Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

ÎNDRUMAR
DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Ediţia revizuită şi adăugită

- 2009 -
A U T O R I:

Conf. univ. dr. MIHAI MIRCESCU


Conf. univ. dr. ION FRĂŢILĂ
Conf. univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU
Conf. univ. dr. ing. GABRIELA CARMEN OPROIU
Lector univ. drd. ing. TEODORA DANIELA CHICIOREANU
Lector univ. drd. IOANA STANCU
Lector univ. drd. RAMONA PACHEF
Asistent univ. SIMONA NICOLETA NEAGU
Asistent univ.drd.VOICHIŢA ANA TEBEANU

Ediţie revizuită de:


- Conf. univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU
- Lector univ. dr.ing. GABRIELA CARMEN OPROIU
CUPRINS

1. Programa de practică pedagogică


pentru studenţii Universităţii “Politehnica” din Bucureşti / 5

1.1. Obiective specifice / 5


1.2. Conţinutul practicii pedagogice / 5

2. Organizarea practicii pedagogice / 7

2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi / 8


2.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie / 8
2.3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică / 9

3. Desfăşurarea practicii pedagogice / 11

3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii / 11


3.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative / 11
3.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale / 12
3.3.1.Studierea programei şcolare şi a manualului / 13
3.3.2. Analiza conţinutului lecţiei / 14
3.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale / 14
3.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare / 15
3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare / 15
3.3.6. Redactarea proiectului de lecţie / 15
3.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor / 15
3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică / 17
3.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor / 19

4. Evaluarea practicii pedagogice / 21

A n e x e:
1. Planificarea practicii pedagogice / 23

2. Modele orientative de proiecte de lecţii / 25


a) Lecţia de transmitere de cunoştinţe / 27
b) Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi / 43
c) Lecţia mixtă / 49

3. Model pentru structura orientativă a fişei


de caracterizare psihopedagogică a elevului / 59

4. Fişa de evidenţă a notelor obţinute de student la practica pedagogică / 65


Programa de practică pedagogică 5
6 Programa de practică pedagogică

1. LOCUL ŞI ROLUL PRACTICII PEDAGOGICE ÎN


PLANURILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Ordinul ministrului nr. 4316 din data 03.06./2008 reglementează programul


de studii psihopedagogice privind certificarea pentru profesia didactică. Conform
acestuia, absolvenţii studiilor universitare pot ocupa posturi în învăţământ cu condiţia
parcurgerii şi promovării programului de studii psihopedagogice oferit numai de
către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD).
Programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD este conceput şi aplicat
în sistemul creditelor de studiu transferabile şi se realizează pe două niveluri:
a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe
posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia
acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de
studii psihopedagogice;

b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare


dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi
universitar, cu satisfacerea a două condiţii:
 acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul
de studii psihopedagogice;
 absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

Parcurgerea primului nivel conferă absolvenţilor dreptul de a profesa în


învăţământul preuniversitar, în gimnaziu şi în ciclul superior al liceului.
Absolvirea celui de al doilea nivel oferă dreptul de a profesa ca şi cadre
didactice în învăţământul liceal, ciclul superior şi în învâţâmântul superior.
Practica pedagogică ocupă un rol important în cadrul programului de studii
psihopedagogice .
Conform planului de învăţământ stabilit prin ordin de ministru (nr. 4316 din
data 03.06./2008 ) practica pedagogică pentru programul de studii psihopedagogice,
nivel I Bologna se desfăşoară pe durata a două semestre în anul III, fiind alocate câte
câte 3 ore săptămânal.
Activitatea de practică pedagogică se bazează pe cunoştinţele dobândite de
către studenţi la cursurile de Psihologie educaţională, Pedagogie şi Didactica
specialităţii.
Pe parcursul semestrul I studenţii desfăşoară practică pedagogică observativă,
iar în semestrul II vor desfăşura activităţi didactice în urma cărora vor dobândi
următoarele competenţe:
a) Formarea capacităţii de a studia personalitatea elevilor prin
intermediul discutiilor realizate cu acestia, cu profesorii si, prin
analiza documentelor scolare;
b) Formarea capacitatii de aplicare a cunoştinţelor de psihologie si
pedagogie in realizarea fisei de caracterizare psihopedagogica;
c) Formarea deprinderilor de a proiecta şi de a realiza efectiv cu
elevii activităţi de predare-învăţare.
Programa de practica pedagogica 7

2. P R O G R A M A
DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ PENTRU STUDENŢII
UNIVERSITĂŢII “POLITEHNICA“ DIN BUCUREŞTI

1.1. Obiective specifice

Practica pedagogică a studenţilor contribuie la formarea competenţei de


educator, capabil să realizeze cu elevii activităţi instructiv-educative eficiente. În acest
sens, în cadrul practicii pedagogice se urmăresc:

a) formarea capacităţii studenţilor de a opera cu informaţiile de la disciplinele


de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei;

b) formarea deprinderilor de a proiecta şi de a realiza efectiv cu elevii activităţi


de predare-învăţare;

c) formarea capacităţilor şi deprinderilor de a aplica metodologiile active şi


tehnologiile noi de predare şi învăţare, de a înţelege trăsăturile definitorii ale variatelor
forme sub care se prezintă actul învăţării;

d) formarea capacităţii de a aprecia şi evalua activităţi instructiv-educative


practice proprii şi ale colegilor de practică;

e) dezvoltarea deprinderilor de mânuire a mijloacelor de învăţământ, a


diferitelor materiale din domeniul specialităţii;

f) iniţierea în tehnica activităţilor instructiv-educative desfăşurate în cadrul


laboratoarelor, atelierelor şi cabinetelor;

g) formarea capacităţii de a cunoaşte şi caracteriza personalitatea elevilor;

h) iniţierea studenţilor în organizarea activităţilor educative cu elevii menite să


determine asimilarea valorilor etice, experienţa socială şi comportamentele pozitive
definitorii ale societăţii.

1.2. Conţinutul practicii pedagogice

Practica pedagogică cuprinde următoarele genuri de activităţi:

a) Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: cunoaşterea organizării şcolii, a


activităţilor metodice şi de perfecţionare, a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelor-
şcoală, bibliotecii, internatului, cantinei etc.; cunoaşterea formelor de conlucrare a
8 Programa de practică pedagogică

şcolii cu familia şi colectivitatea locală; cunoaşterea documentelor de planificare şi


organizare a activităţii instructiv-educative din şcoală (4 ore).

b) Activităţi instructiv-educative de observaţie, cu caracter demonstrativ,


desfăşurate în clase, cabinete, laboratoare, ateliere, la cadrele didactice stabilite de
conducerea unităţii şcolare de aplicaţie (8 ore).

c) Asistenţe la activităţi metodice ale catedrelor, consiliilor pedagogice,


comisiei diriginţilor, comisiei de instruire practică şi, după posibilităţi, la acţiuni
cultural-educative ale elevilor (8 ore).

d) Pregătirea şi susţinerea efectivă de către studenţi a lecţiilor de probă şi a


lecţiei finale (22 ore).

e) Elaborarea fişei de caracterizare psihopedagogică a unui elev, după


modelul din îndrumar (4 ore).
Organizarea practicii pedagogice 9

2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE

La toate facultăţile Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, practica


pedagogică se desfăşoară conform planului de învăţământ pentru programul de studii
psihopedagogice, nivel I Bologna în semestrele 5 şi 6 (anul III), câte 3 ore
săptămânal.

Ca durată, repartizare şi în acord cu standardele naţionale, practica


pedagogică, prevăzută în regulamentele aprobate prin ordinele Ministerului Educaţiei
Naţionale, Nr. 4316 din data 03.06/2008), este adaptată la specificul programului
studenţilor din U.P.B.

Practica pedagogică a studenţilor se efectuează la grupurile şcolare industriale


şi colegiile naţionale din municipiul Bucureşti cu statut de “şcoli de aplicaţie”.
Acestea sunt reprezentative pentru complexul de activităţi didactico-educative care
intră în atribuţiile viitorilor profesori.

Şcolile de aplicaţie, directorii coordonatori şi profesorii-îndrumători se


stabilesc anual de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la solicitarea
Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B.

Participarea studenţilor la practica pedagogică se realizează în 3 ore


săptămânal, pe tot parcursul anului şcolar.

O grupă care efectuează practica pedagogică are în componenţa sa 8-12


studenţi. Din cauza spaţiului de învăţământ restrâns al şcolilor de aplicaţie, grupa de
studenţi este divizată în subgrupe de 3-4 studenţi.

Practica pedagogică a studenţilor se realizează fie de-a lungul întregului an


şcolar, fie comasat, pe o durată de cca 2-3 săptămâni, prin programarea succesivă a
subgrupelor. În ambele situaţii este obligatorie cuprinderea activităţilor specifice şi
realizarea obiectivelor practicii pedagogice.

Instruirea studenţilor în legătură cu sarcinile ce le revin în cadrul practicii


pedagogice şi repartizarea lor la şcolile de aplicaţie se realizează de către personalul
didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, în cadrul orelor
de Didactica specialităţii, şi la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică al
Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B. (corpul R,
camerele 318, 319).

Studenţii se vor prezenta la directorul coordonator al practicii pedagogice din


şcoala de aplicaţie. Cu acest prilej, vor fi stabilite disciplina de învăţământ şi
profesorul metodist sub îndrumarea căruia se va efectua practica pedagogică.
10 Organizarea practicii pedagogice

2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi:

- participarea la instructajul efectuat de personalul didactic din Departamentul


pentru Pregătirea Personalului Didactic cu privire la conţinutul, organizarea şi
desfăşurarea practicii pedagogice, precum şi cu privire la sarcinile ce le revin în
asigurarea eficienţei acesteia;

- asistarea la lecţii demonstrative ţinute de profesorii-îndrumători de la


disciplinele de specialitate din şcolile de aplicaţie;

- asistarea la lecţiile colegilor din grupa de practică pedagogică şi la analiza


acestora;

- asigurarea materialului didactic necesar desfăşurării lecţiilor de probă şi


finală;

- alcătuirea proiectelor didactice pentru fiecare lecţie de probă şi finală;

- susţinerea lecţiilor de probă şi finală, în prezenţa profesorilor-îndrumători ai


practicii pedagogice;

- efectuarea activităţii de cunoaştere a unui elev şi întocmirea fişei de


caracterizare psihopedagogică a acestuia;

- consemnarea într-un caiet personal (caietul de practică) atât a activităţilor la


care asistă cât şi a celor pe care le organizează şi susţin pe parcursul practicii,
orientându-se după fişele-model anexate în prezentul îndrumar.

- întocmirea unui portofoliul, la sfârşitul practicii pedagogice şi depunerea lui


la cadrul didactic din Catedra de Pregătire a Personalului Didactic, sub conducerea
căruia şi-au desfăşurat activitatea. Portofoliul va conţine următoarele documente:
1. Fişa de evidenţă cu notele obţinute la practica pedagogică.
2. Fişa de asistenţă la ore.
3. Proiectul didactic al lecţiei de probă.
4. Proiectul didactic al lecţiei finale.
5. Fişa de caracterizare psihologică a unui elev.
6. Caietul de practică.

