Dosarul nr.

2a-229/19
Prima instanţă: Judecătoria Bălți, sediul Central (judecător: E. Balan)
CURTEA DE APEL BĂLŢI
Colegiul Civil, şi de Contencios administrativ
DECIZIE

11 iunie 2019 mun. Bălţi

Instanţa compusă din:

Preşedintele şedinţei: Aurelia Toderaș
Judecători Eugeniu Bejenaru, Svetlana Șleahtițki
grefier Nadejda Macovei

examinînd, în şedinţă publică, apelul declarat de Soia Nikolai și Gubscaia Elena

împotriva hotărîrii judecătoriei Bălți sediul Central din 24.01.2019, prin care s-a respins
cererea de chemare în judecată înaintată de Gubscaia Elena și Soia Nikolai împotriva lui
Racu Elena, intervenient accesoriu notarul public Dranga Laura privind declararea
succesorului nedemn,-
a constatat:

Argumentele reclamantului:
1. Pe data de 30 noiembrie 2018 Gubscaia Elena și Soia Nikolai au înaintat cerere de
chemare în judecată împotriva lui Racu Elena, intervenient accesoriu Dranga Laura
privind declararea succesorului nedemn.
2. În motivarea acțiunii reclamanții au afirmat că pe ***** Soia Nicolae și Soia
Elizaveta s-au căsătorit, urmare a căsătoriei au luat naștere copii: Soia Larisa (a.n.*****),
Soia Nikolai (a.n.*****) și Soia Elena (a.n.*****). Pe data de ***** a decedat Soia
Nicolae (tatăl copiilor), ca urmare a avut loc deschiderea dosarului succesoral la notarul
public Dranga Laura.
Totodată, în cadrul dosarului succesoral menționat, în lipsa unui act testamentar din
partea fostului soț supraviețuitor Soia Nicolae, notarul public Dranga Laura, a dispus
demararea procedurii de succesiune legală, prin chemarea la succesiune a următoarelor
persoane cu vocație succesorală, după cum urmează: Soia Nikolai, Soia (Racu Elena) și
Soia (Gubscaia) Larisa (decedată pe *****), în locul căreia a fost chemată Gubscaia
Elena.
Reclamanții mai invocă că pe data de 9 septembrie 1994, fiica mai mică a lui Soia
Nicolae și Soia Elizaveta a fost condamnată pentru săvîrșirea infracțiunii consumate de
omor premeditat cu o deosebită cruzime a mamei sale, Soia Elizaveta, conform art. 88
alin. (6) din Codul penal (redacția 24.03.1961), precum și pentru tentativa de infracțiune
de omor împotriva tatălui său Soia Nicolae, conform prevederilor art. 15, art. 88 alin. (4)
din Codul penal (redacția anului 24.03.1961), cu stabilirea unei pedepse prin absorbirea
pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, de privațiune de libertate pe un termen de 10
ani.
La fel, fiica mai mică Soia Elena, condamnată la închisoare pentru omor și tentativă
de omor și-a schimbat numele din Soia Elena în Racu Elena.
Reclamanții solicită recunoașterea lui Racu Elena în calitate de succesor nedemn.

Poziţia instanţei de fond:

3. Prin încheierea judecătoriei Bălți sediul Central din 10 decembrie 2018 s-a acceptat
în procedura contencioasă cererea de chemare în judecată depusă de Gubscaia Elena și
Soia Nikolai. (f.d.46)
4. Prin încheierea emisă de judecătoria Bălți sediul Central pe data de 10 decembrie
2018, s-a admis parțial cererea cu privire la asigurarea acțiunii. S-a aplicat interdicție
notarului public Dranga Laura de a elibera lui Racu Elena certificatul de moștenitor legal
pe marginea dosarului de succesiune intentat în privința defunctului Soia Nicolae. (f.d.47)
5. Prin hotărîrea emisă de judecătoria Bălți sediul Central pe data de 24 ianuarie 2019
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gubscaia Elena și Soia Nikolai.
Măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 10 decembrie 2018 privind interdicția
notarului public Dranga Laura de a elibera lui Racu Elena certificatul de moștenitor legal
pe marginea dosarului de succesiune intentat în privința defunctului Soia Nicolae, se
mențin pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. (f.d.72)

