Junimea a fost un curent cultural i literar, dar i o asocia ie cultural nfiin at la Iai n anul 1863

de ctre Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racovi, Theodor Rosetti,Vasile Pogor i n
special Titu Maiorescu.
Un curent literar este adeseori o simpl construc ie istoric, rezultatul nsumrii mai multor opere
i figuri, atribuite de cercettorii acelorai nruriri i subsumate acelora i idealuri. Mult vreme
dup ce oamenii i creaiile lor au ncetat s ocupe scena epocii lor i rsunetul lor s-a stins,
istoricii descoper filiaii i afiniti, grupnd n interiorul aceluia i curent opere create n
neatrnare i personaliti care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.
Fr ndoial c nu acesta este cazul Junimii. Sarcina istoricului care i propune s studieze
dezvoltarea acestui important curent este u urat de faptul c nc de la nceput el se sprijin pe
consensul mai multor voine i ca tot timpul o puternic personalitate l domin. n afar de
aceasta, Junimea nu este numai un curent cultural i literar, dar i o asocia ie.
Ea ns nu a luat natere printr-un act formal (asemenea Academiei Romne, ntemeiat cam n
aceeai vreme n Bucureti) i nu s-a meninut dup legile exterioare, dar acceptate ale tuturor
corpurilor constituite. Junimea n-a fost att o societate, ct o comunitate de interese culturale dar
i socio-politice. Junimea mai nseamna i un cenaclu literar, o tipografie i un sistem de librrii.
Apariia ei se datoreaz afinitii viu resimite dintre personalit ile ntemeietorilor. Ea se men ine
apoi o perioad ndelungat prin funciunea atraciilor i respingerilor care alctuiesc caracteristica
modului de a tri i a se dezvolta. Vechea deviz francez potrivit creia "Intr cine vrea, rmne
cine poate" este i aceea pe care asociaia ieeana o adopt pentru sine.
Desigur, nu numai instinctul vieii menine unitatea Junimii n decursul existentei ei. Asocia ia
dorete s-i dea o oarecare baz material i o anumit ordine sistematic a lucrrilor, c tig noi
membri, se ngrijete de formarea noilor generaii i poart polemici colective. Dar peste tot ce
constituie n via Junimea, produsul deliberat al voin ei de a se organiza, plute te duhul unei
nelegeri comune a societii, a culturii, a literaturii, iar dinti sarcin a istoricului este s-l
extrag i s-l arate lucrnd n opere i oameni.
Tudor Vianu punea n eviden cinci serii de trsturi distincte ale junimismului:

A. Spiritul filosofic

B. Spiritul oratoric
C. Ironia
D. Spiritul critic
E. Gustul pentru clasic i academic