2.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie

Profesorii-îndrumători, stabiliţi de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului


Bucureşti, sunt agenţii calităţii practicii pedagogice, atât ca purtători ai culturii de
specialitate, cât şi ca deţinători ai cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor educaţiei şi ai
deprinderilor didactico-metodice.
Organizarea practicii pedagogice 11

Contribuţia profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie la practica


pedagogică a studenţilor, care-i pregăteşte pentru profesia didactică, se concretizează
în:

- planificarea activităţilor instructiv-educative de observaţie, practice, de probă


şi finale ale studenţilor;

- îndrumarea ştiinţifică, de specialitate şi metodică a studenţilor practicanţi, în


vederea alcătuirii proiectelor de lecţii şi a bunei desfăşurări a practicii pedagogice în
ansamblul său;

- asistenţa la lecţiile de probă şi finale ale studenţilor;

- analiza şi aprecierea lecţiilor practice de probă şi finale şi a celorlalte


activităţi susţinute de studenţi.

2.3. Planificarea activităţilor de practica pedagogică

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a practicii pedagogice, studentul îşi va


planifica activităţile din şcoala de aplicaţie potrivit datelor din anexa nr. 1.
12 Organizarea practicii pedagogice
Desfăşurarea practicii pedagogice 13

3. DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE

3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii

Pentru a se integra în activitatea de învăţământ, studenţii trebuie să se


familiarizeze şi să cunoască:

- structura organizatorică a unităţilor şcolare;

- factorii de decizie şi atribuţiile acestora în activitatea administrativă şi de


conducere a procesului instructiv-educativ din şcoală.

Pentru asigurarea pregătirii de specialitate şi a instruirii practice, în şcoli sunt


amenajate cabinete, laboratoare şi ateliere-şcoală. Studenţii vor urmări să cunoască:

- baza materială, dotarea tehnică, gradul de modernitate al acestora;

- tipurile de activităţi, funcţionalitatea cabinetelor, precum şi modul de


programare şi organizare a activităţii;

- normele de securitate şi protecţie împotriva accidentării elevilor.

De asemenea, studenţii se vor informa în legătură cu existenţa în cadrul şcolii a


bibliotecii, cabinetului de asistenţă psihopedagogică etc.

3.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative

Lecţiile şi activităţile demonstrative sunt activităţi instructiv-educative


susţinute de profesorii-îndrumători, la care asistă studenţii practicanţi.

Asistenţele la activităţi demonstrative în şcoală oferă studenţilor posibilitatea


de a cunoaşte şi studia condiţiile concrete în care îşi vor susţine lecţiile de probă şi
finale:

- obiectivele instructiv-educative ale disciplinelor de învăţământ din unitatea


şcolară în care îşi desfăşoară practica pedagogică;

- nivelul exigenţei faţă de pregătirea teoretică şi practică;

- gradul de dotare a şcolii cu mijloace de învăţământ şi material didactic;

- ambianţa socioafectivă în cadrul colectivelor şcolare etc.

Studenţii, în calitate de viitori profesori, se familiarizează, în acelaşi timp, cu


problemele procesului de învăţământ.
Pentru fiecare activitate didactică demonstrativă la care asistă, studentul
consemnează în caietul de practică o serie de date privind desfăşurarea activităţii
respective:
14 Desfăşurarea practicii pedagogice

- conţinut;
- strategii didactice;
- rezultate;
- lecţii de probă şi finale susţinute de colegii din grupul de practică etc.

De regulă, activitătăţile didactice demonstrative (lecţii, lucrări în laborator,


instruire practică, activitate educativă) sunt urmate de discuţii ale profesorului-
îndrumator cu studenţii.

La începutul unei discuţii, profesorul-îndrumător prezintă studenţilor aspecte


cu privire la modul de pregătire şi realizare a activităţii. Studenţii pot pune întrebări
pentru a-şi clarifica problemele legate de conţinutul şi strategia activităţii respective.
Profesorul răspunde eventualelor întrebări, controlează şi apreciază consemnările
studenţilor, dând îndrumări pentru activitatea lor didactică viitoare.

Concluziile desprinse din discuţie vor fi consemnate de student.

În scopul asigurării unei eficienţe sporite a asistenţelor, se prezintă, în


continuare, un model orientativ de însemnări de la o lecţie demonstrativă. Pentru
întocmirea fişelor consacrate acestei activităţi, studenţii se vor ghida după acest model
de însemnări, înregistrând fidel date semnificative în legătură cu conţinutul,
desfăşurarea activităţii la care asista, însoţite de observaţii şi propuneri proprii.

Fişa cu însemnările studentului la lecţiile la care asistă va cuprinde date


referitoare la:

- modul de realizare a obiectivelor lecţiei;


- strategia didactică adoptată;
- activizarea clasei de elevi;
- promovarea metodelor activ-participative din cadrul procesului de predare-
învăţare;
- folosirea fişelor de lucru;
- moduri de organizare a activităţii elevilor;
- tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare etc.

3.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale

Pentru fiecare lecţie de probă sau finală studenţii îşi alcătuiesc proiecte de
lecţii.

Proiectul fiecărei lecţii se prezintă spre analiză şi aprobare, cu cel puţin două
zile înaintea susţinerii lui la clasă, mai întâi profesorului-îndrumător de specialitate
din unitatea şcolară de aplicaţie şi apoi unui cadru didactic de pedagogie din U.P.B.,
în cadrul orelor de consultaţie de la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică.

Pentru elaborarea proiectelor de lecţii şi susţinerea acestora, studenţii practicanţi


sunt obligaţi:
Desfăşurarea practicii pedagogice 15

- să consulte diversele variante de structuri de proiecte de lecţie existente la


Cabinetul de metodică şi practică pedagogică din U.P.B. şi în Îndrumarul de practică
pedagogică;

- să studieze programa şi manualul disciplinei de predare;

- să cunoască nivelul de pregătire şi particularităţile elevilor clasei la care vor


susţine lecţiile;

- să asigure lecţiilor practice susţinute un conţinut corespunzător, să folosească


materialul didactic necesar şi metodologia didactică adecvată;

- să se prezinte la clasă bine pregătiţi şi într-o ţinută corespunzătoare muncii de


profesor.

Lecţiile practice de probă şi finale sunt analizate de subgrupa de studenţi


practicanţi, cu participarea profesorilor metodişti îndrumători.

Pe baza cunoştinţelor însuşite în cadrul pregătirii teoretice şi a datelor,


informaţiilor dobândite în activitatea de practică observativă din şcoala de aplicaţie,
studentul îşi pregăteşte lecţiile pe care le va susţine.

Pentru a proiecta şi organiza în detaliu activitatea pe care o va desfăşura cu


elevii, studentul trebuie să ştie ce acţiuni va întreprinde în prealabil, în ce constau
acestea şi care este succesiunea lor.

În urma stabilirii datelor cu privire la lecţia pe care o va susţine (clasa, tema,


subiectul lecţiei, data susţinerii etc.), studentul va întreprinde următoarele demersuri:

- va studia programa şcolară şi manualul;

- va analiza, din punct de vedere logic şi psihologic, conţinutul învăţării


(cunoştinţele pe care le va preda) şi va stabili obiectivele şi sarcinile didactice;

- va stabili strategia de predare- învăţare şi evaluare;

- va elabora proiectul lecţiei (în calitatea acestuia de sinteză a demersurilor


anterioare), stabilind relaţii între conţinuturi - sarcini didactice – obiective - metode şi
mijloace de învăţământ, precum şi succesiunea situaţiilor de învăţare pe care le va
organiza la clasă.

3.3.1. Studierea programei şi a manualului

Prin studierea programei şcolare şi a manualului, studentul va avea în vedere


următoarele aspecte:
- va stabili locul lecţiei sale în sistemul de lecţii de la disciplina la care predă,
locul şi importanţa cunoştinţelor pe care le va preda în ansamblul pregătirii
profesionale a elevilor;
16 Desfăşurarea practicii pedagogice

- va identifica şi va inventaria cunoştinţele, noţiunile (însuşite anterior de către


elevi) care stau la baza înţelegerii cunoştinţelor noi, şi pe care trebuie să le
reactualizeze;

- va identifica şi inventaria cunoştinţele pe care elevii le vor însuşi în


activitatea ulterioară, şi a căror înţelegere depinde de cele pe care el le predă, pentru a
asigura condiţiile de transfer în învăţare;

- va stabili tipul de lecţie (de comunicare, de formare a deprinderilor, mixtă


etc.).

Toate aceste date, la care se adaugă cele dobândite în practica observativă (cu
privire la nivelul de pregătire şi de motivare al elevilor), vor putea fi folosite oportun
în etapa de stabilire a strategiei de predare-învăţare.

3.3.2. Analiza conţinutului lecţiei

Analiza conţinutului activităţii de învăţare presupune parcurgerea următoarelor


etape:

- identificarea conţinutului activităţii de învăţare, în conformitate cu


obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programa şcolară;

- divizarea şi organizarea conţinutului în jurul unor idei principale, secvenţe,


arii de conţinut, pentru care se vor stabili obiectivele operaţionale;

- stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conţinut şi identificarea


relaţiilor dintre ele.

3.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale

În proiectarea activităţii didactice la disciplinele de specialitate, obiectivele se


stabilesc în funcţie de:

- competenţele specifice unui profil de pregătire;


- cunoştinţele pe baza cărora se formează competenţele respective;
- nivelul pregătirii teoretice şi practice a elevilor.

Obiectivele pedagogice sunt rezultate parţiale, urmărite în cadrul fiecărei


discipline şi al fiecărei lecţii, care conduc la dobândirea competenţelor profesionale.

Obiectivele vor fi astfel formulate încât să evidenţieze:

- comportamentul pe care trebuie să-l dobândească elevul, exprimat în termeni


de conduită observabilă şi măsurabilă;
- condiţiile în care se va produce comportamentul (de exemplu, ce ajutor va
primi elevul în timpul desfăşurării acestuia);
Desfăşurarea practicii pedagogice 17

- criteriile de reuşită.1

3.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare presupune:

- selectarea metodelor de învăţământ;


- alegerea mijloacelor de învăţământ;
- stabilirea modalităţilor de organizare a activităţii didactice;
- alegerea variantei de lecţie.

3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare

Evaluarea rezultatelor şcolare se realizează prin probe orale, scrise sau


practice.

Construirea probelor de evaluare se face prin raportare la obiective, în aşa fel


încât toate acestea să fie atinse. Criteriile de evaluare trebuie să fie clar precizate.

Proba de evaluare însoţeşte proiectul de lecţie.2

3.3.6. Redactarea proiectului de lecţie

Toate datele se centralizează în elaborarea proiectului de lecţie, ce va conţine


două părţi: date generale şi desfăşurarea lecţiei.

Proiectul se recomandă a se întocmi cât mai detaliat. El va fi transpus în


practică.3

3.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor

Eficienţa unei lecţii este asigurată, în primul rând, de măsura în care studentul
îşi pregăteşte cu minuţiozitate, până în cele mai mici detalii, desfăşurarea activităţii la
clasă. În al doilea rând, eficienţa este asigurată dacă studentul reuşeşte să transpună în
practică demersurile pe care le-a stabilit în proiectul lecţiei.