Solicitarea apelantului:
6. Invocînd ilegalitatea și netemeinicia hotărîrii judecătoriei Bălți sediul Central, din
24 ianuarie 2019, pe 8 februarie 2019 Soia Nikolai și Gubscaia Elena au contestat-o cu
apel nemotivat, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi prin
care să fie admisă integral acțiunea. (f.d.82)
7. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2019 nu s-a dat curs cererii de
apel depusă de Soia Nikolai și Gubscaia Elena. S-a acordat apelanților termen pentru
depunerea cererii de apel motivat și anexarea dovezii de plată a taxei de stat. (f.d.95-97)
8. Prin încheierea din 9 aprilie 2019 s-a acceptat spre examinare cererea de apel
depusă de Soia Nikolai și Gubscaia Elena și s-a intentat procedura de apel. (f.d.112)

Argumentele părţilor:
9. În motivarea apelului au afirmat că susține motivele expuse în cererea de chemare
în judecată. În cazul dat instanța de fond s-a limitat la interpretarea restrictivă a
dispozițiilor legale, fapt ce contravine jurisprudenței CEDO prin prisma garanțiilor
oferite ce Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
raportate la circumstanțele cauzei.
Prin urmare, interpretarea limitativă, contrar jurisprudenței naționale și internaționale
a art.1434 din Codul civil, denotă necesitatea casării hotărîrii contestate, deoarece aceasta
nu corespunde cerințelor imperative ale Legii, inclusiv dreptului apelanților la un proces
echitabil. Această concluzie rezidă și din interpretarea eronată de către prima instanță a
constatărilor Curții Supreme de Justiție, expuse în sentința din 9 septembrie 1994, din
care reiese că intimata în repetate rînduri s-a expus asupra oportunității omorului, părților
în vederea facilitării vieții sale, scop ce a fost premeditat din timp, potrivit datelor din
jurnalul condamnatei.
Prin prisma constatărilor expuse supra se deduce că prin acțiunile intimatei aceasta a
facilitat deschiderea succesiunii după omorul mamei sale și a intenționat același lucru
prin omorul tatălui său, consecințe ce nu s-au produs din motive independente de voința
acesteia, și anume, ca urmare a condamnării sale și a supraviețuirii lui Soia Nicolae. Însă
aceste circumstanțe nu exclud aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 1434 din Codul
civil, în contextul în care sancțiunea nedemnității constituie un efect al intenției
succesorului persoanei, și nu doar al efectelor acțiunilor acestuia, iar în cazul dat scopul
acțiunilor intimatei nu a fost, potrivit sentinței menționate supra determinat de relațiile
ostile cu părinții, ci și dorința de a se izbăvi de aceștea, ce implică și intenția de a veni la
succesiune.
Din hotărîrea contestată reiese că instanța se axează în special pe faptul că defunctul
Soia Nicolae nu a privat-o pe intimată de succesiune în timpul vieții sale prin intermediul
unui testament, concluzie ce contravine expres prevederilor art. 1436 din Codul civil.
Astfel, din prevederile normei reiese că săvîrșirea unor acțiuni ce atrag decăderea din
dreptul la succesiune poate fi înlăturată de către succedat doar prin expunerea expresă a
acestui fapt într-un testament întocmit de acesta, adică că înlăturarea motivelor ce servesc
temei de decădere a persoanei din drepturile la succesiune poate fi reziliată prin
expunerea voită a acestui efect prin intermediul testamentului. Prin urmare prima instanță
a inversat prevederile normei citate supra, susținînd că lipsa unui testament ce ar priva
intimata de succesiune urmează a fi apreciată în beneficiul acestuia din urmă, deși din
textul Legii reiese că pînă la întocmirea unui testament în care succesorul care a săvărșit
acțiuni ce atrag nedemnitatea acestuia în calitate de succesor, se prezumă că succedatul
nu a absolvit succesorul nedemn. Această concluzie reiese și din prezumția legală că în
cunoștința existenței temeiurilor legale ce atribuie succesorului calitatea de nedemn,
omisiunea de a anula efectele acestei calități prin intermediul unui testament, denotă
acordul tacit al succedatului cu menținerea efectelor calității intimatei de succesor
nedemn.
La caz, omorul mamei intimatei și intenția de omor a tatălui acesteia avea anume
scopul de a succeda părinții, respectiv de a urgenta momentul în care intimata ar fi fost
chemată la succesiune, scop ce nu a fost atins din motive neimputabile acesteia,
supraviețuirea atentatului la viața lui Soia Nicolae. Prin urmare, exercitarea dreptului de
succesiune în condițiile menționate de către intimată, în lipsa unui testament din partea
lui Soia Nicolae, unicul ce ar fi constituit, conform art. 1436 din Codul civil, temei de
