Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate
a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeele sale, Iliada și Odiseea, tradiții, fragmente și
motive din mituri vechi și cântece populare.

Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de
cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 I.C. (date deja menționate de către
Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta
îl relatează.

Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii
și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon
sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective
sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație
victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă.

În cele 24 de cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie
excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama
și preferă o moarte glorioasă unei vieți tihnite, însă este neîndurător, refuzând familiei
dușmanului său până și consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl umanizează însă prietenia
pentru Patrocle.

Ahile întruchipează virtuțile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă războiul și nu
luptă pentru glorie, ci pentru a-și apăra cetatea; este iubitor de pace și de rațiune. Figurile celor
doi eroi reies și din cuvintele pe care și le adresează înainte de luptă - procedeu des folosit de
Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp
ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet frecvent
legat de numele personajului respectiv, de exemplu "șoimanul Ahile".

Personajele sunt prezentate în mișcare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive

referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoșător al armelor unui erou, ca în cazul lui
Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situații contribuie și comparația, care la Homer este
dezvoltată pe mai multe versuri.

Alături de eroi intervin și zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl apără pe
Ahile de sulița lui Hector, iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceață deasă spre a-l feri de
mânia Peleianului.

Cele două epopei homerice (Iliada și Odiseea) au fost traduse în limba română de George Murnu.

[modificare] Rezumat
Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniți din toată Grecia cu
troienii și aliații acestora. În fața cetății fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe
plajă și le servesc drept tabără.

[modificare] Cântul I

Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului troian al lui

Apollo. Furios, zeul răspândește ciumă și boli în tabăra aheilor. Ghicitorul Calchas dezvăluie
cauza bolii, iar Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera. Regele consimte, însă
decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat, acesta hotărăște să se retragă
din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor săi. Totodată el îi cere mamei sale,
Thetis, să obțină de la Zeus promisiunea unei victorii a troienilor.

[modificare] Cântul II

Înșelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezește sigur de victoria trupelor
sale. Povestește acest vis aliaților săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface a dori să părăsească
sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege al Itacăi, reușeșste să îi
împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii, veniți cu un număr mare de vase
din întreaga Grecie vor face față căpeteniilor troieni și aliaților acestora, dardanieni, pelasgieni,
lycieni și traci.

[modificare] Cântul III

Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau, căruia îi furase
soția, pe Elena, declanșând astfel conflictul. Ca urmare a reproșurilor dure ale fratelui său,
viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuși cu Menelau. Duelul are loc,
Menelau, luptător experimentat, căpătând cu ușurință avantaj în fața fragilului și tânărlui Paris.
Însă acesta este salvat de la moartea sigură ce îl amenința prin intervenția divină a Afroditei, care
îl scoate din luptă și îl trimite în Troia.

[modificare] Cântul IV

În Olimp, Zeus dorește să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a redobândi pacea și a
salva astfel orașul. Însă Hera, care dorește cu ardoare victoria aheilor, îi cere Atenei să îi împingă
pe troieni să nu-și respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge atunci pe Pandare să tragă în
Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistițiul, ceea ce de altfel se și întâmplă. Revizuindu-și
trupele, Agamemnon îi îndeamnă la luptă pe cei mai mari comandanți ai săi — Idomeneus, cei
doi Ajax (Ajax fiul lui Telamon și Ajax fiul lui Oïlée), Nestor, Ulise și Diomede — și luptele
reîncep.

[modificare] Cântul V

În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular se evidențiază
Diomede, susținut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare și care îl rănește pe Eneas
și pe mama acestuia, zeița Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă: Apollo îl
salvează pe Eneas și îl trimite pe fratele său să se angajeze în luptă alături de troieni. Hector,
înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, își duce trupele în luptă. Îngrijorate de această întorsătură de
situație, Hera și Atena se înarmează și își oferă ajutorul aheilor apărați de către Ares, care este la
rândul lui rănit de Diomede. Într-un sfârșit, zeii și zeițele urcă în Olimp pentru a judeca acest
conflict în fața lui Zeus.

[modificare] Cântul VI

Hector se intoarce în Troia și îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiței Atena, rugând-o
să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector pornește spre palatul fratelui său, Paris.

Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta îi răspunde că
atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca, soția sa, și fiul său
Astyanax îl roagă plângând să nu mai plece la luptă fiindcă se tem de pierirea sa. Însă Hector nu
ascultă de rugile acestora și, înainte de a pleca la luptă, îi roagă pe zei să aibă grijă de soția și fiul
său. La porțile cetății Hector îl întâlnește pe Paris care era gata de luptă.

[modificare] Cântul VII

Atena și Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul Helenus află de sfătuirea zeilor și îl
sfătuiește pe Hector ce să facă. Hector îi provoacă astfel pe conducătorii greci la duel. Ca urmare
a tragerii la sorți, urmează ca Ajax, fiul lui Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopții, niciunul
dintre ei nu este declarat învingător, deși Hector este rănit. Se decide o pauză temporară. Se
profită de aceasta pentru îngroparea numeroșilor morți de pe câmpul de luptă.

[modificare] Cântul VIII

Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus foloseste cântarul norocului pentru a
vedea pe cine va ajuta . Se pare că norocul era de partea troienilor . În timpul luptei grecii fug
deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja
corăbiile . Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare .

[modificare] Cântul IX

După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon . Acolo Agamemnon își dă seama
că doar un lucru îl poate face învingător : Ahile . Nestor , Ajax si Ulise hotărăsc să plece la cortul
ui Ahile . Ajunși acolo cei trei beau impreună cu Ahile deși nu se termină cu bine deoarece Ahile
refuză să se întoarcă .

[modificare] Cântul X

În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană oamenii aleși pentru această misiune
fiind Ulise și Diomede . Acolo află că dușmanii au chemat aliați . Cei doi omoară cateva
persoane si fug cu doi cai .

[modificare] Cântul XI
Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou . Ca in cele din ziua precedentă troienii domină lupta
și chiar îl rănesc pe Agamemnon . Văzand ca grecii sunt în pericol Ahile îl trimite pe Patrocle la
cortul lui Nestor . Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocle)
îmbrăcat în armura stăpânului său . După conversație Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui
Ahile .

[modificare] Cântul XII

În timpul bătăliei Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor
vor fi omorâți fără milă . Deși vede semnul Hector continuă să înainteze . Încetul cu încetul zidul
era cucerit de troieni și se pare că grecii aveau nvoie de un miracol ca să fie salvați .

[modificare] Cântul XIII

Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care îi ajută pe
greci în luptă . Hector merge cu armata spre corăbii deși grecii îi primesc cu urlete sălbatice .

[modificare] Cântul XIV

Știind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă , Hera îl roagă pe Somn , fratele Morții să îl
adoarmă pe Zeus . Somnul acceptă deoarce Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații .
În acest fel Poseidon îi ajută pe greci . În timpul luptei Ajax îl lovește pe Hector cu un bolovan în
cap , făcândul sa-și piarda cunoștința . Astfel grecii prind curaj . Troienii se retrag și pierd tot
teritoriul câștigat .

[modificare] Cântul XV

Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera .Ca să nu se mai aștepte la alte
inșselătorii Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă : acesta vrea ca troienii să caștige lupta pentru a
le arăta grecilor că fără Ahile aceștia nu pot câștiga lupta ; atunci se va întoarce Ahile și el (Zeus)
va hotărî ca Troia să fie cucerită . Așa dar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor . Hector își
revine , iar troienii se întorc la luptă . Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața
corăbiilor .

[modificare] Cântul XVI

În timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă .
Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni și pentru a-i readuce
onoarea lui Ahile . Astfel pleacă spre câmpul de luptă .

[modificare] Cântul XVII

Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deși este lovit de o lance . Hector , văzându-l , îl străpunge cu
o lance în burtă . Așa și-a găsit Patrocle sfârșitul . Grecii se luptau pentru trupul lui Patrocle , în
timp ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile pentru a-i da veștile .
[modificare] Cântul XVIII

Ahile primește veștile și poarta o discuție cu mama sa Thetys . Acesta o roagă pe mama sa să-i
ceară lui Hefaistos o nouă armură mult mai frumoasă și mai puternică decât cea purtată de
Patrocle . Tot mama sa îi spune să se ducă pe câmpul de luptă și să ia trupul prietenului său fără
arme . Astfel Ahile se duce la luptă și îi face pe troieni să fugă prin urletele acestuia . Așa Ahile
ia trupul și îi promite promite lui Patrocle că îl va ucide pe Hector .

