Sunteți pe pagina 1din 3

Mancarea de tip fast-food

Fast food este termenul care se referă la mâncarea preparată rapid şi care este
servită în restaurantele de specialitate. În anul 2008, un studiu al cercetătorilor de la
Universitatea McMaster din Canada arăta că alimentația de tip fast-food, bogată în
grăsimi, sare şi carne, este responsabilă pentru o treime dintre infarctele înregistrate la
nivel mondial, creste numarul de cazuri de obezitate, diabet, tensiune arterială.

Consumul de mancare tip fast-food este un subiect des adus in discutie. Acest tip de
mancare este preferat de o mare parte a populatiei. Mancarea de tip american a captat cu
uşurinta gusturile si preferinţele românilor iar pe unii i-a facut chiar dependenţi de ea.

Ce inseamnă mâncarea fast-food

Înseamnă nu numai ceea ce este servit într-o pungă de hârtie plină de grăsime, sau
pe o tavă de plastic plină cu farfurii şi ele din plastic, ci tot ceea ce este procesat! De la
mâncarea oferită de lanţurile mari de restaurante fast-food, până la ceea ce se află in
raioanele de la supermarketuri.

Daca are conservanţi, aditivi, este fără grasime (low fat), fără zahăr, şi orice mai poate să
scrie pe etichetă, punăa, ambalaj, cu scopul de a ne face sa gândim „E bun, că scrie pe
pungă!“, sunt şanse să nu fie tocmai ok pentru noi.

Avantaje

Acest tip de mâncare este preferat în general de oamenii grăbiţi, care nu au timp
să ia masa acasa ori într-un restaurant adevărat. Aceasta poate fi consumată in maşină, în
mijloacele de transport sau în timp ce se ocupă de alte activităţi. Prin urmare, unul dintre
avantajele mâncării de tip fast-food este acela că nu sunt consumatoare de timp.

Preţul este un alt avantaj al mâncării rapide. Un meniu cumpărat de la un restaurant de


acest tip poate ajunge uneori la jumatăte din costul la care ar ajunge o masa normală.
Alteori e posibil chiar să nu ne propunem să mâncăm de la un fast-food însă mirosul şi
imaginile cu produsele frumos prezentate ne pot face sa ne răzgândim.

Dezavantaje

Unul dintre cele mai evidente dezavantaje este obezitatea. Produsele de tip fast-
food contin extrem de multe calorii şi oferă la o singură masă tot numarul de calorii
necesar pentru întreaga zi (explozie calorică). Acest aspect nu este atat de evident in ţara
noastra, deoarece acest tip de restaurant nu este de prea mulţi ani înregistrat pe piaţă, iar
cazurile de obezitate extremă încă nu au apărut ori sunt prea puţine pentru a speria
populaţia.

Mancarea de tip fast-food conţine o doză mare de grăsimi saturate, de glucide şi


de sare. Aceste elemente pot duce la perturbarea organismului uman. Consumul exagerat
de sare poate afecta in special persoanele hipertensive. Aceste meniuri cresc factorul de
risc cardio-vascular.

Imaginea atrăgătoare a produselor este de cele mai multe ori una falsă. Legumele
din sandwich-uri au ca scop de a înlătura ideea că mâncarea fast-food conţine doar
alimente nesănătoase. În realitate, sunt frumoase în exterior însă pentru a-şi păstra
calităţile estetice şi pentru a avea o durată mai mare de viaţă, legumele sunt tratate cu
diferite substanţe ce afectează corpul uman. Până şi în aluatul folosit se adaugă coloranţi
şi aditivi pentru a-l face mai atrăgător pentru consumatori.

Se uita foarte usor că a fi gustos nu înseamnă şi a fi sănătos. Sunt gustoase si


atrăgătoare pentru că au în compoziţie aditivi şi coloranţi, care nu sunt altceva decât nişte
chimicale, temutele E-uri.
Aceşti compuşi chimici devin foarte periculoşi în momentul în care sunt consumaţi timp
îndelungat: atacă sistemul nervos, vederea, provoacă infarcturi, etc.

Ce se intamplă în creier când mancăm fast-food

Industria alimentară nu face altceva decât să pună pe piaţa acele produse care pot
aduce cel mai mare profit pentru marile companii, şi face acest lucru folosind în alimente
cele mai ieftine materii prime, de exemplu siropul de porumb care a înlocuit zaharul din
produse, fiind mult mai ieftin de fabricat dar si mai nociv pentru organism.

