ei vor ajunge cu- rind aici, incheie Rico pe un ton zeflemitor. - Da, ar fi cam neplacut pentru tine. Il privi direct in ochi. Era ceva in barbatul acela, in impertinenta si in asprimea lui, care i se strecurase pe sub pile. — De fapt, m&.gandeam mai mult Ja satmanul meu prieten. Facu o miscare din cap spre Aleixo. Eu sunt liber, pe cand el, aga ranit cum e acum... Aleixo raise cu greutate. - Sper din tot sufletul ca politia si ajungi la noi inaintca tatilui si a fratilor Rosinei, Altfel nu cred ca mii voi mai ‘cAsatori vreodata. 1 — E imposibil! Sablei i se facu dintr-o data frig si isi freci bratele nelinistit: Daci ei ar proceda asa * ar insemna c& ta bs asta’nu s-a trecut inc& la civili-2 "ANGELA ‘WELLS zayie | Sunt foarte abosita gi ay vrea si md-ntorc in pa~ tul meu, mai spuse indreptandu-se din nau spre asa. = $i de -restul s-alege praful, mu? Doua tbrate uriase se postari ca © ‘barieta sin calea ei. Din nou, Rico! % - Ai putea, macar o clipi, sa nu te mai gandesti doar Ja ipersoana ta? Tn Brazilia iexist3 inck oameni s&l- batici, primitivi, care n-au auait in vata Jor de civili- — Pe unit dintre ci ti poriintalni chiar aci, in Porty ‘Alegre ! Ochii .albastri ai fetei il sAgetari furiosi. ar tu, senor De .Braganza, trebuie sk tii cA ma aflu in- aceasti incurciitach mumai pentru ci m-am igindit Ja ibi- néle Rosinci |, Facu 10 paweA sscurti ca si-gi vrag su- fletal, Personal, nu mi intereseaza fara asta gi traditiile ei stupide. Nu-mi pasa deciit si atrag toate saspicinnile asupra mea, cvitind astfel co Rosina si aib’ nepliceri. Oricum, trecutul meu e ceva mai cuginos.... Lacrimile stralucira un timp in ochii ei feumosi, apo _dispirara! N-ar fi pentru prima wari cand imi-ag face familia de ras. Intalnind zimbetul dui triamfitor, continua : Si pro- babil ‘nici ultima... ~ Favii... Zambetil bSrbatului se induloi, lasind-o faird vlagi. Apoi, fi strinse miainile moi gi o privi cu interes. - In sufletul Sablei se produse o transformare ciuda- ta. Impresia respingitoare ‘pe care i-o produsese Rico initial, se risipi pe masuri ce-l stadie mai atenta. Fara pilaria ca -boruri ‘largi, care-i ascunsese frumtca dnattd, ochii mari si parvl negru ‘ondellat, :pirea un barbat mi- nunat, de care cu sigurants in slte imprejuriri sar fi indtiigostit. In prevent insi, tinuta gi infermmarca ‘lui o ¢ehervan ‘ta .colme. ~ Ce? @ intreba iritata. /la) wema tu ai venit cu solufia: salvatoare, ae, Eat ee . Ochii lui Rica a-o ee.” osoasi a fetei in- dar inalti, pe gura plina, se- ia _ridicaté teiddnd incApdtanarea. . Pee la. ochii albastri-inchis, aproape ne- in lumina palidi din incipere. __ ~ Aleixo ave deja suficiente. probleme. Ma gandeam waiesen rolul asta, pentru ca necazul sd..cadA asupra tt eee Avea: dreptate. Solagia Jui pu- tea si aduca salvarea celor doi. Pe de: aleai parte: insi... ' Isi mused buzele ginditoare. Unehiul Robesto il va ingtiinga pe Jaime Guimares: care’ va exploda.t Parc nu avea deja destule necazuti.. Tsi tree degetele’ oe cu st@ngicie., Cum avea s-o scoata Ir capiit ? oe de sfatul pe: care tatal ei iP daduse la: plecarea din Ffeathcow:: »Te tog sit tra- tezi cu multa, seriozitate aceasti vacantit in Brazilia, +o consideri- ca o portit®’ de scipare sau, dach yrei, ca- pe un nou inceput in viata ta, Uitd c&sitoria cu Simon Lay- ton si incearcd sit invepi cate ceva despre comportamen- tul civilizat al fecal, de’ orANGELA WELLS Lira evident ca nu reugise sd-i asculte povetele pa- rintesti, dar era hotarita ‘sa-i spund tot adevarul ime- diat ce Rosina.si Aleixo isi decideau viitorul. Pana atunci va trebui s-o scoati la capit cum va putea. ,,La naiba cu brazilicnii Astia infumurati | Dac& ar fi putut sa prevada cele intamplate, o-at mai fi acceptat s-o inlo- cuiasca pe Rosina. - Hi? zise Rico incet. De ce eziti ? Lucrul cel mai groaznic, cel mai grav care fi s-ar putea intimpla ar. fi si fii trimis& inapoi acasi, la Londra. Un lucru de fapt minunat, nu ? Aji spus de atatea ori ca urdgti fara noas- tra. Da, cu patru siptimani in urmaé ar’ fi fost adeva- rat. Acum insi, nu mai era la fel de sigur’. Descope- rise in noua ei familie braziliana-o caldura, o dragoste aseminatoare cele pe care o piastrase inchisa in sufler cand locuia.in frumoasa casi a tatalui ei din Londra. Ca singurul copil al unor parinti divortati, nu realiza- se niciodata ce-nscamna si te bucuri de atmosfera’ unci familii numeroase cum era cea a unchiului Roberto. Imaginea cdminulai din Londra palea sub lumina orbi- toate a veseliei si a dragostei ce inconjurau hacienda clanului* Guimares. Constienta bruse de prezenta lui Aleixo gi a ‘prie- tenului siu carc-i asteptau raspunsul, ii infruntd din nou cu aceeasi incdpayanare. Tara vcastri ma pune intr-o mare incureseur’, ta multe situatii, conducitorii vostti si-au dovedit pozitia fermi combitind rasismul, dar continua sii accepte discriminirile legate de sex. Mai precis, femcia ¢ con- siderat& inci incapabilé si-si protejeze singura teputa- tia. s as Pentru putin timp, ochii lui Rico fi studiari trisi- turile tulburitoare, apot zambi leneg.PICA NEASCULTATOARE 25 ~ In alte conditii as ti incantat si-fi explic princi- piile mindrici masculine. Deocamdati vreau si stiu ce rispuns ai pentru solutia la problema noastri pe care fi-am prezentat-o. Nu exista alternativa, asa ci Sable se simpi nevo- ith sit accepte. ~ Sunt de acord cu tot ce-ai hotarat. - Iti caman profund recunosc&tor, mex amor... Bar- Barut zambi si frecd intre degete o suvita groasa dia pa- rul ci m&tdsos, Astept cu mult interes si he cunoastem mai bine. : Capul lui cobori incet si Sable simi o- infepatura in piept. ,,Doamne, doar nu se gandeste si pecetluiascd intelegerea noastea cu un sdrut °° Se insclase din nou. Bazele barbatului finserd doar _fruntea ci incinsd, facand-o sa tresara. — Ai inctedere in mine, mai spuse indepirtindu-se. »locredere ?* {si intoarse capul pentru a-si ascunde: gandurile nelinigtitoare.. Simon fusese singurul barbat cu care vorbise aceeasi limba. Simon, birbatul pe care con- tinua si-[ iubeascd si-n care avea incredere deplina, in ciuda interdictiilor impuse de tatal ei. Penttu Rico au simtca decit o repulsie adanca, un fel de atractie ne- cunoscuta si o teamA noua ce-i cutremura trupul. Se retrase si incercd s& stearga urma sarutului Fre- cindu-si fruntea cu furie. = - Dac& presupunem ca Rosina a recunoscut ci ¢ amestecata in disparitia nea ? intreba cu o ultimA si dis- perata specanta ci ar fi existat si o alta solutic. ~ Ma indoiese cd verisoara ta a mostenit macar ju- miitate din curajul tiu. Acum, te rog s& mA -scuzi dar trebuie si pregitesc cele necesare pentru intoarcerea ta one in sdnul familici, pentru a evita o onesCAPITOLUL 3 Cu dintii inclestayi, strangand intre picicare saua rece, Sable calirca alatuci de Rico fnapoi, pe dramul spre fermi. Mai devreme, cind el fi sugerase.si mearga “cu masina, il refuzase cu incip&tinare, sperind pentrs ultima oar ei va gasi casa enchivlui cufundati in bez- nA si toatd familia linistits. Fusta Jungt nu-i asigura nici un fel de protectie im- potriva senzatiilor pe care le simtea ori de cite ort pi- cidarele ei atingeau muschii incordati ai barbatulut dia ‘spate. ~ Cred ch am subestimat averea unchiului tau; senotita Sable. Hacienda striluceste ca faleza din Rio cand e vreme bund. ~ ~ Ah! gemu Sable observand in sfarsit agitaria din jurul casei. Incapabili si rosteasch vreun cuvant, realizi dintr-o dat& cd va trebui sit dea explicatii unui Roberto probabil foarte furios. — Speriaté ? Vocea tui Rico it aduse singele in obraji. Nu-ti face grijt. Lasa-ma doar pe mine sa vor- bese. ~ Sable ? Tu. esti ? Tnainte si apuce si rispund’ recunoscu vocea hit Toninho, unul dintre fratii Rosinei, care isi facu apa- rigia din intunetic la putin timp dupa aceea.& ‘Slavi: Domnului. ci. esti teafara ! tata o ingrijeste pe Rosina #lE pein yecini. Curiozitatea Roberto Guimares nu aratase nidodatk mai: feevintt ca in clipa in-care, cu inima batand si-i sparga picptul, Sable psi alaturi de brazilian in cameca de zi. ~ Te simti bine. menina? intrebi unchiul cu voce ava, cercetand-o ingtijocat _inainte sal priveascd pe ico. Presupun, scnor,. cd esti implicat in disparitia tem- - porari a nepoatei mele si ci prezenga ta aici se dato- reazi doringei tale de a-mi da cAteva explicatii asupra celor intamplate. Se’ ridicd int picioare’ umplind dintr-o data inciperca. cu statura lui uriasa. Daca tuca mea, Rosina, nu m-ar fi informa c&-i fipseste una dintre ‘f0- chii, a§ fi sunat la politic. Deci, de teama consecingelor. Rosina indreptase toata vina asupra verisoarei sale "Rico avusese dreptate in peivinga slabiciunii fetei si Sable se simti mizerabil. N-o deranja felul in care reactionase vérisoara ei ci fap- tal cA trebuia 4-1] rineascé pe Roberto. Vina ¢ numai a mea, senor. Rico atinse mana Sablei facandu-i semn sa taca. fog si-mi sii ma prezint. Tsi strecuri dou& degete in buzunar amie plains tialac ge colon Nrtele mien: este: ez ibe > E ie2! i ANGELA WELLS ne a ae: cardo de Braganza si am ayut onoarea s-o. intalnesc pe nepoata dumneavoastra, de care m-am indragostit ime- diat. - Adeyiirat ? Roberto Guimares studie cu interes buciitica de carton, in timp ce in colful ci Sable tresa- rea, speriaté. Se asteptase ca Rico s& giseasci un motiv care sd-] implice mai putin. Se pare insd cA el alesese drumul cel mai scurt spre victorie, asa c& técu gi ag- tepta. Deodata, i se paru sau chiar.observa in ochii bar- batului mai in varsti o unda de respect, ceva care ster- se expresia de indignare amestecata cu furie de mai de- yreme. — Ferma Ribatejo, sopti usor tatal Rosinei. Am au- zit de ea. Se ocupa cu cresterea vitelor, nu ? —Vite de cca mai buna rasi, complet’ Rico incli- nandu-si capul aprobator. Temporar locuiesc la Granja Branca, o fermi mai mica, oriéntati pe cresterea cai- lor, undeva mai jos de-aici si care apartine tot de Ri- hatejo. es P ~ Stiu ci munca la o astfel de ferma este foarte obositoare si-ti ocupa mult timp. Totusi, ai ceusit s-o intAlnesti pe nepoata mea, zise Roberto pe un ton linis- titor. = Senor Guimares, pe nepoata dumneavoastra am vazut-o la petrecerea familici Romanes de acum trei saptamani... Era o minciuna, dar una” inteligenta | La petrece- rea organizata cu prilejul celebririi cAsatoriei fiicei_ mai mari a familiei Romanes, fusese invitat tot oragul si deci lui Robetto i-ar fi fost aproape imposibil si -afle daci nepoata lui fusese acolo sau nu...0 > ANGELA’ WELLS dumneaveastra:? $i cd arate timp cat ea se afla sub a- coperigul. acesta, voi putea: s-o vid mai des?’ ~ Unchiule Roberto... incepu Sable, dar se | opri. _ Era asa de obositi... Nu-si dorea decat sii se arunce in patul ei, dar mai mult ca sigur ci Rosina ardea de ne raibdare si afle ultimele vesti, asa ci indiferent cat de mult ii displaces intriga lui Rico, el reusise si distraga atentia. unchiului de la problema. zilei: disparitia ef. Era evident ca el dorea s-o revada. Se convinsese de asta ori de cate ori se priveau, 0 atingea din gre- seala sau intentionat. Spera din tot sufletul’ ca peste c&teva zile cand atmosfera se va linisti, totul si fie dat uitarii. ~ Da, draga. mea ? intreba unchiul. , Avea sansa si vorbeasci si iat& ci nu gtia ce si spu~ ni, Rico vorbise deja si pentru ea. — Voiam. si} stii ci-mi pace foarte ritu c& te-am iné @tijorat, sopti Sable... O sii-mi cer scuze si fata de cei- lalti, maine dimineaga. ~ Te inbim, Sable, si asemeni: tatilui tau, dorim din tot sufletul si fii fericit&: aici. si in siguranta. Un- chiul ei inainté si o imbratisi cu caldura parinteasca? Apoi, se intoarse spre Rico. Senor de Braganza, nu pot SA spun c& aptob ceea ce se petrece fara stirea meal Faptul ce esti’ aici fnsi, ca ai inteles cA nepoata mea vine dintr-o tara civilizatd si e mai putin obisnuiti cu salbaticia acestor finuturi, ma) determina si cred ¢4 te-ai purtat onorabil fata de. ca. Intinse mana spre Rico: Re= actia ta a starnit multi valvi in familia mea, dar s-am uitat ch odatii am: fost si eu: tina gi am aflat ce-nseam nit dragostea. Mainile barbatilor se stranseri: cu putere si Roberto. continua: Atata, timp cit Sable te vrea im peeajma ei, uga caset mele igi ¢ deschisi.=~ WA tuljumesc, senor, spuse Rico inclinandu-se ‘Cu respect. — Wndeva in cure, zgomgtul anor tropiitari atrase atentia Ibarbatului mai in varsta, care zise : _ = Se pare ci Luis si Tonisho s-au intors. Ma duc Si vorbesc cu ei si si le anunt pe Renata gi pe Rosina’ ‘ch problema noastri s Nu se asteptase ca el si sara in sus de bucuric, dae ici ca vest fie dezaprobati cu atafa Seer »Na ingelegi, tata. Simon yeea sA ne cAsitorim,” A wl-auzi!O si fie rare dezamigit cand 10 si-d Haas Am planuri mari pentru tine, draga mea. Aceste pla- uri ou-l includ si pe actorasul de mina a doua. Par. wh asta c, on-i asa ?* ghicise Jaime Guimares, clesi nm fusese niciodata interesat de viata spite a fiivei sale, de cand ‘acta revenise acasi de la colegiul pe care tocmai il absolvise. - »Da, Simon a terminat la Praxferd™, if infruntase ta, ,Tote-o zi va fi -celebru. Are talent si aati nemai- pomenit. grabise apoi sa descrie profilul grecese, piri! auriu, statuca impundtoare a tanirului, congticn- Wi ch nici una din toate aceste calitagi ar, fi fost pe placul lui Jaime. Ca si cum i-ar fi citit gandurile, el se Vsase pe ypate hohotind sfidator, in timp ce trupul ci ramisese miycat. Nu existase niciodaté o legdtura iad ine ci, Jaime se mmulfumise s-o trimiti la gcoala departe fi apoi se cufundase in afacerile lui incurcate.A ANGELA WELLS: Prapastia cate se cascase intre tatd gi fiicA oprise orice — fel de legitura, orice fel de limbaj comun, bazat pe afectiune. De cand sofia lui, Laura Armstrong Guima- res, o frumoasi cAntareati de cabaret pe care o intal- nise in Rio de Janeiro, il parasise pentru un alt barbat, ¢l isi cidicase in jurul inimit-un zid inalt, ascunzdndu-gi sentimentele faga de orice femeie. Din acea zi ttisté, Sable fusese lasata in grija doi- cilor, a guvernantelor si tn cele din utma a profesorilor. Traise an dupa an fara sd cunoascd itbirea, pani cand — il intalnise pe Simon... Atunci se: hotirase si nu-i mai permita lui Jaime sa-i dirijeze viata personala. »Tata, te cog..." incepuse luptdndu-se din greu cu lacrimile adunate in. colful ochilor. Wad ca ti-a venit mintéa la cap menina, o oprise — el in mijlocul propozitiei. Ai descoperit ci in_ viata exista si altceva in afara de cuvinte frumoase si rochii- scumpe ? Continuase fara si-i dea posibilitatea si spu- ni ceva, desi buzele ei care tremurau ingtozitor n-ar ‘fi putut sa rosteasci nici wn cuvdnt. Am crezut ca da- ca-ti voi da libertatea sa hotarasti singura, vei renunta — in timp la ideea absurda de a urca pe scena.* ] sNu voi face asta niciodati!-Inci mai dorese 34 devin cantireata... ca mama, De aceea te-am cugat si — ma lagi si iau lectii de canto, in acelasi timp cu cele de teatru si...” «Termjna cu. prostiile !" Zambetul de pe chipul bar- batului disparuse. Sable ficuse grescala si aduca vorl de Laura. Jaime se ridicase de la bicoul sau gi pas hotarat spre ea, apoi se oprise si i se adresase atat incet si cu atata tristete incdt ea facuse ochii mari, ta. ; »Draga mea Isabella...°. Refuzase. intotdeauna rosteasci numele intreg. vE o mace greseala 5 te.: uci’ pe lume un copil. M-a lar -clind miracolul s-a pee ne-a ee eins: tristere. s “Simon ou aparfing socal | paturi’ sociale, l eae birbat deosebit sine intelegem foarte bine." > E brazilian 2° Sores iy, el. wg Atunci cu siguranta nu ¢ birbatul potrivit pen tru Siac. Isabella. Dupa ce-mi inchei afacerile aici, in ceea ce 0 sit dureze cateva luni, 0 si ne intoar- in Brazilia, unde-ti voi prezenta un barbat adeva- mésura asteptirilor tale,“ ; Pe moment, ea crezuse ci glumeste. Apoi cand ii wirise fata serioasi, firi urma de zdmbet, pricepuse. Weel sa spui ci ai aranjat deja casitoria mea, ra- ti?" Inima ei o luase razna asemeni inimii unei pri- vighetori urmarite de ab tA se mies in se Mediu I". »Daci gandesti aga, inseamna ca banii pe care a . cheltuit pe educatia ta s-au_ tisipit “degeaba. Cunose multe persoane din inalta societate “care-si protejcazit urmasii aranjandu-le din timp cAsatoriile. SA stii ci au fost citsnicii foarte: fericite. “Modelul pe’ care-| «am in cap pentru tine trebuie s& intruneasci. dowd conditii : wi fie sAnditos si si se tragt dintr-o familie respectabila, ee tu, fiica mea, si ai tot ee doresti. alacuri de el * fwtnclusiv o cagiera ?° contraatacase ea revenindw si creada ceca ce togmai auzise. »Femeile n-au fost zimislite pentru a face oie ci pentru ase maria si a face copii.“ > Fata lui Jaime se albise de furie, dar Sable inci au terminase. ot soful asta despre care vorbesti cu atata patel e tor un tip inalt, tanar, frumos gi puternic ?“ Ochii et straluciser’ cateya secunde. Bannise chiar ca ¢l @ va_ strange de gat. dar conttar agteptarildt, tatél cise res | trasese la birou, facdand eforturi mari si se linisteasca. »Calitapile fizice ale birbatului mu reprezinta garan- fia unci casnicii durabile“, spusese linistit. Ea il privise tulburati, infigandu-si mainile in cu- reaua care-i’steangea mijlocul subtire. 4 all cunose foarte bine pe cel care a acceptat si-ti fie ‘sot. Familtile noastre nu locuit aldtari cand eram copii. Eu st Burico, taral lui, am fost prieteni foarte buni. Am crescut. impreuna si ne-am petrecut timpul i im- preund: pana tind, la douazeci si patru de ani; om in- talnit-e pe mama ta. Se oprise i in ochii lui se citea suferinga.. Sable simtise o durere in inim& si um tremur iaterior pe care nu si-} putuse explica. «Trei ani maj tarziu, Eurico s-a cisdterit cu Tolan da. o braziliancd frumoasa. Vocea lui devenise din now gtava, teidand amintiri care-] rascolisera. ,.Ea a murit un an mai tarzin, la nagterca copilului lar. Eurico a fost distrus. Am ginut legituca, desi eu lucram aici, in Lon- dra, incercand si-i ofer mameistale luxul pe care si-k dorca. “Lam promis tui Eurico ca mA voi intoagce st pri ee : Cu un efore supraamencse, Sable reugise si vor-_ — dar vocea ci sunase nefiresc, atrigand atentia tatiilui,P cei gnizeci de ani ai sai, Jaime Guimares. era } ei harbat atriigitor, la fel de atrigivar ca si bir- ' care-] alesese pentru fica lui. Numai cd Sable fu Riengiona s& se Casatoreasca cu unul dintre i fau mai degraba compatriotit tui. Nu vreau s& mA cisiitorese cu un barbat ales dina- “, fostise tremurind de frick. Era pentru prima oat @ind indraznise s4-i vorbeasci deschis. ,,f1 iubesc pe Si- Mon gi numai cu el vreau si m4 mirit, chiar daci ow ne dai consimpimantul. N-ai cum sa ma. opresti !* Pentru inceput pot si-ti tai alocatia anuala, apoi oa. te scot din testament. As vrea si vad si eu bar- care s-ar mai cas&tori cu tine fn aceste conditii !* »N-am nevie de banii tii! Si nici Simon! O sa vexi |" Dezgustata de santajul infiorator al tatalui ci, aler- fase spre us Iudndu-si geanta gi jacheta din mers.