Sunteți pe pagina 1din 4

. toile lege T' .

jO\~\-,: ;:<=:;_o;gheara ~ I
mmemonam Danc-~~c~ ~dS::::~e:",lui~[ihaiSin... ~ 2
vatra-dialog ell R2 • ~L>._'fS; o;:~~tateqi lupta cuiner\iile ~ <\
carmen saeculare Li\i :\sTO\tsEl:C\1nrerullunilmartie ~ 8
epi~~ ~agn~ SeT TmlS.-\;': T ~ 9
cronlca literara .\ndreea POP:De h T:oJice ~ 2;
~[ariusPOPA: L :;ia ebiling-;'i;m .• 26
.\ndrei~loLDOY.\-': Oimoarcerela;enrimenre ~ 28
Florin-Corneuu POPO\lCI: Amba;adorii ~ 30
cronica teoriei Adi DOHOHRI:: SieianBorbeh- silipsadelransparen!aa mopiei prinrr-o metodologie maca ~ 33
contraepisteme Dan 'iEL'll\-\"\": 'iouaaristocra!:esauThomasPiketly ~ 37
Peter ST.\llYBR.\SS: HainaluiMarx ~ 42
starea prozei scurte DumitruAugustin DmlAN: Dormitorulalbaslru ~ 43
Revista lunara de eultura Mircea PaRA: Madonna tatara ~ SO
(teorie, istorie ~i eritica literara) chinta roiala Medeea lANCU:",,':. ~ 53
Livia LUCAN·ARJOCA: Poeme ~ 54
editata de Uniunea Scriitorilor, Ofelia PRODAN: Poeme ~ 56
Consiliul Judetean Mure~ LiaFAUR: Poeme ~ 57
Adrian SUCIU: Poeme ~ 59
dosar musina Simona POPESCU: ~ 61
poeme dedicate lui m~lina Andrei BOOIU: ~ 63
ClaudiuKOMARTIN: ~ 64
Direetori fondatori (1894): Ligia DAN: ~ 64
loanMILEA: ~ 64
loan SLAVlCl, evocari, memorii, portrete, DanielPISCu:Peramorem ~ 65
1. L. CARAGIALE, epistole, etc. MariusOPREA: RapireadinSerai ~ 65
George CO~BUC NicolaeCOANDE:Hokusaidesenandu-lpeMulina ~ 66
Aurel PANTEA;Surlsurile cau;tice aleunui tragedian ~ 67
Serie noua (1971) MariusMIHE?: Sura;ulluiAlexandruMu;ina ~ 68
loan GRO~AN:Generosul risipitor ~ 69'
Redaetor-~ef fondator: Gellu DORIAN:Schicadeponret ~ 70
Romulus GUGA Radu TUCULESCU:Regeledimine!ii,inpijamaroz". ~ 72
Anul XLlV. Nr. 517-518 GelluDoRIAN: Schi\adeportret ~ 70
APRILIE-MAI - 2014 Petru CIMPOESU:0 amintire cuMusina ~ 73
VasileDANU: 'Uninrelectualpur;inge ~ 74
Dan TARANU:Remediipentru Tohu wa-bohu ~ 75
ISSN - 1220-6334 Ruxa~dralvANCESCU: Desprelilerarur:llivia\a ~ 78
Rodica!LIE: Un model .• 79
Redacpa $i administrapa: AdrianaBARBAT:SEvocareAlexandruMusina ~ 79
540027 Targu Mure$, Traian~TEF: Unapellneler ~ 80 '. v •
Str. TU$l1ad TIT. 5 AdrianAwl GHEORGHE:...poslbll recurs la Eplsrolarul de la Olanew.. i 81
Te1./Fax: 0265-264139 Caius DOBRESCU:4 D ~ 83
Te1.:0365-801575 Radu VANCU:AlexandruMulina, Supravie}uitorul ~ 87'
E-mail: vatra@rdslink.ro CatalinBADEA: FantasticulinoperaluiAlexandruMu~ina ~ 91
Adresa Internet: VirgilPoDoABA: Paradoxullui OrfeuDiscurs de situare ~ 92
http://www.revistavatra.ro
Cristian LmscuEF: "Noul antropocentrism" ~ipoezia cotidianului ~ 98
MirceaMARTIN: Poetu!ranar ~ 103
Revista se difuzeaza direct MirceaA.DIACONU: AlexandruMu~ina.Omul~iopera ~ 104
prin redacrie in sistem ranlburs. Dan BogdanHANU: Wanted poems ~ 106
EmilianGALAICU-PAUN:Dupa22deani ~ 109
AI.CIsTELECAN:Eroticainnuce ~ III
"Conform prevederilor Statutului, loanMOLDOVAN: MusinaPoetulca "barbatsingursi rece" ~ 113
Uniunea Scriitoriilor din Romania nu GheorgheMocu?A: UltimulMusina ~ 115 '
este responsabila pentru politica VasileSPIRlDoN: Semintedemusrnix ~ 117
Maria PILCHIN:Pink lit~rature s~u poezialn dresuri roz Intr-un poem de Mu~ina ~ 119
editoriala a publicariei ~i nici pentru prozatorul fiction ClaudiuTuRCU~: UnpolOpdeparodii ~ 121. v .