Prezentăm, pentru orientarea generală a studenţilor, un ansamblu de reguli ce


trebuie respectate consecvent în susţinerea lecţiilor:

 Pregătiţi-vă lecţiile în cele mai mici detalii şi desfăşuraţi-le după o


structură care să apară foarte clară elevilor dvs.
 Exersaţi utilizarea aparaturii şi familiarizaţi-vă cu experienţele
(demonstraţiile) pe care le veţi face, înainte de începerea lecţiei.

1
De exemplu, în predarea cunoştinţelor despre cuţite de strung se pot stabili următoarele obiective:
O1: elevul să identifice toate elementele constructive ale oricărui cuţit de strung care i se pune la
dispoziţie;
O2: elevul să recunoască tipul de cuţit şi unghiurile de formă şi poziţie ale acestuia, pe scheme ce
reprezintă operaţia de strunjire cu cuţit lateral, frontal şi de retezat, standardizate.
2
Exemplele sunt date în modelele orientative de proiecte de lecţii prezentate în anexa nr. 2.
3
În anexa nr. 2 sunt inserate modele orientative de proiecte de lecţii pentru: lecţia de transmitere de
cunoştinţe; lecţia de formare de priceperi şi deprinderi; lecţia mixtă.
18 Desfăşurarea practicii pedagogice

 Pregătiţi-vă să aveţi la îndemână material suplimentar, pentru a răspunde


nevoilor specifice de învăţare ale elevilor foarte buni, dar şi ale celor foarte slabi.

 La începutul programului, sosiţi în clasă înaintea elevilor. Pregătiţi


aparatura şi echipamentele necesare înainte de începerea lecţiei.

 Asistaţi la intrarea elevilor în clasă.

 Aşteptaţi să se facă linişte înainte de a începe să vă adresaţi clasei.

 Ţineţi minte şi folosiţi numele elevilor dvs.

 Începeţi predarea noii lecţii suscitând interesul şi curiozitatea elevilor;


menţineţi-le interesul pe tot parcursul lecţiei, prin diferite modalităţi.
 Adresaţi elevilor instrucţiuni şi cerinţe clare.

 Fiţi mobil, deplasaţi-vă calm prin sala de clasă.

 Învăţaţi să vă controlaţi tonul şi vocea.

 Priviţi la clasă în timp ce vorbiţi şi învăţaţi cum să o exploraţi cu privirea.

 Însuşiţi-vă tehnica punerii de întrebări pertinente şi eficace.

 Însuşiţi-vă arta de a doza şi de a folosi bine timpul alocat lecţiei dvs., astfel
încât să parcurgeţi toate etapele pe care le-aţi prevăzut şi să nu-i reţineţi pe elevi din
timpul pauzei.

 Folosiţi tehnici de predare cât mai variate.

 Daţi teme pentru acasă diferenţiate şi adecvate diferitelor categorii de elevi


din clasa dvs.

 Trataţi-i pe elevi în aşa fel încât să le induceţi convingerea că aveţi


încredere în ei şi că îi consideraţi responsabili pentru munca lor.

 Cultivaţi-le încrederea că pot apela la ajutorul dvs. pentru depăşirea


dificultăţilor personale.

 Anticipaţi problemele disciplinare şi acţionaţi rapid.

 Fiţi ferm şi consecvent în aplicarea eventualelor sancţiuni.

 Evitaţi conflictele.

 Precizaţi cu claritate şi insistaţi asupra standardelor (exigenţelor) dvs.


personale.
Desfăşurarea practicii pedagogice 19

 Folosiţi umorul în mod constructiv, ori de câte ori aveţi prilejul.

 Începeţi predarea obiectului dvs. de studiu prin a vă arăta ferm în cerinţe,


pentru a deveni treptat mai concesiv.

Aplicaţie:

Încercaţi să clasificaţi regulile de mai sus după importanţa pe care le-o acordaţi,
punând fiecăreia dintre ele un număr de ordine. Motivaţi priorităţile acordate.

3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică

Fiecare lecţie susţinută de către studenţi este urmată de analiza acesteia.

Prin analiza lecţiei, concepută ca o reconstituire a activităţii în aspectele sale


esenţiale, se are în vedere ca studenţii să-şi dezvolte următoarele capacităţi:

- de a analiza cauzele reuşitelor şi nereuşitelor dintr-o lecţie şi de a emite


judecăţi de valoare cu privire la activitatea desfăşurată;

- de a argumenta opiniile pe baza cunoştinţelor de psihologie, de pedagogie, de


metodică şi de specialitate;

- de a regândi activitatea analizată în funcţie de situaţiile concrete apărute în


timpul lecţiei.

Analiza lecţiilor este un bun prilej de iniţiere şi lărgire a experienţei didactice,


de exersare a simţului responsabilităţii, a iniţiativei şi creativităţii studenţilor.

La analiza lecţiilor participă cadre didactice care îndrumă practica pedagogică


şi membrii grupului de studenţi practicanţi.

Analiza lecţiilor de probă este condusă de profesorul metodist din şcoală


(profesorul de specialitate).

Analiza lecţiilor finale este condusă de cadrul didactic universitar de


pedagogie sau metodică, în colaborare cu profesorul metodist din şcoală.

Analiza lecţiilor de probă şi finale presupune următoarea succesiune de


intervenţii:

- autoanaliza întreprinsă de studentul care a susţinut lecţia;


- observaţiile, propunerile şi concluziile studenţilor din grupul de practică;
- observaţiile, propunerile, concluziile şi aprecierile cadrelor didactice.

În final, cadrele didactice stabilesc nota şi o trec, sub semnătură, pe proiectul


lecţiei precum şi în fişa de evidenţă a notelor obţinute de către student la practica
pedagogică:
20 Desfăşurarea practicii pedagogice

- nota pentru caietul de practică;


- nota pentru caracterizarea psihopedagogică a unui elev;
- media generală.

In analiza lecţiei se au în vedere următoarele aspecte:

 pregătirea lecţiei în raport cu tipul şi structura acesteia:

- modul în care a fost conceput proiectul şi au fost asigurate condiţiile de


desfăşurare a lecţiei;
- dacă structura corespunde tipului de lecţie ales;
- dacă etapele lecţiei au avut o pondere echilibrată în acord cu conţinutul şi
obiectivele urmărite;
- dacă lecţia a constituit un tot unitar şi s-a respectat logica disciplinei de
studiu şi logica psihopedagogică;

 conţinutul de specialitate al lecţiei:

- concordanţa cunoştinţelor predate - sub raportul volumului şi calităţii - cu


programa, manualul, specializarea elevilor şi nivelul lor de pregătire;
- organizarea şi succesiunea logica a cunoştinţelor;
- corectitudinea şi nivelul ştiinţific al acestora ;

 metodica desfăşurării lecţiei :

- eficacitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ folosite în


realizarea obiectivelor urmărite;
- preocuparea pentru a asigura caracterul activ, euristic al activităţii de
învăţare;
- măsura în care s-a realizat reactualizarea cunoştinţelor anterioare, legătura
acestora cu noile cunoştinţe şi cu cerinţele profesionalizării;
- preocuparea pentru sistematizarea, consolidarea cunoştinţelor şi operarea cu
acestea;
- ritmul desfăşurării activităţii de predare;
- modul în care au fost folosite tabla şi alte mijloace de învăţământ;
- calitatea temei de acasă şi modul în care a fost propusă.

 atitudinea studentului în timpul lecţiei :

- tipul de relaţii cultivate (autoritariste, de colaborare şi încurajare) şi


atmosfera instituita în clasa;
- măsura în care a reuşit sa cunoască elevii şi sa colaboreze cu ei ;
- priceperea de a comunica efectiv cu elevii, de a capta şi menţine atenţia
acestora ;
- modul de exprimare, claritatea şi concizia exprimării;
- ritmul vorbirii, intensitatea vocii şi a gesturilor;
- capacitatea de adaptare la starea psihica a elevilor ;

 activitatea şi comportarea elevilor :


Desfăşurarea practicii pedagogice 21

- in ce măsura au fost atenţi, interesaţi;


- nivelul de pregătire şi participare pe parcursul lecţiei ;
- măsura în care au înţeles cunoştinţele predate de student ;

 aprecierea generală privind rezultatele studentului la lecţie:

- sinteza reuşitelor şi nereuşitelor lecţiei;


- sublinierea aspectelor de care este necesar sa tina seama studentul în cariera
de profesor inginer.

3.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor

Formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului în cadrul procesului instructiv-


educativ din şcoală depinde într-o mare măsură de gradul de cunoaştere a fiecărui elev
de către profesori (în special de către profesorii-diriginţi).

Cunoaşterea personalităţii elevilor constituie o condiţie deosebit de importantă


atât pentru buna desfăşurare a procesului de învaţământ, cât şi pentru orientarea şi
selecţia profesională a elevilor.

Studentul care efectuează practică pedagogică în şcolile de aplicaţie trebuie să


întocmească o fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se
familiariza cu problematica şi metodologia activităţii de cunoaştere a personalităţii
elevilor. În cadrul acestui proces, studentul trebuie să aibă în vedere faptul că
personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică şi nonrepetitivă a trăsăturilor
fizice şi psihice, relativ stabile, influenţate de factori biologici, sociali şi mai ales
educaţionali, care caracterizează individualitatea concretă a omului în dezvoltarea,
activitatea şi conduita sa.

Cunoaşterea personalităţii elevului implică atât studierea particularităţilor sale


fizice, starea sănătăţii, mediul sociocultural şi educativ familial şi extrafamilial,
condiţiile materiale de viaţă, cât şi aspecte referitoare la activitatea psihică, la
însuşirile personalităţii, la conduită, precum şi recomandări pentru activitatea
educativă ulterioară şi pentru orientarea şcolară şi profesională a acestuia.

În acest sens, în cadrul activităţii instructiv-educative cu elevii, studentul, cu


sprijinul profesorului-îndrumător din şcoala de aplicaţie, îşi va îndrepta atenţia asupra
unui elev, pe care îl va cunoaşte şi îl va caracteriza, urmărind permanent manifestările
lui, atât în timpul activităţilor didactice cât şi al celor extradidactice.

În munca de cunoaştere a elevului, studentul va utiliza ca metode de


investigaţie îndeosebi observaţia, apoi convorbirea (cu elevul, cu profesorul-diriginte
şi cu ceilalţi profesori), chestionarul, analiza produselor activităţii elevului, analiza
documentelor şcolare, diverse modalităţi de anchetă etc.

Datele culese în urma aplicării metodelor de investigaţie vor fi consemnate,


fiind apoi prelucrate, interpretate; concluziile vor fi înscrise în fişa de caracterizare
psihopedagogică a elevului.
22 Desfăşurarea practicii pedagogice

Operaţia de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să


respecte mai multe condiţii:

- consemnarea datelor esenţiale, tipice;

- se vor face referiri la tendinţele dezvoltării trăsăturilor psihice sau ale


personalităţii în ansamblu, pentru a permite educatorului alegerea celor mai potrivite
căi şi mijloace, care să asigure evoluţia elevului în sensul dorit;

- se vor evidenţia atât particularităţile pozitive, cât şi cele negative ale


personalităţii elevului, pentru a fi avute în vedere de profesori în activitatea instructiv-
educativă;

- întocmirea caracterizării să se sprijine pe un material variat şi suficient,


pentru a nu trage concluzii eronate în privinţa personalităţii elevului;

- caracterizarea se va elabora ca o expunere sistematică şi sintetică, al cărei


conţinut va respecta un plan bine stabilit.