[modificare] Cântul XIX

Ahile primește armura și hotărăște sa se împace cu Agamemnon . Grecii pleaca împreună cu

Ahile la luptă . Eroul scoate un strigăt și în fața tuturor grecilor acesta se îndreaptă spre zidurile
de necucerit ale Troiei .

[modificare] Cântul XX

"Acum se hotărăște soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat permisiunea zeilor de a
interveni în luptă . Atena , Poseidon , Hefaistos și Hera de partea grecilor , iar Afrodita , Ares ,
Apollo și Artemis de partea troienilor . Revenim la lupta muritorilor . Ahile ajunge să se lupte cu
Aeneas , dar Poseidon știind că Ahile îl va omorî , îl retrage pe Aeneas din luptă pentru că pe
acest erou îl aștepta o soartă măreață . Apare Hector , iar așa începe un nou duel . Hector era
aproape de al omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit Atena . Ahile încearcă să atace , deși la
rândul lui , Hector este salvat de Apollo .

[modificare] Cântul XXI

Ahile ucidea toți troienii ce-i apăreau în cale . Acesta îi fugărește furios pe dușmani chiar și prin
apele râului . Văzând ce mizerie a cauzat în ape , râul umflă apele care erau aproape să-l omoare
pe Ahile . Și chiar așa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi intervenit Hefaistos . În timpul luptei , între
zei are loc o înfruntare . Printre zeii din Olimp nu se afla Apollo . Acesta intrase în Troia . Priam
le ordonă troienilor să deschidă porțile pentru ca soldații să intre in cetate . Apollo ia înfățișarea
unui troian pentru a-i distrage atenția lui Ahile (pentru ca el să nu intre în cetate) . Planul a
funcționat , iar troienii au intrat in cetate .

[modificare] Cântul XXII

Se pare că ceva neașteptat s-a întâmplat . Un singur troian a rămas afară ; acela era Hector .
Troienii îl imploră să intre și el . Evident , așa Troia putea fi cucerită dacă Hector ar fi murit .
Acesta refuză , iar pe câmpie se așterne o tăcere deplină . Ahile era față în față cu Hector .
Văzând cum dușmanul de moarte înaintează , pe troian îl lasă curajul . Ahile era înconjurat de o
lumină divină ; asta era cauza fricii . Hector o ia la fugă înconjurând de trei ori zidurile cetății .
Zeus folosește iar un cântar pentru a vedea cine va supraviețui . Se pare că lui Hector i-a venit
rândul să moară . Atunci , Atena luă înfățișarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea și o
aruncă in dușman . Nu reușește . Îi cere lancea fratelui , deși lângă el nu se afla nimeni . Era o
capcană . Atunci Ahile luă din nou lancea și îl nimeri pe Hector în gât . Ahile leagă trupul de car
și pleacă .
[modificare] Cântul XXIII

Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de război în cinstea lui Patrocle .

[modificare] Cântul XXIV ( ultimul cânt )

Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam se duce la cortul lui Ahile pentru a cere
trupul fiului său . Ahile acceptă rugămintea . Timp de douăsprezece zile grecii n-au mai luptat
pentru că troienii au adus onoruri viteazului lor luptător . Dupa cele douăsprezece zile Ulise pune
la cale un șiretlic . Grecii se prefac că pleacă și lasă pe țărm un cal de lemn în care se află cei mai
puternici luptători . Troienii crezând că e un dar de la zei îl aduc în cetate . Grecii au ieșit și au
deschis porțile . Atunci ei au năvălit și au cucerit Troia , dar l-au pierdut pe marele Ahile

Cselekmény:

A háború a szép Heléna miatt tört ki, aki Meneláosz spártai király felesége volt, de beleszeretett
a trójai Parisz hercegbe és elszökött vele.

