Alegeti un tip particular de grup si o populatie tinta ( copii, adolescent, adulti etc) si pargurgeti

urmatorii itemi:

- Tipul de grup
- Scopul grupului
- Obiective
- Rerutarea membrilor, incheierea contractului
- Reguli ale grupului
- Teme-intalnire de grup
- Activitti specific fiecarei teme-intalniri
- Evaluare

Mentionati calitatile necesare unui asistent social pentru a lucre cu grupurile

Inainte de a dezbate subiect se cuvine sa fac anumite considerente in ceea ce priveste

termenul de Grup, fiind astfel o formatiune sociala in care indivizii interactioneaza direct, pe
baza unor reguli acceptate si se recunosc ca membri ai unor entitati distincte, intr-un anumit
moment si loc. Termenul grup provine din limba italiana (groppo sau gruppo), fiind utilizat
pentru prima data in bele-arte, desemnand mai multi indivizi, pictati sau sculptati, ce formeaza
un subiect.
In literatura, a fost folosit pentru prima oara de catre Molière, intr-un text putin cunoscut, Poème
du Val-de -Grace. Astfel, grupul consta din doua sau mai multe persoane care interactioneaza si
urmaresc scopuri comune, au relatii stabile sunt oarecum interdependente si isi dau seama ca
sunt in fapt parte a grupului. Voi face refrerire la Grupul alcoolicilor anonimi populatia tinta
fiind adultii. Grupul consta din doua sau mai multe persoane care interactioneaza si urmaresc
scopuri comune, au relatii stabile sunt oarecum interdependente si isi dau seama ca sunt in fapt
parte a grupului.
Grupul, fiind unul de autoajutorare se bazeaza pe:

1. increderea si libertatea participantilor de a face confesiuni, de a dezvalui aspecte ale

vietii personale care constituie o problema de rezolvat;
2. povestirea experientelor trecute in legatura cu respectiva problema, ca si expunerea
modului in care intentioneaza sa ii faca fata in viitor;
3. apelul la ajutor si aceeptarea ajutorului din partea celorlalti membri, in cazuri de urgenta
(de exemplu, nevoia de aembrii acestor grupuri se pot raporta la problema respectiva “din
interior”, ceea ce le perminte sa-i inteleaga si sa-i ajute pe ceilalti in cunostinta de cauza.
 4. Pentru ca au trecut prin experiente similare, sunt sensibili si motivati sa-si ajute
semenii in suferinta.
5. Participantii la astfel de grupuri beneficiaza si de ceea ce se poate numi “terapia celui
care ajuta”: cel care ofera ajutorul dobandeste nu numai o stare de bine, (multumirea de a
putea fi de ajutor), ci si o alta perspectiva asupra propriilor probleme (problemele sale
sunt similare cu ale altora sau, ale acelora sunt chiar mai grave decat ale sale).
6. Unele grupuri de auto-ajutor strang fonduri si dezvolta programe comunitare (de
exemplu parintii copiilor cu handicap mintal).
7. Un alt avantaj al acestor grupuri este ca reusesc sa-si realizeze scopurile cu fonduri
relativ reduse.