anulare a efectelor întreprinderii de către intimată în raport cu acesta a faptelor ce denotă
decăderea din drepturile la succesiune, este contrară Legii și intereselor celorlalți
succesori.
10. În referința depusă la cererea de apel intimata Racu Elena a afirmat că pe data de
***** a decedat tatăl părților Soia Nicolai, în urma decesului a fost deschis dosarul
succesoral. În cercul succesorilor legali au fost incluși Racu Elena, Gubscaia Larisa și
Soia Nikolai, dar în legătură cu faptul că Gubscaia Larisa a decedat pe ***** în locul ei a
fost chemată Gubscaia Elena. În legătură cu faptul că intimata a fost anterior condamnată
la privațiune de liberate pentru săvîrșirea unor infracțiuni grave, Gubscaia Elena și Soia
Nikolai au solicitat ca Racu Elena să fie declarată succesor nedemn și să fie scoasă din
cercul succesorilor legali.
Intimata consideră apelul declarat drept neîntemeiat, iar hotărîrea contestată drept una
legală și fondată. Cu toate că a fost recunoscută vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni pe
care intimata nu a săvîrșit-o în raport cu persoana care a lăsat moștenirea, adică împotriva
tatălui său Soia Nicolae. Consideră că aceasta nu constituie o faptă îndreptată anume
împotriva ultimei voințe, exprimată în testament, a celui ce a lăsat moștenirea. Mai mult,
în toate hotărîrile adoptate de instanțele inferioare și ierarhice, cu privire la condamnarea
Elenei Racu pentru infracțiunile pe care nu le-a comis, a fost indicat motivul infracțiunii
fiind unul ca atitudinea personală ostilă față de părțile vătămate, conflicte familiale
rezultate din comportamentul acesteia, și nici de cum din interes patrimonial legat de o
eventuală procedură de succesiune după decesul părților săi.
Pe parcursul vieții, după ce intimata a fost eliberată de sub arest, a avut mai multe
întrevederi cu tatăl său Soia Nicolai, care a iertat-o pentru ceea ce a făcut, foarte des
comunicau, mai mult decît atît, la jubileul de aniversare a 70 de ani a tatălui său Racu
Elena a fost prezentă la invitația acestuia.
La fel, Soia Nicolae pe parcursul vieții nu a întocmit testament sau alt act juridic prin
care să o înlăture de la moștenire, acceptînd în acest sens admiterea venirii intimatei la
moștenire după decesul său, în ordinea succesiunii legale.
11. În ședința judiciară în instanța de apel apelanta Gubscaia Elena și avocatul care-i
apără interesele Pocatilov Denis au solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii
judecătoriei Bălți sediul Central din 24 ianuarie 2019, cu emiterea unei noi prin care să fie
admisă cererea de chemare în judecată.
12. Apelantul Soia Nikolai și avocatul care-i apără interesele Chiper Natalia la fel au
solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii judecătoriei Bălți sediul Central din 24
ianuarie 2019, cu emiterea unei noi prin care să fie admisă cererea de chemare în
judecată.
13. Reprezentantul intimatei Racu Elena avocatul Anton Vasile a solicitat respingerea
apelului depus de Soia Nikolai și Gubscaia Elena, cu menținerea fără modificări a
hotărîrii contestate.
14. Nu s-a prezentat intervenientul accesoriu notarul public Dranga Laura, însă a fost
legal citată despre data, ora și locul examinării cauzei, fapt ce este confirmat prin avizul
de recepție a scrisorii recomandate. (f.d.130)
15. Potrivit art. 379 alin. (2) din CPC, Neprezentarea în şedinţa de judecată a
apelantului sau a intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant
la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. În
circumstanțele date colegiul a dispus examinarea apelului în lipsa părții neprezente.
Aprecierea instanței de apel:
16. Analizînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate, prin prisma argumentelor
invocate de participanţii la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră apelul
declarat drept neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.
17. Potrivit art. 362 alin. (1) CPC, Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile
de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
18. Din materialele cauzei rezultă că, dispozitivul hotărîri instanţei de fond a fost
pronunţat public la 24 ianuarie 2019, iar cererea de apel a fost depusă pe 8 februarie
2019, prin urmare Colegiul constată că, apelul declarat de Gubscaia Elena și Soia Nikolai
a fost depusă în interiorul termenului legal.
19. Potrivit art. 385 lit. a) din CPC, Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în
drept să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe.
