. toile lege T' .
jO\~\-,: ;:<=:;_o;gheara ~ I
Revista lunara de eultura
(teorie, istorie ~i eritica literara)
editata de Uniunea Scriitorilor,
Consiliul Judetean Mure~
Direetori fondatori (1894):
loan SLAVlCl,
1. L. CARAGIALE,
George CO~BUC
Serie noua (1971)
Redaetor-~ef fondator:
Romulus GUGA
Anul XLlV. Nr. 517-518
APRILIE-MAI - 2014
ISSN - 1220-6334
Redacpa $i administrapa:
540027 Targu Mure$,
Str. TU$l1ad TIT. 5
Te1./Fax: 0265-264139
Te1.:0365-801575
E-mail: vatra@rdslink.ro
Adresa Internet:
http://www.revistavatra.ro
Revista se difuzeaza direct
prin redacrie in sistem ranlburs.
"Conform prevederilor Statutului,
Uniunea Scriitoriilor din Romania
este responsabila pentru politica
editoriala a publicariei ~i nici pentru
conrinutul materialelor publicate"
Director onorific: Cornel MORARU
Redactor-~ef: Virgil PODOABA
Redactor-~ef adj: KOCSIS Francisko
Colectivul redactional:
Julian BOLDEA
Alex. CISTELECAN
Cilin CRACIUN
Alex. GOLDI~
Gheorghe PERIAN
Cristina TIMAR
Maria CAMPATELLI (redactor pentru Italia)
Dan CULCER (redactor pentru Franp)
Emilian GALAICU-PAUN
(redactor pentru Basarabia)
Aurel PANTEA (redactor pentru Alba)
Dieter SCHLESAK (redactor pentru Italia)
Alexandru VLAD (redactor pentru Cluj)
Andrei ZANCA (redactor pentru Germania)
Administra}ie: Olofir NISTOR
Ilustraria numarului:
Imagini ell ~i despre Alexandru
mmemonam Danc-~~c~ ~dS::::~e:",lui~[ihaiSin... ~ 2
vatra-dialog ell R2 • ~L>._'fS; o;:~~tateqi lupta cuiner\iile ~ <\
carmen saeculare Li\i :\sTO\tsEl:C\1nrerullunilmartie ~ 8
epi~~ ~agn~ SeT TmlS.-\;': T ~ 9
cronlca literara .\ndreea POP:De h T:oJice ~ 2;
~[ariusPOPA: L :;ia ebiling-;'i;m .• 26
.\ndrei~loLDOY.\-': Oimoarcerela;enrimenre ~ 28
Florin-Corneuu POPO\lCI: Amba;adorii ~ 30
cronica teoriei Adi DOHOHRI:: SieianBorbeh- silipsadelransparen!aa mopiei prinrr-o metodologie maca ~ 33
contraepisteme Dan 'iEL'll\-\"\": 'iouaaristocra!:esauThomasPiketly ~ 37
Peter ST.\llYBR.\SS: HainaluiMarx ~ 42
starea prozei scurte DumitruAugustin DmlAN: Dormitorulalbaslru ~ 43
Mircea PaRA: Madonna tatara ~ SO
chinta roiala Medeea lANCU:",,':. ~ 53
Livia LUCAN·ARJOCA: Poeme ~ 54
Ofelia PRODAN: Poeme ~ 56
LiaFAUR: Poeme ~ 57
Adrian SUCIU: Poeme ~ 59
dosar musina Simona POPESCU: ~ 61
poeme dedicate lui m~lina Andrei BOOIU: ~ 63
ClaudiuKOMARTIN: ~ 64
Ligia DAN: ~ 64
loanMILEA: ~ 64
evocari, memorii, portrete, DanielPISCu:Peramorem ~ 65
epistole, etc. MariusOPREA: RapireadinSerai ~ 65
NicolaeCOANDE:Hokusaidesenandu-lpeMulina ~ 66
Aurel PANTEA;Surlsurile cau;tice aleunui tragedian ~ 67
MariusMIHE?: Sura;ulluiAlexandruMu;ina ~ 68
loan GRO~AN:Generosul risipitor ~ 69'
Gellu DORIAN:Schicadeponret ~ 70
Radu TUCULESCU:Regeledimine!ii,inpijamaroz". ~ 72
GelluDoRIAN: Schi\adeportret ~ 70
Petru CIMPOESU:0 amintire cuMusina ~ 73
VasileDANU: 'Uninrelectualpur;inge ~ 74
Dan TARANU:Remediipentru Tohu wa-bohu ~ 75
Ruxa~dralvANCESCU: Desprelilerarur:llivia\a ~ 78
Rodica!LIE: Un model .• 79
AdrianaBARBAT:SEvocareAlexandruMusina ~ 79
Traian~TEF: Unapellneler ~ 80 '. v •
AdrianAwl GHEORGHE:...poslbll recurs la Eplsrolarul de la Olanew.. i 81
Caius DOBRESCU:4 D ~ 83
Radu VANCU:AlexandruMulina, Supravie}uitorul ~ 87'
CatalinBADEA: FantasticulinoperaluiAlexandruMu~ina ~ 91
VirgilPoDoABA: Paradoxullui OrfeuDiscurs de situare ~ 92
Cristian LmscuEF: "Noul antropocentrism" ~ipoezia cotidianului ~ 98
MirceaMARTIN: Poetu!ranar ~ 103