- Pa- ii o indrumaserd spre locuinta lui Simon Layton. Din clipa in care ajunsese acolo, evenimentele se derulaser’ cu repeziciune. Tanadrul fusese uluit de ves- tea ci sti propusese s& mai astepte cu cisitoria, daca Jaime se arktase atat de pornit impotriva lor. Dar Sable se aruncase in bragele lui plangind in hohote, dez+ villuind indurerat& ci nu ayea nevoie de acordul tata- Tui si ci avea de gind si se mirite cu cl chiar a doua wi. Dar toons nu se desfAsurasera asa... El o imbrigi- jase gi o siirutase, asigurand-o de afectiunea lui totalaj insistiind s& faci dragoste imediat pentru a uita de toa~ te necazurife. Sable cate dorise dintotdeauna si-si pas- weve fecioria pentru noaptea nuntii, se trezise pusa in situayia de a-gi sacrifica unica avurie, Il refazase, iar Simon fusese extrem de ineurcat la inceput, apoi brusead . ANGELA WELLS , foarte brutal, ingrozind-o cu o pasiune violent& aproape de nestavilit. Reusise si-l infrunte, apoi se despartisera, — Se intorsese la cesedinta tatdlui ci teista si tack in- fricogati de experienfa neplicuté pe care o triaise. Se agteptase ca Simon si fie mai entuziasmat in legaturi cu cisatoria lor. Hotirarea lui Jaime il schimbase brusc, intr-un barbat necunoscut si foarte violent, Oare ceea ce-i spusese tatal ci era adevirat ? Nu, nu, era cu ne- “puting! Felul in care Simon facuse dragoste cu ca nu fusese dovada cA o dorise, cA o iubea ? Intr-adevar, ‘nu- — mai ca reciproca nu’ era valabili. Desi il dorise la fel de mult, incercase din toate puterile sa-i faci pe plac, dar se intamplase aga de repede incit in loc sa-i ras- punda cu pasiune, trupul ci inghetase. Apoi, fusese zgu- duita de hohote de plans care, in cele din urmé, il obli- gasera sao lase in pace. Dupa ce’ se mai linistise, el isi ceruse scuze umil, implorind-o si-1 ierte s1 si-i acorde din nou tncrederea ei. Insistase chiar sa caute impreund o cale prin care sa nu-! mai supere pe Jaime Guimatés, deoarece cl, Simon Layton, nu dorea s-o sustragi victii de familie cu care fusese obignuith, i sugerase si astepte chiar pan’ cand avea si-si faci o carieri ca si-i asigure un trai decent. Ea se oferise atunci, cu lactimi in ochi, sA se angajeze gi si intretina ca vutoarea familie, dar Simon nu ac- ceptase. O saptimand mai tarziu, intro seara la cind, Jaime Guimares ii trantise pe mas& editia speciala a unui ziat — local, pe a c&rui prim& pagina se putea citi » ,,Necunos- cut in Brayne Temple“. Un cutit se rdsuci in inima Sablei cand incepu si parcurgai randurile articolului: ,,Simon Layton, un cent absolyent al colegiului Praxford, a fost selectionaFHICA NEASCULTATOARE 45 —————$—$$——$ juca in noua serie’,,Brayne Temple“ ce se va filma la drid... Nu fusese nevoie si citeasca mai departe. Chipul tatilui fusese suficient ca si inteleagi imediat eveni- mentele care se derulaser’ in. spatele cuvintelor ingirui- te in ziar. »Tu ai facut asta, nu-i asa?“ intrebase in soapta, Constienté ce efect neasteptat aveau banii asupra oame- nilor gi mai ales, ce relatii avea Jaime in zona de vest a Europci. El incuviintase, wlubitul tau mi-a facut o vizita." Cuvantul ,iubi- tul" fusese aproape scuipat de pe buzele lui. ,,Cand s-a eonvins ci nu am de gand s& va dau nici un ban, mi-a eerut, ca sd'te lase in pace, exact ceea ce ai citit mai devreme in ziar.“ alnyeleg.“ Numai datoriti mandrici reusi si opreas- eh laccimile ce amenintau si i se rostogoleascd pe obraji. wCe te face si crezi ch se va tine de cuvant >“ ~ Multec, minba filha. Totusi, in éazul in’ eare se rilzgindeste, am alt solugie : vreau ca tu si mergi pen- tru trei luni’ in Beazilia, fn vizita la . familia fratelui meu.’ ‘ Si dack cefuz 2 — desi-stia cA pierduse bata a ,Atunci viata ta va deveni un calvar. Pe perioada plecirilor mele vei fi inchisé in casa gi..." Diiduse din cap infranta. we De ce-mi faci asta, taté? Chiar crezi ca ¢ un pileat sf te indragostesti 2“ Paya lui ramasese impietrita. wNu. Sa fii imoral, desfranat, da. Layton a scdpat @ prin urechile acului cand'a adus vorba de relatia fei nae printée cei dowd sute ‘de actori care vor46 voastra intima, in speranta ci. va cosines ceva de me eat S det tat... cu si cha! ; a vucau sai stiu nimic.” Jaime igi ridiease mana ~ mare optind-o, ,,Raub s-a produs deja, Sper din tot su» fletul car sederea in Brazilia’ si-pi! bage mingile in cap 4 gi poate sa invefi de la verii tai ce-nseamn® dase moral si cespectul’ pentrw familie.” ‘ Barbia ei mica se ridicase cn incdpitanare ca de atatea ori cand refuzase im copilirie si accepte planu- rile pe care i le impunea. Se gindise la Simon, la cat ~de mult il iubea si la minciunile pe care’ fusese nevoit sit ¢ le indiuge lui Jaime. : Faptul ci tatil hotdrfse din nou in locul ci fi trezise o furie amestecati cu suferinta copilului, care fusese ~ odatd. Era de neiertat f Chipul lui, ramasese in. continuare neelintis,, fei ur- mi de zimbet. chiar si atunci, cind. incepuse si vorbeas~ e& din nou. 4 »Cu® putin: timp in urma, fir sh banuiaseda ce. s-a intamplat,, fratele mew w brimisi invitatie, aga: cl. © ma- mentul’ potrivit si le faci: o vizita, Sper sit te intorci re-- Ficuta. Ag vrea si mai stil ci singurul motiv penttu care tham permis. s& studiezi: actosia a fost pentru ch.” Se oprise s-o priveasc& si dacii obseryase dintii ei inclestagi de funie; mm spusese nimic. Alm considerat c& crai, ne- pregitita pentru viata de familie, desi’ in Brazilia fetcle de varsta ta au deja copii. Aim gresit procedind) aga, fa- vorizind: prim asta intéloivea ta cu persoane: cw arena imorale care te-au contaminat.“ Se optise, ofecindu-i apacene posibilitate, sargii aber i fe prictenié i pe sine. Ha ticuse,, amintindurgi bruse zi- cake ,Tacerea ¢ de: auc.eee li privise titent ochii mari, trigti si chipul palid, poi continuase | Gu anai mult blandete: ,,Poate orezi ci mu qin fla tine, * . Trebuie si iei insd in considerare ‘ca ‘te-am partca unci femei ‘eareami vatunca iin Tafa aventurile ei amoroasc.“ Ochii lui céiutaseri sparci tAspunsul ata- tor intrebiici misterioase (pe chipul ici. »Dupi ce mama > 'ta.ne-a ‘pacisit, a luat cu ca orice posibilitate de a mai aven urmasi. Tu ai rimas unicul meu copil... singuca Comoari... Trebwia si am grija lui. i Apoi, ii daduse adresa si o rugase sa-i serie. Ara> tase atdt de tanar. de chipes si de nobil, asemeni croi- lor pe cate-i jucase in piesele de teateu, incdt inima ei se topise pur si simplu. Uitase noaptea de teama traita intr-o intimitate ciudati, Se gandise doar la clipele pe trecute inainte, la conversayiile despre literatura si tea- -tru, la atmosfera placuté in care traisera, fl imbratisase asiguraadu-l de fidelitatea ci, iar © asigurase de dragostea lui nemutitoare. Tnainte _ despitrtire, igi promisesers cA teei luni mai tarziu, cd s¢ vor reintalni la Londra, si legalizeze legatura lor.CAPITOLUL.5 ' Zece zile mai tdrziu, intinsA pe sezlongul comodj aproape de apa verzuie"a piscinei de angi Country Clubj — Sable isi sorbea gAnditoare limonada cu cuburi de gheagay urmarind ametita trupul lui Rico de Braganza, bronzat ‘uniform, care se ridica si cobora lin in apa. ; Contemplandu-i paul negru lucios si migcarile unt duitoare, incercA si-sianalizeze sentimentele fata de asa-numitul ei ,,logodnic“. Singura’ concesie pe care pu- tea si i-o faci era si nu-l mai binuiasci de interese obscure fata de familia si fati de afacerile unchiulot Roberto. ; Observase co citi nongalanti se adaptase mediului si membrilor clubului, bucurandu-se, de ‘cele mai m oti in compania femeilor, de cele mai bune servicii!” -Ce-si putea dori mai mult un barbat aflat intr-o zi d vacanti ? Aparitia lui starnise de fiecare data un vi de admiratie din partea tuturor femeilor, pornind de cele mai tinere si terminand cu cele mai in varsta. Dac& ar fi sincera’, ar recunoaste “ci prezenta Rico ii intorsese viata pe. dos. Desi in public era deauna extrem de curtenitor ai un insotitor de nade de cAte ori rimAneau singuri i se pirea la fel a si de nesuferit ca gi tatal ei.thu gi s& te maritiv ca acel logodnic neoficial ? o base in prima zi dupa imt&lnirea dim padure, cind spre cabine unde urmau-si se schimbe du- partida de tenis. i Designs, li-clapummere enj:farioasilas fusere Gon prin pierderea tuturor ghemurilor sctului. Pana atunei un gentlemam desdvarsit — ar fi bencficiat de ana- concesii. Rico ins mu se comportase ca um gentle- n gi nu-i cedase nici micar um ghem iar acum, Sable foarte enervati de aerul lui superior de invingitor, Ja ziua aceea fusese pentru prima oarh cand ef se a particular Era foarte ciudat cu eee Mente, Sable. ~ Prictenii o numesc loialitate, ii replicase, supaira- th clo luase gura pe dinainte. = Ceca ce tatéh tim om prea merit, mu-i aga ? = Nomai in cazurile fn care fi impune hotdrarile » ov forta. et ee fuses’ c52 ANGELA WELLS ta? Numai increderea in dragostea lui Simon: si recu- nogtinta pentru curajul lui o ajutaser’ s& accepte solutia tatilui si despartirea de logodnicul ei. ~-Nu crezi c-ar fi posibil ca reactia tatalui tau s& izvorasci din dragostea mare pe care ti-o poarti si din doringa de a te proteja ? insistase Rico. — E normal sa gindesti asa. Sable se oprise pe trep? te si-i studiase un timp trisiturile frumoase, fara urm& de oboseali. Nu ma pot astepta la altceva din partea — unui barbat care-si conduce viata dupa idei invechite, — Ja fel ca tatal meu. Nu vreau sa discut cu tine planucile mele de viitor, pentru simplul fapt ca intre noi ; existi altcéva decét-o legitur’ formala, Facuse cativa — Pasi, apoi vorbise din nou: Sunt sigura ci poti da sfa= turi in probleme de cresterea vitelor, la care te pricepi cel mai bine. Nu te consider insi calificat pentru pro- ~ blema mea. 4 - Te ingeli, © corectase cu vocca lui grava, Te asigue ca ma pricep foarte bine. Experienta, mea in privinta sexului frumos,se extinde dincolo de cirezile de vite 4 iar tu esti un exemplar care mi-a trezit interesul. i Cuvintele Ini o incitasera, dar isi anihilase urgent. 3 dorinta de a riposta' pentru ca trebuia si scape cit mai repede de compania lui. Inainte si se indepirteze, vo= cea lui o oprise ca de atatea ori inainte. — Nu esti o eroind tragici aruncaté in vartejul Iu ‘mii nemiloase de un pirinte nepasiitor, Sable Guimares. Esti mai degraba fiica rasfatata a unui om cu mai m bani decat bun-simt ! — Tar tu vrei sA cred c& nu esti un fipeeventt care. Facuse gteseala si intoarci privirea si imediat ce o lor se intalniri, obrajii ei se aptinser’ ca focul, ~ Sunt un barbat care crede ci frumusefea nu re prezint& nimic la o femeie daca nu ¢ insotit’ de con:apie pentru ceilalgi. Mana lui ii atinse bratul toarce c, Av teebui si multumesti Cerului ci ou sunt taal al asigue c-ag fi mai putin ingiduitor cu ifosele wlfose 2 Fusese uluiti. Apoi, in loc si - explodeze amintise ci nu-i spusese nimic de intentia tatalui ei “© mirita cu un barbat sinatos, puternic si bogat, un ten foarte apropiat din Brazilia. O asemenea stire fi uimit chiar si pe r&pitorul singuratic, care ema-. in clipa aceea atdta fort& si o atractic care o spe- . Nimic din ceea ce sesizase pe chipul lui nv-i su- e ci i-ar fi acordat o firamai de bunivointa... = Gandul ca tu sa-mi fii tat& e de-a dreptul groaz- = La fel de groaznic precum cel de a-ti fi sof? ~ Asta at fi un cogmar! Ochii ei ramaseseri pito- pe mana care-i strangea bratul. Acum fi-ag fi recu- clitoare daci m-ai lisa sa metg sa fac un dus... pee fi terminat cu mine... ~ De ce nu? El isi tidicase mana si Sable isi tra- fete bragul cu atata putere incit zambetul lui nu intar- ®le si apart. N-am terminat cu tine inci, dar recunosc, al fntr-adevir nevoie de un dus. Ochii lui alanecaseri, Aparent nepisdtori, peste fata ci inci rosie, apoi peste . tricoul si peste pantalonii scurti lipiti de trup si scotan- du-i tn evidenti formele apetisante. Nu fi tristaé, Sable, Nu popi castiga chiar toate ghemurile in Brazilia. Aici, un blirbat va bate o femeie intotdeauna, indiferent cat de bund ar fi ea. Aa, mai existé si cazurile in care el poate face concesii, dar din pacate sunt foarte rare. i ~ Din categoria asta fact si tu patte. Trecuse repe- ie spre cabind, aproape atingandu-se de trupul lui gi in- bindu-se de ce o ivitaser’ asa de mult cuyintele tui.Daumnezeu ii cra martor ch Rico de Braganza nu 1; na nimic peates ea! Se mulpumise cu gandal cA pe cateva zile, cand wacanja lui avea si se tormine cand tatal ei 0 va chema sa se intoarca, va scipa de virile lui cercetatoare pentru totdeauna ! a ~ De ce-ai agteptat si fiu bland cu tine ? rasun sera ultimele lui vorbe in urcchile ci, imediat dupa inchisese usa cabinei gi apoi douazeci si patru de ¢ mai ‘tarziu. Tot ce-i spusese el fusese adevarat, num ci avand in vedere cit se antrenase la Londra, ar vrur si-i ia macar un ghem... Felul in care el ata de ficcare dati venind Ja Gileu, parch yrind s-o pe seasca, © pusese pe ganduri din nou. ‘Cu ce drept o decase toemai cl ? 3 Daci ar fi putut s&-si anunte linistiti-unchiul ca rizgandisc in privinta cisitorici.. dar mai :cca si Ro sina la care trebuia si se gandeasck... Tot .ce putea sa faci deocamdata cra sa pastteze relatia cu Rico la velu] unei prictenii nevinovate, pani cand di va p aduce la cunostimA ci mascarada lor luase shargit. 7 Verisaara ci credea despre Rico wi cra un ‘ha nemaipamenit, © parere absolut fireasca avand ‘ dere ca prin el jputea si ia legitura mai sor si ori cu Aleixo. Cu tatil gi fratii-preocupasi doar de m Jor. cu mama indifercaté la distracgiile oferite de try Club, dacd Rico n-ar fi existat, atunci Rosina fost nevoité s& continue jocul .periculos al inta clandestine cu tAnirul student, in loc si-i verbeascd chis, Fara teama, in locurile publice. : In ciuda cclor intdmplate, din fericire witate repede, Aleixo sisi pastrase Igcul de munci la ied bului. Rosina era foarte fericita in compania lu amindoi sperau ca in _clipa in care luccurile se vor linisti, ca sa incerce si-si- convinga tatal sa-] acce“faoyi azi? Vocea lui Rico atit de apronpe:de i o ficu pe Sable s& teesara. Probabil ca ati- p jezlong,. o igi lui prosopul agirat de scan de plaja si © pli se steargi. .B superb 1" se gandi Sable; privindy- -f in voie prin » fumurii ale: ochelavilor de soare, repetinds-3i era primal barbat sumav imbricat pe care) ve~ Tn comparatie cu trupul lui insi — rezuitat cu six ah al: unor exercitit fizice sistematice — tmupul lui | luptiitor, p ’ periculos. Nuv trebuia: si-f pack npn cm st ch era ua bittbat foarte-a ~ Nu, oxi iotrebam doar asa... Nu prea) ai poe le astea. Ti-ai pierdut timpul pe-aici bucurandu-te compania unchiulué Roberto gia mé&tusii Renata... ~ Ai ceva impotriva 2 ~ Nu, nu! Cred totugi ci patronul tam de ta Ri- tej ar ayea. obicepii, dack ar gti... ale a eee ed: Couiie ceili i 4, patronul are: aes paginas Z weni. veplen tui lngontiate Apoi, gi aici | ‘Uneori imi aleg momentul cel mai linigtit din zi pet a-mi studia cArtile. oe se intampla pe la trei-p mineara. 3 ~ Ce carti ? Sable il fixd ridicdndu-si ochelarii. I supun cA le folosesti ca si afli cum si-ti ingrijesti, sa-ti hrinesti vitele si cum sa-fi antrenezi caii. un caz ou studiezi ca si-ti imbogatesti cultura gei Rico ii arunca o privire uimita, ; ~ E ceva cate te detanjeaza, Sable ?° 3 — Mi se pate ciudat ca un bacbat care-si da importanfi s&-si ocupe chiar si o mici parte din tin liber cu cititul. : — Aha... Rico se asezi pe un scaun sprijinind capul in maini. Vad ci te indoiesti de capacititile 1 intelectuale. N-am pretins niciodati c-as fi un b caré-si di important, ca si te citez. Lam spus ¢ unchiului tau c& Iucrez la Rancho Ribatejo, unde ma | de selectionarea si mentinerea vitelor la cote tnalte calitate. — Dar... se opri incurcaté. Nu tia ce,sa mai ci despte Rico. Era siguri insa ca el dorea sa-i atraga a fia asupra faptului ca era un simplu cowboy. Conye fille lor din zilele antetioare se bazaseri intotdeauna | aluzii la viata cAlarefului singuratic pe campiile intit ale Brazilici. — Te-ai inselat din nou, Sable, o corecta el cu b dete, Ai tras concluzia cA n-am nimic in cap si m " tratat ca. atare. O cAldurk care n-avea nici o legituri cu cea relui ii aduse sAngele in obraji. Chiar gresise ? ful era ci n-o interesase viata lui personala, asta babil datorita ae lui spectaculoase, asemeni tefulvi Fantoma, dia noaptea cind se cunoscussv Neai incercat nicidatd si-mi schimbi parerea; ea revenindu-si imediat. ‘ i i= De ce-as fi facut-o ? Prezumfiile tale m-au amu- |, lat felul in care traiesc mi-a indsprit oarecum ca+ erul, Munca mea se desfasoari in jurul lui Rancho wejo, in partea sudici a tari, Eo fermi mare, dar i cea mai extinsi din Brazilia. Avem o cireadi for- Wi din cincizeci de mii de vite de cea mai bund rasa, m fi-am mai spus. Se opri dar zambetul ei il in- Wil si continue: In majoritatea fermelor din Brazi~ ! crese exemplare Zebu, importate din India unde ae subtcopicala. Ribatejo se caracterizeaz’ printr-o femperata si ca atare, am fost nevoiti si crestem ware si se poati adapta usor la acest mediu. Pen- ii am reinsimantat pampasul cu iarba din soiuri ‘i climei. i reinsdmantat pampasul ? Sable aproape sari yerlong. Mi se pare 0 incereare inutili, ca cea de a Dchii lui o privira” amuzati in timp ce rasul lui pli- iH ehsunit infiorand-aerul din jurul lor. _~ N-am facut-o manual, querida, Am folosit ayica- tnici care si poaté zbura aproape. de sol si sa im- le simanga pe suprafete intinse. Se list pe spate udlniieAndu-i chipul pe care se citeau atatea ginduri con~ lum’. Nu vorbim, de o gridinad englezeasch in spatele taael, ci despre suprafete de kilometri pe care un, cila- fey le striibate uncori sapeamaak intress fara sd intal feel o alta fiinga umana.. Vorbesti cu atéta patos despre mane tal O iu Hoptl mult, nu-i aga? In ciuda magtii civilizate - pe care el o ae ioe ng, Sable foun uneori sa descopere in .ochiigi in glasul lui, adesea plicut, docinga arzitoare de intoarce la ferma, -pe cimpurile inverzite ale co Acasi ! Fara sa vrea isi imagina acele aseziri o dite, invaluite in caldura si in lumina soarelui, si tile Limistite cu cerul intunecat plin de stele sclipitoa _ Rico intoarse capul si zimbi. — M-am nascut si am creseut acolo. E locul ma cheama-dupi un timp inapoi. Avem un cuvant limba brazilian’, care defineste acest sentiment. E- de saudade. un amestec de nostalgic, dorint& si ceva, greu de exprimat in cuvinte. Ochii lui stra cateva secunde, revazind parca meleagurile natale. fi veut tare mult ca’ tata sa traiascd inci, si poata vé dea cate modificari am facut fermei in ultimii ani. ~ Tatal tau ? A lucrat si el acolo ? O clipa, Sable avu impresia ca parea adaacit i amintiri, cl nu-i auzise intrebarea si tocmai se pre; tea s-o repete cand vocea lui calda, linistitoare co! nua ; ‘— Tatasa fost proprictarul lui Rancho Ribatejo, D pai