Tróját már tíz éve hiába ostromolják a görögök és ekkor Apollón még dögvészt is bocsát rájuk,
mert megsértették egyik papját. Akhilleusz követeli a hadi gyűlésen, hogy Agamemnón adja
vissza a papnak foglyul ejtett lányát, és fogadja el helyette a bőséges váltságdíjat. Agamemnón
azonban ellenszegül Akhilleusz kérésének és erőszakkal elveszi tőle szeretett papnőjét,
Briszéiszt. Akhilleusz erre megtagadja további részvételét a harcokban és rá akarja döbbenteni
Agamemnónt, hogy nélküle nem nyerhet. Méltó elégtételt követel a súlyos sértés fejében.
Akhilleusz félig isteni származású volt, ezért megkérte anyját, Thetiszt, hogy eszközölje ki
Zeusznál, a főistennél, hogy sorozatos vereségek érjék a görögöket.

A görögök kezdetben még csak boldogulnak valahogy, különösen Diomédésznek és Héra

istennőnek köszönhetően, de nem hosszú távon nem sokat tehetnek Zeusz akarata ellen. Hektór,
a trójai királyfi visszaveri a görög támadásokat és ellencsapást mér az ellenségre. Még a tábor
köré épített erődöt is sikerül bevenniük a trójaiaknak és a görög hajóhadakat is elkezdték
felgyújtani, hogy ne tudjanak visszatérni a görögök hazájukba.

Agamemnón belátja, hogy semmire nem megy Akhilleusz segítsége nélkül, de ő azért sem adja
be a derekát. Nem hajlandó harcolni és kockáztatni az életét. Abba azonban beleegyezik, hogy
Patroklosz az ő páncélját viselve megküzdjön az ellenséggel. Vissza is verik a trójaiakat egészen
a város faláig, de Hektór legyőzi és megöli az ifjút, és elveszi a fegyvereit.

Ez az eset már Akhilleuszt haragját is felkorbácsolja és bosszút fogad. Patroklosz a legjobb

barátja volt, gyermekkoruk óta ismerték egymást. Thetisz kérésére maga Héphaisztosz, az
istenek kovácsa készít számára isteni fegyvereket. Akhilleusz olyan vérszomjas gyilkolásba
kezd, mely nem tetszik még az isteneknek sem. Hektórt is megöli, aki a legnagyobb hősnek
számított a trójaiak között és holttestét meggyalázza. Kocsija után köti és úgy vonszolja a
porban. Akhilleusz tudja, hogy tette nem marad következmények nélkül... Az ő választása volt,
hogy inkább fiatalon meghal, de örök dicsőséggel társuljon a neve, minthogy öregen, de
ismeretlenül teljen az élete.
Az éj leple alatt Priamosz király Akhilleusz sátrába lép és fia testéért könyörög. Hektór temetése
miatt 12 napos fegyverszünetet rendelnek el.

Akhilleusz pajzsa nagy jelentőséggel bír, nem csak azért, mert Héphaisztosz kovácsolta, hanem
mert az élet minden területéről képeket kalapált bele. Megörökítette a vitát, harcot, táncot.
Halálát végül Parisz herceg okozza majd, aki egy mérgezett nyilat lő egyetlen sebezhető
pontjába, a sarkába. A nyíl Apollóntól származik.

Az eseményekben végül a híres trójai faló hozza meg a fordulatot. A görögök építettek egy
hatalmas falovat és 30 legjobb harcosuk mászott bele. A tengerpartra érkező trójaiak az istenek
ajándékának tekintették, és a városba vontatták, pedig Laokón még figyelmeztette is őket, hogy
féljenek a görögöktől, még ha ajándékot is hoznak. A trójaiak azonban ünnepséget rendeztek,
mivel azt hitték, hogy győztek - a görög hajók menekülést színleltek - és amikor mindenki
elaludt a sok bortól, kimásztak a lóból, kinyitották a többieknek a kaput és elfoglalták a várost. A
faló egyébként Odüsszeusz ötlete volt, tehát az ő leleményességének köszönhették, hogy ha
erővel nem is, de csellel sikerült megnyerniük a háborút.

Odisea:

Sfatul zeilor hotărăște că Odiseu (Ulise) se poate întoarce acasă. Mesagerul zeilor, Hermes, îi
poruncește aceasta nimfei Calipso care, după șapte ani, îl lasă pe Odiseu să părăsească insula.
Între timp zeița Atena, preschimbată în Mentor, un prieten de-al lui Ulise, îl sfătuiește pe
Telemah să pornească în căutarea tatălui său dispărut.