MirceaA.DIACONU: AlexandruMu~ina.Omul~iopera ~ 104
Dan BogdanHANU: Wanted poems ~ 106
EmilianGALAICU-PAUN:Dupa22deani ~ 109
AI.CIsTELECAN:Eroticainnuce ~ III
loanMOLDOVAN: MusinaPoetulca "barbatsingursi rece" ~ 113
nu GheorgheMocu?A: UltimulMusina ~ 115 '
VasileSPIRlDoN: Semintedemusrnix ~ 117
Maria PILCHIN:Pink lit~rature s~u poezialn dresuri roz Intr-un poem de Mu~ina ~ 119
prozatorul fiction ClaudiuTuRCU~: UnpolOpdeparodii ~ 121. v .
••
eseistul, teoreticianul LiviuAl TONESEI:AlexandruMu~ma-poe~ulcummteteoretlcabnC1 ~ 123 .
Georgeta MOARC~S:Despre real, expenenla, emopecu teoretlClanulAlexandru Mu~ma ~ 123
CorneIMoRARU: Intre "teoria"?i "praetica" literaturii ~ 126
Mircea MUTHU:0 leorie apoeziei mod erne ~ 128
Liliana TRUTA:0 paradigmaobsedanta i 130
ConstantinPRICOP: SupravlelUireapnnhcpune ~ 132
RomulusBucUR: Teona?i/;aupraeuca ~ 133
Luca Pqu: Comribu}ie laliteranzarea, earn tirzioara, a bavardajelor noastre prelovilu}ionare ~ 133
Antonio PATRAS:Episrolarul unuiscriilOrnascut, nu facut ~ 138
KOCSISFrancisko: Despreun jurnal secreqi recuperarea lui ..: ~ 140
Senida POENARIU:Alexandru Mu?ma, profesorul meu de scnere crealOare ~ 141
Naomi!oNICA: Afoslprofesorulmeu ~ 144
Gheorghe ERIZANU:Pariullui AlexandrlJ Mu~ina ~ 145
loan CRISTESCU:AlexandruMusina-SFATUlTORUL ~ 145
VioreiMURE~AN: Cu A.M, pri~trehaiku-uri ~ 146
LarisaKoSAK: CalevaranduridespreA.M. - omul~iedirorul ~ 146
IgorURSENCO: AlexandruMu~ina?i fiefulbasarabean ~ 147
lecturi lulianBOLDEA: Memoriesiidentitatemulticulturala ~ 149
carte a straina Rodica GRIGORE:C<11alOri;poveslirori, cilitori ~ 151
cronica plastid Maria ZINTZ:Ion IA CUT -In ciilatoriade recuperare ainocen}ei pierdute ~ 154
cronica trendului Cilin CRAClUN:Indila: Dernierdance ~ 157
despre fotbal, cu adevarat FlorinPOENARU: Epoca Wenger ~ 158
retrospecli uni AngelaPREcuP: DintrecutulrevisteiVatra(I) ~ 161
ars legendi Dorin~TEFANESCU:IonPillat. "Jocurideimaginitotmaipure" ~ 168
Adriana MOICA: "Excesul devietuire" In Nimicitorullui Aure! Pantea ~ 171
sens giratoriu Ciprian VALCAN:Lumealmblln~itorilordebroa~te ~ 174
ideologica efementara CiprianBOGDAN: Ihaveadream.(Notforyou!)~ 176
up deschisa GabrielaFECEORU: Poem ~ 179
Simona·!oanaCuCUIAN: Ihaveadream.(Notforyou!) ~ 180
talmes-balmes ~ 189
con'tra-toile TudoriOVIAN: !iamscosgheara • fnleclllrailliLlIcinllPe1n ~ 192
MU~INA
numar coordonat de virgil podoaba
cele doua carti circumscrise genului epistolar. Acolo, 11
gasim pe AM 'in toate starile sale. E precis ca un chirurg
~i nemilos ca un uciga~ de bivoli. E rau, adesea rau
de tot, Insa niciodata nedrept. E original 'in judecati ~i
nonconformist. Oar eu cred, ca ~i el, ca ne-am odihnit
cu asupra de masura 'in locuri comune ~i conformisme
'in ceea ce ne prive~te - ca generatie, ca fragment al
timpului ~i ca natiune. Pentru ca nu este yorba doar
despre generatia noastra, nici numai despre literatura,
ci cam despre 'intreaga noastra cultura, sa-i spunem,
modema de~i, 'in ce prive~te modemitatea acesteia, are
~i Sandu 'intrebarile sale, Ie am ~i eu pe ale mele, uneori
acelea~i. Ba, a~ spune, nu scapa nici Europa - de ieri,
de azi ~i chiar viitoare. Oaca m-ar 'intreba cineva care
s'int cartile indispensabile pentru a 'intelege ultima suta
~i vreo cincizeci de ani din istoria noastra, a~ raspunde
pe loc - Scrisori catre V. Alecsandri ~i cele doua
volume epistolar-balneare ale lui Alexandru Mu~ina.
