Cderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluiei Franceze, s-a produs la Paris ntr-o zi de mari

14 iulie n anul 1789. Cu toate c fortreaa medieval cunoscut sub numele de Bastilia mai avea
doar apte deinui, cderea ei n minile revoluionarilor parizieni a reprezentat n mod simbolic
sfritul Vechiului Regim (Ancien rgime, n francez) i nceputulRevoluiei Franceze. Predarea
nchisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit att Frana ct i restul Europei,
ecourile sale ajungnd pn n ndeprtata Rusie.
Din 1880, 14 iulie este Ziua naional a Franei.
Cderea Bastiliei a reprezentat momentul de nceput pentru Revolu ia francez cnd, pe 14 iulie
1789, fortrea a fost cucerit de revoluionarii care cutau acolo arme i praf de pu c. O mul ime
dezlnuit, de peste 40000 de oameni, a ptruns n fort i a luat cele peste 30000 de pu ti i 12
tunuri pstrate n interiorul fortului. Demolarea a nceput pe 16 iulie, la ini iativa unui antreprenor
privat, Palloy, care a vndut o parte din pietre ca suveniruri (dup ce sculptase pe ele o miniatur a
Bastiliei). Majoritatea pietrelor au fost folosite pentru a construi un pod peste Sena, Pont de la
Concorde.
n dimineaa zilei de 14 iulie 1789, dup ce au intrat cu for a n Htel des Invalides procurndu- i
armele necesare, revoluionarii francezi s-au ndreptat spre fortrea a Bastille pentru a- i face
provizii de muniie (praf de puc; fotreaa mai ndeplinea i rolul de arsenal al Parisului).
Negocierile ntre revoluionari i Bernard-Rene Jordan de Launay, guvernatorul fortre ei, au e uat
i acesta a fost luat prizonier i omort. ncepnd cu ziua urmtoare, Bastille a fost complet
drmat.[1]
n dimineaa de 15 iulie, regele Ludovic al XVI-lea a neles nfrngerea suferit n faa insureciei
cetenilor parizieni, a dat ordin de retragere a trupelor fidele lui i a revenit asupra schimbrilor
guvernamentale fcute n urm cu cteva zile. n Paris, a fost stabilit un nou primar, ntr-o nou
structur, numit "Comun" i s-a nfiinat o armat popular, "Garda Na ional". Revolu ia s-a
rspndit n ar, dup modelul parizian, popula ia organizndu-se n municipalit i cu scop de
auto-guvernare; de asemenea au nfiinat corpuri ale Grzii Na ionale, ignorndu-se autoritatea
regal. La 27 iulie, ntr-un gest de aparent reconciliere, regele a acceptat o cocard tricolor,
intrnd n Primria Parisului. n ciuda acestui gest simbolic, nobilii au nceput s prseasc ara,
ncepnd s pregteasc un rzboi civil i provocnd o coaliie european mpotriva Fran ei.