Inspiratie: poezia bucolica-descrierea vietii de la tara Soarta determin totul aici, cei doi tineri sunt predestinai s fie

mpreun, iar ideea principal este c toate obstacolele pe care le ntmpin nu constituie, n final, dect nite procedee menite s creasc tensiunea i s demonstreze, o dat n plus, implacabilitatea Sorii i puterea ei de a duce totul ctre ateptatul final. O ultim observaie: romanul Daphnis i Chloe nu face dect s confirme o afirmaie la ndemn aceea c, n vreme ce timpul istoric se refer la evenimente concrete (venirea iernii, diferena de vrst ntre tineri, momentul n care se regsesc cu familiile lor), timpul mitic, manifestare a implacabilei Sori, dei impregneaz ntreaga aciune, are acea trstur inexprimabil a inefabilului. n primul rnd este prezena protagonitilor El i Ea, care sunt mereu foarte tineri i frumoi,ndrgostindu-se naiv i iremediabil unul de altul. n al doilea rnd, frumuseea acestora determincelelalte personaje s se ndrgosteasc la rndul lor de ei, iubirea lor fiind ns fr scrupule, crendconflicte i despriri. Astfel, la greci romanul nseamn iubire, peripeii i suspans, i mereu poartnumele cuplului de ndrgostii. Romanul lui Longos este una dintre cele mai desvrite opere artistice din literatura greac, prezentnd idila a doi copii gsii de doi pstori, care sunt hrzii unul altuia prin voina lui Eros i animfelor. De-a lungul romanului ei vor fi nevoii s depeasc multe obstacole pentru ca n capitolulfinal s i regseasc prinii i s triasc fericii.Pentru aceast oper Longos s -a inspirat din scrierile lui Teocrit i al altor poei alexandrini.Influena marelui preot se face simit n felul n care Longos descrie anotimpurile, viaa rneasc,modul n care prezint conversaiile pstorilor, cntecele despre eroii folclorului pastoral.

Dafnis si Cloe Poveste de dragoste tipica, cei doi eroi se intalnesc, se indragostesc, au de infruntat unele piedici, dar in final totul se termina cu bine. Cum se manifesta decadenta ? Cuvntul decaden ar proveni, dup cum ne informeaz Matei Clinescu, din substantivul latin decadentia (decadence n englez, dcadence n francez, decadenzia n italian, Dekadanz n german). Mult nainte de a fi folosit n limbajul crturarilor (n perioada Evului Mediu, n secolele XIII-XV), cuvntul a fost precedat de un soi de mit al decadenei specific popoarelor arhaice, care coninea, ca pe una din invariantele sale, viziunea unui sfrit teribil al lumii, ideea Vrstei de Fier la romani i elini (Platon, Philebos). Pentru antici apare ca evident sinonimia decdere-corupie (Quintilian, De causis corruptiae eloquentiae). Iniial, n cultura occidental, cuvntul este folosit n forme diferite de acelea pe care le-a instituionalizat secolul al XIX-lea: el apare ca decadens ntr-un text de la 1549, cu titlul Compleat Scotsman, i ca decadency n Dicionarul Etimologic al lui William Bailey de la 1782. Nesigurana n utilizarea

termenului este dublat de arbitrarietatea sensurilor sale (perioada baroc). n plin clasicism, Bossuet explic ideea de decaden prin ideea de pedeaps , relund astfel principiul iudaic de judecare eschatologic a istoriei (principiu comun bisericii catolice i, mai cu seam , bisericii reformate) ). Dorcon vacarul. -se hotari sa izbandeasca prin daruri ori cu sila Pornirile acestuia sunt declansate de sentimentele pe care le are pentru Cloe. Actioneaza calculat, isi planifica fiecare pas in vederea obtinerii a ceea ce isi doreste. (se apropie de cei doi, le ofera daruri, ii cere mana de la tatal ei si abia cand toate aceste lucruri dau gres se hotaraste sa puna cu sila stapanire pe Cloe. In cele din urma el este cel care ajuta la salvarea lui Dafnis , fapt care il ridica in ochii cititorului. Lampis-vacar semet si rau Spre deosebire de Dorcon, ale carui actiuni pot fi motivate( tulburarea simtita din cauza fiorilor iubirii il facea sa descosidere mijloacele in vederea atingerii scopului), Lampis distruge gradina ingrijita de Lamon din rautate, maniat de faptul ca fusese respins; el stie clar ca ceea ce va face va produce urmari grave si in mod deliberat alege sa actionez astfel. El este omul care nu accepta infrangerea, omul care se razbuna, omul pentru a carui nenorocire trebuie sa plateasca toti cei din jurul lui . Dryas si Nape / Lamon si Myrtale - cand vazura pe neasteptate atatia bani, indata ii fagaduira ca i-o dau pe Cloe Textul este construit in asa maniera incat suntem siguri ca daca Dafnis nu le-ar fi spus despre bani Dryas si Nape nu ar fi acceptat casatoria dintre cei doi. Argumentul lor ar fi ca stiind ca fata trebuie sa fie de origine nobila, casatoria cu cineva mai prejos de statutul ei ar reprezenta de fapt un rau pe care i l-ar face ei.(la fel si in cazul lui Dafnis) Urmaresc sa parvina, urmaresc obtinerea unei situatii financiare mai bune pentru ei si copiii lor si poate ca, tocmai pentru asta nu ar trebui blamati. Privirea de ansamblu ne arata ca de fapt soarta celor doi fusese hotarata de la nastere, asadar fiecare actiune intreprinsa de fiecare personaj vine in sprijinul construirii destinului celor doi.