20. Colegiul Civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți verificînd
legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe în raport cu prevederile art. 238-241 din
CPC constată că, dispoziţiile procedurale au fost respectate în tot, astfel, instanţa de fond
a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părţi, a constatat şi elucidat pe
deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, concluziile instanţei de fond
expuse în hotărîre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept
material au fost aplicate corect.
21. Materialele cauzei atestă că, pe data de 30 noiembrie 2018 Gubscaia Elena și Soia
Nikolai au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Racu Elena, intervenient
accesoriu Dranga Laura privind declararea succesorului nedemn.
22. În conformitate cu art. 7 alin.(1) din Codul civil Legea civilă nu are caracter
retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii
juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse
anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse
ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare. Astfel, speței date va fi aplicat
Codul civil redacția în vigoare de pînă la 1 martie 2019.
23. Potrivit art. 1500 alin. (1) lit. a) din Codul civil, (1) În cazul succesiunii legale,
moştenitori cu drept de cotă egală sînt de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a
lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul
supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea.
24. În conformitate cu prevederile art. 1501 din Codul civil, Moştenitorii de clasă
posterioară sînt chemaţi la succesiune legală numai dacă lipsesc moştenitori din clasele
precedente sau dacă aceştia nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sînt chemaţi la
succesiune şi în cazul în care toţi moştenitorii de clasele precedente au fost decăzuţi din
dreptul la succesiune.
25. S-a constatat că pe ***** Soia Nicolae și Soia Elizaveta s-au căsătorit (f.d.17),
din căsătorie au trei copii comuni: Soia Larisa (a.n.*****), Soia Nikolai (a.n.*****) și
Soia Elena (a.n.*****). Pe data de ***** a decedat Soia Nicolae, fapt confirmat prin
certificatul de deces seria nr. ***** din *****. (f.d.24)
 26. Pe data de ***** după decesul lui Soia Nicolae a fost deschis dosarul succesoral
la notarul public Dranga Laura, în cadrul căruia, în lipsa unui testament din partea
defunctului Soia Nicolae, notarul public a dispus demararea procedurii de succesiune
legală, prin chemarea la succesiune a persoanelor cu vocația succesorală, după cum
urmează: Soia Nikolai, Soia (Racu) Elena și Gubscaia Elena în locul lui Soia (Gubscaia)
Larisa care a decedat pe *****.
27. Colegiul civil reține că în calitate de moștenitori legali de clasa I după decesul lui
Soia Nicolae au fost identificate următoarele persoane: fiul Soia Nikolai, fiicele Soia
(Gubscaia-Dascal) Larisa și Soia (Racu) Elena. Totodată, a fost chemată și nepoata
Gubscaia Elena în locul lui Sofia (Gubscaia-Dascal) Larisa (decedată pe *****), în baza
certificatului de calitate de moștenitor nr. *****eliberat de notarul public Dranga Laura.
(f.d.26)
28. În conformitate cu prevederile art. 1434 alin. (1) din Codul civil, (1) Nu poate fi
succesor testamentar sau legal persoana care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o
faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat
moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată; b) a pus
intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a
contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea
cotei succesorale ale tuturor acestora.
29. Din prevederile enunţate, Colegiul civil reţine că nedemnitatea sau nevrednicia
succesorală constă în decăderea unui moştenitor din dreptul de a culege o anumită
moştenire, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din această moştenire, deoarece s-a
făcut vinovat de o faptă gravă faţă de cel care lasă moştenirea.
30. Nedemnitatea succesorală constituie o sancţiune, deoarece stopează realizarea
vocaţiei succesorale pentru anumite cazuri. Astfel, nedemnitatea succesorală este
aplicabilă numai în cazul săvîrşirii faptelor expres determinate de lege, această normă
avînd un caracter imperativ.
31. Mai mult ca atît, sancţiunea nedemnităţii urmează a fi aplicată doar în baza unor
probe incontestabile şi strict determinate de legislator (sentinţă de condamnare, hotărîre
de judecată etc.).
32. Prin sentința Curții Supreme de Justiție nr. 2-110/94 Soia (Racu) Elena a fost
condamnată pentru săvîrșirea infracțiunii de omor premeditat cu o deosebită cruzime a lui