Produsele nu se vândîinsă de la sine, noi fiind zilnic supuşi unor reclame şi campanii de
promovare a acestora. Pe baza a ceea ce vizionam, ne-am condiţionat creierul să se
aştepte la o creştere bruscă a hormonului dopamină (hormonul placerii), asta pe
măsură ce găasimile nesaturate intră în circuitul sanguin, facându-ne nu numai să ăasim
acceptabil dar şi recompensator actul de a mânca alimente care nu sunt sănătoase.

Practic, creierul, bazandu-se pe reclame, ne spune: „Alege acel produs pentru că te vei
simţi minunat“. Apoi mâncăm acel produs şi simţim plaăere.

Astfel, pentru că am simţit plăcere, centrul nostru de comandă va reţine că atunci cand
vei consuma un burger la cinci lei făcut din resturi ce par a fi carne, cu multe alte
ingrediente care au menirea de a te face să crezi ca mănânci cel mai gustos lucru din
lume, te vei simţi bine.

În concluzie, ori de câte ori vei vedea vreo poză sau o persoană ca manâncă în
faţa ta, sau vei mirosi într-un centru comercial mâncarea fast-food, automat creierul tău
iţi va sugera ăa ai ocazia să primeşti o recompensă sub forma plăcerii culinare.
Acesta ar fi motivul pentru care alegem inconstient să mâncăm, uneori, nesănătos.
Potrivit studiilor, ingerarea zilnica a unui hot-dog duce la creşterea cu 19% a riscului de
diabet si cu 42% a riscului de a face o boală cardiovasculară.

Însă, nu acelaşi lucru se intamplă atunci când se consumă carne proaspaăa. În mezeluri şi
în carnea conservată se găsesc de patru ori mai multă sare şi cu 50% mai mulţi nitraţi.
Această diferenţă de sare şi conservanţi, explică riscul crescut de boli cardiovasculare si
de diabet.

Mancarea de tip fast-food este extrem de săracă în fibre, vitamine şi minerale,


dar bogată în zahăr şi grăsimi. Trebuie sa ştim ca alimentaţia cu cât este mai apropriată de
natură, cu atât energia consumată pentru digestie este mai mică. Dupa mesele în care nu
se mai ţine seama de masură, apare somnolenţa pentru ca nivelul de energie scade, iar
organismul se concentrează pe prelucrarea alimentelor.

O alimentaţie care se compune în mod esenţial din mâncare de tip fast food, duce la
alterarea metabolismului şi predispune consumatorii la un comportament antisocial.

Sunt persoane care au susţinut ca mâncarea de tip fast-food creează dependenţă.


Specialiştii în nutriţie afirmă că substanţele prezente in mâncărurile de la fast-food ne fac
să mâncăm de şase ori mai mult decât este necesarul real al organismului.

La acestea se adaugă şi publicitatea, orientată în cele mai multe cazuri catre copii. Ei
rămân impresionaţi de culorile şi de gustul produselor. Dar se pierde din vedere că din
copiii care mănâncă de 3 ori pe zi in locaţii de tip fast-food, unul din 15 este obez.

Mâncarea de tip fast-food a intrat foarte uşor în fostele ţări comuniste. Acestea ţări
vedeau in produsele de acest tip simboluri ale libertaţii, o noua legatură cu Occidentul şi
un semn al creşterii bunăstării personale.

Experţi din domeniul sănătăţii au cerut să se introducă taxe pe produsele de tip


fast-food. Însă, nutriţioniştii susţin că simpla impozitare nu va fi de ajuns, e nevoie de
mai mult, de informarea permanentă a populaţiei să mănânce alimente sănătoase.Nu
uitati, mancarea fast-food chiar dacă este gustoasă şi convenabilă ca preţ, nu este
sănătoasă.

Din punct de vedere social oamenii nu işi mai alocă timp pregătirii mesei pentru
cei dragi şi evită astfel un cadru socialîin care familia sau cei dragi pot comunica,
schimba idei sau gânduri. Restaurantele de tip fast-food sunt locuri caracterizate de
agitaţie continuă şi defavorizează astfel comunicarea şi interacţionarea dintre persoane.

Prin urmare, fast-foodurile sunt inventii moderne considerate a fi potrivite


oamenilor grabiti. Specialistii ne propun sa inlocuim acest tip de mancare cu alimentele
gatite de acasa pe care le putem lua cu noi la serviciu sau unde ne petrecem mare parte
din timp