Scopul-- Nici un grup nu are alt scop primordial, decât cel de a purta mesajul altor
alcoolici aflaţi în suferinţă. Grupul va fi prudent şi va avea un singur scop: purtarea mesajului
către alcoolicii aflaţi în suferinţă. Fie să avem puterea de a rezista în faţa tentaţiei gândului că,
dacă Dumnezeu ne-a dat nouă puterea de a face bine într-un anumit domeniu, avem misiunea de
a-i salva pe toţi oamenii de la suferinţă.
La nivel personal, anonimatul le asigură membrilor respectarea intimităţii, lucru valoros, mai
ales pentru cei nou-veniţi în grup şi care pot ezita dacă să primească sau nu ajutorul oferit de
grup din teamă ca problema lor să nu fie aflată şi de alte persoane externe comunităţii.
Teoretic, anonimatul pare să fie destul de uşor, dar, în practică, aplicarea lui poate fi dificilă. In
menţinerea anonimatului la nivel public,in apariţiile la radio, TV, documentarii, etc., ne vom
abţine de la a ne arăta chipul sau de la a ne furniza numele integral, rezumându-ne la a publica
fie doar prenumele, fie doar iniţialele.
Recrutarea membrilor.- Recrutarea membrilor se realizeaza printr-un interviu
preliminar cu fiecare membru in parte pentru a se vedea capacitatile cognitive si motivatia
membrului, abilitatea de interactiona in grup, disponibilitatea de a se conforma programului
grupului,cu o atitudine pozitiva fata de grup
Tipul de grup si regulile acestuia. Grupul va fi unul inchis iar membrii vor avea un
jurnal personal care este vazut de asistentul social inainte de inceperea fiecarei sedinte. In acest
jurnal, fiecare pacient inregistreaza toate sedintele de terapie la care a participat, reactiile
personale si gandurile generate de aceste mitinguri, reactiile fata de lecturile sugerate, cand
pacientul a luat una sau mai multe inghitituri de alcool si ce a facut si gandit atunci, reactiile la
sarcinile de reabilitare. Membrii grupului care participa la toate sedintele auobligatia sa nu vina
sub influenta alcoolului, sa fie onesti in eforturile de a urmarii scopurile terapiei, sa prezinte
greselile sau incalcarile regulilor,sa devina sobrii de la un anume moment.
Cine este Liderul?
Liderul va fi asistentul social iar coliderul psihologul.
Frecventa si durata intalnirilor
Intalnirile se desfasoara cu o frecventa de 2 intalniri pe saptamana, fiecare intalnire avand o
durata de o ora. Iar aceste intalniri pot fi in zilele de luni, miercuri si vineri, orele 6-7 ,in biroul
asistentului social.
 Exemplu

Intalnire de grup/Sedinta introductive

Tema: ,,Sunt un alcoolic ? Obiective: Initierea subiectului in doctrina terapiilor de Grup
Ajutarea subiectului de a-si evalua implicarea in consumul de alcool, obtinerea angajamentului
real almembrilor grupului fata de continuarea terapiei de grup , Timp: 60 de minute
Lider: asistentul social: Sedinta incepe cu o sesiune de deschidere in care asistentul social
stabileste raportul cu fiecare pacient care furnizeaza informatiile de baza introducerea reciproca,
domiciliu, situatie familiala, educatie si statut profesional,circumstantele apelarii programului,
motivele persoanle, etc.dupa care asistentul social va cauta sa inventarieze experientele
anterioare ale pacientilor cu alte forme de terapie, succese sau esecuri, experiente anterioare cu
grupuri de acest gen, care este interesul pacientilor fata de acest program si informatiile
anterioare despre ei.Ulterior, liderul solicita informatii despre modelul de consum ceea ce
include cantitatea si frecventa, tipul bauturilor consumate, cronologia consumului, expectantele
legate deconsum, sentimentele asociate cu consumul de alcool.
Liderul lucreaza cu pacientii pentru facerea unei alte cronologii, cea a consecintelor negative.
Acestea se pot diviza in mai multe categorii precum consecinte fizice, cardio-vasculare, hepatice,
diabet, neurologice, etc, consecintele ale agresiunii, conducerea vehicolelor sub influenta
alcoolului, etc., consecinte sociale, probleme la locul de munca, probleme maritale, perturbarea
relatiilor interumane, consecinte sexuale, consecinte psihologice, tulburari emotionale, tulburari
de somn, tulburari ale apetitului, tulburari de memorie, impulsivitate, consecinte financiare.
Aceste consecinte trebuie legate de natura consumului de alcool si de cronologia lor.
Membrii grupului vor primi un pachet cu publicatiile esentiale legate de problema consumului de
alcool:

Sedinta finala

Tema: ,,Sunt pe drumul cel bun? Obiective: ajutarea subiectilor de a evalua corect si
onest experientele prin care au trecut de-alungul terapiei si de a-si stabili scopurile de viitor.
Lider:asistentul social

