Pe parcursul a aproape trei decenii, de la schimbarea de regim din 1989,
România a parcurs transformări economice, sociale și politice majore. Această perioadă a fost martorul unor momente remarcabile care au influențat mediul nostru economic și au stabilit, în egală măsură, noi traiectorii de dezvoltare, cum ar fi aderarea la NATO în martie 2004 și aderarea la UE în ianuarie 2007. Am trecut, de asemenea, prin unele evenimente dramatice, cum ar fi ample mișcări sociale, crize economice dar și instabilitate politică; tot ceea ce o nouă societate resimte atunci când luptă să se adapteze noilor paradigme ale capitalismului. Diversele economii ale lumii se află în stadii diferite ale ciclului economic, iar ultima economie care transmite semnalul că intră în faza de „boom” este cea a Europei de vest. O analiză arată că deja economiile din țările Europei Centrale și de Est, inclusiv cea a României, evoluează peste potențial. Creșterea economică a României se va diminua în perioada următoare, pe măsură ce creșterea consumului privat va încetini si balanța negativă a exporturilor nete va crește. Produsul intern brut (PIB) este așteptat să crească mai moderat în anii următori, estimările Comisiei Europene fiind de 3,6% pentru 2018, 3,8% în 2019 și 3,6% în 2020. Conform previziunilor economice, principalul motor al economiei, consumul privat, este în mod clar slăbit, în principal din cauza inflației care continuă să fie la un nivel ridicat. La acest fapt au contribuit cresterea prețurilor la energie și efectele tot mai reduse ale politicilor publice care vizau creșterea veniturilor populației. În această perioada, investițiile vor rămâne la un nivel redus în România, dacă nu se îmbunătățește absorbția fondurilor europene. Deficitul bugetar al României va continua să crească și va trece de valoarea de 3% din PIB, în special din cauza majorărilor semnificative ale salariilor și pensiilor din sistemul public. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la cele mai ridicate valori din UE în perioada 2018-2020, crescând de la 3,3% în 2018, la 3,4% anul viitor, respectiv 4,7% în 2020. În timp ce șomajul este așteptat să rămână în continuare la un nivel redus, piața muncii va continua să fie una tensionată. Inflația a atins punctul culminant în primăvara anului 2018, dar se va tempera în anii următori. Totodată, datoria publică va urca, de la 35,1% anul acesta, la 38,2% în 2020. Sunt câteva dintre previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene. În aceeași perioadă la nivelul Uniunii Europene, se preconizează o creștere economică de 2,2% în 2018, 2,0% în 2019 și 1,9% în 2020. Deficitul public va crește de la 0,6% din PIB în 2018 la 0,8% în 2019, urmând apoi să scadă la 0,6% în 2020. Condițiile de pe piața forței de muncă au continuat să se îmbunătățească în prima jumătate a anului 2018, creșterea ocupării forței de muncă rămânând constantă, chiar și în condițiile diminuării creșterii economice. Situația internațională excepțional de favorabilă din 2017 a contribuit la susținerea unei activității economice puternice și a investițiilor. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului. Acest scenariu de referință este însă supus unui număr de riscuri negative.Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor consta într-o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația în cadrul previziunilor economice intermediare din iarna anului 2019, care vor fi publicate în luna februarie a anului 2020. Începând cu acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei seturi de previziuni cuprinzătoare (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE. Această modificare marchează revenirea la ritmul de publicare a previziunilor adoptat anterior de Comisie și realiniază calendarul previziunilor Comisiei la cel al altor instituții (de exemplu, al Băncii Centrale Europene, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Politica regională a Uniunii Europene a finanțat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creșterii economice şi crearea de locuri de muncă, aducând astfel beneficii statelor membre şi Uniunii în ansamblu. Politica regională are un impact puternic pentru îmbunătățirea calității vieții prin investiții strategice. Programul Operațional Regional 2014- 2020 şi-a fixat ca obiectiv general ,,creșterea competitivității economice şi îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor”, şi mai multe dintre axele prioritare ale programului se adresează direct factorilor economici de la nivelul Romaniei și vizează în mod direct creșterea economica Ciclul de afaceri, cunoscut și ca ciclul economic sau ciclul comercial, este mișcarea descendentă și ascendentă a produsului intern brut (PIB) în jurul tendinței sale de creștere pe termen lung. Ciclul economic este perioada cuprinsă între alternanța succesivă a fazelor de diminuare și de creștere a activității economice. Activitățile economice nu evoluează uniform, lunar, ci cunosc anumite fluctuații. Fluctuațiile activității economice sunt: • sezoniere: datorate unor cauze naturale, previzibile (ex. în agricultura) • accidentale: datorate unor factori aleatorii (ex. cataclisme, inundații, cutremure, razboaie) • ciclice: datorate unor factori interni proprii activității economice și care se repetă la anumite intervale de timp fară a putea fi încadrate în niște termene exacte, riguroase.