••
conrinutul materialelor publicate" eseistul, teoreticianul LiviuAl TONESEI:AlexandruMu~ma-poe~ulcummteteoretlcabnC1 ~ 123 .
Georgeta MOARC~S:Despre real, expenenla, emopecu teoretlClanulAlexandru Mu~ma ~ 123
Director onorific: Cornel MORARU CorneIMoRARU: Intre "teoria"?i "praetica" literaturii ~ 126
Redactor-~ef: Virgil PODOABA Mircea MUTHU:0 leorie apoeziei mod erne ~ 128
Redactor-~ef adj: KOCSIS Francisko Liliana TRUTA:0 paradigmaobsedanta i 130
ConstantinPRICOP: SupravlelUireapnnhcpune ~ 132
RomulusBucUR: Teona?i/;aupraeuca ~ 133
Colectivul redactional: Luca Pqu: Comribu}ie laliteranzarea, earn tirzioara, a bavardajelor noastre prelovilu}ionare ~ 133
Julian BOLDEA Antonio PATRAS:Episrolarul unuiscriilOrnascut, nu facut ~ 138
Alex. CISTELECAN KOCSISFrancisko: Despreun jurnal secreqi recuperarea lui ..: ~ 140
Cilin CRACIUN Senida POENARIU:Alexandru Mu?ma, profesorul meu de scnere crealOare ~ 141
Alex. GOLDI~ Naomi!oNICA: Afoslprofesorulmeu ~ 144
Gheorghe PERIAN Gheorghe ERIZANU:Pariullui AlexandrlJ Mu~ina ~ 145
loan CRISTESCU:AlexandruMusina-SFATUlTORUL ~ 145
Cristina TIMAR
VioreiMURE~AN: Cu A.M, pri~trehaiku-uri ~ 146
Maria CAMPATELLI (redactor pentru Italia) LarisaKoSAK: CalevaranduridespreA.M. - omul~iedirorul ~ 146
Dan CULCER (redactor pentru Franp) IgorURSENCO: AlexandruMu~ina?i fiefulbasarabean ~ 147
Emilian GALAICU-PAUN lecturi lulianBOLDEA: Memoriesiidentitatemulticulturala ~ 149
(redactor pentru Basarabia) carte a straina Rodica GRIGORE:C<11alOri;poveslirori, cilitori ~ 151
Aurel PANTEA (redactor pentru Alba) cronica plastid Maria ZINTZ:Ion IA CUT -In ciilatoriade recuperare ainocen}ei pierdute ~ 154
cronica trendului Cilin CRAClUN:Indila: Dernierdance ~ 157
Dieter SCHLESAK (redactor pentru Italia) despre fotbal, cu adevarat FlorinPOENARU: Epoca Wenger ~ 158
Alexandru VLAD (redactor pentru Cluj) retrospecli uni AngelaPREcuP: DintrecutulrevisteiVatra(I) ~ 161
Andrei ZANCA (redactor pentru Germania) ars legendi Dorin~TEFANESCU:IonPillat. "Jocurideimaginitotmaipure" ~ 168
Administra}ie: Olofir NISTOR Adriana MOICA: "Excesul devietuire" In Nimicitorullui Aure! Pantea ~ 171
sens giratoriu Ciprian VALCAN:Lumealmblln~itorilordebroa~te ~ 174
ideologica efementara CiprianBOGDAN: Ihaveadream.(Notforyou!)~ 176
up deschisa GabrielaFECEORU: Poem ~ 179
Simona·!oanaCuCUIAN: Ihaveadream.(Notforyou!) ~ 180
talmes-balmes ~ 189
Ilustraria numarului: con'tra-toile TudoriOVIAN: !iamscosgheara • fnleclllrailliLlIcinllPe1n ~ 192
Imagini ell ~i despre Alexandru MU~INA
numar coordonat de virgil podoaba
cele doua carti circumscrise genului epistolar. Acolo, 11 antropocentrism». Erau mizele mele, era tipul de
gasim pe AM 'in toate starile sale. E precis ca un chirurg poezie 'in care credeam ~i cred; mai mult, mi se parea
~i nemilos ca un uciga~ de bivoli. E rau, adesea rau singurul drum fertil, singurulmod prin care poezia sa
de tot, Insa niciodata nedrept. E original 'in judecati ~i mai fie real mente importanta pentru oameni." (Teoria
nonconformist. Oar eu cred, ca ~i el, ca ne-am odihnit $i practica literaturii 10).
