Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile

istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat
național, România. Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei
cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe
fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul

României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost
scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost
favorizată de mai mulți factori istorici:

acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în

conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan
internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în
rândul populației românești.
Printre personalitățile care au avut contribuții importante la participarea
României la război și la realizarea Marii Uniri a fost regele Ferdinand, care a
achiesat la împroprietărirea țăranilor români și la introducerea votului universal.
Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut posibilă
participarea României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele
de pace de după Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a
răniților, fiind nelipsită din focarele de epidemie și din tranșee. După război a
călătorit la Paris, unde a intervenit pe lângă personalitățile politice occidentale
pentru recunoașterea unirii. Chiar și în momentele în care nu a fost la guvernare,
liderul liberal Ionel Brătianu a influențat decisiv desfășurările politice.

Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei,

recunoașterea diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul
următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii
externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu
a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul declarat,
în conivență cu Germania nazistă, care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari
în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei, precum și Bulgariei.

Cuprins
1 Urmări
2 Numismatică
3 Notafilie
4 Note
5 Bibliografie
6 Vezi și
Urmări

Carte poștală din 1918-1919 care ilustrează unirea tuturor românilor într-un singur
stat. Granițele vestice ale României (colțul din stânga sus) sunt granițe doar
presupuse la acel moment (cele definitive fiind confirmate în 1920)
Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări
fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat
a supraviețuit doar Partidul Național Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a
opus Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut
o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.

Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud
au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord
și ținutul Herța au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.
Ideea unirii Republicii Moldova cu România, deși neasumată de niciunul dintre cele
două state, a rămas prezentă în discursul public din România și Republica Moldova.

Parlamentul României a adoptat, la 31 iulie 1990, Legea nr. 10 din 1990, prin care
a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949
privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în
locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[1]

Numismatică
La 26 noiembrie 2018, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția
numismaților, un set de monede, cu prilejul Centenarului Unirii Transilvaniei cu
România; pe aversul fiecărei monede din set sunt gravate o imagine prelucrată după
o fotografie realizată de Samoilă Mârza, textele (în arc de cerc) ROMANIA și MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA, valoarea nominală, stema României și milesimul (anul de
emisiune) 2018. Pe reversul fiecărei monede sunt gravate efigiile lui Ștefan Cicio
Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu. Monedele
de aur au valoarea nominală de 500 de lei (200 de exemplare), monedele de argint au
valoarea nominală de 10 lei (200 de exemplare), iar cele de metal comun au valoarea
nominală de 50 de bani (5.000 de exemplare), toate de calitate proof. Au fost
emise, în același set de monede, 1.000.000 de monede de metal comun de calitate UNC
(necirculate).[2]

La 1 iulie 2019, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția

colecționarilor, un set de monede „cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru
Marghiloman.” Emisiunea numismatică este formată din trei monede: o monedă de aur,
cu valoarea nominală de 100 de lei, având titlul de 900‰, o monedă de argint, cu
valoarea nominală de 10 lei, având titlul de 999‰ precum și o monedă din aliaj
comun, cu valoarea nominală de 50 de bani.[3]

Întregul tirajul acestei emisiuni monetare 300 de seturi este de calitate proof.[3]

La 28 octombrie 2019, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția

colecționarilor, un set de monede cu tematica Desăvârșirea Marii Uniri - Regina
Maria. Emisiunea monetară este formată dintr-o piesă de aur, cu titlul de 999‰,
având valoarea nominală de 500 de lei, greutatea de 31,103 grame, cu diametrul de
35 mm, marginea netedă, de calitate proof, într-un tiraj de 500 de exemplare precum
și dintr-o piesă de metal comun, cu valoarea nominală de 50 de bani, cu diametrul
de 23,75 mm, greutatea de 6,1 grame, de calitate proof, cu marginea inscripționată
cu textul ROMANIA, de două ori și câte o steluță între cele două cuvinte. Tirajul
monedelor din metal comun este de 50.000 de exemplare.[4]

Ambele monede (de aur și de metal comun) au gravată pe avers o imagine care îi
reprezintă pe „regele Ferdinand I și pe regina Maria vizitând trupele române pe
front” în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA; tot pe
avers sunt gravate valoarea nominală de 200 de lei, respectiv de 50 de bani, stema
României și milesimul 2019.[4]

Pe reversul fiecărei monede din această emisiune au fost gravate efigia reginei
Maria și, în arc de cerc, textul REGINA MARIA.[4]

Notafilie
La 1 Decembrie 2019, Banca Naţională a României, va pune în circulație, în atenția
colecționarilor, o bancnotă aniversară, cu valoarea nominală de 100 lei, având tema
Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu. Bancnota este dreptunghiulară cu
dimensiunile de 147x82 mm (cu o toleranţă de ± 1 mm), de culoare predominantă
albastră, imprimată pe suport de polimer. Achiziționarea acestei emisiuni se poate
face începând de la 4 decembrie 2019.[5]

Note
^ Legea 10 din 31 iulie 1990
^ Banca Națională a României, 100 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
^ a b Banca Națională a României, Emisiune numismatică cu tema Desăvârșirea Marii
Uniri – Alexandru Marghiloman
^ a b c Banca Națională a României, Desăvârșirea Marii Uniri – Regina Maria
^ Banca Națională a României, Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Bibliografie
Constantin Argetoianu (2008), Memorii. Pentru cei de mâine: amintiri din vremea
celor de ieri. Volumele 03-05, Partea a V-a: 1916 - 1918, Ediție și indice de
Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București
Constantin Argetoianu (1995), Memorii. Pentru cei de mâine: amintiri din vremea
celor de ieri. Volumul 05, Partea a V-a: 1918 și Anexe documentare (1916-1918),
Ediție și indice de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București
Constantin Argetoianu (1996), Memorii. Pentru cei de mâine: amintiri din vremea
celor de ieri. Volumul 06, Partea a VI-a: 1919 - 1922, Ediție și indice de Stelian
Neagoe, Editura Machiavelli, București
Vezi și
Tratatul de la Trianon
Marele Sfat Național Român
Consiliul Dirigent
Unirea Banatului cu România
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Transilvaniei cu România
Unirea Principatelor Române
Declarația de la Alba Iulia
Ziua Națională a României
Sfatul Național Român din Țara Bârsei