Folosind metodele de cunoaştere a personalităţii elevului, studentul va intra în


posesia unor date multiple despre acesta. Datele despre elev astfel obţinute, prelucrate
şi interpretate, vor fi prezentate într-o fişă de caracterizare.1

1
Structura orientativă a fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului se află anexa nr. 3.
Evaluarea practicii pedagogice 23

4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE

Practica pedagogică se încheie, în fiecare semestru, cu colocviu.

Evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi se face cu note.

- nota minimă de promovare este 7 (şapte);

- media generală a practicii pedagogice pentru fiecare student se stabileşte de


către profesorul-îndrumător de la şcoala de aplicaţie şi de reprezentantul
Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B., prin nota
întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media aritmetică a notelor parţiale
obţinute de student, în conformitate cu fişele de evidenţă din Anexa 4.

Media generală va fi consemnată în:

- fişa de evidenţă a practicii pedagogice a fiecărui student, sub semnătura


profesorului-îndrumator din şcoala de aplicaţie şi a cadrului didactic din
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.

- registrul unic de evidenţă existent la Departamentului pentru Pregătirea


Personalului Didactic, de către un cadru didactic universitar din carul acestuia;

- catalogul de pedagogie de la facultate şi în carnetul de student, în perioada


colocviilor, înaintea încheierii celui de-al doilea semestru al anului III.

În anexa nr.4 sunt prezentate fişele-tip de evidenţă a notelor obţinute de către


student la practica pedagogică, în fiecare semestru

La sfârşitul semestrul II, anul III, studenţii vor depune la cadrul didactic
universitar din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic sub conducerea
căruia şi-au desfăşurat activitatea un portofoliu conţinând următoarele documente:

1. Fişa de evidenţă cu notele obţinute la practica pedagogică.


2. Fişa de asistenţă la ore.
3. Proiectul didactic al lecţiei de probă.
4. Proiectul didactic al lecţiei finale.
5. Fişa de caracterizare psihologică a unui elev.
6. Caietul de practică.
În caietul de practică, pe lângă planificările la activităţilor de practică
pedagogică, studenţii vor avea însemnări pentru fiecare lecţie la care asistă. În
anexa ... este prezentat un model orientativ de fişă cu însemnări la lecţie. Se
vor urmării şi identifica pe parcursul lecţiilor de asistenţă, următoarele aspecte:
 Etapele lecţiei.
 Activităţile desfăşurate de către profesor.
 Activităţile pe care le vor desfăşura elevii.
24 Evaluarea practicii pedagogice

 Metodele de învăţământ
 Mijloacele de învăţământ şi resursele materiale folosite la lecţie
 Modul de oranizare a activităţii didactie
 Instrumentele de evaluare folosite de către profesor.

La sfârşitul fiecărei fişe, pe baza etapelor identificate, studenţii vor fi capabili


să identifice tipul de lecţie la care au asistat.
ANEXA 1 Planificarea practicii pedagogice 25

Anexa nr. 1

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

I. Date generale
Numele şi prenumele studentului _______________________________________
Facultatea, grupa ____________________________________________________
Perioada de practică pedagogică ________________________________________
Şcoala de aplicaţie ___________________________________________________
Disciplina de predare _________________________________________________
Profesorul-îndrumător ________________________________________________

II. Asistenţele la lecţiile demonstrative,


precum şi la lecţiile membrilor subgrupei studenţeşti de practică

Data Anul Semnătura


Nr. Titlul lecţiei
(anul, de studiu profesorului-
crt. (activităţii)
ziua, ora) (clasa) îndrumător
1
2
3
4
5

III. Lecţiile de probă şi finală

Data Anul de Semnătura


Nr.
(anul, studiu Titlul lecţiei profesorului-
crt.
ziua, ora) (clasa) îndrumător
1
2
3
4
n
26
ANEXA 2 Modele orientative de proiecte de lecţie 27

Anexa nr. 2

MODELE ORIENTATIVE DE PROIECTE DE LECŢII

a) Model orientativ de proiect de lecţie pentru


transmiterea de cunoştinţe;

b) Model orientativ de proiect de lecţie pentru


formarea de priceperi şi deprinderi;

c) Model orientativ de proiect de


lecţie mixtă
28
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 29

Anexa 2-a

Model orientativ
de proiect de lecţie
pentru transmiterea de cunoştinţe

PROIECT DE LECŢIE

A. DATE GENERALE

- Disciplina: Reţele electrice.


- Clasa: anul II A.
- Unitatea de învăţare: Transportul energiei electrice.
- Titlul lecţiei: Linii electrice aeriene (LEA).
- Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la LEA.
- Tipul lecţiei: comunicare (transmitere) de noi cunoştinţe.
- Locul desfăşurării lecţiei: în clasă.
- Durata lecţiei: 50 minute.
- Conţinutul activităţii de instruire:

Arii de Subarii de
Cod
Conţinut conţinut
C1 1. Conductoare 1.1. Clasificare
LEA 1.2. Materiale utilizate în construcţiile de LEA.
1.3. Tipuri constructive de conductoare:
a) conductoare monofilare;
b) conductoare multifilare;
c) conductoare tubulare
C2 2. Izolatoare 2.1. Rolul izolatoarelor
2.2. Clasificarea izolatoarelor
C3 3. Stâlpi 3.1. Stâlpi de lemn
3.1.1. Stâlpi simpli
3.1.2. Stâlpi format A
3.1.3. Stâlpi format piramidal
3.1.4. Stâlpi format H
3.2. Stâlpi metalici
3.2.1. Elemente componente
3.2.2. Clasificare
3.3. Stâlpi din beton
30 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Obiective operaţionale

Condiţii de probare
Comportamentul urmărit Criteriul de reuşită
Cod a comportamen-
(ce se cere) (ce se acceptă)
tului (ce se oferă)
O1 Să identifice principalele Se oferă fişa de Să identifice cel
tipuri de conductoare folosite lucru. puţin două tipuri de
la construcţia de LEA. conductoare.
O2 Să clasifice izolatoarele. Se oferă fişa de Clasificarea
lucru nr. 2. izolatoarelor după
cele două criterii.
O3 Să recunoască tipurile Se oferă planşa. Realizarea
constructive ale stâlpilor. obiectivului în
totalitate

Ordinea de parcurgere a conţinutului:

Obiective Conţinut Succesiunea conţinutului


O1 C1 1.1.→1.2.→1.3
O2 C2 2.1. .→2.2.
O3 C3 3.1.  3.2.  3.3.

Metode şi procedee de instruire:


- conversaţia;
- explicaţia;
- expunerea;
- obsevaţia dirijată

Mijloace de învăţământ (complexul multimedia)

Cod Denumirea resursei materiale


F1 Fişa de lucru cu conductori
F2 Fişa de lucru cu izolatori
F3 Fişa de lucru cu stâlpi
F4 Fişa-test pentru fixare
M Macheta cu componentele stâlpilor
P Planşă cu stâlpi

Bibliografie:
- Dumitriu Cătălin - Reţele electrice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 31

B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Strategii didactice
Forme de
Evenimentele
Obiective Activitatea Activitatea Metode Mijloace organi- Eva- Timp
instruirii.
operaţionale profesorului elevilor de învăţă- de zare a luare (min.)
Conţinut
mânt învăţământ activităţii
elevilor
1. Organizarea clasei pentru lecţie 5
- Notează absenţii. - Comunică profesorului Conversaţia Frontal
- Distribuie elevilor fişele de lucru. absenţii.
- Creează condiţiile necesare bunei - Răspund solicitărilor
desfăşurări a lecţiei. profesorului.
2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior 5
Adresează elevilor următoarele Răspund întrebărilor profeso- Conversaţia; Frontal Orală
întrebări: rului: Explicaţia.
1. “ Ce este o centrală electrică?” 1. “Centrala electrică este un
complex de instalaţii în care are
loc producerea energiei e-
lectrice sau producerea com-
binată a energiei electrice şi
termice.”
2. “Ce tipuri de centrale electrice 2. “Centralele electrice pot fi:
cunoaşteţi?” - termoelectrice
- atomoelectrice
- hidroelectrice
- eolian–electrice.”
3. “Care sunt sursele de energie 3. “ Sursele de energie utilizate
utilizate în centralele electrice?” în centralele electrice sunt:
- energia chimică a
combustibililor
- energia nucleară convenţională
- energia apelor
- energia vântului (eoliană)

Alte energii folosite mai puţin în


România sunt:
32 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Strategii didactice
Forme de
Evenimentele
Obiective Activitatea Activitatea Metode Mijloace organi- Eva- Timp
instruirii.
operaţionale profesorului elevilor de învăţă- de zare a luare (min.)
Conţinut
mânt învăţământ activităţii
elevilor
- energia solară;
- energia valurilor şi a mareelor
4. “Care este diferenţa dintre o 4. “CET (centrala electrică de
CET şi o CTE?” termoficare) produce atât
energie electrică, cât şi energie
termică.”
5. “Care sunt principalele elemente 5. “Cazanul, turbina şi
componente ale unei centrale generatorul.”
electrice?”
3.Comunicarea noilor cunoştinţe 35
Captarea - Trezeşte curiozitatea elevilor în- Răspuns: “Liniile electrice Problematiz Macheta Frontal
atenţiei trebându-i: “La ce credeţi că sunt aeriene sunt folosite la area;
folosite liniile electrice aeriene?” transportul energiei electrice de Conversaţia;
Oservaţia
- Prezintă elevilor macheta cu la o centrală electrică la
dirijată.
elementele componente ale LEA utilizatori.”
(conductoarele, izolatoarele şi Sunt atenţi şi identifică
stâlpii). elementele LEA pe machetă.
Anunţarea Prezintă elevilor obiectivele noii Ascultă cu interes şi notează Expunerea Frontal
subiectului şi a lecţii şi titlul acesteia. titlul lecţiei în caiete.
obiectivelor
lecţiei noi
O1: Pezentarea 1. Folosind fişa de lucru nr. 1, Sunt atenţi şi ascultă explicaţiile Explicaţia F1 Frontal
Să conţinuturilor prezintă elevilor clasificarea profesorului, urmând să
identifice şi dirijarea conductoarelor LEA: completeze pe fişa de lucru nr.1.
principalele tipuri învăţării • după destinaţia lor:
de conductoare C1 - cond. active;
folosite - de protecţie;
la • după forma secţiunii:
construcţia LEA - monofilare
- multifilare
• după construcţia lor:
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 33