moartea lui, cu am devenit mostenitorul si cel ex va trebui si ducit mai departe munca inceputd de el. Trecuré c&teva secunde. bune pana cand creierul reception mesajul, iar cind se intémpla asta, o re stranie cuprinse fata ei mick. Il privi incruntata miisuta care desparjea sezlongul de scaunul lui. ~ — Vrei sa spui ci de fapt esti proprietarul unci | me unde se cresc vite ? .Probabil cA-si bate joc de 1 fie. — Da, Cyvantat rostit “simple, fark comentatii, o limuri suficient. — Cu cincizeci de mii de vite ? minus. Se ita la ca, foarte amuzat ci inch nu-l ereRR ie inks ‘niniitiarsaisons ks Cake pinbestod tt ico se distease de socoteala ci! Isi aminti cit glumise ‘gcama nongalantei cu cate se invartise el in ‘i telor de la Country Club... Doamne ! Oat trebuie si fi in spatele ci! «= Com de-ai fndrdznit si ma pacalegti ? Furia Ini fii , alungand eee ‘Trebuia i adevirul { 3 ce? Nuccred@d -caliiievetaten doeaeriae i a cam afectati in ultimul timp - si primeasci o i doritect. $i cx oh Gin aioe pick la cxpie, ma adit ch aveai nevoie de o iecfie, Niciodata n-ai agreat ch esti Jogodita cu un simplu cowboy, Roseata de pe obsajii ei se extinse spre gat gi umeri? , adevarat. Ea se feau direct. Trebuia si le _emm in stare si fac fata responsabilitatilor uriase care imi reveneau, si le cAstig respectul, dovedindu-le ca voi “fill resursele necesare in interiorul men. , » Dar... dar... bolborosi Sable inci uluité de dezva= wire lui, In circumstanfele tn care ne-am cunoscut si in evoluat Iucrurile, aveai datoria simi spui ade- ’- Adevarul ? murmur. Rico. Nu stiam rez ceva. Daci o-ag fi intervenit.atunci, ar fi suporti singuri efectelé neplicute ale intalnirii cu Poate ci as fi reactionat altfel, sopti de parci aflat cineva. in apropierea lor, daca ag fi sesizat o data c& te intereseazi persoana’ mea, Guta lui f moasd se destinse intr-un zambet sincer. Poate cd Re sperat ci mA vei aprecia asa cum sunt si nu pent prietitile pe care le detin. - Dupa cum te-ai_ purtat, greu imi puteam ch mosgtenesti ceva. Sable incerca si-i ignore sa atacind. Aminteste-ti’in ce viteazi m-ai dus. | Ai fost ingrozitor ! — Asta datorit& trecutului meu de silbatic, zise inclinandu-si capul. Dar nu regret nimic. In famil existé 0 traditie in acest sens. Varul meu gi-a fay tia din bratele barbatului pentru care voia si-l~ seascd, bunicul a fugit cu fata sefului sau intr-o intunecoasa, cand acesta din urma era plecat d ~. Traditia de familiear trebui s& te scuze purtarea ta necioplita ? N-avea nevoie de rispunsul lui. Cincizeci de vite... Doamne, omul acela din fata ci cra chiar nm Se ridick bruse si ramase in picioare, dezorien Arita minunat in costumul de baie intreg, cu p vasit in bucle mati pe umeri,: si picioarele lungi zate. Isi pleci ochii spre barbatul care statea incd scaun. - Ma duc la bar s-o caut pe pe Simt ney si schimb decorul. — Te insofesc. Si-cu simt acelagi lucru. | Era inutil si insiste s-o lase in pace, cl ar fi tit-o pretutindeni. Si totugi... avea nevoie de un tfwl ye ghodeasci capa la Viitor si mai ales Ja cum seoati la cap&t cu acest barbat agasant. _ Putine persoane reusiserA s-o picileascd pe Sable mires sir ele vi primiseri pedeapsa cu varf si in: it —» Unehiul Rober stie cine esti? il intreba pe un wilatit. De ce esti aga de nervoasi; Sable ? Zambetul lui a, Doar ai fost in camer cind i-am dat cartea , fusese, numai cé nu se-asteptase ca Roberto sf wte cu el de parci i-ar fi fost cel mai bun prie- ‘Midic& ochii si observa; c& se aflau chiar pe matginea Pari sa géndeasci prea mult, intinse miainile Ampinse cu toati fora, Rico isi pietdu echilibrul si cu zgomot, improscind-o cu apd din cap pani-n . fe, Era fericité! Cel pugin acum ii disparuse de ‘zimbetul acela triumfitor. ya sandalele apoi isi innoda pareo-ul! pe uma- rept si in jurul talici si se hot&ri sA porneascd spre , La jumatatea distantei ceva o determina si in- cA ochii. O stare de neliniste o cuprinse imediat ce-1 pe Rico venind spre ca mancind pimfntul, cu pi- tloatele goale si apa siroindu-i pe trup. Ochii Jui arun- tau sligeti de foc iar buzele stranse prevesteau furtuna! : Rico igi ficuse deja reputatia unui salbatic, asa ca Sable se trezi alergand departe de intrarea in club, pen- fru a evita o confruatare in public, DupA cAtiva ,metri, Wiliind, intoarse capul din nou, Rico o. urmarea ca ue tiragan, La naiba, in ce directie s-0 ja? Se hotiri repede si porni spre p&duricea din este terenului de golf. Tsi aminti cat de hazlie fuscse - “1 Roohile de plaji gen halat, ard maneci.62 ANGELA: WELLS fata lui im clipa cand cazuse in piscina, st abta reugi‘si-yr retin un chicos. Alerga la intamplare aa cand simpi ci nu mai poate Sa vespire, se. tranti la umbea primului copat icsit in ca- Ie. Nici un sunet au tulbuira linistea padurii. Era sin- Burd gi se feliciti in gand ch scipase de Rico si ci ren- gisc si se cazbune pentru prima oara, — Ce loc ninunat pentru picnic! Vocca grava, fa- muliarA ce tdsund brusc in spatele ei, o feu s& sara in picioare si si se rasuceasci in acelasi timp in directia din care venea. — Rico!” gemu spertata priviodut drept in ochi, Nu m-am asteptat c-ai si mi urmaresti ! — Nu? El zambi gi dintii albi, framogi rhs&rira sub buzcke senzuale. A fost foarte ugor s& te urmarese. La fel de usor cum alergi dup um fluture viu colorat prin campia inverziti. Doar nu credeat ¢-0 s& te las sii-mi scapi fard si plitesti pentru ghuma ta? - Nu cred ci mai esti la varsta fa care si te su- peri pentru o glum’ mevinovata. El clatina: capul gi inainta pad cand distanta dintre ei se reduse la un metro. * — Nu, dar ag vrea.sati plirese cu acecasi monedii, spuse faeand inci un pas. Era atat de aproape incat Sable ii puter simpi mi- rosul piclii curate amesteeat cu cel’ al ape? din piscina. Tremurd usor si cduti din ochi @ portiti: de sciparc. ~ A, nu, men amor, zise cl observindu-i migcarea rapida. Nu poti fugt de mine. Te-ag fi prins de mutta vreme, dar am preferat si mi gandesc Ia o varianta mai dradguta ; sA te arunc in fac, mu in piscina. . - fh lac? Desigur,. uitase de lacuf adfnc din yeci- nitatea clubului si o team& ingrozitoare fi cuprinse ini- ma. Apa trebuia s& fie acolo foarte rece: st foarte adan-tit A NEASCULTATOARE 63 o murdata, malurike noroiease, iat pe fund o multime th plante agstatoare... Dadu din cap furioasa. N-o sa faci asta, Rico ! Na, pentru c& existd o altcrnativa mai plicuta, sw declarad el de acord cuprizindu-i buzele cu atdta pa- “lune incat peste cateva secunde cand tsi ridica fata, o Nasi fra act... Senzafii ciudate i se scurgeau prin vine, pe masura. tv piclea ei fierbinte, inci luctoasA de la crema de pla- , se lipi de trupul lui rece. Cand degetele lui desfai- curd pareo-ul, ca nu facu nici un gest sa-l opreasca. Inainte si tealizeze’prea bine cc i se intampla, simti iarba deasi mangaindu-i spatele si trupul lui Rico aco- pecind-o in imtregime. Parul negeu i*se tasfira pe. pa- mant si, iner-o clipa, uiti de toate. Era consticntd doar de placerea pe care i-o trezeau buzcle lui saru- tind-o si atingerea erotic’ a degetelor in jurul saoului trezit fa viata. Cu: blandete el ii forri gura si se deschidd ca o floare, apoi se htani cu dulceata buzelor sorbindu-i ge- metcle unul cate unul, lasind-p s& sc adapteze si sai sc piarda in amefitoare migciri circulare. Relaxata complet, accept si se bucure de felul in care trupurile lor se compietau. - Sable... framoasa mea Sable... Rico fi eliberd gu- ra, coborandu-si buzele -pe pielea find si fierbinte a gatului, spre sani. Captivaté de frumusetea clipei, Sable scanci de pli- cere, tresirind adesea sub el si auzindu-i ca prin vis sunetele infundate de raspuns. Pe negindite, degetele ci se sttecurara in parul lui des, zimbind usor, mul- miti cind ii simti moliciunea si umezeala firelor. Un sentiment ciudat se nascu in ea gi crescn in intensitate accelerindu-i pulsul. Cand 4gi last mainile pe spatelelui gol si-l simpi aproape, o bucurie imcnsa ii inima. Niciodata- nu mai: traisc clipe de o asemen cAntare si de o asemenea intensitate alaturi de S' Simona ! Gandul o cutremura Herod beuse la litate. Vraja se rcupse. = Ce este... iubito ? Rico se lisa intr-un cot privi: cu ochii inc’ plini de -doringa., Te-am rhnit cum - Nu. Vocea ei tremura, iar maiinile chutard disperare protectia in pareo, pe care incerca inutil i. — Atunei, ce s-a intamplat ? intreba Reo eafaing — Totul! Tsi plecd ochii pregitindy-se — sufle! a intalneasca privirile de gheata. Totul e gresit ! Buy . Gasea cusgreu cuvintele care sa-i scuze react re vezi cA suntem victimele propriilor noastre cmotii | M-ai enervat, te-am impins in piscina... gi in loc si certam.,.. Incapabila sA continue se opri, regectind ca. fimasese langi -piscink ca si’ cvite astfel atacul la cal fusese supusi in mijlocul naturii. ~ CA cram gata si facem dragoste ? termini R Nu, Sable, nu e asa de simplu, Se ridicd gi-i intin mana ca s-o ajute. Ceca ce s-a intimplat cu ‘noi acu cateva clipe nu e o greseala si ar fi necinstit sa dorinta care ne indreapta unul catre celalalt. = Ar fi necinstit ? Il privi uimita si din greseala -Ptinse palma lui cece. Un frison strabatu cu repeziciune bratul ei gol. Timp de zece zile n-o atinsese nici macar cu un deget, ar acum se aruncase asupra ci cu o fora incredibila care aproape 0, doborase. — S& au indsdznesti si folosesti cuvantul asta,! guiera printre dinti, Dac& existi cineva fecinstit, a se humeste cu siguranta Rico de Braganza. Unchiul Ro- berto gi-a incredintat fiica- si, nepoata unui individ. card La crezut un barbat de onoare...PICA NEASCULTATOARE es 6 ee dt caress ee ea We Facu o pauzi pentru a-si controla furia care ame- fifa s-o cuprinda. 4 Ce importanta avea daca Rico era dezamagit sau frustrat ? $i ea eta. El facuse ca trupul ei si cAnte, si- dindu-i in inima senzagii noi, incredibile, desi ,,logod- na" lor nu-i dadea dreptul s-o atace cu atata violenta. ~ Continua, o invita el eu raceala. Ziceai ceva de onoarea mea. : I Degi tisca sa se enerveze din nou, hotari ca el me- fita si cunoascd adevarul pana la capat. ~ Am veut doar sa-ti aduc aminte ca sunt nepoata Iwi Roberto Guimaces si ca pretind sa fiu respectata. Riceala cu care o privea o infricosa, dar trebuia si con- tinue. Faptul ca te-ai purtat mai degrabi ca un fermier necioplit deedt ca un cowboy adevarat, te-a coborat mult | fh ochii mei. _. » Dar nu te-ai simtit. atrasi de acest necioplit ? o Abtreba in soapta, ludind-o prin surprindere. Sable simti Hevoia sA se apere. ~ Sunt indr&gostita de Simon si vreau si mA marit eu cl, Cum ag putea sa simt vreo atractie fapa de alt Hirbat ? * Rico rase tare, in hohote, mai mult ca s-o speric. Ce legituré are dragostea cu atractia fizicd ? li privi cu intensitate buzele umflate si usor intredeschise, War nu-i astepti raspunsul. Dorinta s-a aprins in noi @lnd privirile noastre s-au intalnit pentru prima data, Ne simpim frustragi c& nu ne putem manifesta liber. ‘Atta pentru ca societatea pretinde un anumit cadru le- |... E. vorba de onoare... Cum indtiznesti? Sable se lupta din greu si-i “Whiee cuvinte usturktoare care si-l rineasc’. Nu te do- is ‘ 'sree a es eee: a epee ake cut-o putin mai inainte. Taian sei akin aeceeiioeli neue digit fare minciuna rostiti cu atdta foc. Ingroziti de nea ei, astepta ca Rico sa riposteze. - Uite... El se apropie sii legi pareo-ul. At i bine s-o cauti pe Rosina. O impinse ugor in clubului. Tar data viitoare cand ai de gind sa ma te sfatuiesc si te gandesti mai bine. © pedepsise deci! Se grabi printre tufigurile 2 zmeuri, urmariti de rasul Jui hohotit. Ce se-ntampla cu ea? Ar fi trébuit si aib& mai multi mandrie, si nu Jase antrenati fntr-o aventurd cu un batbat ne ¢are nu ficuse altceva ecit si dea buzna in viata € fn ciuda argitei, ‘bratele-i tremurau de frig. Ce i se Ree eet Tele eT ae eee ee : ganza ? 4 Ia BvbeecieotG pepit Wtn aor Dac figuta lui Simon nu iar fi aparut in fata ochilor, | cat de depa Lar fi lsat pe Rico s& se joace cu ea ? .CAPITOLUL 6 Be eotuss uo avantaj clam in vine: singe: latin igi. piliseuri, inguste. © elowehini’ lunguieti: a oe ugor. Tn noaptea aceasta eainaait intalneasca pe Rico in nou in mijlocul celor de la Country Club si sandul aduse iin prezent, parci mai vie ca oricind, aminticea nah eee casede adancé incét va -trebui sa se obisnuiascd cu ea suporte cu stoicism. ‘ Desigur era convins c& aceasti capitulate ii ad se satisfactii, dar era de-a dreptul scandalos si-i p ni si-i devind amanti! Doamne! Cat trebuie urat dupa aceea, cind ii deaviluise dragostea penta mon si dorinta de a se cisitori cu el! ‘Doamne, cat ar fi vrut ca Simon si se afle fangt e in clipa aceea, 8-0 strings in brate si si-i spun’ ci nevoie de ea! Ca si-si impart& viata cu Simon, in stare si-i intoarci spatele lui Jaime, casei piri si tuturor cunogtingelor sale. Dar el voia sa-i ofere 0 viati la fel de placuta, la fel de indestulatoare ca cei trdita alAturi de tatal ei... Dar parca banii mai avea vreo importanta cand era vorba de dragoste ?! inci nu primise. nici o veste de la el de can despartiseri. Oare munca in trupa de teatrn cra de obositoare incit- nu mai avea timp niei macar si tearna pe ‘artic cateva randuri ? i Se examina din nou in oglinda de pe masufa toaleta. in seara asta va da ochii cu Rico si va ti sa se distreze, dar mai ales va trebui si joace rolul dragostitci. O si-i zambeasci brazilianului, 0 sa-i beascé si o sa-i indure mangaierile din timpul dans cand o va strange Ja piept cu pasiune. Bine cel putin ca nu vor fi singuri! Poate va reusi chiar sa-1 vingi — profitand de sarbatoarea de la club — sa cepte, sub pretextul unci certe intre indragostiti, incheie~ rea pes lor ridicol dar periculos. isi lua sAculeful si se tidicd exact in care Rosina baga capul pe usa. — Unchiul Roberto e gata ? intreba Baile zambin - In zece minute, veni’ rispunsul tinerei care int fn camera si-l intinse un plic. Am venit si-fi adue| NEASCULTATOARE pre cu scuzele tatalui meu ck a fost foarte/ocu- gl a uitar de el, »Simon ! Trebuie si fie de la Simon! Am stiut de ineeput ci seara asta va fi special I* Imediat dupa plecarea Rosinei, desfacu hartia sab- gi devora dia ochi sctisul frumos. Spania ¢ minunata citi. »E mult mai cald decat ‘Anglia, iat munca mea ‘urmeazi programul impus.'* ) anunti ci-i primise scrisorile si ch era bucuros ck ¢a fe distra foarte bine in compania rudelor din Brazilia. he Sable dadu tepede pagina ciutand cu infrigurare Wada emotiilor lui, a afectiunii ce i-o purta, dar nu decat aceleasi fraze obisnuite, banale care nu-i spu- u nimic. In scrisorile: ci pusese atatea sperante, il Wilgurase de dragostea ei, povestindu-i de nevoia de a-l | atthinge in brate, de a-fi cu el... O teama pornita din pMac urcd spre piept ingreunandu-i respiratia, pe mi- 5 parcurgea frazele fAra-sens. Simon era un actor, spirit vibrant, creativ. Un barbat-ecare-si putea ex- _ pina gindurile asemeni unui poet... Cand ajunse Ja ultima pagina’ avea gura uscat’. i citisera ceea ce inima.intelesese de mult. El se ase de prietenia lor si-i dorea mult succes in viitor. ise niste promisiuni cA va merge in America pentra yi continua carieta si avusese norocul ca in aceasta petioadi.s intalneascé o fati minunata cu care spera sl se cisdtoreascd intr-un viitor foatte apropiat. Nu pu- toa wi-i dea noua adresi, dar era sigur ci Sable ti do- fea tot binele din lume... asa: cum ti dotea gi el... Cuvintele o loviser’ direct in inim& iar fruntea-i ttanspirase’ abundent. Isi dori s& nu fi citit scrisoarea, si se imbolniveasca... Jaime avusese dreptate. Adewa- rul apiicuse brutal de limpede la supcafati. Simon n-o lubise miciodata 1 Un barbat care ar fi nutri, pefitru easentimente adanci, n-ar fi fost in stare si scrie cu raceala, negand cA’ fuseserd altceva decat niste pric obisnuigi. El ncaa orice forma de emotic si asta 0 cel mai mult ! Lucrurile erau clare ca lumina zilei. Sinnting banii tatalui ci si nu pe ¢a. Banii! Probabil c& in intervalul cit fuseseri prieteni, se intilnise si cu al femei, poate inferioare din punct de vedere dar care-i oferiserd satisfactii fizice incomparabile, Oare Jaime stiuse gi o lasase si se umileasci p ca astfel si inteleagi ce se intampla chiar sub ochii Cand planul lui Simon de a-l forta pe Jaime si fi de acord cu casatoria lor esuase, nu pierduse tit li. gdsise imediat o inlocnitoare, in ciuda jurimi Facute. Pierduse dragestea, respectul tatalui gi interesul 1 pentru viitorul ci. Jaime Guimares o avertizase i: il improscase cu cuvinte urate... - t . = Vii, Sable? Chemarea Rosinei ii rdsuna urechi. Isi’ ridic& barbia sisi intalni ochii goi ectati in oglinda. He Frazele pe care i le scrisese sili Simon crevenira, in mintea ei necijind-o. Ti oferise inima iar el o qilease in picioare. Dac& n-ar fi fost stanjenit de numarul mare , de plicuri, primite si dack n-ar fi vrut si opreased sirul_ lor, probabil ci ea n-ar mai fi aflat niciodata nimic tee ~ citi wesc faeee (cistern cum si procedeze, nu ? In seara asta va ete si de: reprezentatia vietii ei. ~ Sunt gata. Prea induceats ca 38 pling, se drepti peapand spre usd si iegi trantind-o.INBASCULTATOARE . Lumini, rasete, muzica’... Country Club era plin de meni Ante-o continua migcare, insogiti de suncte de tot wre] inca in mana dreapti. Undeva mai departe de _ Luis si Toninho se amuzau copios, in timp de Rosi- a il prezcnia plini de curaj pe Aleixo tatalui ei. Putin mai deyreme, Sable acceptase invitatia la dans ‘AQ oui tanar de la o mas& vecind. In timpul cat lipsise, hiul Roberto si miatusa Renata se strecurasera si ci | multimea de pe ring. Ridici automat paharul la buze, incercdnd si in- licoarea care-i ardea stomacul. Avea senzatia ciu- tl ci pierduse pe cineva foarte apropiat. Ce era cu de nu-i mai putea determina pe oameni s-o iubeasci ? Ineeput fusese mama ei, care o pardsise Fira un cu- Vint, lasind-o in gvija nepisitoare a tatilui. El o ex- Pediase la fratele siu Roberto, in Brazilia, cand ea in- Uriznise si se opund planului unilateral si ae de ft cdsdtori cum aranjase tatal ci to prealabil. fn toa- th perioada care urmase sosirii la Roberto, Jaime nu-i werliese si nu-i telefonase niciodata. Lud o nowa inghigiturs din amestecul de rom si suc de liimaic si gandurile cio luari razna. Isi agitase desti- nul de Simon. Feumosul, talentalul gi biondal Silon al Girwi aspect fizic impundtor o impresionase... $i acum, acest Rico de Braganza care-i promisese sii se intal- jasc la Country Club gi care nu se sinchisise s-o in- Gnte cu prezenta lui aroganta! Strinse dintii gi refuzd cu _incipiiganare si se lase obité de toate aceste deziluzit.