cu asupra de masura 'in locuri comune ~i conformisme Insa'in 2013 Alexandru Mu~inaalege sa distribuie
'in ceea ce ne prive~te - ca generatie, ca fragment al accentele diferit. Oaca 'in "Poezia cotidianului" ~i
timpului ~i ca natiune. Pentru ca nu este yorba doar "Noul antropocentrism" interesul sau fervent polemic
despre generatia noastra, nici numai despre literatura, era pentru poezia lucrurilor "de aici ~i de acum", pentru
ci cam despre 'intreaga noastra cultura, sa-i spunem, implicarea senzoriala a poetului 'in realul imediat ~i
modema de~i, 'in ce prive~te modemitatea acesteia, are pentru poetul ca fiinta integrala iar Paradigma poeziei
~i Sandu 'intrebarile sale, Ie am ~i eu pe ale mele, uneori moderne privea analiza cuprinzatoare a schimbarilor
acelea~i. Ba, a~ spune, nu scapa nici Europa - de ieri, aduse de modernitate asupra instantelor poeziei ~i
de azi ~i chiar viitoare. Oaca m-ar 'intreba cineva care provocarilor carora trebuie sa le raspunda poetul
s'int cartile indispensabile pentru a 'intelege ultima suta modern, 'in "Prolegomene asupra poeziei secolului
~i vreo cincizeci de ani din istoria noastra, a~ raspunde XXI", asupra careia am decis sa ma opresc 'in acest
pe loc - Scrisori catre V. Alecsandri ~i cele doua scurt comentariu, observam 0 repliere 'inspre inefabilul
volume epistolar-balneare ale lui Alexandru Mu~ina. emotiei poetice. Oar replierea nu 'inseamna pentru
Oaca ar fi loc de trei, a~ adauga Amintirile colonelului Alexandru Mu~ina 'inchidere, fie 'in preocuparea
Locusteanu ... Am senzatia ca "reactiunea" a fost mai pentru na~terea textului poetic din foua plasmatica a
buna dedt "rivalutiunea" 'in radiografierea raului din limbajului, fie 'in emotia poetica vazuta ca nepractica.
sinele nostru. Pe Scrisorile unui geniu balnear, Sandu Oimpotriva, definirile asupra carora insista
mi-a scris dedicatia: "Poetului, eseistului, prozatorului, Mu~ina, toate variatiuni memorabile ale acestei
prietenului Liviu Antonesei, cu aceea~i simpatie teme, privesc emotia ca fiind relationala. Instituind
(trans)generationsita a lui A. M., aceste noi dovezi de ~i deriviind dintr-un raport fundamental al poetului
genialitate ardeleana (actualizata, ce-i drept, doar 'in cu realitatea, emotia este succedaneul experientei.
Oltenia profunda ~i sub tratament)! 2. 07. 2009". Sigur Ne re'intoarcem pe 0 cale ocolita dar cu atat mai
ca Sandu este autoironic, nu aceasta este problema, profitabila la 0 veche idee expusa 'in anii 'SO 'in "Poezia
problema adevarata este aceea ca genialitatea cu pricina cotidianului": "traim 'intr-o alta lume a senzatiilor,
chiar este acolo, 'in exception ale Ie sale scrisori. Nu pot lume pe care abia 'invatam a 0 cunoa~te. Cuvintele, ele
fi dedt invidios pe Cis, Virgil, alti destinatari indireeti 'insele, nu mai desemneaza acele~i realitati senzoriale,
sau episodici ca au citit, fiecare partea lui, 'inaintea mea, de aceea trebuiesc «retestate», 'impreuna cu contextele
Inaintea noastra a tuturor, aceste capodopere estivale. Iar lor." ("Poezia cotidianului" S)
cei care VOl' sa vada cum functioneaza, fie ~i 'in conditii Oescoperim a~adar 'increderea nemasurata ~i
balneare, 0 minte cu adevarat libera, nu au alta solutie obsesiva a poetului Alexandru Mu~ina 'in posibilitatile
dedt sa pomeasca imediat 'in cautarea aces tor epistole ... de renovare a limbajului poetic pornind de la energia
senzoriala a unui trup ce 'i~i cauta ~i el regenerarea ~i
care descopera 0 noua lume. Oe aici recurenta imaginii
Georgeta MOARCAS "senzorului obosit", de 'intiilnit 'in poezia sa 'inca din
ultimul deceniu comunist.