Strategii didactice
Forme de
Evenimentele
Obiective Activitatea Activitatea Metode Mijloace organi- Eva- Timp
instruirii.
operaţionale profesorului elevilor de învăţă- de zare a luare (min.)
Conţinut
mânt învăţământ activităţii
elevilor
- de interior;
- de exterior;
• după materialul folosit:
- monometalice;
- bimetalice.
2. Prezintă tipurile constructive de
conductoare şi explică
caracteristicile fiecărei categorii în
parte.
3. Profesorul prezintă domeniile
de utilizare a conductoarelor în
funcţie de materialele din care sunt
realizate:
Cu JT + IT
Bronz Cu + Sn se folosesc la
traversări cu deschideri mari.
O 2: Prezentarea Pe baza criteriilor prezentate în Ascultă explicaţiile; Explicaţia F2 Frontal
Folosind notiţele, conţinuturilor fişa de lucru nr.2, prezintă Completează fişa de lucru nr. 2.
să şi dirijarea clasificarea izolatoarelor:
clasifice învăţării; a) după tensiunea la care sunt
izolatoarele C2. solicitate:
- de JT;
- de IT;
b) după solicitările mecanice la
care sunt supuse: de susţinere şi de
tracţiune.
O3: Prezentarea Profesorul realizează clasificarea Sunt atenţi la explicaţii; Conversaţia F3; Frontal
Având la conţinuturilor stâlpilor în funcţie de: Completează fişa de lucru nr. 3. Explicaţia; P
dispoziţie planşa, şi dirijarea a) materialul din care sunt Observarea
să identifice învăţării; confecţionaţi: din lemn; din beton dirijată
tipurile C3. armat; din metal;
constructive ale b) destinaţia lor în linie: stâlpi de
34 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Strategii didactice
Forme de
Evenimentele
Obiective Activitatea Activitatea Metode Mijloace organi- Eva- Timp
instruirii.
operaţionale profesorului elevilor de învăţă- de zare a luare (min.)
Conţinut
mânt învăţământ activităţii
elevilor
stâlpilor susţinere; stâlpi de întindere; stâlpi
de traversare; stâlpi de transpunere
a fazelor.
Obţinerea Folosind fişele de lucru completate Răspund întrebărilor adresate de Conversaţia F1 Frontal
performanţei pe parcursul lecţiei, solicită elevii către profesor.
să:
- identifice principalele tipuri de
conductoare folosite la construcţia
LEA;
- analizeze comparativ conductoa-
rele monofilate şi multifilate pe
baza caracteristicilor acestora;
- să clasifice izolatoarele;
- să identifice tipurile constructive
ale stâlpilor.
Asigurarea Confirmă răspunsurile corecte şi Ascultă explicaţiile Explicaţia F1, F2, F3 Frontal
conexiunii intervine cu explicaţii, dacă este suplimentare.
inverse cazul.
4. Fixarea cunoştinţelor 10
Asigurarea Împarte elevilor fişa-test şi oferă Completează fişa-test propusă. Explicaţia; Fişa-test Individual Scrisă 5
retenţiei şi a explicaţii privind modul de Exerciţiul.
transferului completare.
celor învăţate
Anunţarea şi Propune spre rezolvare acasă două Notează tema; Explicaţia Manualul Frontal 5
explicarea dintre aplicaţiile din manual. Ascultă explicaţiile referitoare la
temei pentru modul de rezolvare a temei.
acasă
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 35

Numele elevului: ______________________________________________________


Clasa: __________________
Data: ___________________

Fişa de lucru nr. 1

CONDUCTOARELE LINIILOR ELECTRICE AERIENE (LEA)

I. Clasificarea conductoarelor L.E.A.

a) după destinaţia lor:


- ____________________________________________________________________
- ____________________________________________________________________

b) după construcţia lor:


- ____________________________________________________________________
- ____________________________________________________________________

c) după forma secţiunii:


- ____________________________________________________________________
- ____________________________________________________________________

d) după materialul folosit:


- ____________________________________________________________________
- ____________________________________________________________________

II. Materialele folosite în construcţia LEA:

Denumire Simbol Utilizare


Cupru
Bronz
Aluminiu
Otel + Aluminiu

1. Tipuri constructive de conductoare:

a) conductoare monofilare:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

b) conductoare multifilare:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
36 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Fig.1

Fig.2

c) conductoarele tubulare:
- se folosesc la foarte înaltă tensiune, în cazul folosirii unui singur conductor de
fază, pentru micşorarea pierderilor prin efect „corona”;
- ele sunt bimetalice (OL + AL), dispuse în mai multe straturi, straturile de AL
înfăşurându-le pe cele de oţel.
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 37

Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________


Clasa: __________________
Data: ___________________

Fişa de lucru nr. 2

IZOLATOARELE

I. Rolul izolatoarelor
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

II. Clasificarea izolatoarelor

1. după tensiunea la care sunt solicitate:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

2. după solicitările mecanice pe care le suportă:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
38 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________


Clasa: ___________
Data: ____________

Fişa de lucru nr. 3

STÂLPII LEA

I. Rolul stâlpilor LEA:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

II. Clasificarea stâlpilor LEA:

1. în funcţie de materialul din care sunt confecţionaţi:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

2. în funcţie de destinaţia lor în linie:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

III. Stâlpii de lemn

- La construcţia LEA, datorită unor proprietăţi mai bune, se utilizează bradul, pinul şi
stejarul.
- Avantajele stâlpilor din lemn:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Stâlpi simpli:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Stâlpi format "A":


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Stâlpi format piramidal:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 39

Stâlpi format "H":


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

IV. Stâlpi metalici:

- Avantajele stâlpilor metalici:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

- Dezavantajele stâlpilor metalici:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Elementele componente ale stâlpilor metalici:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Clasificarea stâlpilor metalici:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Fiecare tip de stâlp este reprezentat printr-un simbol:


- Sn: ________________________________________________________________;
- Sny: ______________________________________________________________;
- Ss: ________________________________________________________________;
- Ssy:________________________________________________________________;
- In: ________________________________________________________________;
-Iny: _______________________________________________________________;
- Icn: _______________________________________________________________;
- Icny: ______________________________________________________________;
- Itn:________________________________________________________________;
- Itny: ______________________________________________________________;
- IR: ________________________________________________________________;
- IN: ________________________________________________________________

V. Stâlpi din beton


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Din punct de vedere al tehnologiei de fabricaţie avem:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
40 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Fişa nr. 4

TEST PENTRU FIXAREA CUNOŞTINŢELOR

Selectaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate.

1.Conductoarele monofilare sunt:


a) construite dintr-un singur fir;
b) construite din acelaşi material;
c) conductoare de protecţie.

2.Conductoarele din oţel-aluminiu sunt folosite la:


a) joasă tensiune;
b) înaltă tensiune;
c) ambele variante.

3.Izolatoarele de susţinere preiau:


a) doar greutatea conductoarelor;
b) greutatea conductoarelor, dar şi eforturile de tracţiune din acestea;
c) nici o variantă.

4.Stâlpii sunt confecţionaţi din:


a) metal;
b) lemn;
c) beton-armat.

5.Ce semnificaţie au literele SnY:


a) stâlp de susţinere de tip Y;
b) stâlp de susţinere;
c) stâlp de susţinere special.

RĂSPUNSURI CORECTE:

1a
2b
3a
4 a, b, c
5.-
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 41

TEST DE EVALUARE

I. Tipul testului: formativ

II. Conţinutul evaluat

Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut

C1 1. Conductoare LEA 1.4. Clasificare


1.5. Materiale utilizate în construcţiile LEA
1.6. Tipuri constructive de conductoare:
a) conductoare monofilare;
b) conductoare multifilare;
c) conductoare tubulare.
C2 2. Izolatoare 2.1. Rolul izolatoarelor
2.2. Clasificarea izolatoarelor
C3 3. Stâlpi 3.1. Stâlpi de lemn
3.1.1. Stâlpi simpli
3.1.2. Stâlpi format A
3.1.3. Stâlpi format piramidal
3.1.4. Stâlpi format H
3.2. Stâlpi metalici
3.2.1. Elemente componente
3.2.2. Clasificare
3.3. Stâlpi din beton

III. Obiective operaţionale evaluate

Condiţii de probare a
Comportamentul urmărit Criteriul de reuşită
Cod comportamentului (ce
(ce se cere) (ce se acceptă)
se oferă)
O1 Să identifice principalele Se oferă fişa de lucru. Să identifice cel puţin
tipuri de conductoare două tipuri de
folosite la construcţia conductoare.
LEA.
O2 Să clasifice izolatoarele. Se oferă fişa de lucru Clasificarea
nr. 2 izolatoarelor după cele
două criterii.
O3 Să recunoască tipurile Se oferă planşa. Realizarea
constructive ale stâlpilor. obiectivului în
totalitate.
42 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

IV. Testul elevului:

1. Citiţi şi alegeţi varianta corectă:

Conductoarele monofilare sunt:


a) conductoare alcătuite dintr-un singur fir;
b) conductoare construite din acelaşi material;
c) conductoare de protecţie.

2. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi, în dreptul fiecărui enunţ,


dacă este adevărat sau fals:
a) pe conductoarele active se transportă energia; ___________________________
b) conductoarele de protecţie protejează LEA de suprasarcini; _________________
c) la conductoarele monofilare, dacă secţiunea este prea mică, există riscul ca
acestea să se rupă; _________________________________________________
d) conductoarele monofilare nu prezintă siguranţă din punct de vedere mecanic;
________________________________________________________________

3. Completaţi spaţiile libere:

a) Conductoarele sunt fixate pe stâlpi prin intermediul:


________________________________________________________________

b) Materialele utilizate la folosirea izolatoarelor LEA trebuie sa aibă:


________________________________________________________________

4. Precizaţi elementele componente ale LEA:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

5. Stabiliţi corespondenţa dintre elementele de pe coloana A cu cele de pe coloana


B:

A B
1. după materialul din care sunt a) coronament, tronsoane, bază
confecţionaţi stâlpii, avem: b) lemn, metal, beton armat
2. după destinaţia lor în linie avem stâlpi: c) de susţinere, de întindere, de colţ,
3. stâlpii metalici sunt alcătuiţi din: terminali, de traversare

V. Diagrama obiective – itemi:

Item
I1 I2 I3
Obiective
O1
O2 X X
O3 X
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 43

VI. Etalonul de rezolvare:

Nr. Barem de
Răspuns corect
item notare
1 a) 1p
A–A
2 B–F 2p
C -A
D–F
a) izolatoarele
3 b) o rigiditate dielectrică corespunzătoare şi o bună 3p
stabilitate termică
- conductoare
4 - izolatoare 2p
- stâlpi
1 -b
5 2 –c 2p
3 –a
44
ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi 45

Anexa nr. 2-b

Model orientativ de proiect de lecţie


pentru formarea de priceperi şi deprinderi

PROIECT DE LECŢIE

A. DATE GENERALE:

- Numele şi prenumele studentului _______________________________________


- Facultatea: __________________________________________________________
- Anul de studiu: ______________ - Grupa: ___________________
- Specialitatea studentului: _____________________________________________
- Şcoala de aplicaţie: ___________________________________________________
- Anul de studiu (clasa): ________________________________________________
- Specialitatea elevilor: _________________________________________________
- Disciplina la care se susţine lecţia: Informatică.
- Subiectul lecţiei: Gestiunea structurii logice a tabelelor.
- Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi.
- Timpul desfăşurării lecţiei: 100 minute (două ore) 5
-Locul desfăşurării lecţiei: Laboratorul de informatică.