Oaca ar fi loc de trei, a~ adauga Amintirile colonelului
Locusteanu ... Am senzatia ca "reactiunea" a fost mai
buna dedt "rivalutiunea" 'in radiografierea raului din
sinele nostru. Pe Scrisorile unui geniu balnear, Sandu
mi-a scris dedicatia: "Poetului, eseistului, prozatorului,
prietenului Liviu Antonesei, cu aceea~i simpatie
(trans)generationsita a lui A. M., aceste noi dovezi de
genialitate ardeleana (actualizata, ce-i drept, doar 'in
Oltenia profunda ~i sub tratament)! 2. 07. 2009". Sigur
ca Sandu este autoironic, nu aceasta este problema,
problema adevarata este aceea ca genialitatea cu pricina
chiar este acolo, 'in exception ale Ie sale scrisori. Nu pot
fi dedt invidios pe Cis, Virgil, alti destinatari indireeti
sau episodici ca au citit, fiecare partea lui, 'inaintea mea,
Inaintea noastra a tuturor, aceste capodopere estivale. Iar
cei care VOl' sa vada cum functioneaza, fie ~i 'in conditii
balneare, 0 minte cu adevarat libera, nu au alta solutie
dedt sa pomeasca imediat 'in cautarea aces tor epistole ...
Georgeta MOARCAS
Despre real, experienta, emotie eu
teoretieianul Alexandru Mu~ina
Revenind 'in Teoria $i practica literaturii la
preocuparea sa mai veche de a defini specificul
poeziei moderne, Alexandru Mu~ina ne orienteaza ~i
ne organizeaza Inca de la 'inceputul volumului lectura
eseurilor sale despre poezie. Dimensiunea cronologica
este cu siguranta un reper important acum dar putem
urmari mai ales dezvoltarea progresiva a unei teme
pe care a~ numi-o cea a reinstaurarii experientei.
Scriind 'in doua timpuri istorice diferite, mai 'intai cel
al cotidianului sufocant comunist, apoi cel al veselei
apocalipse post-decembriste, miza poeziei sale nu se
schimba. In mod programatic, eseul "Prolegomene
asupra poeziei secolului XXI" contine spre 'inceputul
sau aceste cuvinte: "Acum mai bine de 20 de ani
am piedat pentru «poezia cotidianului» ~i <moul
antropocentrism». Erau mizele mele, era tipul de
poezie 'in care credeam ~i cred; mai mult, mi se parea
singurul drum fertil, singurulmod prin care poezia sa
mai fie real mente importanta pentru oameni." (Teoria
$i practica literaturii 10).
Insa'in 2013 Alexandru Mu~inaalege sa distribuie
accentele diferit. Oaca 'in "Poezia cotidianului" ~i
"Noul antropocentrism" interesul sau fervent polemic
era pentru poezia lucrurilor "de aici ~i de acum", pentru
implicarea senzoriala a poetului 'in realul imediat ~i
pentru poetul ca fiinta integrala iar Paradigma poeziei
moderne privea analiza cuprinzatoare a schimbarilor
aduse de modernitate asupra instantelor poeziei ~i
provocarilor carora trebuie sa le raspunda poetul
modern, 'in "Prolegomene asupra poeziei secolului
XXI", asupra careia am decis sa ma opresc 'in acest
scurt comentariu, observam 0 repliere 'inspre inefabilul
emotiei poetice. Oar replierea nu 'inseamna pentru
Alexandru Mu~ina 'inchidere, fie 'in preocuparea
pentru na~terea textului poetic din foua plasmatica a
limbajului, fie 'in emotia poetica vazuta ca nepractica.
