Good-bye, Ceauşescu !

Acum câteva luni, Ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi a creat o comisie de

istorici care să decidă asupra noii concepţii de istorie în învăţământul preuniversitar,
precum şi asupra denumirii disciplinei. Miezul problemei fiind păstrarea celor 2
cursuri, de istoria Românilor şi universală, ori a unui singur obiect, Istoria. În 27
state ale UE, se predă un singur obiect, Istoria, cu excepţia unor ţări ca România unde
pentru anumite clase se predă doar istoria universală, iar la altele – doar istoria
românilor. Altfel în Polonia sau Ungaria, deşi se numeşte Istoria, copii învaţă istorie
naţională în proporţie de 60-70 % şi numai 30-40 % - universală.
Am onoarea să fiu şi eu printre membrii comisiei şi informaţia pe care o redau
aici este din prima sursă, nu din a doua sau a treia, cum a fost cazul unor materiale
apărute anterior în presă care au încercat să manipuleze opinia publică şi să
discretizeze anumite instituţii sau persoane pe motiv că s-ar împotrivi Istoriei
Românilor.
De la formarea comisiei, au avut loc mai multe şedinţe, la care s-a văzut că
opiniile sunt împărţite. În cele din urmă, s-a decis să fie consultate seminarele
specializate la istorie de pe lângă departamentele raionale ale educaţiei, adică a
profesorilor din şcoli din teritoriu. Joia trecută, 15 decembrie, la ultima şedinţă a
comisiei, în prezenţa ministrului, consilierul Corina Lungu a dat citire rezultatelor
anchetei. Astfel, din cele 35 de comisii raionale, 31 s-au exprimat pentru un singur
obiect, Istoria, şi numai 4 – pentru păstrarea a 2 cursuri, Istoria Românilor şi Istoria
Universală. Din instituţiile superioare de învăţământ, numai universităţile din
Taraclia şi Comrat nu au dat curs solicitării ministerului. În instituţiile superioare de
învăţământ din Chişinău, părerile au fost împărţite, aşa cum a fost cazul la Facultatea
de Istorie şi Filozofie a USM şi s-a decis ca membrii comisiei de la minister să
tranşeze chestiunea. La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, votul a fost
15 pentru Istorie şi numai 5 pentru 2 discipline. Institutul de Istorie, Stat şi Drept al
AŞM a votat unanim pentru păstrarea a 2 obiecte la istorie.
Azi, marţi, 20 decembrie, comisia urmează să ia o decizie, după examinarea
unor doleanţe şi sugestii parvenite din teritoriu. Unii membri au cerut copiile
integrale ale corespondenţei cu raioanele asupra acestui subiect şi ministerul a dat
curs solicitării. Personal eram înclinat pentru găsirea unui compromis asupra
subiectului, adică să fie predate 2 discipline la gimnaziu (clasele 4-9) şi o disciplină –
Istoria – la nivelul liceal (clasele 10-12). Făcând cunoştinţă cu rezultatele anchetei
care prezintă opinia profesorilor din raioane, mă întreb pe cât de justificat ar fi să
neglijăm opţiunea învăţătorilor din şcoală, mai ales că scorul este net în favoarea unui
obiect, 31 la 4. Mai cu seamă că un singur obiect nu înseamnă renunţarea la istoria
naţională, a Românilor, ci predarea ei în paralel cu cea europeană şi universală. Or,
celebrul istoric francez Marc Bloch spunea că nu există o istorie a Franţei, ci o istorie
a Europei. Când vom înţelege şi noi că nu există o istorie a Românilor în afara istoriei
Europei? O disciplină numită Istoria ar oferi prilejul să mai renunţăm şi la anumite
clişee şi interpretări triumfaliste din istoria Românilor pe care le-am preluat din
manuale din România sau de la istorici servili regimului ceauşist de dinainte de 1989.
Deci, pe când vom putea spune: Good-bye, Ceauşescu?