- Cred ci e dansul nostra... La sunetul vocii atat de familiare de-acum, se intoarse cu un g scurt. li intdlni privirea arzatoare si cuvintele-i sera.in gat. Imbrdcat intr-un sacou gdh pantaloni_ si cimasi alba, Rico arata magnific. Sable ins& afla in apele’ei si nu se lisa impesionata. ~ Nu dansez, zise repede. Dar daca tot esti ai putea si-mi mai comanzi ceva de baut. Si-i int paharul gol. El ij ignora si affeidingd distant. si paharul, gi i ,trase un scaun pe care se asezi linistit. - Imi cer scuze ch am intarziat. A trebuit sa zily ceva foarte important, zise calm-studiindu-i ine fata palidi si corpul rigid. N-am stiut co si te ene vezi asa de tare din «cauza asta. + - Nu-fi mai cere-scuze, raise ea forfat. Nimeni ¢ mai obisnuit ca afacerile si fie amestecate cu pl rea, ca mine. Ar fi trebuit s&.se opreasci, dar Jui pe dinainte: Mi-amintesti de tatail meu. $tii in perioada cat am fost plecata la scoala n-a venit data si ma vada? Ah, da, din punct dé vedere : rial a fost foarte m&rinimos. A ales gcolile cele mai | bu a ne, mi-a platit lectiile de cilirie, de schi, de m ; dar le-as fi sactificat pe toate pentru o clipa alaturi d el, la zilelé mele de nagterc, la absolvire... Din pacate, — intotdeauna intervenise ceva care-l tinea depare T 4 imposibil si-gi ascunda suferinta. Tsi aminti cum p sesc de ficcare dati cind isi vizuse colegii si pric de scoala imbratisafi sau sarutati de parinti. ~ Mi-ai spus nu doar c& era foarte ocupat cu tile, interveni Rico, dar ci avea si o sofie de la astepta afectiune si suport moral. Poate ca dra lui pentru tine se manifesta tocmai prin refugiulNEASCULTATOARE wel. In fond, tu ecai singuca beneficiar’ a profitului ~ Nu ira pasat niciodata ce voiam si fac; ce voiam liu... Pata ei palida se anima de pasiune pe masura yi plangea de mila Cand a acceptat si fac teatra fost fericit’, dar n-a fost de acord si cu ideca ~ E prea putin ca sa descriu in cuvinte ceea ce nascut intre noi. Nu e nimic ridicol in faptul ci te resc, iubita mea ! Desi unii ar putea crede ci mi besc sa-ti ofer acest statut. E vremea ins ca Rib . si aib& o st&pand, iar cu o sotic care si-mi inedlzea patul si si-mi creased copiii. Tu, Isabella Guimares. o femeie frumoasa si plina de pasiune. Esti exact meia de care am nevoie, si cum. presupusul tau S-a evaporat, este momentul si ne cisitorim. Crezi ne mai poate opri ceva ? - Eu! Sable realiz’ brusc cA intre ea si craiul a obraznic care o ataca acum direct cu propriile-i d nuiri, se nascuse @ atcactic, un magnetism care o d ma. ~ Sunt impotriva ! Eu... Era gata sa-i 5 ca-1 detesta cu toata fiinta ei, ps cuvintele ii ingh tara pe buze imediat ¢e mintea teanalizi cmotiile Fre - mftitoare care nu-i dadeau pace. Era incurcati de pre- | zenta acestui Rico de Braganza, asa cum stitea in. fal ei fixand-o cu privirea lui de vuleur si ficandu-i pro- punerea impertinenté de a se casatori cu el. f - Sable... sopti cl aproape fra aer ridicand si mAngaindu-i cu blAndete obrazul cald, linia buzel a gitului, SA nu-mi spui ch nu simfi atractia dintre*A NEASCULTATOARE cind te-am gasit in padurice gi mi-ai rispuns cu ta pasiune, am stiut ci vei fi a mea la momentul si locul potrivit. Prea confuzd si prea emotionata de cuvintele lui, Gable se lisi descoperit’ de palmele lui, modelati du- formele lui, stransa intre coapsele lui tati... ~ Rico... gemu ea. Voia sa fie iubita, dar nu asa t tepta si fie invaluita in cuvinte dulci la adresa tru- lui ci, a personalitatii ei... SA uite de Simon ! = Rico... te rog! Se pare ci el nu pricepuse dorinta ci de a fi cli- borat’, pentru ci o lud in brate si o puse cu grijé pe a. de piele, Se asezi lang ea, apoi fi ridicd in si-i sirut& gura descoperind din nou moliciunea cildura buzelor’ ei. Sarutarile se intefira si gura lui’ ‘ometaté lud cu asalt partile cele mai sensibile ale ‘triipului ei, amplificind la maximum starea de euforie. '~ Mérit-te cu mine, Sable. Fii sofia mea, sopti el _ fespinind cu greu, in timp ce mainile inlaturar’ brete- lele rochici, conturand formele pline ale sAnilor. Lasi-mit wi ma bucur de tine... de tine intreagi... - Nu pot si mi miarit cu tine. Nu te iubese ! pro- testi ca. disperata, ~ Creai ch. stii cu adevarat ce-nscamni dragosten 2 © intreba bland. Nu, i-ar fi tispuns liaise, Odata crézuse ci ‘Si mon gi Jaime o iubiser’a. Acum, aflase cu profund te- fret ci trdise intr-o lunme ireala, pe un teten misci- tor care se surpase. Oare ceea .ce se nascuse tntre ea gi Rico isi avea nidiicinile infipte adane intr-o adversitate tacita ? _ A cispunsul cra afirmatiy, atunci de ce atingerea Ini o _ fllcea si ard& gi s& uite de tot ce-o inconjura? .- Abia te cunoastem gsi ne certim tot timpul, s se ca cu teama. - - Nu chiar tot timpul, o corecta el obligan fel’ sa-si aminteasci ~ impotriva vointei sale - tele de liniste si plicere incredibila pe care le sisera in zilele anterioare. Jar cAnd s-a intamplat fost doar pentru cA imaginca lui Simon a stat intre ni Ignorandu-j geamitul moale de. protest, continua |: de hot&rat : Cred c& in anii cc vor veni vom avea timp si ne cunoastem. ~ Nu... nu... In ciuda protestului, capul i toarse pe Piclea moale a canapelei, imediat ce pa lui calde ii cuprinseri sAnii, iar buzele acelea min ii sarutara pe Hod, prelungind agonia dorintei facute. Trupul ci cuprins de spasme se arcui sub el im tind eliberarea energiei incStusate, desi mintea gi ini incercau si deslusedsca emotiile .tulburitoare care amenintau stabilitatea. = Rico... ajunge... te implor... + Pentru ci nu-ti place ? Sau penttu ci vrei si pee aceste clipe minunate pentru foaptea nuntii noas- tre — Amandoud... nici una... Inima-i batea aiurea, na’ mai stia pe ce lume triia... Casitoria noastea e impo- sibila | Tata se va opune. fnte-un colt al mintii ise nag- tea insA o bucurie amestecata cu emotic. 5 — N-am nevoie de acordul tatalui tiu, minba Sabley Vocea lui eta rigusita iar ochii o devorau. Nu-mi tre- buie aprobarea tatalui tau san averea Ini. De tine any nevoic. $ able ezita, prea confuzi din cauza ev ent ultimelor ore, ca si se increada in propriile reactii. Cw at fi fost s& trdiascd fn casa Ini Rico, si-i conduca ;ia, si sc intindd noaptea in patul lui lasindu-se_ pasiunii, si-i creasci pruncii? Nu s-ar fi simtit | implinité, mai satisfacutd decdt daci si-ar fi urmat jeta artistic ? Bine ca stia cel putin cd Rico de Bra- fu cra un vandtor de zestre, iar nevoia de ea era Hi gi destul de puternicd pentru ca. s&-i tulbure tru- daci nu gi sufletul, deocamdati. Apoi, o casatorie Rico ar fi cliberat-o de dominatia tat&lui si ar fi umilinga indurati din cauza lui Simon. O durere ascutiti o stribitu din cap pana in cal- @, Fusese pirasiti de barbatul pe care-l iubise cel mult gi eta sigurd cA va trece multi vreme pind va putea si simt& afectiune pentru altcix -va. Rico magnific, iar teupul ei tanjea dupa el cu o putere @ite-o inspdimanta, Desigur, din pynct de vedere fi- le erau perfect compatibili... Dar putea doar asta sa dovini baza solidA pentcu o casnicie reusité ? P Se cutremura. Nu cunogtea raspunsul. = Sable... ? Soapta lui incerca si nu cup magia tare-i unise. Nu vezi cA soarta ne-a adus impreuna ? F Piirea atat de hotieat, atat de sigur pe el. fi studie trisiturile frumoase si ochii negri care o inncbuniscri. ~ Rico... eu... Incered si se adune dar imediat ce fespiratia ii ceveni la normal, o imagine de groazi o trimise cu brutalitate. intr-o stare asémAnatoare lesinu- lui, Usa se deschise gi in fascicolul de lumina ce rizbiiru din hol, ziri chipul Renate. ~ Draga mea, Rico ne-a spus ci te doare capul si fie-am gindit s& ne intoarcem repede, desi Rosina ne-a prevenit cA ti-a dat o scrisoare din’ Europa care s-at pu~ tea sh te fi necdjit... Cind aprinse candelabrul gi zri siluetele celor doi eAnapea, rimase cu guta cAascati. Rico se miscd te- gi acopeti sanii Sablei. Ea tsi trecu degetele prinbuclele incAlcite si-gi umezi buzele, simtind inci lui Rico. Intre timp, in spatele matusii aparuse chiul Roberto, Privirea lui rece o cutremuri pe dar o si determina si reactioneze inaintea lui: ~ Unchiule Roberto... mitusii Renata... Rico mine ne-am gandit, pentru ci tata nu e inci di si ne acorde consimfimantul, si va rugim pe voi acordati.., deoarece.., vrém s& ne casitorim cat rAind cu putinta...HCA NEASCULTATOARE CAPITOLUL, 7.) ~ Esti cea mai strilucitoare mireasi pe care am va- 0 vreodata |! zise Rosina intorednd capul spre Sable i aranjéndu-si breteauarochiei soz de satin. Cine ar fi fexut ci planul meu va duce aici ? _» Chiar, cine? Sable fi zambi cu afectiune prin: oglind’, apoi isi prinse buchetelul de gardenii printre bucle. _ Av ff vrut o nunti modern’ cafe si nu-i deranjeze _pitea mult nova familie, dar matusa si unchiul Roberto pi fuseser’ de acord. In lipsa tatalui, ci erau cele mai” Apropiate. cude, asa cA aveau responsabilitatea si-i or- anizeze o ceremonie asa cum ar fi yrut Jaime. = Ricardo de Braganza e un barbat tandr, siindtos, ui om de afaceri cu o reputatie remarcabila, ii spusese Roberto Guimares cu blandete, Ca sotie a lui vei avea tot ce-si poate dori o femeie : o casi frumoasi, o po- zitie sociala demna de invidiat... 2 Sable incuviinté cu tristete, observand ca parerile unchiului erau aproape identice cu ale tatalui ci. Se invarti facdnd ca faldurile rochiei sa se tidice si sii coboare ca petalele unui nufar imens, apoi inainta spre fereastri, Afari se faceau ultimele pregatiri. Mesele im- _- briicate in alb, deasupra cHrora erau montate umbrele tot albe, pentru a feri oaspetii de soarele parjolitor aldupd-atniezii, erau aliniate frumos, asteptand pare: fie umplute imediat ce mirii aveau si intre in cuta de peste drum. In mijlocul curtii se afla tingul d dans marginit de patru stalpi pe care’ erau suspenda o multime de flori de toate culorile. Un gand o facu sa-si intoarca privirea. Oare o iubea? O multime de furnicaturi ii framantara macul gol si ochii ci fixara inclul cu diamante si s ralde de la mana dreaptt. O iubea? Ti vorbise de voia de-a avea o sotic, de dorinta de a-si intemeia familie, dar niciodaté de dragoste. O dorea, da. confirma pasiunza si felul in cate i se incordau m ori de cite ori o strangea in brate. Desigur, faptul ptopusese casitoria — intr-un moment deosebit de tic al existenfei ei - in locul unei relatii fara obligal dovedea c# ea reprezenta mai mult decit o femeie fra- moasi cu care Rico de Braganza dorea si se culce. Amalgamul de reactii fizice, cumulat cu dorinta de _ftizbunare pe Jaime si pe Simon, atinsese punctul cub minant in clipa to care ochii ei intalniser’ chipul impie- — trit al métusi?. Atunci acceptase oferta lui dar fari sa regtete mai tirziu, Inima, fi tresarise chiar de bucurie fn fata noii perspective ce se profila 1a orizont. a Era oare cu puting si se fi indrdgostit de Rico, sau se ldsase doar vrajita de puterea atractiei lui? Ca sa. rispunda [a intrebare, avea nevoie de timp. Timp sift cunoasci mai mult gsi si- inteleagi mai bine. Prima surprizA in acest sens apliruse o dat% cu trimiterea ip- — vitatiilor, Atunci el o anuntase ci nu avea alte rude de- cit un var si sotia acestuia, care aflandu-se departe in — Statele Unite ale Americii, nu puteau veni la nuntd. ’ ~ $a intamplat ceva, Sable? Vocea subtire a Ro- sinci i striipunse gindurile. Sper ci nu te-ai rizgindit..t 4 “_NEASCULTATOARE Nu! wise aruncind 0 privire senitea: hie tniica ei petioact. Chie decd we 8 avut indoicli, ¢lipa aceea qu mai era cale de scipace. Dar ar fi @u adevarat sa scape de Rico? Acum ii patea riu | fifi petrecuse mai mult timp in compania tui ina- de a lua decizia dramatica a casatoriei. _ Imediat dup3 incidental cu méitupa gi unchiul ci, c@ plecase la Granja Branca sa-si cor afa- inaintea cecemoniei gi a lunaii de micre pe care a. en ee Janeiro. Inirile lor se ririsera si se scuctascri ca timp, dw clnd aveau Joc se produccau doar in prezenta fa- ie] sau a prictenilor acesteia. Discuriile se invarteau ideauna in jucul nuntii si a pregatirilor organizate jnitiativa lui Roberto Guimares, cate vor primi ins& ¢u siguranti acordul Jui Jaime. Se departi incet de la fereasira gi Furia incepu si tlocoteascA in vinele ei ca o lava incandescentaé. Nu era Prima oar’ cand Jaime Guimares 0 lisa pe mana _al- - tora! Obicciul tui de a-si face de lueru in calatorii Jungi, departe de casi, -facea imposibilA orice contac- tare, Roberto ficuse eforturi mari-in acest sens, dar ia | vadar. O clipa ochii ci se umplura de lacrimi. Clipi des gi le indeparti. De ce i-ar pasa ? Ar fi probabil impo- ttiva: acestei cAsitorif si ar face orice ca’s-o opreasci 1 Rosina, draga mea, esti cu Sable ? Vocea lui Ro- berto, de pe hol, le atrase atentia. E timpul sa_plect ci mama ta si cu Toninho. Cand Rosina deschise usa, Roberto Guimares trecu pragul si inaint&é in dormitog , - ~ Sable, draga mea... Vocea ii tremurd iar ochii i se umeziri, Ce fi-ay putea spune? Arai extraordinar ! Regret din toati inima ci nu e si tatél tau aici ca si te vada. Ar fi cea mai frumoas’ zi din viaga hui! _BA ANGELA WELIS - Mai mult ca sigur, unchiule ! Era un efort incre- dibi! pentru Sable si-si pistreze calmul. O sa vind cand o si-si incheie cu succes afacerile urgente. Nu-l judeca prea aspru, meninba. Chipul barba- tului se intristi. N-a previzut ci se va intampla asa. -'Afacerile au fost intotdeauna latura cea mai im- portanti a existentei sale, zise Sable reusind sé zim- beasca. Ea se indoia c& jurimintele. pe care avea s& le rosteasca in biserici ar fi insemnat ceva pentru Jaime Guimares, El nu fusese niciodatt prea mindm de tea- lizirile fiicei sale ! De cand sosise in Brazilia, nu se sinchisise s-o sunc sau sa-i scrie, tar apelurile ei telefonice la casa din Lon- dra r4maseser§ far raspuns. Amintindu-si de planurile de viitor pe care i le pregitise, se simgi mai frustrat& ca niciodata. Si ~totusi era ceva straniu in tot comporta- mentul lui! De ce alescse tocmai accasti cale pentru a iesi din viata ci ? De ‘ce nu-i acordase o ultima imbra- ‘tisare ? ~ Esti gata, weninba? reveni Roberto trezind-o din visare. Sau iti face placere sa-ti pui mirele pe jar ? Arunci o ultima privire in oglinda la parul aran- jat frumos pe spate in bucle lungi, la coronita din gar- denii si la voalul brodat care-i dadea un aer enigmatic, apoi la fardul discret si in sfrgit la rochia impresio- nantaé. Din curiozitate, incercd s& traseze mental chi- pul lui Simon. Creicrul ci insa nu-si aminteca decat fi- gura inconfundabilé a fermecatorului Rico de Braganza, ochii ineredibil de rascolitori si gura senzuala care in- draznise s-o atingd pe-a ef la numai o ord dupa ce se intalniser§ prima oari. Atunci fusese un strain gi asa rh- miasesc. In noaptea asta ins&, lucrurile avcau sd se schimbe. In noaptea asta vor pasi impreund pe cel maitu A WEASCULTATOARE 85 imu icin al legaturii firesti dintre o temeie si un lashat, jae viaga ei va cunoaste o noud lumina. Sunt gata, unchiule, spuse prefacdndu-se calma 1 pornind incet alaturi de el, * Dansul asta e¢ al meu | Sase ore mai tarziu, Toninho se apropie din spatcle ‘ullei, o prinse de mijloc si incepu s-o invartcascd in tiinul sambei! De ce nu? accepti ca vazind, lisfindu-se purta- ta 1 tmultimea de perechi care se distrau pe cheltuiala tne iutui. Isi lasase voalul pe scaun, in dormitor, si buchete- lul de gardenii intr-o vazi [angi pat. Inima ci era pli- tua deo cxaltare ciudaté, un amalgam de tensiune ner- teamA .si bucurie. pul ci, inc& imbriicat in rochia alba de mireasa, « tnigea fara efort urmandu-si partenerul si sincroni- vaulisi perfect picioarele cu pagii lui, in timp ce min- toa isc cufunda fntr-o ceati tot mai deasa. Niscricuta la care se oficiase ceremosia fusese arhi- pling, Invitatii familiei Guimares depasiseri cu mult st num partenerii de afaceri si oamenii de la ferma lun Rico, Asta probabil pentru ci Roberto Guimares era © persoant bine cunoscuti si foarte respectati, un bar- baat prezentabil si o gazda incAnt&toarc: Si apoi, ce sud- anicrican ar fi ratat o sdrbatoare de o asemenea am- plore ? Se ayteptase intr-un fel. ca Rico sd trateze ceremo- tia cu superficialitate, dar nu observase_nimic de ge- nul Asta fa bairbatul impundtor care se intorsesé incet vantANGELA WELLS Sa-i armaceascd pasii spre altar. Tebricat sobru ine tr-un costum negru, cu vesta si cravata gri-deschis 51 ca- magi alba, Rico de Braganza aritase exact ca un pr pcietar al unei ferme de cenume: puternic, Erumios ; mandru, care isi jucase rolu} perfect. El rostise juriman- tul cu voce clari, egala, privind-o direct in ochi cu un triumf tacut pe care ca-l gasise impresionant pe masura ce-i rdspuosese cu cespiratia inteetdiata. Ti.puscse apoi inelul de aur ‘pe deget, o sdrutase gi-i cuprinsese mijlo- cul conducind-o printre invitati. Pasise alaturi de el cuprinsé de o emotie atét de puternica incit fusese ne- voita: si se agate de bratul lui pentru a se putea fine pe picioare. - Oh! Prey de o clip se clatind si pierdu ritmul. Scuzi-ma, Toninho, te-am calcat ? - Daca ai facut-o inseamna cA ai piciorul | fa fel de usor ca un fulg, zise téndrul dear cu cativa ani mai ma- re decat ca. Nu ctczi c-ar fi bine sa te odihnesti ? Am impresia ca nu te-ai asezat de caad a inceput dansul, yi nu yccau si am probleme cu mirele. ingrijorarea din vocea lui o iaveseli. ~ Doar nu vorbesti- series, Toninho ! Rico nu ¢ sta- panul meu si chiar daca ar fi, nar avea nimic impo- triva ci dansez cu varul mew. , - Ma tem ca mai ai multe de inwafat despre noi, Sable. Toninhbo devenise brusc foarte serios, Barbatii dia tara asta igi iau in scrios rolul in. comunitate. Indife- rent cum wa evolua lumea in partea de nord a conti- nentului, aici, societatca noastra va fi mereu de tip .pa- teiarhal. - Si? zise Sable ridicdndu-si ochii inocenti. - Ar fi bine s& fii minte : in Brazilia, an barbat tre- buic si-si dovedeascd barbatia tuturor celor cate se in- doiesc de ca. Asta, draga mea verisoara, inseamna cahin A TE ASCULIATOARE a Inahatn “acestor locuc? swat foatte posesivi cu ccea cc lk aparjine, Mai ales cu iubitele sau cu sotiile lor. Nine, dat... incepu Sable plimbandu-si degetele jim par incurcata... Asta ¢ un comportament absolut pri- WHEN. , Poate, Tanarul ridicA din umeri neputincios. E lm Cotugk s&-ti amintesti ce-am discutat. Uite, aproa- in yapti el, ccea ce incere s&-ti spun este ca ar fi bine jeuttn tine si explici [ui Rico, cu foarte mult tact, 1© mclegi pein [ibertatea gi emanciparca femeilor. Multumesc, zambi ca cu subinteles. Rico avea sé Whe foarte curaod parerea ei in IcgAtura cu mentalité- ile mvyechite ale brazilienilor. Esti foarte dragut, To- muho, gi vreau sd gtii ci m-am simfit extraordinar la Iunienda in aceste sAptimani. Mai e ceva ce trebuic s& lu slespre obiceiurite veastre ? Doar un lucru. Ek scotoci in buzunarul pantalo- si scoase o cutiut. Exist un fuera de, care ab nevoie si pe cace mu-f poti compara singurd. Asa ci am Hicut eu asta penttu time. fi z@mbi cu afectiune. M-am rancdit la schimbéarite bruste care s-au pradus si care se vor produce im conmtinuare fn viata ta... Sunt canvins tl ai mare newaie de el. Miratt, Sable lui cutiata