I. Obiective pedagogice operaţionale

Conţinutul
Cod/Tip Condiţii de probare Criteriul de reuşită
obiectivului
O1 / Să citească variabile Se oferă o bază de date Citirea corectă a cel
Psiho- de la tastatură cu deja populată, pentru puţin patru variabile.
motor ajutorul comenzilor prelucrarea căreia sunt
INPUT şi ACCEPT. necesare două valori-
prag, citite de la
tastatură.
O2 / Să afişeze structura Se oferă o bază de date Utilizarea corectă a
Psiho- conceptuală a tabelului deja populată. comenzilor LIST sau
motor cu ajutorul comenzilor DISPLAY.
LIST/DISPLAY.
O3 / Să duplice structura Se oferă o bază de date Realizarea în totalitate
5
Activitatea de laborator se desfăşoară pe parcursul a două ore.
46 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi

Conţinutul
Cod/Tip Condiţii de probare Criteriul de reuşită
obiectivului
psihomot conceptuală a tabelului cu câteva câmpuri a obiectivului.
or cu comanda COPY definite.
STRUCTURE TO.
O4 / Să filtreze structura Se oferă o bază de date Filtrarea structurii
psihomot unui tabel cu ajutorul populată. bazei de date utilizând
or comenzii SET cel puţin două sintaxe
FIELDS TO. corecte.
O5 / Să modifice structura Se oferă o baza de date Modificarea corectă a
psihomot conceptuală a unui cu câteva câmpuri cel puţin ¾ din
or tabel. definite. structura BD.

II. Organigrama conţinutului de instruire

Codul
Arii de conţinut Subarii de conţinut
obiectivului
C-1: 1. Recapitulare: crearea unei baze de date: O1
Structura logică a - ce este o baza de date;
unui tabel - tipuri de date în „FoxPro”;
- cum se creează o BD;
- adăugarea de înregistrări la o BD
2. Citirea unei variabile de la tastatură.
3. Manipularea structurii logice a unei BD:
- vizualizarea structurii BD;
- duplicarea structurii BD;
- modificarea structurii BD.
C-2: Manipularea 1. Deschiderea/închiderea unei BD. O2
datelor conţinute 2. Filtrarea datelor unei BD.
într-o bază de date 3. Folosirea zonelor de lucru.
C-3: 1. Funcţii utilizate în lucrul cu câmpurile unei O3
Funcţii necesare BD
lucrului cu structura - FIELD
bazei de date - FCOUNT
- TYPE
2. Funcţii necesare lucrului cu zonele:
- RECSIZE
- USED

III. Diagrama obiective – conţinut

Codul obiectivului Succesiunea de parcurgere a conţinutului de instruire (coduri)


O1 C1 → 1.1 → (1.1.1 → 1.1.2 → 1.1.3 → 1.1.4 ) → 1.2
O2 C1 → 1.3 → ( 1.3.1) → 2 → 2.1 →2.3
O3 C1 → 1.3 → ( 1.3.2)
O4 C2 → 2.2
O5 C1 → 1.3 → ( 1.3.3) → C3 → 3.1 → (3.1.1 → 3.1.2 → 3.1.3) → 3.2 →
(3.2.1 → 3.2.2 )
ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi 47

IV. Setul de probleme, exerciţii, aplicaţii (situaţii de învăţare)

Cod Conţinutul problemei


P1 Proiectaţi structurile CĂRŢI, CITITORI, OPERAŢII
P2 Deschideţi-le în trei zone prin comenzi USE
P3 Afişaţi structura fiecăreia. Creaţi o altă BD cu o altă structură (prin
duplicare).
Introduceţi date prin APPEND.
P4 Schimbaţi formatul datei şi afişaţi persoanele care au împrumutat cărţi
într-o anumită zi citită de la tastatură.
P5 Observaţi validarea datei calendaristice la introducerea ei.
P6 - Afişaţi numărul de câmpuri.
- Aflaţi prin intermediul unei funcţii FoxPro care este numele câmpului 1
din baza CĂRŢI.
- Dar al câmpului 2 din baza CITITORI?
- Cum putem afla numele ultimului câmp?
- Cum aflăm ce dimensiune are tabelul CĂRŢI?
P7 Cum aflăm numele tabelului deschis în zona 2?
P8 Selectaţi câmpurile număr_inventar, titlu, autor pentru introducere de
date.
P9 Observaţi fereastra Append. Reveniţi la toate câmpurile.

V. Complexul multimedia

1 Lista mijloacelor de învăţământ componente

Nr.
Denumire Cod Conţinut
crt.
1. Manual M Mariana şi Ionuţ Panţâru, Informatică,
Manual pentru clasa a XII-a, Cap VIII:
Gestiunea structurii logice a unei baze de
date
2. Fişa aplicaţie FA Problemele P1…P9
3. Calculator PC UC,monitor, tastatura, mouse
3. Mediul de programare MP Mediu de programare pentru limbajul
FOXPROW 2.6 FOXPRO.
B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Strategia didactică
Etapele lecţiei
Obiectivul şi Activitatea Activitatea Metode, Forme de
Mijloace Evaluare Timp
operaţional evenimentele profesorului elevilor procedee organizare
de
instruirii de a activităţii
învăţământ
învăţământ elevilor
1. Momentul organizatoric 0-5
Organizarea clasei - Notează absenţele, face observaţii Preiau sarcinile Conversaţia - Frontalã;
pentru desfăşurarea şi recomandări dacă este cazul. propuse de - colectivă;
activităţii de - Aranjează elevii în grupe de câte profesor. - dirijată.
laborator. doi la fiecare calculator.
- Verifică dacă programul FoxPro
46 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi

funcţionează.
2. Pregătirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii independente 5-20
Captarea atenţiei. Încearcă să trezească curiozitatea Ascultă şi urmăresc - Expunerea - Frontală;
elevilor, făcând referire la utilizarea cu interes cele - Conversaţia - colectivă;
BD. spuse de profesor. - dirijată.
Comunicarea - Enunţă titlul lecţiei. Notează titlul lecţiei Expunerea - Frontală;
titlului activităţii şi - Comunică elevilor obiectivele în caiete. - colectivă;
a obiectivelor lecţiei O1-O5. - dirijată.
operaţionale.
Reactualizarea - Prezintă fişa de lucru. - Răspund - Conversaţia FA - Frontală; Scrisă
cunoştinţelor - Comentează setul de probleme din solicitărilor - Explicaţia - individuală;
teoretice necesare fişa de lucru. profesorului. - Exerciţiul - independen-
formării - Rezolvă tă;
deprinderilor. problemele propuse - dirijată.
3. Demonstrarea de către profesor a modului în care vor proceda elevii în desfăşurarea activităţii independente 20-35
- Realizează structura unei BD; - Notează în caiete - Expunerea; - MP; -Frontală;
- Execută listarea, filtrarea şi aplicaţia; - Explicaţia; - PC; -colectivă;
ordonarea structurii unei BD. -Aascultă cu interes - Demonstraţia -FA (P5, - dirijată.
explicaţiile oferite. practică. P7, P9).
Strategia didactică Timp
Etapele lecţiei
Obiectivul şi Activitatea Activitatea Metode, Forme de
Mijloace Evaluare
operaţional evenimentele profesorului elevilor procedee organizare
de
instruirii de a activităţii
învăţământ
învăţământ elevilor
4. Activitatea independentă a elevilor 35- 85
O1. Să citească va- - Solicită elevilor să citească data Realizează. pe - Rezolvarea - M; - Frontal; Practică
riabile de la tasta- calendaristică şi să o prelucreze; grupe, operaţiile de probleme; - FA (P4); - Pe grupe;
tură cu ajutorul co- - Corectează eventualele greşeli, necesare prelucrării - Conversaţia. - MP; - Dirijat.
menzilor INPUT şi oferă indicaţii suplimentare datei calendaristice. - PC
ACCEPT.
O2. Să afişeze - Solicită elevilor sa creeze trei baze Introduc, pe rând, - Exerciţiul; - M; - Frontal; Practică
structura concep- de date, conform fişei de lucru (P1- valori în bazele de - conversaţia. -FA - Pe grupe;
tuală a tabelului cu P2); date şi apoi listează (P1-P2); - dirijat.
ajutorul comenzilor - Oferă indicaţii suplimentare şi conţinutul acestora. - MP;

ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi 47


LIST/DISPLAY supraveghează activitatea elevilor. - PC.
O3. Să duplice Solicită elevilor să creeze o altă Creează noua bază - Exerciţiul; - M; - Frontal; Practică
structura conceptuală bază de date, conform fişei de de date, conform - Conversaţia. - FA (P3); - Pe grupe;
a tabelului cu lucru; oferă indicaţii suplimentare, indicaţiilor date de - MP; - Dirijat.
comanda COPY supraveghează activitatea elevilor şi profesor. - PC.
STRUCTURE TO. respectarea condiţiilor cerute.
O4. Să filtreze - Precizează sintaxa comenzii SET Introduc, pe rând, - Exerciţiul; - M; - Frontal; Practică
structura unui tabel FIELDS TO; valorile cerute şi - Conversaţia. - FA (P8); - Pe grupe;
cu ajutorul - Oferă indicaţii pentru rezolvarea apoi prelucrează - MP; - Dirijat.
comenzii SET problemei P8 datele conform - PC.
FIELDS TO. cerinţelor.
O5. Să modifice După definitivarea bazei de date, - Execută operaţiile - Exerciţiul; - M; - Frontal; - Practică
structura solicită elevilor rezolvarea proble- din FA (P6) ; - Conversaţia. - FA (P6); - Pe grupe; - Scrisă
conceptuală a unui mei P6; supraveghează activitatea - completează în - MP; - Dirijat.
tabel. elevilor. caiete concluziile. - PC.
5. Analiza rezultatelor activităţii şi elaborarea concluziilor 85-100
- Verifică aplicaţiile; - Rectifică greşelile; - Conversaţia; - MP; - Frontală; Orală
- Comentează rezultatele obţinute ; - Refac operaţiile - Explicaţia; - PC. - Individual/
- Trage concluzii privind rezultatele greşite. - Instruirea independentă.
obţinute. prin proble-
matizare.
50 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi

PROIECTUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE

1. Testul elevului
- Itemul nr. 1: Dându-se baza de date cu următoarea structură: nr. matricol,
nume, prenume, data naşterii, clasa, să se afişeze elevii născuţi între două date citite
de la tastatură.
- Itemul nr. 2: Dată fiind baza de date "Cărţi", deschisă în zona de lucru
curentă, să i se afişeze structura.
- Itemul nr. 3: Dându-se baza de date "Client"(nr. crt, id., nume, adresă,
telefon), deschisă în zona de lucru curentă, să se creeze o BD "Furnizor" având
aceleaşi câmpuri şi de aceleaşi tipuri.
- Itemul nr. 4: Se dă o BD "Animale" (id., tip, rasă, proprietar); să se afişeze
doar perechile tip proprietar.
- Itemul 5: Se dă BD "Locatar" (id., nume, prenume, stradă, bloc, etaj,
apartament, telefon), unde telefonul este de tip numeric. Administratorul unui bloc a
constatat că e mai eficient ca, pentru fiecare locatar, în cadrul numerelor de telefon, să
fie reţinute şi caractere separatoare (de exemplu: " ", ".", "-" ). Cum se poate rezolva
această problemă?