Despre real, experienta, emotie eu Este interesant ered ~i important de urmarit cum
s-a modificat 'in timp raportarea lui Alexandru Mu~ina
teoretieianul Alexandru Mu~ina
- deoeamdata 'in calitate de teoretician at poeziei - la
o 'intreaga constelatie alcatuita din real, experienta,
Revenind 'in Teoria $i practica literaturii la
emotie.
preocuparea sa mai veche de a defini specificul
, In cele doua texte din anii 'SO mentionate mai sus
poeziei moderne, Alexandru Mu~ina ne orienteaza ~i
Alexandru Mu~ina avea 'in vedere ca prin explorarea
ne organizeaza Inca de la 'inceputul volumului lectura
poetica a "banalul cotidian" acesta sa devina deodata
eseurilor sale despre poezie. Dimensiunea cronologica
fertil ~i sa-~i dezvaluie disponibilitatile infinite: "Sub
este cu siguranta un reper important acum dar putem
crusta obi~nuintelor, a rutinei ~i a cuvintelor uzate,
urmari mai ales dezvoltarea progresiva a unei teme
colcaie 0 lume mirifica de senzatii ~i sentimente, 0
pe care a~ numi-o cea a reinstaurarii experientei.
«realitate feerica»; poetul va descoperi (sau 'inscena)
Scriind 'in doua timpuri istorice diferite, mai 'intai cel
adevarate epifanii ale banalului. Toate aces tea exista in
al cotidianului sufocant comunist, apoi cel al veselei
noi." ("Poezia cotidianului" 9, s.m.) Anticipa a~adar nu
apocalipse post-decembriste, miza poeziei sale nu se
numai atingerea unei laturi fericite a vietii, la care doar
schimba. In mod programatic, eseul "Prolegomene
poetul putea ajunge sau 0 putea inventa dar ~i faptul
asupra poeziei secolului XXI" contine spre 'inceputul
ca va fi posibila reinstaurarea unui sens, resacralizarea
sau aceste cuvinte: "Acum mai bine de 20 de ani
existentei, recuperarea centralitatii individului
am piedat pentru «poezia cotidianului» ~i <moul
transformat In fanto~a de un sistem totalitar. Contemporaneitatea definita ca Pare Tematic
Era foarte vie atunci Increderea romantica nu urmare~te altceva deciit stereotipizarea reaqiilor
In puterea transfiguratoare a adevaratului poet al emotionale, distrugfmd astfel potentialul poetic al
cotidianului care "ne va arata «gradinile suspendate» individului. Oe~i Alexandru Mu~ina folose~te termenii
din debaraua sufletului blazat." ("Poezia cotidianului" propu~i - Muzeu, Pare Tematic, Intreprindere/Magazin
9) jar acest poet, el este deocamdata 0 individualitate - In sensu I lor cultural-metaforic, cu referinta stricta
privilegiata, cu posibilitati auto-regeneratoare ~i la dimpul poeziei, prin interpretarea literala obtinem 0
restauratoare, cu senti mente nesofisticate, senzatii extindere binevenita a sensurilor lor.