si o deschise cu nerabda- re. Tniwntru era en medation mic, de aur, reprezen- tind un pumn.steins cu degetul mare intre arktater st inijlociu. Il scoase si observd ¢4 cra prins de un fant la fel de fin si tot de aur. E mimunar, Toninho! exckama ea incdorata. - E 0 figa, spuse acesta multumit de entuziasmul ci Are puter: magice care te vor apara ‘de diavol. Fen- tru a-si face efectul insk, nu ai woie s&-} cumperi sin- ii, trebuie s& fie un cadon. tilor8s . ANGELA WIELIS ~ Oh, Toninho... se repezi si-l saruta pe obraz. Ti frumos. De cate ori o sa-I port, mA voi gindi la tine ~ Ma bucur ca-ti place! O umbra usoara intuncci faga plicuté a tandrului, miscat de emotia cu care ca ii primise cadoul. Apoi, sc intoarse si se pierdu printre dansatori, lasdnd-o singura, strangand in palma meda- lionul micut. Imediat dup& plecarea lui Toninho, Sable il aseza “repede in cutie si simti o calduri inabusitoare cuprin- zandu-i gatul. De la revenirea lor la hacienda, Rico fu- sese pur si simplu acaparat de unchiul Roberto, care-l pregentase cu mandrie tuturor invitagilor. fn tot acest timp ea dansase gi probabil ca acum arata ingrozitor. Isi duse mana la frunte. Parul i :. lipise de timple iar buclele de pe ceafa se incAlciser’... Doamne ! Privi in jur dezorientata. Aparent, nimeni nu sesi- zase starea ci de neliniste. Trebuia si ajunga urgent in dormitor, sA-3i picptene pacul gi sd-si refacA machia- jul. O jumatate de ora, atat avea nevoie... Cum ajunse in dormitor, puse cu griji darul lui Toninho in cascta cu bijuterii, apoi isi desfaicu agrafele care prinsesera gardeniile si buclele in crestetul capu- lui. Eliberat din stransore, parul i se revarsA pe umeri ca un val negru. Il perie cu misciiri repezi. Doamne, ce bine era! Dacd ar putea sc&pa putin si de rochia inco- moda... Se intoarse cu spatele.la oglinda si incerc’ si- desfacd sirul de nasturi ce cobora de la baza gatului pana in talic. Nici o sansa! Degetele abia ii atingeau. ~ Deci aici tc-ai ascuns, meu amtor. - Ah! ‘La auzul vocii lui Rico, Sable se intoarse repede cu fata spre usd. De afari razbea ritmul sam-_ bei, iar inima batea sd-i spared pieptul. Respiratia bar- batulyi ci se auzca foarte tare... Ridici paharul de pe masuta de toalcti si bau, desi nu-i era sete.i ® TH ASCULTATOARE é 89 limonada ! il informa observandu-i — sprance- ach tneruntate, : Aya este P Rico sorbi restul lichidului si puse thal la loc. Da, foarte racoritoare dupi cfortul pe sue Lai depus in seara asta. ‘Tu deranjézd ceva P Acrul din jurul lor vibra de tensiune, iar Sable isi mea umplele pulsand dureros. Decoarcce sunt singurul barbat de la aceasti pe- tivete care n-a avut inca placerca si danseze cu tine, 1, mudnizni s& te intreb: De ce m-ai evitat, querida ? li arunca o privire mirata. Ie unde ti-a venit ideca asta ? M-am jingelat ? Vocea Ini tulburitoare 0 avertiza jue sii se intoarcd cepeda la petrecerea de jos, din Stiiteau prea aproape, iar privirile lui aprinse tra- win dire lungi, fierbifti; pe masuri. ce coborau de-a lunjul rochiei de matase. Avea nevoie de timp sa se obisnuiascd cu-gandul c& acum erau sot si sotie. Obsery c& prezenfa mea acum gi aici nu este lane enita. oamne, ii putea citi pandurile cu atata usuringa ! Iarta-ma, Rico, zise ca. Ceremonia asta mi-a dat w vtare de neliniste... Si mic. Cuvintele lui o luaraé prin surprindere. Bine, dar am crezut cd asta fi-ai dorit... ‘Tremura gi nu se putea impotrivi a:elui magnetism «eo impingea spre el, facand-o s& i se zburleasca fi- ile de pat de pe ceafa. Rico de Braganza era un bar-. bw deosebit" de periculos si acum avea drepturi depline - supra Ci. - s Ochii lui coborird iar pe trupul ei tremurator.9 ANGELA WELIS — Aga este, sen anior. Vrdjiti de lumina din ochii lui, ramase acmiscata jar el mai facu inci un .pas. Mirosea atat de placut ! Era .ceva greu de definit... un miros ide padure... de marc... de lamaie... Intredeschise buzele... ~ Din fericire, faptul ci m-ai neglijat mai devreme poate fi :remediat usor... O trase in brate acoperindu-i buzele care-l astepta- sera. Mainile ei incepura si-l caute, treciad de -haina, dar se opriri la cdmaga intinsi pe mugchii tari cdnd simyi calduta ce emana din interior. Nu era o incursiune brutali, o invazie violenta asa cum crezuse. Inci de la inceput ‘sdrutul lui-fusese bland, senzual si infiordtor de convingator, iar trupul «i ras- punsese in intregime, rascolit de emotii incontrolabile. Ca si acum cand sanii ii reactionaré violent, zdrobindu-sc dureros de pieptul lui. Apoi, el .o indepirté .putin timand-o incA de mijloz, pana cand observa ci ca iyi recapati controlul. $i Sable intelese | ‘Rico.o iubea'! Nici un barbat p-ar fi sArutat o femeie cu atata pasiune si cu atdta generozitate daci inima nu i-ar fi fost implicata in acecasi masur& cu tru- pul! — Cred c-ar-trebuit sA ne istoarcem la-easpetii nos- tri, nu? Esti cam imbujorata, men amor, zise cl zim- bind si mangaindu-i obrajii calzi. Baututa ti s-a -termi- hat si va trebui -si-ti ici alta... sau /preferi sa... se opti intentionat, fixdndu-i sanii....si mA duc eu s& fi-l umplu ? - Nw! cispunse ca:peea repede. Adicd, nu, multu- mesc... Ag vrea sf ies la .acr... Indiferent.cum sunase replica, trebuia sa faci .ceva sa «scape -de , prezenya lai » coplesitoare. Nu era nici tocul nici mamentul :patrivit +54 faci dragoste. Ar fi putut fi intrerupfi in orice clipa de unul dintee membrii familiei. .Apei, intr-o ora vor pa-+1 A TH ASCULTATOARE 4 viva tacienda gi vor porni spre Porto Alegre, vor innop- ta laoun hotel luxos, de undé a doua zi isi vor continua shitoria spre Rio de Janiero, Cu noaptea intreagi ‘ya lot, singuci, uoal-in bratele celuilalt, se vor desco+ mito phicere si pasiune. Inliorataé de propriile-i- ganduri, Sable se indrept’ ite usd. Tnainte s4 puna mana pe clanti suna. telefo- wil Pentru cd era mai aproape, Rico ridick receptorul “il aluse incet la. ureche, Ascult& citeva secumde, dupa ue pura dui frumoasa se destinse intr-un surds care-i lomins intreaga faga. [i o veste fantastica, Vitor! Ria se simte bine 2 elu lui strilueira. Eo zi de doud ori fericitt: pentru wn toti! Da, da, e aici, cu mine. Se uita la Sable, apai- ‘lulu din cap. Sigur, ay fi onorat... Urma o: pauzi’ iv vue Sable astepta curioasé, privindu-! cu interes. Feli- viut, Ria... reveni- Rico... Desigur, intelegem. Vitor nare de ce sai se planga . Dapa cate-mi aminteyc ea, ‘ar n-am fost invitat la nunta voastra... Rise. tu... . se deschise si Rosina: dadu buzna- inaunteu, ‘Tata: vrea sii: prezinte Ini Rico un. vechi pricten.. Observiind cd el era cu receptorul la ureche dar ov fa- «oa altceva decdt si asculte, indizni sa continue : Sa: “pun cit esti ocupat: ? Nu, riispunse el acoperind receptorul. Vin. Apoi, « intoarse spre Sable: E sofia varului meu; Ria For- tunato, Acum trei ore a adus pe lume o fetitin gi. vrea sai vorbeased. Li intinse’ receprorul: Ria ? Bee la telefon: Nu se ajteptase: sazi plac: vous femeii la celalate. capiit al firolui: Fr pentru vestea cey mare, €red. c& esti foarte obosita. Foarte obosit® si: foarte’ fericita ! Voeca Riei ti? da: © bucurie imens&, Credeam- ci: Vitor isi doreste un fiu,9? ANGE! A WEIS dar a fost asa de incdntat cind a vazut-o pe Caterina... mi pare riu cA fetita noastra a ales un moment atat de nepotrivit si vind pe lume si c-am ratat nunta voastri... Ricardo a acceptat sA fie nagul ci, asa cA sper si ne ve- dem cand vom pregati botezul. Ti-a spus ci tatal meu era englez ? Nu agstepta raspunsul Sablei. Din pacate, cl a murit inainte de nasterea mea, dar am un bunic in Anglia pe care |-am vizitat chiar anul trecut, Mi-ar face placere si ne-ntalnim si si vorbim despre locurile ace- Tea. ~ $i mic, Ria, ii raspunse Sable cu sinceritate. Abia ane s4-ti cunosc familia. $i cu, Sable. Am senzatia cA te cunosc deja. Ri- eavaa a fost intotdeauna asa de mandru de tine! Ii purta fotografia prctutindeni. Mi-aduc aminte cA odati, cand i-am spus c& a-ar trebui si accepte propunerea ta- talui tau, a fost de-a dreptul furios. Indraznesc sai cred ci acum stii si tu cum sunt barbagii din aceasti fami- lic. Cand isi doresc ceva cu ardoare, nu au liniste pana nu obtin acel lucru! Desigur, rise Ria, faptul ca sunt barbati frumogi nu le d& dreptul si aib& autoritate asu- pra femcilor care sunt implicate intr-o legaturi’ cu ci. Un sentiment ciudat o determind pe Sable sa se ase- ze.pe cel mai apropiat scaun. Era ceva foarte confuz in tot cc-i povestea Ria, dar cu siguranta foarte impor- tant pentru ea — Spuneai ci Rico ¢i-a ardtat o fotografie de-a mea ? inteeba uluita. — - * - Da, zise femeia. Acum cativa ani, la putin timp dupa ce. ne-am cisatorit, Vitor a fost nevoit si plece si la rugat pe Rico sa aiba grija de mine. Ne-am im- prictenit si mi-a destdinuit c4 intentiona si se cdsito- teased cu fiica nasului sdu, cu acordul acestuia. Apoi, mi-a aritat fotografia: ta. Rase cu pofta. T-am spus atuncitoe ® TIEASCULTATOARE 7 bi ‘1 uti fost o@ prostie din partea lui si creada ci ar putea cuceri o fat asa de fermecitoare fara o luptad rea Sunt foarte incdntaté s& constat ca mi-a ascultat pene . Viiew nagului... repeté Sable intelegind grozavia Hipnlor tui Rico. Da, Ria parea incurcatéa. Jaime Guimares, nu-i +1 Crede-ma, Ricardo era sigur ca-i vei deveni sotie, ‘lou imainte si te intdlneasc&. N-am cunoscut niciodaté wn harbar asa de hotadrat, cu cxeeptia lui Vitor, desi- mn Sable fixd ceceptorul de parcd ar fi mingit-o. Era ‘evi ingrozitor in toata povestca Rici. Nu _ ,,Ricardo“ fuse numele barbatului pe care tatal ci i-l propusese shopt sop. De fapt, nu pronuntase nici un nume. Descri- «aw doar viitorul mite ca pe cineva mai in varsta, un picten... Tsi teecu cu disperare degetele prin par, cau- tudo explicatie. Ria... Tsi museca. buzele nervoasa. Stii cine sunt Iinico gi... Incere& sa-si aminteasca celalalt nume gi se tclaya imediat ce reugi. Eurico si Iolanda ? Sigur. Glasul Rici trada surpriza. Au fost pa- sinfti lui Ricardo. Tolanda a murit la nasterea lui, iar Mirico acum cinci ani, intt-un accident de masina. Nu stil 2 Nu, au stia, dac realiza cA ingclesese gresit reac-, (it lui Jaime. Nu Eurico fusese ales sa-i fie sot, ci fiul -westuia : Rico de Braganza, | Concluzia era ci fusese manipulata si cand crcicrul ei mclese asta, stcdanse degetele pe receptor pana cand tose albird., Fusese- pacilité gi ateas4 intr-o cursi mur~ dari! Numai datorita convorbirii cu aceasti femeie ullase de ipocrizia lui Rico,oa : ANGELA WELLS Trebuia si ia o -decizie important! Se ridici in picioate cu inima batand- din nou sa-i spargi pieptul. Rico de Braganza o cumpirase cu acordul tatalui ei si probabil ci se si felicitase pentru modul in care o de: terminase s& intre intr-un joc pe care in alte conditii cele reale - nu I-ar fi acceptat.it & NEASCULTATOARE 95 CAPITOLUL 8 Nu te deranja, o sd ma ajute Rosina. Sable se intoarse spre Rico cu barbia ridicata gi voces contcolati. Pe parcursul orelor care trecuseri ina- inte si cevind in dormitor pentru a-si schimba haincle, shiuvrca teadarii strapunsese inteeaga ei fiinta. Nici nu wun putea sd-] priveasca in ochi. Rosina n-o si fie prea incantaté si se desprinda tia bragele lui Alcixo, ii raspunse Rico, amuzat de ceac- (ia ci. Crede-ma, este pe punctul de a-si vedea visul cu ochii, O victorie pentru care ar trebui sa-fi multumeas- tat Ochii ci albastri il acuzau in ticere, in timp ce pri- virile lui intarziara pe curba frumoasi a buzelor ci. Cred cA amandoi am contribuit la fericivea ci. Oricum, situatia actualé le permite si-si analizeze sen- timentele inainte si se angajaze oficial gi s& se intelcaga mai bine cu tatil Rosinci. E satisfaicdtor, as spune ! Piigi spre ea, deschise usa dormitorului si-i mangaie usor icrij rotunzi: In lipsa Rosinei trebuic si te multumesti cu serviciile mele, men amor. Doar dacd.,. Ochii lui caborara pe formele apetisante ale trupului ei. Sable deschise gura sA protesteze, dar el continua netulburat : / mu vrei s& ajungi la hotel imbracata asa, in minunata ta tochic de mireasa.ANGELA WELLS. Sable intra in camera simtind in spate prezenta lui dominatoare, Sa-l ia naiba, doar stia*cA nu-gi putea des- cheia nasturii fara ajutorul cuiva, si dacé n-o facea cit mai cepede cu putinta, risca sa-si petreaci viata lingii 0 femeic in rochie de mireasi. Parcd ghicindu-i gandurile, degetcle lui incepura cu miscdri sigure dar incete si desfaci una cate una bo- bitele de sidef, atingand dia cand in cand, ca din intém- plare, pielea fina de dedesubt. [i asezi pacul pe umar sisi apropic gura de gatul dezvelit, infiorindu-l. Cor- pul ci se crispa iar unghiile i se infipscra in palme. Daca inima ei n-ar fi fost inghetatd; s-ar fi lasat purtaté de scnzatiile plicute care o strabateau. Unu, doi, trei, patru.... Numara in gand, incercand disperata sd-si distragi atentia de la degetele fui. Ar putea si refuze si plece cu cl, ar putea si puna capat casatoriei lor, acum si aici. Numai gandul scandalului care s-ar fi iscat-o dati cu astd o opri. Reaata si Ri- cardo meritau multumiri pentru afectiunea lor si pentru felul in care ii organizasera nunta. De fapt, daca se gandea mai bine, razbunarea ei ar fi cu mult mai mare daca un timp, i-ar da impresia ca. este exact sotia, su- pus pe care o dorea... Noua, zece, unsprezece, doisprezece... Cat avea sa mai dureze ? - Ah! gemu Sable sdrind intr-o parte cand buzcle lui ii depuserd un sdrut fierbinte pe ceafa. Destul, mul- fumesc, reusi si spund. O s& termin singurd. Se depart rugindu-se ca cl si plece. 5 - Daci asa veei... sopti cl urmarindu-i rcactia. To- tusi, daci te razgindésti, si stii cA sunt in camera lui Luis.hes TLASCULTATOARE * ” tii, bing, multumesc, zise Sable cu respiratia in- iotibita, bucurindu-se cd-i oferea timp de gandire. Nu vhs na anu, . || privi icgind incet parci nevrind si se despartd sh vat, apoi isi scoase rochia cu miscari repezi. Numai in innezonul alb de satin si ciorapii fini de mitase, sh hi usa dulapului gi scoase ‘costumul de matase rea pe care-I alesese pentru calatoria la Rio. Croiak bluzei cu un decolteu ce cobora destul de -whane intre sani ii sublinia discret formele atragatoarc, tu tusta in cute largi ii acoperea picioarele frumoase «oie puna la genunchi. Isi prinse in jurul taliei curcaua sh picle moale de: cprioara gi colierul de aur cu pictre th pad ce se asortau perfect cu pantofii olive cu tocuti. talte, fn ciuda argitei de-afara, isi las& parul pe spate du- iuce-l pevie bine de mai multe ori, pentru a-i da stra- lnvirca obignuita&. Degetele-i tremurau -la gandul noptii fw Gire urma s-o petreacd impreuna cu Rico. ; Ii ecfiew destul de greu machiajul, apoi dupa ce atanci o ultima ptivire in oglinda, isi roti ochii prin ca- mer pe care o impartise cu Rosina. Si deodata realiza et cxista cale de iesire din cursa in care cizuse de- tal sited spud sotului ei ca nu va fi niciodata sotia pe care clo visase. fi va propune anularea cAsatoriei, ca- lea. cea mai simpl4 si cea mai rapida pentru obtinerea lihertalii fiec&ruia, desi hotardrea aceasta va provoca cu smuranta furia lui Roberte Guimares. in conceptia un- chislui, cdsitocia si implicit familia reprezentau aldturi de hisericd singucul luceu sfant de pe paimant. Dar tre- huia sii platgasc& inte-un fel, si oricum, prefera asa de- Git si riimand toaté viata alaturi de un barbat care Fa- cise un contract cu Jaime pentru a o cuceri.98 # ANGELA WELIS Putin mai tarziu, cu achii inchisi, ghemuitd pe scan nul de piele al Mercedesului lui Rico, se las purtati pand la intrarea in hotel si de acolo mai departe, in apartamentul lor. Cum intrA insa, isi simti inima: cum incepe s-o ia cazna. Frica ii cuprinse intregul trup. In mijlocul dormitorului, in locul ceflor dowd paturi cu care fusese obignuité, ziri doar unul, foarte lat gsi aco- perit cu o cuvertura aurie. De o parte si de cealalta ii asteptau doud fotolii, probabil foarte comode. ~ Ei bine, dvaga mea... 2 Rico se apropie ca o pantera, cu bratele deschise gata s-o imbratigeze. - Cu cateva ore in urmA s-ar fi topit la pieptul lui. Acum ins’, consticntd de rolul pe care el il juca cu atdta talent, intoarse capul cu -salbiticie, evitind in ul- timul moment sdrutul lui. - S-a terminat, Rico | Gata cu prefacitoria ! zise ea gafaind sub mangaierile lui blande. - Despre ce ¢ vorba, Sable ? o intreba Rico ingri- jorat. ~ Tu... tata... Planul pe care Lati pus la cale impreu- na... Darul nagului pentru tioul sau... Felul in care m-ai ingclat dia prima clipi cdnd ne-am intalnit... Nu reu- sca sd cermine nici o propozitic. Veci si continuu ? - Linisteste-te, men amor, Pe masuri ce gura lui schiga zimbetul acela inconfundabil, ochii ii studiacd obrajii inrosigi. Ce ti se. pare atat de ingrozitor ca un tatd si aranjeze cdsatoria singurului sau copil ? Bra adevarat, deci ! Fark sd-si dea seama, isi do- rise ca cl sd nege povestea Rici, ca accasta si se fi in- sclat si ca cl sd se fi casatorit cu ea din deragoste. Se cutremuri si facu o nou’ incercare si-i explice : - Tot ce-ai facut e ingrozitor ! Tatal meu stic foar- tc bine ci n-ag fi acceptat o csatorie aranjatd. Mi-atue ME ASCULTATOARE " tenis Ca ya abandona ideea asta nebuneascd pana la Iutntrecrea mea si acum aflu ci de fapt, voi doi v-ati vou doijele, v-afi jucat cu mine, m-ati tratat ca pe o hhgon si ati actionat. Rico o ascultase foarte- atent. lixagcrezi, guerida, sopti cl cu blandete. Proba- Iul car trebui si-i multumesc Rici pentru atmosfera asta me plocuta, nue nu dai vina pe ca! Cum ai putut sa proce- shot aga? De ce m-ai mintit ? , Nu te-am mintit, Sable! spuse Rico la fel de talm, Am profitat doar de situatie. Doar nu crezi cA en san tata thu am avut vecun amestec in planul Rosinci ? Nu stia ce sd mai cred! Te detest! striga ca amineandu-i priviri ‘ucigatoare. Te-ai folosit de naivi- tue mea, de faptul ci eram o str&inA intr-o tara cu atitea obiceiuri ciudate: Dupa cate-mi amintesc, tu ai fost cea care s-a wuibit sii-si anunte mituga ci vreas& se maritc. - Am fAcut-s pentru ca era ingrozit%... si pentra cr m-am simtit umilita... Isi ridica ochii examinandu-i fia nemiscata. Ai planuit asta punct cu punct, Rico, ti ai Fost hotarat sA aplici totul pana in cel mai mic de- taliu, Pulsul i se accclerase si abia putea vorbi. Ei bine, mai picalit. Eu nu pot insd merge pand la capat. Ade- varul este ca-l iubese ihe’ pe Simon gi daca, nu-l pot uvea, atunci nu-mi trebuie nimic. Mintea pentru a-si stiga demnitaiea. Cred c-am fost nebund cand am acceptat cererca ta. Daca ou s-ar fi petrecut atat de repede, mirag fi revenit inainte... « Inainte s& fie prea tarziu ? termind cl. Dar e in- tradevar prea _tarziu, minha nmdber. Preotul ne-a dat deja hinecuvantatca. Vocea lui se imblanzisc. Esti sotia mea si asa vei timane. OF fi tu in stare, datorita cali-100 Ail ANGELA WELLS tatilor mostenite de la mama, sd-ti invarti tatal pe de- getul cel