Timp; 60 de minute

Evaluarea

Ghid de interviu. Care a fost viziunea subiectului asupra alcoolismului inaintea tratamentului si
care a fost dupa tratament: A considerat alcoolismul ca o deficienta a caracterului sau ca o boala?
Crede subiectul acum ca alcoolicul poate controla consumul sau consumul il controleaza pe
el?Cum are putea subiectul sa descrie personalitatea lui care era responsabila de decaderea
alcoolica? Acum exista o reabilitare a acestei personalitati? A inteles subiectul ca una din
modurile de a privi negarea este ca aceasta este o tendinta naturala a omului de a resista
acceptand anumite deficinte personale, in cazul de fata este vorba de a accepta deficientele in
controlul bautului? A inteles subiectul ca alcoolismul este o boala mentala caracterizata prin
obsesia de a bea? Care a fost viziunea subiectului asupra terapiei de grup si care este cea e acum?
Care a fost viziunea subiectului despre propriul consum inainte de tratament sicare este cel
actual?Se considera subiectul un alcoolic? Care a fost cea mai utila parte a programului de
tratament in opinia subiectului? Care a fost cea mai putin utila parte a programului de tratament?
Care a fost cea mai utila informatie pentru subiect si de ce?. Ar recomanda subiectul aceasta
forma de tratament altor persoane? Daca da,de ce?

Mentionati calitatile necesare unui asistent social pentru a lucra cu grupurile

Asistentul social incearca sa gaseasca solutii pentru problemele de functionare sociala

impreuna cu indivizi, familii, grupuri, organizatii si comunitati. Asistentul social impreuna cu
(beneficiarul) alcoolicul se consulta si delibereaza impreuna pentru a elabora planuri de
schimbare. Consultanta presupune faptul ca atat asistentul social, cat si beneficiarul contribuie cu
informatii si resurse curente si potentiale, vitale pentru solutionarea problemei cu care se
confrunta. Asistentul Social nu trebuie sa isi asume toate responsabilitatile pentru rezolvarea
cazului, dar sa incurajueze implicarea clientului in solutionarea problemei. Actiunile asistentului
social trebuie sa se ghideze dupa principiul: „daca doresti sa ajuti pe cineva sa prinda peste, nu
prinde peste in locul lui, dar invata-l sa pescuiasca.
Un alt aspect important este factorul “rabdare”. O persoana dependent de alcool poate fi
nefericita si “in toane”, insa trebuie inteles ca dainuie o anxietate pe umerii ei pentru ca simt ca
isi pierd independenta si capacitatea de a avea grija de ei insisi. De asemenea, alcoolicii pot avea
probleme in comunicarea nevoilor fata de ceilalti. Un asistent social trebuie nu numai sa stie sa
asculte, ci sa fie suficient de implicat sa il asiste pe beneficiar atunci cand are nevoie
Asistentul social trebuie sa fie sensibil la preocuparea pentru altii; are o baza de cunostinte
teoretice, aplicate in practica; impartaseste valori personale si profesionale; are un punct de
vedere privitor la natura schimbarii; poseda priceperi cognitive si interactive. sa dea mai multa
libertate decat sa controleze; preocupati de probleme mai ample decat de unele mai restranse,
mai mult sa se marturiseasca decat sa se ascunda; mai cu seama implicati decat instrainati;
orientati mai mult in procesualitate, desfasurare, decat in spre scopuri; preponderent altruisti
decat narcisisti.
Asistentul social nu este un om rece si obiectiv care mai mult cunoaste decat simte,
nici o persoana puternica ce vrea sa se simta superior sau sa placa. El nu este un om care si-a
rezolvat propriile probleme, detinand toate solutiile moralizatoare. Nu se teme de sentimente,
nici ale sale, nici ale altora. Intelegerea sa nu este doar intelectuala ci are si un aspect emotional,
sentimental, care duce la un raspuns sensibil si realist la trebuintele umane. Nu este impulsiv si
isi cunoaste propriile sentimente. In procesul de ajutare este responsabil pentru propriile
probleme. Dezvolta empatie, este un facilitator, comunica eficient, concret ti specific.