nemediate, privire directa. In alt loc din "Noul Analiziind structura ~i intentiile cu care este
antropocentrism" Mu~ina nume~te "claritatea privirii" construit un Pare Tematic, Niek Stanley apeleaza la
drept una din trasaturile esentiale ale poeziei noului coneeptulln liZ In analizele dedicate aeestui subiect de
antropocentrism, convins fiind ca "centrarea pe "hedonism ealculat". Argumentele altor eereetatori vad
fiinta umana, In datele ei concrete, fizic-senzoriale, In Parcul Tematic loeuri ale constriingerii eulturale ~i ale
pe existenta noastra de aici ~i de acum" ("Noul controlului, exemple triste ale manipularii maselor ~i a
antropocentrism" 13) produce 0 Improspatare a Inrobirii imaginatiei tinerilor. Oar eeea ee este relevant
poeziei, 0 poezie vie. pentru diseutia no astra vine ca 0 rafinare a acestor
Este evidenta miza lui Alexandru Mu~ina: teme, pentru ea parcul tematic "simplifica ~i of era
o poetica a autenticitatii vazuta ca 0 noua ~ansa a experienta In moduri aseptice". (Stanley, 28) Pareursul
omului dar ~i a poeziei, In orizontul mai larg al unei obligatoriu dintr-un pare tematie este proieetat aviindu-
contra-culturi est-europene care I~i propune sa re- se In vedere comprimarea psihicului partieipanti10r,
echilibreze Increderea In tehnologie printr-o ~ansa prin alternanta momentelor de intensitate maxima cu
egala acordata spiritualitatii corpului. 0 autenticitate eele de deeompresie. "Oesign-ul nu este altceva deeiit
fondata pe explorarea senzorialitatii, In Incercarea de o fantezie stereotipizata. In timp ee indivizii pot erede
a giindi "omul concret, integral ~i ireductibil", ("Noul ca forma lor de experimentare este uniea, personala,
antropocentrism" 13) aceasta este direqia comuna a de fapt ea este doar un raspuns standardizat", automat,
~colii de la Bra~ov In anii ' 80. Efervescenta intelectuala bazat pe reaqiile individuale date de "proeesarea
~i emotionala care se poate simti cu u~urinta In spatele emotionala" (Stanley, 28)
acestor texte, datorata In parte ~i intentiei de manifest Pentru 0 libertate totala a experimentarii ~i pentru
impusa ideilor sale, se schimba In volumul publicat In Inerederea nemasurata In puterile anarhiee ale poetului
2013. manifestiindu-se Impotriva sistemelor lumii literare se
Modificarea radicala prive~te accentul pus pe pronunta Alexandru Mu~ina atunei cand scrie "poezia
emotia poetica, semnele de Intrebare tot mai dese cu vie, adevarata, eare se (va) na~te se opune Muzeului,
privire la posibilitatea ei de a mai exista In conditiile dar ~i Parcului Tematic sau Show-ului". (Teoria Si
degradarii calitatii substantei experientei. Sigur ca practica literaturii 33) Pentru ca doar ea "exprima,
saracirea experientei este 0 tema intrinsec legata de reface 0 rela/ie profunda, emotional a eu «exteriorul»,
problema modernitatii ~i a traumelor aduse de ea, cu tensiunea pe eare acesta 0 genereaza In «interior»."
fi liatii multiple spre experienta bruta a vietii de zi cu zi (Teoria Si practica literaturii 32) Relationarea eu
~i a modului In care aceasta nu mai poate fi relevanta realitatea, experienta, emotia sunt obligatorii pentru 0
pentru generatii1e urmatoare, lipsita fiind de autoritate poezie vie.
~i devenind netransmisibila. Ideea' centrala asociata conceptului de "nou
Oar, cumva ironic, de~i inteligibil acum In antropoeentrism", "noLl umanism", tare II anima cu
perspectiva ecuatiei experienta - emotie poetica, o pLlternicii tendinta de rezistenta la uniformizare,
pentru Alexandru Mu~ina experienta era Inca posibila eomunista sau consumerista, se fondeaza pe
In cotidianul tern ~i apasator al ultimului deceniu descoperirea ~i past rare a sensibilitatii fiintei umane, pe
comunist, dar nu ~i In lumea prezentului transformat asumarea mieroistoriei, a biografismului, a punetului
Intr-un "imens Muzeu (sau 0 imensa arhiva), continuat de vedere ireductibil, dar transmisibil prin poezie.
de, asociat cu un Pare Tematic ~i/sau lntreprindere
(Magazin) de nivel planetar" (Teoria Si practica Bibliografie
literaturii 16) care 0 anihileaza definitiv. Alexandru Mu~ina. Unde se qflo poezia?, Arhipelag,
Este evident ca centrul de greutate al afirmatiilor Targu Mure~. 1996
lui Mu~ina este reprezentat de poet ~i de articulatii1e Alexandru Mu~ina, Teoria :ji practica literaturii,
lui interioare, In masura In care angajarea In explorarea Muzeul Literaturii Romfme,Bucure~ti, 2013
complexa a lumii de azi, ce define~te neechivoc poezia Nick Stanley, "Out of this World: Theme Parks'
moderna a fost Inlocuita de simpla cautare a distraqiilor Contribution to a Redefined Aesthetics and Educational
tari dar superficiale. Oistanta de la experien{ii la thrill Practice", International Journal of Art & Design Education,
este de fapt distanta de la 0 lume In care poezia mai Feb. 2002. Vo!.21 Issue J, p. 24-35
era posibila la 0 lume In care poezia e amenintata sa
dispara.