mic, dar cu mine n-o sa-ti meargi. O si te fac sA-ti amintesti ce responsabilitati iti revin ! - Ce gtii tu despre mama mea? Degi suparati, Sable nu putea permite ca un necunoscut sa intincze imaginca Laurei. © ~ Stiu de la tatal meu ci ca i-a distrus viata lui Jaime Guimares trigandu-l dupi ea departe de tard st de pricteni. Mai stiu ca el a renunfat la toate, dar c& “nea primit nimic in schimb. Pana cand te-ai nascut tu. ~ Cum indraznesti si vorbesti despre ca asa? A fost o artist& remarcabili pe care toti au iubit-o... Tata n-a gtiut si-si arate afectiunca. Era un barbat inchis si foarte gelos pe admiratorii ci... El a alungat-o... Era singura explicatie pe care 0 gisise pentru faptul ca Lau- ta ii parisise pe amandoi. - Era gelos pe iubitii ci, Sable, si ultimul lucru pe care gi-l doreste acum este ca tu sa-i calci pe urme. ~ Sia considerat ca solutia iveali este si ma ma- rite cu tine! Observa sclipirea de furic din ochii lui, dat continua caci ajunsese deja prea departe. Probabil ti-ai inchipuit ci poti profita de nefericirea mea. Targul cu tata n-a mers conform asteptarilor voastre, senor de Braganza ! Sc rdsuci pe tocuri, cu ochii plini de lacrimi, inten- tionand s4 ajunga cat mai repede la ug gi de acolo cat mai departe de el. Dar un brat puternic i se incolaci in’ jurul talici, trigand-o inapoi, ducind-o spre pat. Des- chise gura s& tipe, dar nu facu decAt s& scAnceascaé. Apoi, se trezi trantiti cu salbaticie peste cuvertura si simti gura lui Rico cdutandu-i buzele cu violenga. Isi rasuci capul dintr-o parte in ‘alta incercdnd sA se opund atacu- lui. Rico cra insi mai puternic. El isi asezi un picior peste coapsele ei si-i trase bluza peste cap, apoio sarutarue A TH ASCULTATOARE : 101 wandu-i buzele. Deodat& degetele lui coborari lin umerii goi, las4ndu-i bretelele combinezonului si ik velindu-i sanii geet. tsi cobort gura flaménda si ume- ud sfarcurile pe rand si facdndu-le si se inti- ‘lrupul ci se cutremura cuprins de frisoanc. (jemete ugoare fi scApari printre buze. Dorinta se ‘inse cuprizandu-i fiecare coltisor al creierului, intune- cami l, Piclea i se infiora... Era din ce in ce mai con- “vin cit trupul o tradase capituland si raspunzind asa eum voiau degetele lui miraculoase. Cand mainile acelea mari, datatoare de placeri ame- \nare, coborari spre coapse atingand piclea _ satinata «i interior, trupul ei reactiond din nou, oferindu-se ar- edi pein toti porii. Voia sa fie posedaté de barbatul accli care-i era sof, pe care voia si-l iubeasca si-n care Morea cu disperare si aib& increderc... Imaginea aceasta ianiise multé veeme tintuita in fata ochilot ci inchisi... Ihr clupa aceca ? Ce va fi dup& accea ? Isi rasuci ca- pul infundandu-l in pernd gi Rico se ridica. Sable simti acrul conditionat rdcorindu-i piclea in- * citi, Probabil ci el se departase putin ca sa-si scoata hamele. Cu gura intredeschisA asteptandu-i sArutirile si tiupul pulsdénd dureros, se rasuci s&-1 priveasc’. El sta- te pe marginea patului, cu hainele rivisite, si se uita fiy la ca, Sable se trase incet gi-si stranse bluza la piept | acoperindu-si sdnii. Nu mai suporta flAcirile privirilor Ini Ai vizut c4 acanjamentul nostru nu ¢ chiar asa de tin? Respita greu, iar obrajii fi erau usor inrositi. Cu pujind incucajare... Ochii lui alunecari mult prea mcr peste buzele ei umflate, sdnii care nu se lasau aco- periji, peste picioarcle lungi... Incd putin gi ai fi aflat ci pot si {i inlocuicse fostul iubit cu succes.102 ANGELA’ WELLS Ay fi. veut: si-I loveascit}. dar: igi: dda seama: cd: ori- care alt: barbat: insurat: ar. fi reactionat la: fel: Hra numai vina' ei; dar nui putea: s& recuneascai ~ Bruta.! sttigaé: scuturandu:sj parul' cu“ furie: ~- Nu; o- cosectaé el calm. © brutd fivar fi smuls hainele si ar fi: luat: ceea ce-i: se cavine.. Bu, in-schimb, am avut. grija: de lucrurilé tale. si. ti-am+respectat. dorin= ta de a:ma respinge: — Ar trebui si:,i fiu reeunosciitoare ? O umilise si probabil! ci: radea-in sinea:lui de felul in. caré. o facuse. sa teactioneze la. mangaierile Lui.. ~— Nu. Ar trebui. si. te. cescmnezi, ii rispunse. fa acecasi. maniera distamta.. Desi nu-tii convine. faptul. cd Jaime Guimares. este nasul. meu; n-ai” ce face: Acelasi luccu e valabil' si in. cazul c&sdtoriei noastre.... Cand. o sa. te. linistesti, o s&-ti.dai.scama.cd,am-dreptate. Maine piccim- la’ Rio. gi-ti sugerez s&-ti-infriogi ostilitatea daca vrei si ta bucuri-de accasti calatorie: Ezita. Evident, .el.avea dreptate. ~ Rico.....Cu. un ultim cfort. de. a-si aduna ecea ce ‘iat, rimasese. din. curajul ci,. spuse: N-o. si ma raz gandese.“Vicau. si-mi. promiti:.. Un> zaimbet: usor. strambi buzele. lui, iar capul i se inclind. intr-vir. gest. vag, desrefuz. - Fara. promisiuni;, Sable.. Te. pot asigura ins& cay asemeni majoritépii hacbagilor,. nu: gasesc. niei. o. satisfacc tic in a poscda » femeié impotriva dorintei sale. Nu int tentionez si te deranjez in noaptca asta, aga ca te sfa- tuicse. sa nu te culéi: pe scaun, Zainbetul lai’ se largi, iar genele ci clipied’ speriate. Vezi ce bine ne intclégem, querida ? Sable dadu ‘din cap- mule’ mai Iinistica: - Ih regula, Te rog_si ma‘ scuzi acum, dar vreau si heau ceva la barul' hotelilai ca s% ma‘ mai*calnrez:FHA. NEASCULTATOARE 103 © privi-si-zambi din nou. O durere ascytit’ sageci inima Sablei imetiat i putea permite mai mult. Se intinse pe pat. Oare vam va observa Rico absenta ci? Probabil peste dova- tet ore, cand va intra la coafor si va constata ca ca il nuuiise, Apoi, va urca in apartament gsi va gist biletul... ‘« culremucad imagindndu-3i chipul lui. cuprins de furie sand va cealiza in sfargit cit-] parasise. Mandria lui va, pi o loviturd: putcrnica. . Se ridicd si se pregiti pentru clipa cand mantia nop- (u va acoperi orasul. . Dupii cateva ore de asteptare, in rochia stacojic ca- tet plicuse lui Rico atat de mult, cu parul liber pe umeri, isi Eicu intrarea in CABANA. LARANJA Boa tarde, il abordi intr-o portughezi pertectd i» patronul localului. Sunt Sable Guimares si fica Lau- rer Armstrong si la fel ca ca, sunt cdutdrcapi de ca- Inet.120 ANGELA WII" ene pe CAPITOLUL 10 Un miros greu de cosmetice icftine, cremd dema- chianta, tus, cimel si parfum plutea in camera micé in- catcati de haine si de oglinzi. In coltul ci, Sable in- cerca din greu si “dea putind culoate obrajilor palizi gi si invioreze ochii obositi. .Becul murdat de deasupra masute de toalet& ii sublinia cearcincle si piclea usor ridati de la fardutile proaste. Lisi pudra pe masa si alese un ruj rogu-aprins pentru buzcle ci carnoase. Cat va mai cezista si lucreze in asemenea conditii ? Raspun- sul veni in imaginea rcflectata in oglinda. O imagine carc-o ingrozea... Trecuseri zece zile pani cind reusise si gascasci o slujba. Zece zile crude in care fusese nevoitd s& intelca- ga ci nici unul dintre cluburile de noapte din Rio ou era interesat s-o angajeze. Nu-i acordasera nici macar sansa si arate ce poate. Pur gi simplu se aratasera mi- rati ca indraznise sa-i contacteze. Cautase mult si in- cele din urma ajunsesc la Tejo Club.’ Salariul era de mizerie si pentru ci nu obignuia ca dupa spectacol si distreze clientii -.ca celelalte can- tarete si dansatoare — resurscle ei financiare nu aveau cum sa se imbunatateasca. Singura consolare eta ci in- vitase multe din manifestdrile publicului la spectacolele ei. Oricum cra mai bine decat nimic.1 A NI ASCULTATOARE 124 Mani pe care-i luase din Anglia pentru vacanya con- ‘tua @ suma substantiala, dar si fardurile si costu- nuh cite unul pentru fiecare din cele frei aparitii pe walt pe care era nevoiti'sA si le cumpere erau foarte een tisitoate, Clasurile subtiti ale Saritei si Dorindei - dansa- tenicle exotice care precedau numirul ei - ti ajunsera li wechi pein usa intredeschist. fn cAteva minute va “wien din nou ‘pe scend si va incepe si acopere strigitele jeblicului, obligandu-l s-o ascultc. La coltul ochilor ri- itil incepuse si se prelinga gi un frison de team’ o fun sit se infioare, Ce-ar crede tatél ci sau Rico daca uw \edga-o in clipa aceca-? si sterse cu furie lacrimile sh pe obraji. Cand isi parasise soful, pusese capat ori- «uci legituri de familie. $i oricum, Jaime Guimares wat fi iectat-o nici pentru lucruri mai simple ca acesta. Iu privinta lui Rico... Se ridicd si-si aranjA putin costumatia scumpa dar : rochia pana la genunchi, stramta, din lamé wii, terminaté cu o trend scurté in forma de coadi de peyte : pantofii aurii cu tocuri inalte care-i subliniau fictive pas, mAnugile din imitagie de matasc natural, Inui pana la cot si bratacile cu pictre false. Un hohot de ras fosofi cele doud femei cate intrard in cimacupa. Succes, fetito, zise femein mai in varstaé adresdn- dei un zambet incurajator. O s& ai nevoie, Parci au lnnehunit in seara asta | Multumesc, Sable ii intoarse zimbetul, Cele doud eta singurele prictene pe care le avea. Voi incerca sa-i inveselese. Se ascunse ia culise si atinse figa de la Toninho. Tn ultimele’ sase zile o purtase in permanent la gat, ca pein simbol al teecutului. El it amintea de ziua nungii122 ANGELA WEIS gi de barbatul pe care, cu trecerea timpului, incepuse si | iubeasci. 7 Da, il iubea ! Ce ironie si-si dea seama de asta abia cind se de pactase de cl. Dacd ar fi fost mai putin vulnerabili cand -primise vestile Riei, poate ci altfel ar fi actionat dupa aceea. ‘Era imposibil si spund exact cdnd ii furase Riw inima. Inci de la prima lor intalnire, incercase si ridi- ce un zid de indiferentd tmpotriva lur si un timp chiar reusise, agdtandu-se cu disperare de imaginea lui Simon, impundndu-si si creada c& Jaime il judecase — gregit. Cand scrisoarca lui distruscec si ultima iluzie cA vor fi vreodata impreund, incepuse si recunoascd atractia fagi de chipesul brazilian care-i tulburase existenfa dandu-i o alta dimensiune. io Tl iubea deja cand ii acceptase cererea in cdsatorie, desi creierul receptase asta mult mai tarziu decit ini- ma. Sperase cu disparare ca gi el s-o iubeascd, inchipu- indu-si ca atractia fizicA era o expresie a dragostei. Apoi, isi spusese ca-] urdste. Aproape crezuse. Fu- sesera neccsare aceste zile ca sa, priceapa c4t de tare se amagise. Acum era prea tarziu. Chiar daca-l iubea sau nu, i-ar fi imposibil sA trdiasci aldturi de-el, s& faci dragostc, s&-i creascé mostenitorii, atata timp cat stia cé el o dorise doar pentru ci era fiica nagului Ini. Isi sterse din nou lacrimile de pe obraz si auzi gla~ sul prezentatorului : - Tejo Club are plicerea si vA prezinte o canta- reata frumoas&, talentat%, tocmai de dincolo de Atlan- tic, din Anglia : Laurita ! Muzica incepuse. Porni spre scena pAsind cu profe- sionalism, asa cum voia s& creada, si incepy numirulvin & NLASCULTATOARE 122 ‘uw oun Gintec aproape fipat ca si acopere zgomotul din CO bas . "ima melodie” avea un subiect simpln i vechi : shayostea. Ea isi informa auditoriul ci nici un dar din lui nu i-car fi castigat inima. Doar dragostea, Cuvin- th tuarte apropiate de starea ei spititualé ar fi facut-o +1 i bucneasea in lacrimi dac& n-ar fi stiut atat de bine + © contvoleze. Aga reugise sii se detageze in fiecare ula de emogtii si de spectatori. Caatandu-gi bucatile tun intai in portughezd, apoi, pentru turisti, in engle- a ' Hcodati sesizi o migeare in umbra. Desi singura luminii era cea de la reflectorul indreptat spre ca, simti cum acrul vibreaza de violenta cu care cineva isi facea hn spre seend. Nu era iesit din comun ca, sub influcnta aloolului, barbatii si mai incerce sA ajungai la canta- | wc sau fa dansatoare. Sablei insé nu i se mai intam- plasc niciodaté si era ingrozita. Se retrase si mutd microfonul in mana dreapta, in- dhepeindu-E inainte ca pe o arma. Panica puse st&pani- te pe inima ei. Intr-o fractiune de secunda observa ci wilividul exa imbraicat din cap pani-n picioare in negru mt venea direct spre ea. Cand intra in fascicolul de lu- mini, il recunoscu. Era Rico. Un Rico desfigurat de tusic si de oboseala. Nu... iacerci s4-l opreascd. Microfoaul ii fu smuls shu man& gi aruncat undeva pe podea, apoi mainile lul « vidicard cu usurinti pe umar. Posni asa spre iesire, to uralele multimii. Si nu te misti de-aici! fi porunci imediat cec-i thidu deamul pe trotuar. Ma duc s caut un taxi. Daci fici un singur pas, iti voi face o scena de s-o fit minte ! Sable tremura. $i-ti garantez c& nici un barbat din acest uray nu va sari st te salveze.124 ANGELA WLIIS — Kamase nemuigcata pani cand al ajunse in intcrsec tic si reveni cu 0 masina. — Hai... El deschise portiera si 6 trase induntru cu- mandandu-i soferului sa-i duc& la acelasi hotel unde lo- cuisera inainte. Asta insemna ci el nu plecase Ja ferma asa cum bii- nuise Sable Se las& pe spate si inchise ochii, rugandu-se sa reziste pedepsei la cate va fi supusa. Ajunsera. Rico pliti joferului si-si intoarse ‘privirea spre ca. ~ Ai de gand sa mergi singura sau e nevoie si te car ? - O s& merg singura, spuse pornind alaturi de cl, neindriznind sa-i ating bratul din cauza felului in care arita. Rico se opti o clipa si ia cheia, apoi intrard in lift. “Tot drumul Sable tinu ochii in pamant, evitand priviri- le curioase ale turistilor si ale personalului _ hotelier. Cand ajunsera in dreptul usii, el o deschise si dup& cc-i facu loc -s4 intre, spuse : - Termini, Sable! In ciuda celor intimplate vocea lui teemura de emotie. - Ce si termin ? intreba ea clipind nesigura. ~- Numirul de striptease. Ce altceva? Buzele ii dezvelira dantura sanatoasd intr-un zambet larg, rauta- cios, iar Sable observa pulsul lui agitat prin cAmaga des- facuta la baza gatului. N-ai avut niciodati o audienta mai elevata ca acum ! Da-i drumul ! Se holba fa el ingrozita. - Era un cAntec, nu un numar de striptease ! Pen- tru Dumnezeu, Rico, era. doar un cantec. Continua si-l priveascd. cu ochii mirigi de groaza, obscrvind: c& el n-o ercdea.hie A Ml ASCULTATOARE Ce-astepti ? Tfi lipseste muzica? Din cinci pagi “yp ‘ing patul lor si -porni combina mare. Sunetele sable ale unei melodii latino-americane. Perfect ! se de- chow cl multumit. Rico, fie-ti mild... june capat umilinge!. Crezi c& au stiu ce se face in cluburile alea 2? Vo- soa lui risuna tare, plina de furie. Am vizitat o multi- un in zilele astea cat te-am cAutat. Trebuie s&_recu- Wisi, al O voce placuta, drdguto, dar nimic nu sc com- Pani cu prezenta ta vie, pe scena. Olcajii ei se inrogiri puternic imediat ve sesizi sar- eval din cuvintele lui. Adevarul era cA patronul clu- huluio rugase sa facd striptease, dar il rcfuzase cu ho- tunity gi spre surprindera ei, fi respectase decizia adiu- rand = Cand o si fii mai flamanda, iubito, o si schimbi 41 optica problemei !" s «N-o si fiu niciodati asa de flamanda !" isi spuse-- «ca cu mandrie. Intentiona sd paraseasc& Teja ime- hat ce ar fi gasit alta slujba, mai putin sordida. Rico fi studie atent fata ganditoare, intuind ci avu- voce clreptate... - Cu cat incepi mai cepede, cu atat termini mai wepede. Si dacd poti s-o faci intr-o incdpere plina de slniini, atunei poti s-o faci si pentru mine, sotul tau. Rico, te rog... imi pare ru... N-at fi plans in- tuptul capului in fata lui. Nu trebuia si plec asa... Me- tit clin plin furia ta si dac& vrei si ma bati n-o sd te opiese, dar teebuie sd ma crezi... i te bat 2 Sprancenele lui negre se ridicara dan- duiun acer comic, desi era foarte serios. Indiferent ce teriti, Sable, si indiferent care au tost amenintirile ticle trecute, vreau s& fii sigura c& nu. obismiiesc si bat nu pot, il implora asteptand s128 . ANGELA WEIS femeile gi caii. Ar insemna s4 fe distrug spiritul gi sa | ranesc pielea moale. $i pe urma, de ce-as vrea si dix trug ceva care-mi place asa de mult ? Sable cdut&é cu infrigurare un semo cat de mic dv compasiune pe chipul lui, dar nu descoperi decdt voinya tenace de a-si petrece restul serii fortand-o s& i se su- pund. Dacd lar fi urat, darerea ar fi fost cu mult mai mica, dar il iubea si asta o scotea din minti. il mai privi o dati, apoi igi scoase britacile si ma- nugile. Le aruncd pe podea si cu o miscare lind, sedu- citoare, trase fermoatul din fata al- rochici, facand-o sé se desfacd in dowa peste sani. O lasa la fel de incct sé alunece si apoi sA se strangd in jurul gleznelor. Ra- mase in fata lui Rico doar in lenjecia sumaré de dan- tela, ciorapii de matase gi pantofii aurii. El gemu abia auzit si zise cu voce schimbata : - Ridica piciorul. Ea se supuse gi el se asezi pe pat. Sprijinita de pe- rete, Sable il urméri cu tensiunea ceescindaé cum it des- face bareta si scoate pantoful. ~ Si pe celalalt. Al doilea pantof il urmA pe primut cAzand cu zgo- mot pe covor. ~ Restul pori sa-1 faci si singura. Ti urm& instructiunile intocmai, pe ritinul, muzicii, observandu-i sclipirea din ochi cand se lasd pe spate, atent la miscarile ei. Sable isi musci cu disperare buza-de jos, isi scoase suticnul si-si aduse buclele negre in fati acoperind cu ele sdnii excitati de privirile lui arz&toare, Apoi cobori pri- virea stanjenita sirgi scoasc bikinii. Cu o migscare de felinii, Rico se apropic, o trasc in brate, isi plimba palmele pe pielca neteda, goala, {uan- du-i buzele intr-un sdrut plin de pasiune. O caldurdtit A NEASCULTATOARE 127 Wwabuyitoare cuprimse inima Sablei, impristitnd dorinja vin tentaculele ei in fiecare colfisor al trupului. Acesta era birbatul pe cage-I iubea gi in ale carui buaje ac fi veut sa-gi petreacd tot cestul vietii, Chiar si wum cand el o trata ca pe o femeie usoari inchiriata pentru o noapte de placeri, ii raspundea la mangaieri eu tingiicri, la sdrutiri cu sarutaci, Degetele ci subtiri se tucureacd im picub lui negra si des. Isabella... inka Isabella... © seapta guturala aco- pert gemetele eb de placerc, Vrijita de apropirca Ini, copksitd de mirosul st de motul lui, Sable se arcui spre el. Dar Rico se retrase ~ «uum ras: secure, A fost o reprezentatie destul de reusiti, ‘Sable, thu esti o amatoare. Cand o sa ne intoarcem la Ribatejo, i te ajut si-¢e imbundeitesti stilul... o informa sarcas- w. Sunt niulee hucrur? pe care le aide invatat. Ce-ar fi al inccpem prima Iectie chiar acum ? O impinse usor, stuctindw-i formele’ imbricate doar partial in parul lung ca o mare intunecati. Sable gisi momentul prielnic sa-si ia rochia si, tinknd-o ca I pe un seut, se rctrase ca un animal rine. Ah, ou f De data asta nu, amen amor. Ceva it spunca Sablet ca in ciuda jocului de-a soa- revel si pisica de pand atunci, cf o dorea cu o intenst tite nefireasca. Nu ce momentul si te fie ca o fecioara nepti- hanivi, atata timp cat amandoi stim ci a trecut multi, noha vreme de cand ou mat esti, zise el intinzand mana ca. Sable se retrase 3? mai mult, gemdind conster- Nu te obosi si ma minti, m-am cisittorit cu ‘tine . cu ochii deschisi. Fatal taa mia scris ch mu mai poarc Insist pentru casitoria neastrit, atata tintp cat tu nou tai cyti fecioard. [si pleci ochii spre fata ef ingrozita.Probabil ca s-a gandit ci cra de datoria lui de gem man sa-mi dea aceasta informatie. In tara noastra existia obiceiul ca barbatii si-si omoare sotiile daci descopera ci au fost ingclati. Siguranta dispairuse de pe chipul Sablei. Nu putea sa pronunte nici un cuvant in apararea ei, iar el con tinua ; — Cati au mai fost dupa Simon? Era incapabili sa-| mai asculte. De ce mai aperi céva ce nu mai existi ? Ai un apetit-deosebit pentru ,,dragoste“, draga mea ? Cand te-am tinut in brate si mi-ai raspuns am crezut... am crezut ca... fi inlitur’ rochia cu brutalitate si-si plimba ochii in voie pe trupul ei tremurator. - Nu-i adevarat... reusi Sable si spunad. Rico, ifi jur, ou-i adevarat !.;. Nimic nu e adevarat... . - Vrei bani? Ochii lui negri se adancira in albas- trul ochilor ei. Nu ma mingi, Sable ! Ti-am spus ca stiu la ce fel de club ai hictat. Singurul mod in care ai fi Putut trai in toatA perioada asta era sa-ti vinzi trupul clientilor. Mainile lui uriase o prinseri de umeri ‘si o stransera asteptand .raspunsul. Cati iubiti ai avut pana acum ? Trei, patru pe noapte ? Cum te plateau ? Cu foi de cec sau cu aur?... Inainte ca ca si spund ceva, ii prinse lantul subtire de la gat si, cu o miscare brusca, il rupse, apoi il arunci peste cap. - Opreste-te... opreste-te ! tipa ca vazind cum figa aterizeazi pe covor. ~ Nu si de data asta, veni replica lui. De data asta, norocul te-a- parasit! Chiar daci-ti place sau nu, -un- chiul tu mi te-a incredintat in clipa in care ne-a dat consimtamantul, A venit vremea sA te-nvat ci dragos- tea nu inscamnd o harjoand in fan. Te asigur cd n-o sa uiti niciodata lectia asta.ASCULTATOARE 129 Hien . ah, nu asa! Clipi ingrozitd si imediat Nia o agezd pe pat, oprindu-se doar ca sa-si scoata Credcai c-o s& te las sa-mi scapi? Ii cuprinse vit cu palmele calde. Nu platese deja suficient pen- ‘1 4a M-2m casatorit cu tine, pentru ci vreau sa te duc ly term mea si pentru ca viitorul meu va fi tot lang& tun Ce mai vrei ? Iragoste, ineredere, tandrete...