Etalonul de rezolvare

Nr. item Răspuns corect Barem de corectare


1 Crearea structurii BD 1 punct
Crearea conţinutului BD 1 punct
Listarea BD 1 punct
Listarea BD cu filtrare 1 punct
PM: 4 puncte
2 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Vizualizarea BD 1 punct
Listarea structurii BD 1 punct
PM: 3 puncte
3 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Crearea BD 1 punct
Vizualizarea BD 1 punct
Listarea BD 1 punct
PM: 4 puncte
4 Deschiderea BD 1 punct
Listarea structurii BD 1 punct
PM: 2 puncte
5 Deschiderea BD 1 punct
Condiţia „Căutarea locatarilor” 1 punct
Condiţia „Modificarea telefonului” 1 punct
Vizualizarea conţinutului BD 1 punct
Listarea conţinutului BD 1 punct
PM: 5 puncte
ANEXA 2 c: lecţie mixtă 51

Anexa nr. 2-c

Model orientativ
de proiect de lecţie mixtă

PROIECT DE LECŢIE

A. DATE GENERALE

- Disciplina: ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME


- Clasa: a XI-a
- Unitatea de învăţare: ELEMENTE de TRIBOLOGIE
- Titlul lecţiei: FRECAREA USCATĂ
- Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la frecarea uscată
- Tipul lecţiei: lecţie mixtă
- Locul desfăşurării: sala de clasă
- Durata lecţiei: 50 minute

- Competenta specifică: cunoaşterea legilor frecării uscate.

- Conţinutul activităţii de instruire:

Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut


C1 1. Teorii privind 1.1. Teoria mecanică
frecarea uscată 1.2. Teoria adeziunii moleculare
1.3. Teoria punţilor de sudură
1.4. Teoria deformării elastice şi plastice
1.5. Teoria energetică - cuantică
1.6. Teoriile mixte molecular – mecanice
C2 2. Legile frecării uscate 2.1 Expunerea legilor frecării uscate (patru legi)
C3 3. Frecarea “la limită” 2.2 Condiţiile de apariţie a regimului de frecare
la limită (cinci condiţii)

- Obiective operaţionale

Condiţiile de probare
Cod Comportamentul Criteriul de reuşită
a comportamentului
O1 Elevii să identifice tipurile Au la dispoziţie Identificarea a cel
de frecare uscată. notiţele. puţin patru dintre
tipurile de frecare.
O2 Elevii să definească legile Se oferă teoriile Definirea a cel puţin
frecării. frecării. două legi.
O3 Elevii să comenteze Au la dispoziţie Comentarea a cel
condiţiile de apariţie a planşele. puţin trei condiţii.
regimului de frecare uscată
52 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

- Diagrama obiective-conţinut:

Obiective Conţinut Succesiunea conţinutului


O1 C1 1.1.→1.2.→1.3.→1.4.→1.5.→1.6.
O2 C2 2.1.
O3 C3 3.1.

- Metode şi procedee de instruire: conversaţia, explicaţia, expunerea.

- Mijloace de învăţământ (complexul multimedia):

Cod Denumirea resursei materiale


F1 F-1: fişă de lucru pentru verificarea cunoştinţelor anterioare
P1 Planşă
P2 Planşă

- Bibliografie

- Ştefan Stanciu, Lucian Petre Seiciu - Organe de maşini. Elemente de tribologie şi


lubrificaţie.
B.Desfăşurarea lecţiei

Strategia didactică
Obiective Evenimentele
Activitatea Mijloace Forme de Timp
operaţio- instruirii. Activitatea profesorului Metode de Evaluare
elevilor de organizare (min)
nale Conţinut învăţământ
învăţământ a activităţii
1.Organizarea clasei pentru - Face prezenţa elevilor; Preiau sarcinile Conversaţia Frontală 3
lecţie - Creează condiţiile psihologice necesare propuse de
începerii lecţiei. profesor.
2. Verificarea cunoştinţelor anterioare 10
- Solicită elevilor rezolvarea aplicaţiilor din fişa Rezolvă aplicaţiile Exerciţiul F1 Individual
de lucru nr. 1; din fişa de lucru.
- Comentează rezultatele obţinute.
3. Transmiterea noilor cunoştinţe 35
Captarea atenţiei Prezintă importanţa frecării. Sunt atenţi Expunerea Frontală
Comunicarea - Scrie pe tablă titlul activităţii “Frecarea - Notează în caiet Expunerea Frontală
titlului lecţiei şi a uscată”; titlul lecţiei;
obiectivelor - Comunică elevilor obiectivele urmărite. - Reţin obiectivele
operaţionale urmărite.
O1: Dirijarea învăţării Enunţă şi explică elevilor teoriile privind - Sunt atenţi; Expunerea Frontală
Având la C1 frecarea uscată: - Notează în caiete.
dispoziţie 1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de
teoriile frecare prin energia consumată pentru
frecării, să escaladarea asperităţilor.
identifice 2. Teoria adeziunii moleculare consideră că
cel puţin frecarea apare ca urmare a necesităţii învingerii

ANEXA 2 c: lecţie mixtă 51


patru tipuri forţelor intermoleculare. Astfel, se presupune că
de frecare. în cazul contactelor dintre corpuri cu suprafeţe
cu asperităţi reduse (suprafeţele rectificate fin,
şlefuite) apar forţe de aderenţă care generează
frecarea.
3. Teoria punţilor de sudură (Bowden,
Tabor,1939) consideră că frecarea se datoreşte
ruperii punţilor de sudură (microsuduri ) care se
formează instantaneu la temperaturi foarte mari
(800-10000C). Microsudurile se realizează şi se
desfac consecutiv în mişcare. Deşi temperaturile
Strategia didactică
Obiective Evenimentele
Activitatea Mijloace Forme de Timp
operaţio- instruirii. Activitatea profesorului Metode de Evaluare
elevilor de organizare (min)
nale Conţinut învăţământ
învăţământ a activităţii
amintite nu au putut fi măsurate, s-a dovedit că
temperatura medie a pieselor rareori depăşeşte
80-1000C.
4. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă
că se produc astfel de deformări ale asperităţilor
în contact rezultând astfel frecarea.
5. Teoria energetică-cuantică susţine că frecarea
apare datorită schimburilor energetice de la nivel
atomic şi subsonic, între materialele în contact.
6. Teoriile mixte molecular- mecanice încearcă
să abordeze complex apariţia frecării, prin
considerarea simultană a mai multora dintre
teoriile sus-menţionate.
Obţinerea Solicită elevii să identifice tipurile de frecare Răspund solicită- Conversaţia Frontală Orală
performanţei uscată. rilor profesorului.
Asigurarea Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă Ascultă explicaţiile - Conver- Frontală
conexiunii inverse este cazul cu explicaţii suplimentare. suplimentare saţia;
- explicaţia
O2 Dirijarea învăţării Coulomb, continuând cercetările lui Amontons, a - Notează; Expunerea Frontală
Să C2 enunţat patru legi ale frecării uscate: - sunt atenţi.
definească 1. Forţa de frecare este proporţională cu sarcina
legile normală pe suprafaţa de contact: Ff ≈ N.
frecării 2. Forţa de frecare nu depinde decât foarte puţin
uscate, de viteza relativă.
52 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

având la 3. Forţa de frecare nu depinde de suprafaţa


dispoziţie nominală de contact.
notiţele. 4. Forţa de frecare depinde de natura corpului
cuplei şi de gradul lor de prelucrare:
- pentru cuple din materiale dure se observă că
ambele materiale se uzează;

- în cazul cuplelor cu un material dur şi altul mai


moale, se uzează materialul mai moale;
- o soluţie mai bună este cea în care se folosesc
Strategia didactică
Obiective Evenimentele
Activitatea Mijloace Forme de Timp
operaţio- instruirii. Activitatea profesorului Metode de Evaluare
elevilor de organizare (min)
nale Conţinut învăţământ
învăţământ a activităţii
două materiale dure, unul din ele fiind acoperit
cu un strat moale, care va fi cel uzat.
Obţinerea Solicită elevii să definească legile frecării uscate. Răspund solicită- Conversaţia Frontală Orală
performanţei rilor profesorului
Asigurarea Confirmă răspunsurile corecte şi intervine, dacă Ascultă explicaţiile Conversaţia Frontală
conexiunii inverse este cazul, cu explicaţii suplimentare. suplimentare explicaţia
O3 Dirijarea învăţării Condiţiile reale de exploatare a unei cuple duc la Urmăresc cu - Expunerea Frontală
Să C3 micşorarea coeficientului de frecare de alunecare atenţie şi notează - conver-
comenteze faţă de regimul teoretic uscat, datorită prafului, cele spuse de saţia;
condiţiile de oxizilor, straturilor onctuoase, apei etc. Se profesor. - explicaţia;
apariţie a acceptă că există mai multe cazuri de apariţie a
regimului de regimului de frecare la limită, acestea
frecare manifestându-se separat sau concomitent.
uscată, 1. Corpurile sunt separate prin straturi subţiri demons- P1
având la moleculare lubrifiant adsorbite sau chemisorbite traţia
dispoziţie (legături Van der Waals). Stratul aderent este
planşele. legat de metal prin puternice forţe de adeziune
(planşa nr. 1). Numai în condiţii severe acest
strat este smuls. La încărcări foarte mari stratul
onctuos este străpuns.

ANEXA 2 c: lecţie mixta 53


Planşa nr. 1
2. Corpurile sunt separate prin substanţe solide P2
(pulberi) cu structură lamelară (grafit sau MoS2 –
bisulfură de molibden), (planşa nr.2). De obicei,
substanţa adăugată este încorporată într-o răşină
epoxidică. În acest caz, deşi coeficientul de
frecare scade doar de câteva ori, uzura se reduce
de mii de ori faţă de frecarea uscată.
Strategia didactică
Obiective Evenimentele
Activitatea Mijloace Forme de Timp
operaţio- instruirii. Activitatea profesorului Metode de Evaluare
elevilor de organizare (min)
nale Conţinut învăţământ
învăţământ a activităţii

Planşa nr. 2
3. Lubrificaţia de extremă presiune (EP) apare în
cazul formării unui strat solid obţinut ca rezultat
al reacţiei chimice dintre o substanţă anorganică
şi metal. Ca urmare a reacţiei, se obţine un
produs cu rol de lubrefiant solid (exemplu: clor,
sodiu, fosfor). Această eliberare are loc şi la
temperaturile ridicate produse prin contactul
cuplei.
4. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus
anterior exploatării (plumb, iridiu).
5. Lubrificaţia cu straturi de oxizi, sufluri sau
cloruri.
Obţinerea Solicită elevii să comenteze condiţiile apariţiei Răspund - Conver- Frontală Orală
regimului de frecare uscată. solicitărilor saţia;
54 ANEXA 2 c: lecţie mixta

performanţei.
profesorului. - explicaţia
Asigurarea Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă Elevii ascultă - Conver- Frontală
conexiunii inverse. este cazul cu explicaţii suplimentare. explicaţiile saţia;
suplimentare. - explicaţia
4. Fixarea cunoştinţelor 5
Asigurarea - Formulează aprecieri, observaţii şi recomandări; - Reţin aprecierile, Conversaţia Frontal
retenţiei şi - enunţă tema de casă. observaţiile şi
transferului recomandările;
celor învăţate - notează tema.
ANEXA 2 c: lecţie mixtă 57

Fişa nr. 1(F1)

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR DIN LECŢIA ANTERIOARĂ

1. Definiţi frecarea.
2. Când apare frecarea uscată?
3. Definiţi cupla de frecare.
4. Clasificaţi cuplele de frecare după tipul lor.