În versurile următoare, pe o plută construită de el, eroul principal părăsește insula nimfei
Calipso. Dușmanul său, Poseidon, zeul mărilor, distruge printr-o furtună pluta lui Odiseu, care
ajunge pe insula Scheria, unde este primit cu prietenie de Nausicaa, fiica regelui feacilor; ajuns
aici, el își povestește pățaniile.

Căutările fiului său, Telemah, sunt zadarnice, și confruntarea mamei sale, Penelopa, cu pețitorii
devine tot mai acută. Zeița Atena îl preschimbă pe Odiseu într-un cerșetor, pentru a-l proteja de
dușmănia pețitorilor soției sale. După douăzeci de ani, deghizat în cerșetor, acesta va fi
recunoscut numai de câinele său bătrân, Argos. Odiseu se pregătește în taină pentru întrecerea
pețitorilor cu arcul, trofeul învingătorului urmând să fie Penelopa, soția lui Odiseu. Cu ajutorul
lui Telemah și al păstorului Eumaios, Ulise reușește să pedepsească pețitorii.

Peripețiile lui Odiseu încep după ce părăsește, cu 12 corăbii, ruinele orașului Troia, jefuindu-i pe
tracii kikoni, aliații Troiei, de care vor fi ulterior alungați. Ajunși pe insula Lotofagilor, unii din
însoțitorii lui mănâncă din fructele lor, uitându-și patria, Itaca. Cei rămași ajung, împreună cu
Ulise, pe insula ciclopilor, uriași cu un singur ochi în frunte. Ulise și echipajul său au intrat în
peștera ciclopului, unde au găsit bucăți mari de brânză și mult vin. Bucuroși că au găsit mâncare
și băutură, s-au ospătat până cand au simtit că se cutremură pământul sub ei, și s-au ascuns în
peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, barează ieșirea din peștera sa. Fiind
în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un
buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui
Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl
cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a spus că a fost orbit.
Aceștia l-au întrebat cine l-a orbit. Evident, răspunsul a fost „nimeni”. Ceilalți ciclopi, enervați
peste măsură, i-au răspuns că de ce i-a mai chemat dacă nu l-a orbit nimeni, și au plecat la
peșterile lor. Fuga grecilor este îngreunată de valurile mari, produse de stâncile aruncate în mare
de ciclopul orb.

De la Eol, zeul vântului, Odiseu primește în dar un sac cu vânturi. Ajunși aproape de casă,
însoțitorii săi, curioși, deschid sacul: se pornește o furtună care-i mână din nou departe de casă.
Astfel ajung pe insula vrăjitoarei Circe, care îi preschimbă pe însoțitorii lui Odiseu în porci, iar
pe acesta îl reține prin farmecele sale. Va fi dezlegat de acestea prin intervenția lui Hermes,
mesagerul zeilor, care între timp i-a iertat pentru distrugerea Troiei.

Întoarcerea acasă este îngreunată și de sirene, ale căror glasuri fermecate duc corăbierii la pieire,
ademenindu-i să își zdrobească corăbiile de stânci. Curios să afle cum sună cântecul sirenelor,
Ulise le cere marinarilor săi să își astupe urechile cu ceară de albine, iar pe el să îl lege de catarg,
precizând că nu trebuie să fie dezlegat cu nici un preț. Astfel reușește să asculte cântecul
sirenelor, evitând însă pericolul scufundării corăbiei. Împreună cu echipajul său, Odiseu izbutește
să traverseze cu bine și strâmtoarea dintre cei doi monștri, Scilla și Caribda.

Înfometați, ajung pe insula lui Helios, zeul soarelui, unde însoțitorii lui Ulise fură din vitele sacre
ale zeului, pentru a își potoli foamea. Drept pedeapsă pentru acest sacrilegiu, aceștia mor ulterior
într-o furtună pe mare, din care numai Odiseu, care nu mâncase, reușește să scape. El ajunge pe
insula nimfei Calipso, unde aceasta îl reține timp de șapte ani. Reușește să părăsească insula lui
Calipso cu o plută, însă furtuna produsă de Poseidon distruge pluta, iar Ulise naufragiază pe o
insulă unde este primit cu prietenie de Nausicaa, fiica regelui feacilor. Timp de două seri, Odiseu
îi povestește regelui feacilor, Alcinous, pățaniile sale. De aici, încărcat cu daruri, se reîntoarce
acasă, pe insula Itaca.