‘ striga inima ei. lolise ochii si ou-i mai vada chipul fermecator gsi acu- ule pe care le citea in privirile lui. fl pierduse... able... Gura lui porni o incursiune dureroasi de 'y ubraji, pe gat si se opri in jurul sanilor pentru a sopti iu Nu trebuia s&\ fie asa. N-ar trebui s& iau... ai pu- teat mi te oferi la ce veei. Nu mai cra in stare sa opreasca valul Iwiimiloe care izbucnira udfndu-i obrajii..N-am ce sa-ti wl .Cu exceptia iubirii mele vegnice.* Astepta dar ‘usc intimpla nimic. 11 sim¢i ridicandu-se, apoi mate- siilul ricoros al cSamasii de noapte. Pune-o, fi ordona el. Maine devreme pornim spre Iuhatcja, Am fost prea mult timp departe de casi. Mai wnt multe luceuri de facut pind cand il vom putea ta pe tatal tau, ca sa punem capat acestei lega- tun nefericite, Pana atunci vei merge la ferma, in cali- tate cle sotie a mea. Vrei si anulezi cisdtoria ? sopti Sable infricosata. tu coud siptamani in urma ar fi fost in culmea ferici- m4 . Nu asta vrei? o intreba el derutat. Da, cred ca mim dat seama ¢& a fost cea mai mare grescali pe nue am Ficut-o vreodatéa Nu suntem in stare sa rezol- vam aivergengele dintre noi.130 ANGELA Will NY — Trebuic sé dau niste telefoane inainte de pecan ' ‘Asemeni unui om de afaceri, Rico arata elegant stapan pe sine in costumul sdu bej, cu cdmasa mare inchis desfacuti la primii doi nasturi. Imaginea barba tului seducdtor, cu muschii incordati si ochii arzind de doringd pentru ca, pirea un vis frumos. E! disparuse imediat dupa scena din seara ce abi ttecuse si Sable habar n-avea unde anume, Avusese ins timp suficient si caute consolare in bratele altei femci. Cand se trezise dimineata din somau! chinuit de coy matuti infioritoare, observase ci el se intorsese, w schimbase si inccpuse si impacheteze. In timpul micu lui dejun tipic brazilian, servit in dormitor si compus din cornuri cu unt si cafea cu lapte, Sable se rezumase la o conversatic de complezenta. Rico procedase la fel, tratand-o ca pe o cunostinti oarccare, lucru care o facu 84 simt& o durere sfAsictoarc. 7 Acum, terminase de impachetat si astepta caminte. ascultand fara interes convorbicile lui telefonice. Rico discutié mai intai cu administratorul de la ferma anun- tandu-l de imediata lor sosire si ceru o magind care si-i astepte la Porto Alegre. Apoi, urmar& cateva telefoane de-afaceri, timp in care Sable isi plimba privirea tn voie peste umerii lati, soldurile puternice si peste picioarcle musculoase. Facu asta de mai multe ori, simtind de fiecare dati cum i se accelercazé pulsul, cum i se ingre- uncaza -tespiratia... pand cind atrase atentia lui Rico. El se intoarse brusc, striipungandu-i fata palidi cu o privire de gheati. Incapabili sa-i rezistc, Sable porni aproare in fugh spre baic. Trebuia si-i-teziste, isi spu-fie A HL ASCULTATOARE 131 wa cu incdpaganare, amintindu-si de mandria f:milici s. Dar cum ? Vorziu, in dupd-amiaza aceleiasi zile, cand se indrep- ‘au spre Ribateja, avu ocazia s realizeze ca barbatul ca- i 4 atiitea alatuci pe bancheta din spate a maginii de la Ieimii, Facuse intr-o pustietate lucruri aproape incre- shbile, ip de sase ani, cl se dedicase muncii de re~ lucte 1 Mostenirii parintesti cu pretul victii personale. wit, la varsta de treizeci de ani, isi dorea 0 familie “we sii teansférme resedinta intr-un cAmin. Se gandi la Ria gi Vitor, la copiii lor, si privi dia wen spre barbatul de langi ea care stdtea aparent te- leu, cu ochii inchisi. Oare ii invidia ? Isi dorca o fe- wwie cure sa-] iubeascd sau care sa-i satisfacd doar ne- voile fizice gi sd-i organizeze gospodaria ? Indiferent de tijuns, cl avea de asteptat vreme indelungaté pana si-si teat vedea implinit visul de-o viaf’. Tac dizolvarea cdsa- trict lor avea s& scoati la iveala lucruri pe.care ca, cel raqin, nu gi le-ar fi dorie. ‘> Speriata, de acest gand, se sprijini de coapsa lui. Ce s-a intamplat ? Ti-e ru? o inteeba el sincer weryurat, fAedind ochii mari. la isi trase mana repede, constienté de gestul necu- Vain. Ma intrebam daci mai avem mult... Am trecut hotarul proprietitii de o jumatate de mia, o informa Rico cecépatandu-si calmul obignuit. Ajun- ment i zece minute. Apoi, addugi: Vestea cisatorici a wit inconjucul fermei si sunt convios cé vom fi intam- winiati de un comitet numeros. Te-as ruga s4 mai joci pu- uu tolul miresei fericite, ca si nu-i dezamagim. O faci asa dh bine... , . HI n-avea cum sa gtie cit de greu fi era... Desigur, a-ag vrea sa le intunec bucuria revederit!132 ANGELA Wills O ora mai tarziu, dupa felicitirile oamenilor si jus zentarea personalului din casi, se lasi condusA intr uv camera spatioasi de la primul etaj al vilei cu doua ctajs Acesta este dormitorul stapanului. Nu, ou, stai |i nistiti, zise cl observindu-i teama din ochii albagtri, no sa te deranjeze. Rico pasi spre cdmin fara si-i mai adic seze vreo privire, permitandu-i astfcl s& se acomodese cu decorul. Camera cra dominataé de ptezenta unui pat urias lemn masiv, acoperit cu o cuverturi in nuante bleu-olive. Langi cl si pe o mf&supé din centru se xii reau doua vaze cu flori de cAmp asezate cu gust de o mana priccputa. - Ti s-a pregatit alté camer’ ? intreba ca imedi:t ce- $i teveni, ~ Nu, n-a fost nevoic. Deschise usa unui dulap in perete ce continea o multime de haine barbatesti. Am lipsit cam mult si treburile s-au incurcat. Vrei si spui cA nu rimai acasi? O presimtire infioritoare ii trecu prin minte. Sperase cé in ciuda fap- tului c-o ura, vor reusi si petreacd mai_mult timp im- preuna pana la despartirea lor definitiva. Tati ci visu- tile ei se spulberau. ~ Nurti face probleme. Am instruit personalul si-ti asculte poruncile si si te trateze ca pe un oaspete spc- cial. Casa si gtajdurile ii stau la dispozitie. Ag prefera si c&lAresti numai pe caii pe care ti-i vor indica oamc- nii mei si sa iesi la plimbare doar insofita. ~ Stiu si ciliresc foarte bine, il anunté Sable cu mandric. ~ Mi-ai mai spus, dar in Ribatejo terenul ¢ foarte accidentat si sunt foarte multe pericole pe care nu tre- buie si le ignori asa cum ai facut la Rio.Hie A HL ASCULTATOARE ; 133 | se reamintise in cuvinte pufine, pe un ton toarte shu, ce escapada din Rio de Janeiro si Sable se departa -vitindu-i ochii magnetici. Pe vremea aceea fusese sin- vu solugic.., Dac& ar fi stiut atunci ce stia acum... Cu si-gi alunge tensiunca apasitoare, isi smulse agra- ile clin par gi-gi scutura buclcle stralucitoare peste cos- alb de matase pe care-] imbracasc. © s& lipsesti mult ? sopti incercdnd s4-si ascun- sli scutimentul de p&rdsire ce i se cuibarise in suflet. O saptimana, zece zile...-Crezi ci e suficient ca vi te linistesti, men amor? veni raspunsul lui printre shai. Un timp nu zise nimic, urmarindu-I cum isi scoate hanncle din dulap. Cum o sa calatoresti... Cu jeep-ul ? continua ca 1 speranta.+ ° In nici un caz. Se intoarse cu sprancenele ridicate. Voi ciilatori calare, ca strimosii mei, cowboy-ii care popula aceste meleaguri. Dar, Rico... Raspunsurile lui laconice o torturau. Av dura mai putin cu magina... Nu esti nici odihnit... Nar fi bine s& dormi putin inainte, si chiar s& te riz- raindeyti in privinta calaritului ? Uimecii lati ai barbatului se ridicard nepisatori. M-am odihnit in avion si de obicei, nu dorm prea mult, Tn ceea ce priveste durata célitoriei, n-are nici o mporuinfa pentru mine. Ador si-mi petrec timpul cd- le si sa steabat pamanturile batdtorite de copitele ata- tor animale, , Atunci cu siguranta o si mananci inainte de ple- ue, insistt ea, Dorinfa de a-l tine mai mult langa ca cnr aie de evident&... iar rispunsurile lui atat de vagi...Tat P ANGELA WII17 - © si mAndne ceva pe drum. lucheie discugin «1 © privire rece. edificatoare.. Acump, daca nu. te superi, vrea si fac o: baic. O examina tacut cateva. secumh Daca esti obosita ar fi bine s& te culci putin inainte ok cind. Se uiti la ceas. Ai dou’ ore la dispozitic. Sau observand cum isi clitind capul cefuzandu-i sugestia, poti si cobori in hol unde te asteaptaé Lucia, menajers ca sa-ti arate imprejurimile si sA-ti preia instructin nile y . O expedia, yi Sable porni ascultitoare spre usi — Inci ceva... Rito deschise usa bai, Dacd-ti fat probleme in privinga scrvitorilor, atunci poti sé vii Ia gtajduri peste o ord ca sd-mi urezi drum bun. Nu-i ay tepta raspunsul 3i tranti usa in urma sa. Dupa o ora, ascultandu-i din nou sfatul, Sable ajun se la grajduri. Oamenii crau intr-o forfoti continua. Se faccau ultimele pregitiri. . ~ Senora... Unul dintre ajutoare se apropie zam bind. Senor pleacd peste cdteva minute, trcbuic doar mai dea dovd-trei indicagii. Abia. termini de vorbir, ci Rico isi acu apariqia din: cladirea de cArimidd. Sable simyi o usciciune in gura si a incordare durcroasa. in tofi mugchii. Nu-!] mai vazuse niciodata asa. Disparuse proprietarul rece, aro- gant....Avea in fata ochilor un cowboy adevarat, in ci- Maga rosie intinsi pe picptul lat, cu manecile suflecate pani la coate si deschciata la cdtiva nasturi, infatisand ochilor ci flamanzi piclea neted’, arimie. Palaria nea- gra inclinaté intr-o parte i} umbrea ochii patrunzatori, jar pantafonii stramti de picle o faceau sa inghita in scc. — Isabella... weu anor. Se repezi spre ca cu pAtura ficuri: sul sub brarul deept gi gaua grea pe cel sting. 'WC A NEASCULTATOARE 135 Miwa ind ajunse doar la cativa pagi, ca fi observa scli- paca amuzata din ochi. Unul dintre oamenii care iegi- ‘sa intre timp din acceagi cladire se desprinse din grup* i cliberd bratele stipanului. [i totul in regula ? se adresa Rico ajutorului sau. Da, senor. Mancarca, apa, lasouriie, cutitele, ra- seul... Totul ¢ impachetat. Bine ! Se intoarse la Sable si o trase in_ bratele Minka querida, zisc tandru. MA doare inima ca tihuig si te parasesc. Abia astept sé ne tevedem. Rico, nu... gopti ca, indurerata de prefacatoria ha ‘Frebuie sA salvim aparentele, dulce Sable. In uimuitaarele zile vei fi nevoitd sii cAstigi respectul aces- vameni, aga ci trebuie si le dovedesc cA am tonta uiwrederca-n ‘tine... si toata dragostea. li prinse bachia obligind-o. sii se supund $1.00 .sa- iia cu atdta foc incat ca rimase cdteva secunde fara wl Pe curand, winba vutber... Rico saci cu uguringa i spinarea calului care-1 astepta. Oamenii il inconju- tam si Sable spuse, jucandu-si tolul pana la capat dar mtoreindu-i spatele ca si-si ascundé lacrimile : Pe curand, men marido... Desi ar fi trebuit s& sgnmii ,Adeus“, cuvantul despartirii lor definitive. Cand se intoarse nu mai zAfi decdt un nor de praf tn spatele cailor care -pornisera in galop spre poartad.136 ANGELA WII": CAPITOLUL 11 Sable se apropia de ferma pe armasarul negru, fo- cos ce-si inalt§ capul sfordind si batand nervos din co- pite : : Ceva ii spunca cd Rico se intorsese | O emotie stra- batu sufletul ci indurerat. Descilce’ repede. De nouii zile traia intr-o ametcali continua. Noua zile pe campu- rile pustii, in compania vantului gi a soarelui mult prea dogoritor pentru pieclea ci delicaté, atrasi de oameni necunoscuti intr-o lume necunoscuta. Lasa calul in grija barbatului care-o insotise la o distan¢d apreciabila, si inaintd spre grajduri. - Senor de Braganza s-a intors ? intrcb& cu sufle- tul la gura pe unul dintre ingrijitorii care tocmai iesgea din cladire. = Da, senora.., acum doua ore. Zambetul omului o insoti mai departe pe drumul spre casi. Doudi ore! Unde putea si fie acum? Cu mintea tulbure se chinui s& ajungi in vila. Doamne, cat asteptase clipa asta! Voia doar sa-si hrineascd ochii cu figura lui, si-i savureze prezenta... Cum si-a putut inchi- pui c-I iubise pe Simon Layton ? — Sable? Eram sigur ci ti-am recunoscut mersul.tilt A NEASCULTATOARE 137 Askincita in ganduri, traversase holul fara finta si witiise in camera micé folosita drept birou. Rico apa- ive in spatele ci fark si-] auda venind. ¢ nemiscata, studiindu-i in tihna hainele de vuwboy, altele decat cele cu care fusese imbracat la ple- vue, Arita proaspat gi curat. Ochii ei inregisteara ca- wurile albastre ale cimasii, pantalonii negri aproape uot, cizmele de picle, apoi revenira la chipul lui minu- wal Vaptul c& se pieptinase si se barbicrise nu rceusise © wt stscundé cidurile de sub ochi si din jurul buzelor fru- WTS Abia acum am aflat ci te-ai intors. Am facut “0 plimbare calare. Vocea-i suna ciudat din cauza emotict ute o coplesise. fngeleg. O lumin&d se aprinse o clipA in ochii Ivi- ti negei ca niciodata. Trebuia sai se schimbe. Arita probabil groaznic asa jraluita si transpirata... Trebuie si fac un dus, zise ca facand un pas la- ~ teral Elo privi postandu-se in fata ei. Mai tarziu. Acum trebuie sa-ti dau niste vesti lute importante. Excelente, ag putea spune... . Sable se agez4 pe. scaunul pe care i-l indic’. Se ho- (inkse in privinta formalitatilor de divory ? Cu Rico orice era posibil, [If vorba despre tatal tau. El inainta si se posta in now in fata ei, cu picioarele departate si mainile fv buzunarele pantalonilor. Ai aflat unde e? inteeba Sable cutioasa. Da, zise el ezitand. Sable... -nu gtiu dacd ai aflat, thi itil tia nu.s-a simpit prea bine in ultima vreme,138. ANGELA WIII4 —- Cum? Mintea i se blocase. Nici nu mi-a trecut prin cap... Ochii scrutara chipul lui intunecat. Voia stie mai repede dac& vestile erau bune sau rele. ~ Era normal sa nu jtii, consimti el. Doar a fin tot posibilul sa nu se afle. Cu cateva luni in urmi, trebuit s& facd urgent o operatic. - Mai de Deus... cuvintele iesiri o dat& cu riisu flarea ei agitata. - E-n regula acum! Rico inainté si o sprijini sa nu cada. - Deci de-asta ou la putut gisi nimeni. Deodata intelese, Tu ai stiut tot.timpul. Il lovi cu pumunl in piept. Si unchiul Roberto... De ce nu mi-a spus ?! se dezlangui cu furie. De ce m-a alungat ? De ce nu mi-a spus nimic? Ag fi fost acolo, langa el, incercind si-i alin suferinta.. Ma urdste chiar aga de mult ? — Sssst, meu amor. Nu, nu te uriste. Ti simgi mana zburlindu-i parul, asa cum fac adultii cu cei mici cand sunt necajiti. — Ar fi trebuit sa fiu Langa el si dacd lucrurile ar fi scipat de sub control, m-as fi descurcat asa cum se descurci multe femei in asemenea situatii... — Nu m-am indoit nici-o clipa de asta. [i prinse mainile in palmele. sale si le mAngaie cu blandete. Dar tatal tau a urmat un cod cu care a fost crescut si cdu- cat. Conform acestui cod, femeile trebuie protejate de otice pericol. Este mai mult decdt datorie, este scopul vietii lui. Dacd esueaza, atunci onoarea si demnitatea lui au de suferit. Tatal tau éra convins ca-si face’ dato- tia. Cu ochii scdldati in lactimi Sable se tranti din nou in scaun. Acum vedea lucturile mult mai clar. Jaime intentionase s-o trimitd in Brazilia cu mult timp inainte de problema cu Simon.Hic A NEASCULTATOARE 139 Rico continua s& vorbeascd’ cu un acer usor incor- a Chiar si planul cu privire la cdsdtoria noastra s-a neaut din dragostea pe care ne-o poartai si din convin- vetea ci suntem facuti unul pentru celalalt. Rase scurt. ‘unl la inmormantarea tataélui meu mi-a aritat foto- euilia ta, am fost de acord cu el. Faptul ci dincolo de mcano femeie fusese crescut& si educati numai pentru tune mise p&rea o idee foarte amuzanté. A urmat a peniuada in care el m-a tinut la curent cu. progrescle tale mai intai la scoala gi liceu, apoi la facultate... Spu- twa mereu co s&-fi vorbeasci despre aranjamentul nos- | ti ly momentul potrivit. Din pacate, ziua aceca a ve~ wit prea tarziu. Nu-i aga ? : Nu, murmura ea cu tristete. Rico nu auzi rispunsul ei si aplecandu-si fruntes continua : Acum cateva luni, m-a anuntat c& ¢i-ai mani- festut refuzul de a ma cunoaste, c& ai deja o legatura total nepotrivita - dupa parerea lui — si c& fi-ai pierdut levioria gi ch nu mai poti fi sogia pe care mi-o promi- aN = - Rico, fie-ti mila... Sable se ridicA din scaun pe junuitate. ~ Nu! zise el scurt reducand-o la ticere, Asculta, ‘able, pot sd-¢i dovedesc ca tatal tau n-a incetat nicio-. tlut si te iubeascd si sA-ti doreasci fericirea. Toata vi- na pentru cele petrecute o port doar eu. If urmairi cum ‘« indrepta spre fereastra, apoi cuni se intoarce incct. M um = simgit ingelat gf extrem de furios. Furios pentru «1 (ai pardsit tattl in suferinti si pentru ci ai spul- hetat visul ta care-mi pusesem atatea sperante. Eram tuluyi hotdicat. Nu putcam cenunfa aga de usor. Cand am primit mesajul lui Jaime cA vei sta un timp la un-140 ANGELA WELLS chiul tau, in Brazilia, mi-am spus ca teebuie sa te intal- nese cu orice pret. Ne-am vazut gi mi-ai parut incdnta- toare, Rase din nou. Asa ci m-am decis si combin ,,afa- cerile cu plicerea“, M-am stabilit la Granja Branca gi am profitat de avantajul de-a ma afla in vecindtatea haciendei unchiului tau. M-am inscris la Country Club, unde senor Roberto si Luis erau deja membri, planuind si-i cinosc. Nu s-a ivit niciodata prilejul pentru ca ei erau ptca octipati cu tine. - - Atunci |-ai intalnit pe Aleixo ? Sable incepea sa vada schema dupa care actionase el. Rico incuviinta. ; - Un tanar simpatic, putin nechibzuit si foarte in- dragostit de verisoara ta, Rosina. Am fost foarte socat cind, datoritd accidentului, mi-a destainuit ci voiau sd fugd si si se cdsdtoreascd fArd consimpamantul parin- tilor. Ultimul luccu pe care-l_doream era ca familia ta sa fie antrenata intr-un scandal. - N-ai avut nici o clip& intentia s-o rapesti pe Ro- sina ? . - Nu. Venisem la intalnire hot&rat s-o determin s& se intoarca in patul ei. Cand povestirea ajunse aici, timbrul vocii lui se imblanzi. fn locul ei am‘ tatalnit o tanarA ncastimparata si incipAtanatd, exact fata care-mi bantuise visele si cate - pand la ultimele vesti de la Jaime - cra deja sofia’ pe care mi-o imaginasem. {si scu- tur’ umerii. Mi-am pierdut capul. Un zimbet stramb apiru pe buzele lui. Sentimentele mele crau amestecate : doream s& te cunosc mai bine gi si te pedepsesc antre- nandu-te intr-o aveoturi stanjenitoare.'Simteam nevoia si-mi dovedesc cA nu eram inlaturat pentru totdeauna din viata ta... ~ Te rog... nu mai are importansad acum...:FIICA NEASCULTATOARE Ta Toate cuvintele lui o loveau ca niste pumnale infipte ‘direct’ in inim&. Nu mai fezista. , ~ Ba are, Sable! 