_____________________________________________________________________

Răspunsuri

1. Frecarea este un proces complex de natură moleculară, mecanică şi


energetică, care apare între suprafeţele corpurilor cu mişcare relativă sau cu tendinţă
de mişcare relativă.

2. Frecarea uscată apare în cazul în care contactul dintre piese este direct,
nemijlocit, fără film de lubrefiant, fără oxizi, praf sau apă.

3. Două corpuri în contact şi care se deplasează reciproc formează o cuplă de


frecare.

4. După tipul lor, cuplele de frecare se clasifică în patru clase:

- clasa I: constituită din cuple de frecare cu contact punctiform (rulmenţi cu


bile);

- clasa II: formată din cuple de frecare cu contact liniar (rulmenţi cu role,
angrenaje, mecanisme camă-tachet);

- clasa III: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafaţă (lagăre de


alunecare cilindrice, ghidaje cilindrice, articulaţii sferice);

- clasa IV: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafeţele plane (pene
de alunecare sau de strângere).
58 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

TEST DE EVALUARE

A. Tipul testului: formativ.

B. Conţinutul activităţii de instruire

Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut


C1 1. Teorii privind frecarea 1.1. Teoria mecanică.
uscată. 1.2. Teoria adeziunii moleculare.
1.3. Teoria punţilor de sudură.
1.4. Teoria deformării elastice şi
plastice.
1.5. Teoria energetică – cuantică.
1.6. Teoriile mixte molecular –
mecanice.
C2 2. Legile frecării uscate. 2.1. Expunerea legilor frecării uscate
(patru legi).
C3 3. Frecarea “la limită”. 3.1. Condiţiile de apariţie a regimului
de frecare la limită (cinci condiţii).

C. Obiective operaţionale

Condiţiile de probare
Cod Comportamentul Criteriul de reuşită
a comportamentului
O1 Elevii să identifice Au la dispoziţie Identificarea a cel
tipurile de frecare notiţele. puţin patru dintre
uscată. tipurile de frecare.
O2 Elevii să definească Se oferă teoriile Definirea a cel puţin
legile frecării. frecării. două legi.
O3 Elevul să comenteze Au la dispoziţie Comentarea a cel puţin
condiţiile de apariţie a planşele. trei condiţii.
regimului de frecare
uscată.

D.Testul elevului

I.Completaţi spaţiul liber:

1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de frecare prin: ______________________


__________________________________________________________________

2. Teoria energetică – cuantică susţine că frecarea apare datorită: _________________


__________________________________________________________________
ANEXA 2 c: lecţie mixtă 59

II. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă
este adevărat sau fals:

1. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă că se produc astfel de deformări ale


asperităţilor în contact rezultând astfel
frecarea._____________________________

2. Forţa de frecare depinde de suprafaţa nominală de contact. ____________________

3. Forţa de frecare depinde de natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare.___


__________________________________________________________________

III. Precizaţi două condiţii de apariţie a regimului de frecare la limită, care au


legătură cu lubrificaţia.

IV. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Forţa de frecare depinde de:


a) viteza relativă;
b) suprafaţa nominală în contact;
c) natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare.

V. Stabiliţi corespondenţa dintre desenele din coloana A şi modul de uzare


prezentat în coloana B:

A B
a) Ambele materiale se uzează.

1.
b) Stratul moale va fi uzat.

2.
c) Se uzează materialul mai moale.

3.
60 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

E. Diagrama obiective – itemi:

Obiective/ I1 I2 I3 I4 I5
itemi
O1 * *
O2 * * *
O3 *

F. Etalon de rezolvare:

Nr. Barem de
Răspunsul corect
item corectare
I 1. Energia consumată pentru escaladarea asperităţilor. 1 punct
2. Schimburilor energetice de la nivel atomic şi
subatomic, între materialele în contact.
II 1. adevărat; 3 puncte
2. fals;
3.adevărat.
III 1. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus anterior 1 punct
exploatării (plumb, iridium);
2. lubrificaţia cu straturi de oxizi, sulfuri sau cloruri.
IV c) 0.5 puncte
V 1-a; 2-c; 3-b; 4.5 puncte
61

Anexa nr. 3

Model pentru structura orientativă a


fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului

Unitatea de învăţământ: _______________________________________________


Localitatea: _____________________________
Clasa: _____________
Anul şcolar: _____________________________

CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele elevului ___________________________________________


Data naşterii: ___________________________
Localitatea naşterii ______________________

A. DATE FAMILIALE

I. Numele şi prenumele părinţilor:


1. Tata: ________________________________________
2. Mama: _______________________________________

II. Ocupaţia şi locul de muncă ale părinţilor:


1. Tata: ______________________________________________________________
2. Mama: ____________________________________________________________

III. Date despre fraţi/surori: ____________________________________________


__________________________________________________________________

IV. Condiţii materiale: _________________________________________________


__________________________________________________________________

V. Climatul educativ: __________________________________________________


__________________________________________________________________

B. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICĂ


ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII ELEVULUI

I. Înălţimea:_______; greutatea:_________

II. Antecedente medicale (conform fişei medicale): ________________________________


__________________________________________________________________

III. Probleme actuale (conform fişei medicale):


______________________________
__________________________________________________________________
62 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

C. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ


ŞI EXTRAŞCOLARĂ A ELEVULUI

I. Evidenţierea globală a rezultatelor şcolare:

Nr. Semestrul Semestrul


Disciplinele şcolare
crt. I II

II. Cauze care au favorizat obţinerea rezultatelor foarte bune la unele discipline
şcolare: ___________________________________________________________
__________________________________________________________________

III. Dificultăţi majore la învăţătură şi cauzele care le-au determinat:___________


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

IV. Participarea elevului la activităţi extraşcolare:

1. în cadrul şcolii: ______________________________________________________


__________________________________________________________________

2. în afara şcolii:_______________________________________________________
__________________________________________________________________

V. Participarea elevului la olimpiade, concursuri şcolare şi rezultatele obţinute:


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
ANEXA 4 : Evideţa notelor la practica pedagogică 63

D. DATE PSIHOLOGICE PRIVIND ELEVUL

I. Intelectul:

1. Dezvoltarea senzorială: _______________________________________________


__________________________________________________________________

2. Spiritul de observaţie: _________________________________________________


__________________________________________________________________

3. Imaginaţia (nivelul dezvoltării acesteia): __________________________________


__________________________________________________________________

4. Gândirea:

a) capacitatea de înţelegere: ______________________________________________


__________________________________________________________________

b) rezolvarea de probleme: _______________________________________________


__________________________________________________________________

6. Memoria (nivelul dezvoltării acesteia): ___________________________________


__________________________________________________________________

7. Limbajul:

a) uşurinţa/dificultatea exprimării verbale; corectitudinea/incorectitudinea exprimării


verbale:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

b) limbajul nonverbal (expresivitatea): _____________________________________


__________________________________________________________________

8. Atenţia (capacitatea de concentrare a atenţiei, distributivitatea şi mobilitatea


atenţiei):___________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

9. Stilul de învăţare al elevului: ___________________________________________


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

II. Afectivitatea (stabilitatea, intensitatea, durata, mobilitatea, expresivitatea trăirilor


afective): __________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
64 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

III. Voinţa şi motivaţia:

1. Perseverenţa în urmărirea scopurilor; rapiditatea în luarea deciziilor: ____________


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

2. Interesele elevului (generale, speciale): ___________________________________


__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

IV. Principalele aspecte referitoare la personalitatea elevului:

1. Temperamentul: _____________________________________________________
__________________________________________________________________

2. Aptitudinile:

a) Nivelul inteligenţei elevului: ___________________________________________


__________________________________________________________________

b) Aptitudini speciale: __________________________________________________


__________________________________________________________________

3. Caracterul:

a) Atitudini faţă de ceilalţi: _______________________________________________


__________________________________________________________________

b) Atitudini faţă de propria persoană: _______________________________________


__________________________________________________________________

c) Atitudini faţă de muncă: _______________________________________________


__________________________________________________________________

4. Creativitatea: _______________________________________________________
__________________________________________________________________

E. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI

1. Conduita elevului la lecţii: ____________________________________________


__________________________________________________________________

2. Conduita elevului în colectivul şcolar: __________________________________


__________________________________________________________________

3. Conduita elevului în afara şcolii: ______________________________________


__________________________________________________________________
ANEXA 4 : Evideţa notelor la practica pedagogică 65

F. DATE REFERITOARE
LA ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ A ELEVULUI

I. Opţiunea personală a elevului: ________________________________________


__________________________________________________________________

II. Opţiunea părinţilor (familiei): ________________________________________


__________________________________________________________________

III. Recomandarea dirigintelui: _________________________________________


__________________________________________________________________

IV. Recomandarea consilierului şcolar: ___________________________________


__________________________________________________________________

G. APRECIERI GENERALE. CONCLUZII

1. Preocupări sistematice ale elevului: ____________________________________


__________________________________________________________________

2. Activism social; participare la viaţa grupului şi a comunităţii: ______________


__________________________________________________________________

3. Nivelul autocunoaşterii: __________________________________________________


________________________________________________________________________

4. Aspiraţii, proiecte de viitor: ________________________________________________


________________________________________________________________________

5. Şanse şi oportunităţi: ______________________________________________________


________________________________________________________________________

Date despre persoana care a întocmit fişa:

- Numele şi prenumele: ______________________


- Facultatea, grupa: _________________________
-Semnătura: _______________________________

Data completării fişei: _______________________


66 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

Anexa nr. 4

FIŞA DE EVIDENŢĂ A NOTELOR OBŢINUTE DE STUDENT


LA PRACTICA PEDAGOGICĂ*

A. Date generale
- Numele şi prenumele studentului: ________________________________________
- Facultatea: __________________________________________________________
- Secţia (specialitatea): __________________________________________________
- Anul de studiu: _______________
- Anul universitar: ______________
- Şcoala de aplicaţie: ____________________________________________________
- Disciplina de practică: _________________________________________________
- Cadrul didactic îndrumător de la: _________________________________________
1. Şcoală de aplicaţie: ___________________________________________________
2. D.P.P.D.: __________________________________________________________

B. Notele acordate studenţilor la practica pedagogică:


- Note la lecţiile de probă: _______________________________________________
- Nota la lecţia finală: ___________________________________________________
- Nota la materialele didactice realizate (dacă este cazul): _______________________
- Nota la caietul de practică pedagogică: ____________________________________
- Nota la caracterizarea psihopedagogică a unui elev: __________________________
- Media generală: ____________________________

Semnătura Semnătura
profesorului-îndrumător reprezentantului Departamentului
din şcoala de aplicaţie: pentru Pregătirea Personalului Didactic:
____________________________ _________________________________

Data:________________________

*
Datele de la litera „A” vor fi completate de către student; datele de la litera „B” vor fi completate de
către profesorul-îndrumător din şcoala de aplicaţie şi de către reprezentantul Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B.