Oimpotriva, definirile asupra carora insista
Mu~ina, toate variatiuni memorabile ale acestei
teme, privesc emotia ca fiind relationala. Instituind
~i deriviind dintr-un raport fundamental al poetului
cu realitatea, emotia este succedaneul experientei.
Ne re'intoarcem pe 0 cale ocolita dar cu atat mai
profitabila la 0 veche idee expusa 'in anii 'SO 'in "Poezia
cotidianului": "traim 'intr-o alta lume a senzatiilor,
lume pe care abia 'invatam a 0 cunoa~te. Cuvintele, ele
'insele, nu mai desemneaza acele~i realitati senzoriale,
de aceea trebuiesc «retestate», 'impreuna cu contextele
lor." ("Poezia cotidianului" S)
Oescoperim a~adar 'increderea nemasurata ~i
obsesiva a poetului Alexandru Mu~ina 'in posibilitatile
de renovare a limbajului poetic pornind de la energia
senzoriala a unui trup ce 'i~i cauta ~i el regenerarea ~i
care descopera 0 noua lume. Oe aici recurenta imaginii
"senzorului obosit", de 'intiilnit 'in poezia sa 'inca din
ultimul deceniu comunist.
Este interesant ered ~i important de urmarit cum
s-a modificat 'in timp raportarea lui Alexandru Mu~ina
- deoeamdata 'in calitate de teoretician at poeziei - la
o 'intreaga constelatie alcatuita din real, experienta,
emotie.
, In cele doua texte din anii 'SO mentionate mai sus
Alexandru Mu~ina avea 'in vedere ca prin explorarea
poetica a "banalul cotidian" acesta sa devina deodata
fertil ~i sa-~i dezvaluie disponibilitatile infinite: "Sub
crusta obi~nuintelor, a rutinei ~i a cuvintelor uzate,
colcaie 0 lume mirifica de senzatii ~i sentimente, 0
«realitate feerica»; poetul va descoperi (sau 'inscena)
adevarate epifanii ale banalului. Toate aces tea exista in
noi." ("Poezia cotidianului" 9, s.m.) Anticipa a~adar nu
numai atingerea unei laturi fericite a vietii, la care doar
poetul putea ajunge sau 0 putea inventa dar ~i faptul
ca va fi posibila reinstaurarea unui sens, resacralizarea
existentei, recuperarea centralitatii individului
transformat In fanto~a de un sistem totalitar.
Era foarte vie atunci Increderea romantica
In puterea transfiguratoare a adevaratului poet al
cotidianului care "ne va arata «gradinile suspendate»
din debaraua sufletului blazat." ("Poezia cotidianului"
9) jar acest poet, el este deocamdata 0 individualitate
privilegiata, cu posibilitati auto-regeneratoare ~i
restauratoare, cu senti mente nesofisticate, senzatii
nemediate, privire directa. In alt loc din "Noul
antropocentrism" Mu~ina nume~te "claritatea privirii"
drept una din trasaturile esentiale ale poeziei noului
antropocentrism, convins fiind ca "centrarea pe
fiinta umana, In datele ei concrete, fizic-senzoriale,
pe existenta noastra de aici ~i de acum" ("Noul
antropocentrism" 13) produce 0 Improspatare a Inrobirii imaginatiei tinerilor. Oar eeea ee este relevant
poeziei, 0 poezie vie.
Este evidenta miza lui Alexandru Mu~ina:
o poetica a autenticitatii vazuta ca 0 noua ~ansa a
omului dar ~i a poeziei, In orizontul mai larg al unei
contra-culturi est-europene care I~i propune sa re-
echilibreze Increderea In tehnologie printr-o ~ansa
egala acordata spiritualitatii corpului. 0 autenticitate
fondata pe explorarea senzorialitatii, In Incercarea de
a giindi "omul concret, integral ~i ireductibil", ("Noul
antropocentrism" 13) aceasta este direqia comuna a
~colii de la Bra~ov In anii ' 80. Efervescenta intelectuala
~i emotionala care se poate simti cu u~urinta In spatele
acestor texte, datorata In parte ~i intentiei de manifest
impusa ideilor sale, se schimba In volumul publicat In
2013.