0 corecté el cu hotarare. Vrean ca inainte sA ne despartim, sA stii adevdrul. Logodna noas- tri mi-a oferit posibilitatea si fiu in preajma ta. Am in- cercat si mi te scot din inim&. Mi-am spus cA erai prea rasfAtata, salbaticad... aveai cel putin un amant... cA ut- mai acclasi drum ca mama ta, care a dus Ja dezastru... fA nu crai stipAna potrivita pentru Ribatejo. ~ Atunci de ce mi-ai cerut mana ? sati Sable, nereu- sind si mai suporte tortura lui: Linistea care se agsternu peste ci o Facu sa-si auda inima batand ca o toba uriasa. , ~ Esti o. femeie foarte frumoasa, Sable ! Ochii Sui negti se aprinscr’. Te g’scam dcosebit de atrigdtoare si credeam c§ daci te voi incuraja sa flirtezi cu mine, vei descoperi ci cxisté si alti barbati pe p&imaént in afara Idi Simon Layton... Dar luccurile mi-au scApat din ma- na... Sable se fortd si-i sustind privirea. - Inteleg. ; ~ Chiar ? O fixa pierdut. Intelegi cit de tare m-am afundat in propria-mi capcana ? In ziua aceca, in padu- rea de langi terenul de golf, cand mi-ai rispuns cu atata Pasiune, cu atdta tandrete, am inteles ci nu voi mai pu- tca controla situatia multi vreme. Respiri de catera ori adanc. $i dintc-o daté, nu mi-a mai pasat cAti iubiti fu- _seseri inaintea mea. Stiam doar ca nu-mi voi gasi linis- tea niciodati daci nu voi fi unul dintre ci. Un frison putcrnic scuturd teupul Sablei. - E adevarat, wren amor, o asigura el. Mi-ain spus ch crai o perseand crescut& dupa un cod al moralci mult mai lejer decat al nostru gsi ca, incurajata putin, o'si te fac s8-I uiti pe Simon Layton... Un singur lucru m-a oprit142 ANGELA WES sa trec la fapte: tatal tau. Jaime Guimares cra nayjul meu si, din respect pentru el, trebuia sa ne cdsatorim. - Si cand am primit scrisoarea lui Simon fi s-a yu rut momentul potrivit sd actionezi, completa Sable in soapta. - Da, dar congtiinta m-a mustrat la fiecare cuvant din jurimaatul pe care |-am costit mai tarziu. Am vrut sii mA mint cu idcea cA ai venit la mine de bunavoie, ca nu Lai iubit pe Simon, desi stiam foarte bine adevarul. Chiar si aparitia ma&tugii tale a Incrat in favoarea mea’ Ficu o noua pauzi si addugi, mult mai greu ca inainte : in ziva nuntii noastre m-am simtit al dracu’ de vinovat. Cel mai rau lucru cate putea si mi se intample era ca tu sA afli cA sunt finul lui Jaime Guimares gi si tragi concluzii gresite. Intentionam sa-ti spun adevarul in luna noastra de miere care speram si te bucure, Facu un gest de nepasare cu degetcle rasfirate in ace. Apoi, inainte si apuc si deschid gura, ai acuncat bomba ca-l iubesti inca pe Simon. Sable avea senzatia ci fusese batuta. Se uitd miratd la miinile ci inclestate in poala de parcd nu i-ar fi apar~ finut. - Ne-am ciisitorit din motive complet gregite. — Da... $i vina ¢ numai a mea, spuse Rico cu du- cere. Daca vorbele mele iti pot aduce cat de cdt conso- ~ dare... ag vrea sa tii ci-n-o s&-mi iert niciodata cA te-am fortat si duci o viati insuportabila de care ai vrut cu atata disperare si te eliberezi... Pentru ct te-am facut s4 suferi, am ajuns in sfarsit la concluzia ci nu existd un viitor pentru noi si ci nu merit sA primese — in cazul in cate intentionezi asta — iertarea ta. Umil, fara s-o pri- veasci, se intoarse si deschise un scrtar. Uitc... n-aveam nici un drept sa-ti rup medalionul. L-am reparat.rliCA NEASCULTATOARE : 143 Sable se holbé un timp la JAntisorul de aur care~i lusese smuls de la gat si aruncat pe covorul din dormi- torul lor in Rio... O und& de curaj izvorata dintr-un colg necunoscut al fiintei sale o impulsiona s4 actioneze. Cel pugin acum putca vorbi rational. - Multumesc, spuse cu recunosting’, strecurand lan- (ul in buzunar. Mi-ar fi parut rau si-I pierd. E un ca< «lou ,pretios pe care l-am primit in ziua cdsitorici noas- tre, de la varul meu Toninho. Observa surpriza din ochii lui. Nu teebuie s4-ti faci probleme pentru _,,aventurile” mele din Rio. N-au existat. Mi-am platit scderea la club cu banit trimisi de tata pentru vacanta in Brazilia. — Adevirat, Sable ? O bucurié stranic strabatu fata lui chinuita. E doar un gest de compasiune pentru con- stiinfa mea iacarcati, inainte si dispart pentru totdeauna din viata mea ? , Sable isi controlA durerca din suflet gi spuse : — Constiinta igi apartine, Rico. N-ay minti ca sa te menajez. Te asigur ca sunt la fel de inocenta ca in prima zi cind am pus piciorul pe acest continent. - Doamne, Sable! Nu merit bunitatea ta... Vocea lui cra ciudat de ragusita. Daca ai sti cat am suferit pen- tru ce fi-am fiicut... N-am dormit mai deloc. - Rico... te rog ! Se ridicd, ii prinse bratele si-l privi direct in ochi. Crede-ma, n-am de ce sa fiu suparata, de fapt ar trebui si-¢i mulfumesc. Am invdtat un lucru foarte important pentru viitorul meu: c& nu voi fi niciodati 0 cintircata de cabaret ca Laura Armstrong. imi pare rau, spuse Rico strangindu-i miinile. Ini pare iu pentru tot’ ce s-a intamplat intre noi. Cel putin nc putem bucura cd tatil tin e mai bine. Am uranjat chiac ca in perioada de convalescenté sA vind nici, fa Ribatejo, Va trebui s4 alegem cu grija momen-144 . ANGELA Wilts tul priclnic sa-] anungim despirtirea noasteA, 1h bruse drumul méanilor ei si porni spre usa. - Unde te duci ?! striga Sable. — La petrecerea organizati in cinstea unui tan cowboy care a devenit tata. Oamenii ma asteapti. Nu 1 nevoie s& vii si tu. — Tei masa cu mine inainte ? Cum putea sa-] inti be asa ceva cand inima ej era zdrobita ? ~ Petrecerea are loc in curte si cred c-o s& fie min- care destula. Nu fi ingrijorata, Sable. Am aranjat si locuiesc intr-o alti camera. - Rico! il striga, dorind sd-i spun ce simtca cu adevarat pentru el....se opri insd incurcaté... Nimic... numai cd... imi pare foarte rau... -El se repezi inapoi si 6 trase la piept. .- Doamne, Sable, nu ma tenta! Nu ti-ai dat sca- ma pan acum cd esti singura femeie din lume pe care o doresc ? CA numai incipatanarea mca prosteascd m-a facut sA nu recunose de la inceput ? Ca datorita plecd- tii tale am inteles c& inima si mintea mea iti aparti- neau ? Mi-ai spus atunci cd-l iubeai pe Simon si am fost furios. Dar de fapt am fost gelos si rinit, si totusi convins ci dac& as fi putut numai s& te iau in brate, sa te asez in patul meu gi sd fac dragoste cu tine, vei uita de cl. * uo Sable incercd din nou si vorbeascA dar cuvintele lui © emotionaser’ prea tare... Era oare cu putinta si fie adevarat ? - Cand m-ai pirdsit n-am reusit si.ma mai mint. Stiam c& te iubesc. Si nu numai pentru frumusetea ta ci si pentru spiritul téu, pentru simtul ymorului, imagi- natia bogata, inteligentd... Mi-am jurat c& dac&d te voi gasi iti voi reda libertatea. Mi-am pierdut ins din nou cumpatul si am reactionat cu brutalitate.1c A. NEASCULTATOARE 145 Veci sa anulezi cdsdtoria ? reugi ca s& murmure iuyandu-se ca raspunsul lui s4 nu fie afirmativ. Da, Sable. Am mers prea departe. Te. iubesc prea imult ca si te fin aici impotriva vointei tale. Se intoarse si icsi din camera ca o furtund, tran- tind uga. é lira nebund ! Nu-i spusese nimic. O bucurie ca un Jnhid fierbinte urias crescu in inima ci, apoi curse prin vene trezind-o la viata. Rico o iubea | Doamne, trebuia sa alerge dupa el si si-i spund... Nu, nu asa! Mai intai tichuia s& facd o baie, si se schimbe... Se ghidA dupa muzici, vocile oamenilor si luminile «a niste f&clii in noapte, migcAndu-se incet gi avand gri- [tsi nu-si cupi tocurile inalte. fn rochia stacojie, cu parul lung revarsat in valuri pe spate, arta exact ca o tinned, asa cum fi spusese ‘el Odata. Senora! Unul dintre ducratorii adunati in jurul focului o intémpinase bucuros, Am inteles cA nu va sim- (i prea bine. O durere de cap trecdtoare, ii raspunse ea razand. Nay fi putut pierde petrecerea pentru nimic in lume. Acum c& sotul meu s-a intors, sper si ne cunoastem mai linc. Cine e fericitul tata ? Citeva maini o impinserd in fafi printre cei adu- ‘afi, apoi fi prezentara un tanac chipes care-i primi fe- Initirile cu un zambet luminos. Trebuic si gustati ceva, senora! O femcic, care ac aesprinse din alt grup, o invita si ia o bucaté de fritura de vita. Este churrasco.146, ANGELA WILLIS Multumesc, ¢ delicioasi! gemu Sable savurainl carnea moale si sosul comdimentat, in timp ce ochii ciutau ew disperare barbatul pe care-l iubea. - Trebuie si beti in sinatatea pruncului, ii spuse cineva intinzdndu-i in acelasi timp un pahar. i spancin caipirinba, E un amestec de rom, zeami de limiaie yi gheati. De obicei, strainilor le place. — Multumesc, zise ea zimbind. Arathi excelent, dar cu nu sunt strain’ pe-aici. Lud o gura din lichidul gal- bui si simti la scurt timp cum ii ia foc stomacul. Unde naiba putea sa fie Rico ? Un grup vesel de la o masa din apropiere ii atrase atentia. In mijlocul lui, pe un ring de dans imprejmuit cu sfoari, un tandr cowboy aruncase pe pimant o frin- ghic. Cu miseari line, nu inainte insa de a-i zambi unci fete draigute din colt, incepu si danseze legindindu-si goldurile si sirind de pe o, parte pe cealaka a franghict, in ritmul muzicii si spre incdntarea publicului adunat in jural fui, care batca din palme. La un moment dat, in dans intra un alt tanar, cu pantaloni stramfi, de piele, cizme lungi si cimasa alba. Ritmul se inteti iar picioacele barbatitor se apropiara si sc departara cu o vitezd uluitoare. Sable cra fascinata. - Se numese chala, senora. Barbatul care mai de- vreme ii afctise biutura se afla din nou langi ea- Jo -noptile luagi dupa o zi istovitoare de muncid, cowboy-ii nostri il danseaza infruntandu-se mai rau decdt ar face-o cu. pumnalele sau cu armele. Zambi amuzat de mira- rea cate se citea pe chipul ei. E un.mod de a-ti impune argumentele, fird vArsare de singe. Cand dansul se ter- mind, un juriu format din cowboy mai in varsta, alege castiedtorul. Onoarea Ini este considerata din acel mo- ment mai presus decdt a celorlaltt.HCA NEASCULTATOARE 147 pei adiactatate er ~ Sunt nemaipomeniti! ii admird Sable cu sinceri- fale, Nu fa fel de buni ca senor, sopul dumneavostra, veni replica barbatului. Dac& vreti si vedeti intr-adevar sum se danseazi chula, atunci trebuic si-l rugati pe el so fack. Nimic o-ar fi bucurat-o mai sult, se gandi Sable viimbind. Rico trebuia s4 fie undeva printre oameni, in * intuncricul ca smoala. Doar ii spusese ci era de dato- ria luj s& participe la astfel de manifestari; Deodata il viri la o masa in semiintuneric, cu spatele la ea gi dis- cutind aprins cu-o parte din barbatii care-] insotiscra iy c&litoria prin pampas. - De ce nu? spuse ea scuzandu-se zimbind. Castigatorul concursului, cu o floare oferita de ad- miratoarea lui-la butonicra, astepta nerabdator un alt adversar. Sable inaint&é spre Rico gi-i puse mana pe umar. De vand plecase din dormitor, se gandise mereu cum ar trchui s& procedeze ca sa-] faci si reninte Ja atitudinca «avcea de autocompdtimire si si redevind barbatul plin de pasiune pe care-l iubea asa de mult.,. Stia doar ci indiferent ce s-ac Fi int4mplat dup& aceea, eta datoare sa inceree. ~ Sable... ce... El se ridic& bruse, incruntat. Le-am spus oamenilor ci ou te simfi prea bine... ~ Jar cu le-am spus cA mi-am revcnit. Il privi direct inochi. Si apoi, de ce n-as fi venit ? ‘ Pentru c& tu ou apartii... Igi trecu degetele prin par, indurerat gi nelinistit de reactia ei. Vreau sd spun cit vei pleca in curand gi n-are nici un sens sa-i faci.sd bye Planurile ei erau ins& cu totul altele.i” ANGELA WIIL-. Ow - Vreau sé dansezi chula pentru mine, zise dinti o suflare. Am auzit cA esti expert. - Doamne, Sable, nu intelegi? Nu vezi ci nam chef de dans ? — Incearcd totusi. Statea in fata lui cu mainile in solduri, cu ochii aruncind scantei de furie, Numai sa-neerce s-o refuze! Unde ti-e spiritul competitiv, Ri co ? E. nevoie si-mi caut alt campion ? Nu-i astepté raspunsul, Se departi de masa lui cu pasi mari, isi scoase cerceii si-i puse pe pamant in rin- gul de dans. . — Cine danseazi pentru mine ? Vocca ci rdsuna tare, and atentia oamenilor care schimbari priviri stan jenite. ‘ . - Cred cA sunt cu totii prea obositi, scnora, vorbi tanarul cu floare la butonicré, aplecdndu-sc sa-i ridice cerceii. . - Las&-i! Vocea lui Rico il forti sA se ‘supuna., El sari usor peste sfoara si cu un gest lacg facu semn “mu- zicantilor sa cdnte din nou. Sable avea s&-si amintcascd toatd viaga clipa accca. Noaptea btaziliana, intunecoasa, caldura placuti a fo- cului si luminile lui jucind pe fetele oamenilor, multi- mea abia respirand, in asteptare, gi cci doi barbati si- . tind si infruntandu-se cu abilitate de parci vietile lor ar fi depins de asta. De fapt era vorba de viata ci, de viitorul ei. N-avea altceva de facut dec4t sA astepte si 8A se roage in gand ca planul sa-i reugeasca. Gafaind, cu trupurile scaldate in sudoare, barbatii isi incheiaré disputa. Multimea il declara invingator pe Rico. tn uralele oamenilor, el se apleci, lui cerceii Sa- blei si apucind mana ci porni mai mult in fuga dincolo de cercul de lumina, de zgomotele multimii... in beznd.Hil A NEASCULTATOARE 149 © impinse cu fort pe usa grajdului, apoi o intoarse su faja spre el gi o sdrut’ cu o pasiune coplesitoare. ‘able savuri bucuria si emotia cu care el puse st&apani- te pe gura ei, palmele calde care-i trezira trupul la viata lisiindu-i bretelele cochiei si continudndu-gi incursiunea pe pat, apoi pe pielea delicata a umerilor. Rico isi coboti ochii pe sanii care-l asteptau nerab- ‘Litori, Nu era nevoie de cuvinte ca sa-i admire fru- musefea, ca sa-i intuiascé nevoile trupului deopotriva cu ale mintii. : Prin nu se gtie ce mijloc, Sable reusi sa-si coboare mainile de pe pieptul lui spre pantaloni. Desfacu nastu- ii ugor gi-gi strecuri degetele sub clasticul slipului. Simgi: cum muschii lui se intatesc, apoi cum tremura de doringa sub mangaierile ei care se intetir’. — Stii ce-mi faci? Era un geam&t rdgusit plin de pasiune, Ai innebunit ? Vrei sa-mi pierd capul si si fac alragoste cu tine aici... acum ? - Nu. Veni rispunsul ci, desi stia ci deznadejdea va cuprinde trupul lui. Intelese si continua inainte ca lu- crurile si ia o alt& intorsdtura : Nu, nu aici, seu amor. Mi-a picrit pofta de spectacole in public. SA nu uvitam «i sus, in casa, ne asteapta unm pat urias... . - Doamne, Sable, ce fel de razbunare mai e si ast ? El se controla perfect si Sable nu voia sd-i pre- Iingeascd durerea... é Nu e vorba de razbunare, mex amor... Fiecare piirticich din trupul si din sufletul ei tremura de emo- fic d cu vocea abia auzita, spusc: Si eu te iubesc, Rico... aga de mult! Mi-am dat seama de asta imediat dupa cc te-am parasit. Apoi... a fost prea tarziu... Am «revut ch ma urasti. - Ma iubesti ? In ciuda celor intamplate intre noi, tu ma iubegsti, Sable ? Rico isi dadu capul pe spate si 0150 ; : ANGELA WILL’ Fi privi cu ochii mari, negti, aproape iesiti din orbitc. Nu pot... nu indraznesc sa cred ci... Ea ii simti emofia, teama, deznadejdea, gi inima 1 se umplu de bucurie. Era singura femeie din lume pv cate el o dorea, care putea sa transforme suferinta lui in fericire. Cum ajunsera in dormitor, ca ingenunche la picios rele lui gi-i scoase cizmele de picle una cate una. Bra fele lui o ridicara cu usurinta si o asczara pe pat peste cuvertura. Cu miscari incete, atentc, o clibera de hai- nele care-i ascundeau frumusctea, mugcandu-si_ buzele, plimbandu-si ochii peste fiecare curbA a trupului pe ca- re-l dezgolea. Cu respiratia intretdiata si degetele tre- murande, soptea adesea cuvinte de iubire, pregitindu-si miteasa si-l primeasci in lumea ci, promitandu-i in schimb fidelitate si sprijin cit vor trai. - Rico... sopti Sable ametita si tanjind inca dupa sarutarile lui. Trcbuic si mai stii ceva inainte si facem dragoste. Dezmeticindu-se cu greu, el se opri. Simon... Il simgi* incordandu-se din nou si aproape vazu cum ta- na din inima lui se deschide si sAngereaza. Trebuia sa continue si asta facu.: Simon |-a mintit pe tata cand i-a spus c-am fost amanti. Nu s-a intimplat nimic de ge- nul asta intre noi... - Isabella... fa ochii lui stralucea o lumina nowa, de parci s-ar fi eliberat de suferinté, de parca s-ar fi aflat in: fata unui micacol. , - Sunt cu adevarat fiica neprihdnita a lui Jaimé Guimaces, Zémbetul ei era zimbetul unci femei feri- cite care dorea sA fie iubiti de singurul barbat pe care-] voia in viata ei. Am asteptat atata barbatul care sé ma iubeasci la fel de mult cum il voi iubi eu... $i cred ca l-am gasir [ . ~ Oh, da, minha querida... da!fit A NEASCULTATOARE 181 Strigdtul lui posesiv, triumfitor, rasund un timp in camera intunecoasa. Gemetele de placere luara locul cu- sintclor, spulberand imaginea fantomatica a cowboy-ului simpuratic care strabatea cAimpiile pustii ale Braziliei. El lescoperise in sfargit dragostea adevarata. Mult timp dup& accea, bucurandu-se de oboseala placutd, rimasera intinsi unul lang’ cclalalt mangdindu-se uieetisor. Sable, nu vreau si fiu o picdicé in calea carierei tly avtistice, dacd asta iti doresti cu adevirat. ~ Prostii ! Ea intoarse capul si-l saruté pe gat stran- randu-se la pieptul lui ca un copil speriat. Tu esti tot ce-mi doresc, Rico. Acum mi-am dat scama ci ateam ‘wevoic doar de dragoste si de admiratic. - Si? ~ Mi-am dat scama ci tata m-a iubit mereu, apoi lu... s¢ opri emorionata. : - Si? insist’ Rico aplecandu-si capul gi privind-o adane in ochii ei albagtri pe care-i adora.. — $i vor veni copiii nostri pe care-i vom iubi din toata inima... Nu-i asa ? - Da, meu amor, da\ Gura lui Rico fi cuprinse buzele intr-un sarut ameti- tor cace o facu s& tremure din nou de dorinta pentru el! Viata Sablei Guimares abia acum incepea. — Sfargir -