Soia Elizaveta conform prevederilor art. 88 alin. (6) din Codul penal (în redacția din
24.03.1961), precum și pentru tentativa de infracțiune de omor împotriva lui Soia Nicolae
conform prevederilor art. 15, art. 88 alin. (4) din Codul penal (în redacția din
24.03.1961), cu stabilirea unei pedepse prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa
mai aspră, de privațiune de libertate pe un termen de 10 ani. (f.d.29-41)
33. Astfel, prin comiterea infracțiunii de omor a mamei sale, Soia Elizaveta, și
tentativa de omor a tatălui său, Soia Nicolae, în urma unui conflict de familie, intimata
Racu Elena a realizat intenționat o infracțiune în raport cu persoana care a lăsat
moștenirea, însă aceasta nu constituie o faptă îndreptată anume împotriva ultimei voințe,
exprimate în testament, a celui ce a lăsat moștenirea. Asemenea circumstanțe nu au fost
constatate, mai ales că în sentința Curții Supreme de Justiție nr. 2-110/94 de condamnare
a lui Racu Elena, în calitate de motiv al infracțiunii este indicat – atitudinea personală
ostilă față de părțile vătămate, conflicte familiale rezultate din comportamentul lui Racu
Elena, nu și un interes patrimonial legat de o eventuală procedură de succesiune a lui Soia
Elizaveta și Soia Nicolae.
34. Sub acest aspect, se menționează că, prima instanță a constatat cu certitudine că
pot fi excluşi de la moştenire, ca nedemni, moştenitorii care prin sentinţă definitivă sunt
condamnaţi pentru săvîrşirea intenţionată a unei infracţiuni împotriva celui ce a lăsat
moştenirea în scopul de a veni la succesiune, însă, la caz probe care ar demonstra
nedemnitatea pîrîtei/intimatei față de tatăl său și ar prezinta temei de decădere din dreptul
la succesiune nu au fost prezentate.
35. Potrivit art. 118 alin. (1) din CPC, Fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea
nu dispune altfel.
36. La caz, defunctul Soia Nicolae nu a întocmit testament, pentru momentul încetării
sale din viață privind averea succesorală. Totodată, din sentința de condamnare a Elenei
Racu reiese că aceasta nu a acționat împotriva ultimei voințe a defunctei exprimată prin
testament și că nu a întreprins careva acțiuni care să creeze vicii de ordin faptic sau de
drept în raport cu venirea celorlalți succesori legali la moștenire.
37. Mai mult, persoanele care au săvîrșit infracțiuni premeditate împotriva celui ce a
lăsat moștenirea sau a succesorilor acestuia din alte motive (de exemplu: răzbunare,
gelozie, etc.) sau infracțiuni din imprudență, nu pot fi recunoscute nedemne.
38. Prin încheierea emisă de judecătoria Bălți sediul Central pe data de 10 decembrie
2018, s-a admis parțial cererea cu privire la asigurarea acțiunii. S-a aplicat interdicție
notarului public Dranga Laura de a elibera lui Racu Elena certificatul de moștenitor legal
pe marginea dosarului de succesiune intentat în privința defunctului Soia Nicolae. (f.d.47)
39. Potrivit art. 180 alin. (3) din CPC, În cazul respingerii acţiunii, măsurile
anterioare de asigurare a acţiunii se menţin pînă cînd hotărîrea judecătorească devine
definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi păstrează
efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti.
40. Reieșind din norma menționată, măsura de asigurare aplicată prin încheierea din
10 decembrie 2018 emisă de Judecătoria Bălți sediul Central, urmează a fi menținută pînă
cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă.
41. Dat fiind faptul că, circumstanţele pricinii au fost cercetate în volum deplin de
către instanța de fond, hotărîrea Judecătoriei Bălți sediul Central din 24 ianuarie 2019,
fiind legală și emisă cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material și
procedural, colegiul civil va menţine această hotărîre și va respinge ca neîntemeiat apelul
declarat de Soia Nikolai și Gubscaia Elena.
Conducîndu-se de prevederile art. 385 lit. a) CPC, Colegiul Civil, şi de Contencios
administrativ al Curţii de Apel Bălţi,-

d e c i d e:
 Respinge apelul declarat de Soia Nikolai și Gubscaia Elena.
Menține hotărîrea Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.01.2019, prin care s-a
respins cererea de chemare în judecată înaintată de Gubscaia Elena și Soia Nikolai
împotriva lui Racu Elena, intervenient accesoriu notarul public Dranga Laura privind
declararea succesorului nedemn.
Decizia este definitivă din momentul emiterii, fiind cu drept de recurs la Curtea
Supremă de Justiţie, în termen de două luni de la comunicare, prin intermediul Curţii
Supreme de Justiţie.

Preşedintele şedinţei, judecător Aurelia Toderaș

Judecătorii Eugeniu Bejenaru Svetlana Șleahtițki