Modificarea radicala prive~te accentul pus pe
emotia poetica, semnele de Intrebare tot mai dese cu
privire la posibilitatea ei de a mai exista In conditiile
degradarii calitatii substantei experientei. Sigur ca
saracirea experientei este 0 tema intrinsec legata de
problema modernitatii ~i a traumelor aduse de ea, cu
fi liatii multiple spre experienta bruta a vietii de zi cu zi
~i a modului In care aceasta nu mai poate fi relevanta
pentru generatii1e urmatoare, lipsita fiind de autoritate
~i devenind netransmisibila.
Oar, cumva ironic, de~i inteligibil acum In
perspectiva ecuatiei experienta - emotie poetica,
pentru Alexandru Mu~ina experienta era Inca posibila
In cotidianul tern ~i apasator al ultimului deceniu
comunist, dar nu ~i In lumea prezentului transformat
Intr-un "imens Muzeu (sau 0 imensa arhiva), continuat
de, asociat cu un Pare Tematic ~i/sau lntreprindere
(Magazin) de nivel planetar" (Teoria Si practica
literaturii 16) care 0 anihileaza definitiv.
Este evident ca centrul de greutate al afirmatiilor
lui Mu~ina este reprezentat de poet ~i de articulatii1e
lui interioare, In masura In care angajarea In explorarea
complexa a lumii de azi, ce define~te neechivoc poezia
moderna a fost Inlocuita de simpla cautare a distraqiilor
tari dar superficiale. Oistanta de la experien{ii la thrill
este de fapt distanta de la 0 lume In care poezia mai
era posibila la 0 lume In care poezia e amenintata sa
dispara.
Contemporaneitatea definita ca Pare Tematic
nu urmare~te altceva deciit stereotipizarea reaqiilor
emotionale, distrugfmd astfel potentialul poetic al
individului. Oe~i Alexandru Mu~ina folose~te termenii
propu~i - Muzeu, Pare Tematic, Intreprindere/Magazin
- In sensu I lor cultural-metaforic, cu referinta stricta
la dimpul poeziei, prin interpretarea literala obtinem 0
extindere binevenita a sensurilor lor.
Analiziind structura ~i intentiile cu care este
construit un Pare Tematic, Niek Stanley apeleaza la
coneeptulln liZ In analizele dedicate aeestui subiect de
"hedonism ealculat". Argumentele altor eereetatori vad
In Parcul Tematic loeuri ale constriingerii eulturale ~i ale
controlului, exemple triste ale manipularii maselor ~i a
pentru diseutia no astra vine ca 0 rafinare a acestor
teme, pentru ea parcul tematic "simplifica ~i of era
experienta In moduri aseptice". (Stanley, 28) Pareursul
obligatoriu dintr-un pare tematie este proieetat aviindu-
se In vedere comprimarea psihicului partieipanti10r,
prin alternanta momentelor de intensitate maxima cu
eele de deeompresie. "Oesign-ul nu este altceva deeiit
o fantezie stereotipizata. In timp ee indivizii pot erede
ca forma lor de experimentare este uniea, personala,
de fapt ea este doar un raspuns standardizat", automat,
bazat pe reaqiile individuale date de "proeesarea
emotionala" (Stanley, 28)
Pentru 0 libertate totala a experimentarii ~i pentru
Inerederea nemasurata In puterile anarhiee ale poetului
manifestiindu-se Impotriva sistemelor lumii literare se
pronunta Alexandru Mu~ina atunei cand scrie "poezia
vie, adevarata, eare se (va) na~te se opune Muzeului,
dar ~i Parcului Tematic sau Show-ului". (Teoria Si
practica literaturii 33) Pentru ca doar ea "exprima,
reface 0 rela/ie profunda, emotional a eu «exteriorul»,
tensiunea pe eare acesta 0 genereaza In «interior»."
(Teoria Si practica literaturii 32) Relationarea eu
realitatea, experienta, emotia sunt obligatorii pentru 0
poezie vie.
Ideea' centrala asociata conceptului de "nou
antropoeentrism", "noLl umanism", tare II anima cu
o pLlternicii tendinta de rezistenta la uniformizare,
eomunista sau consumerista, se fondeaza pe
descoperirea ~i past rare a sensibilitatii fiintei umane, pe
asumarea mieroistoriei, a biografismului, a punetului
de vedere ireductibil, dar transmisibil prin poezie.
Bibliografie
Alexandru Mu~ina. Unde se qflo poezia?, Arhipelag,
Targu Mure~. 1996
Alexandru Mu~ina, Teoria :ji practica literaturii,
Muzeul Literaturii Romfme,Bucure~ti, 2013
Nick Stanley, "Out of this World: Theme Parks'
Contribution to a Redefined Aesthetics and Educational
Practice", International Journal of Art & Design Education,
Feb. 2002. Vo!.21 Issue J, p. 24-35