Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice

ASISTENTA SOCIALA IN SCOLI

2019

Student: Calarasu Laurentiu-Alin

Specializarea: Asistenţă Socială An II
ID
Semestrul II
 STUDIU DE CAZ-
ABSENTEISMUL SCOLAR

Conform definiţiei dată de Norbert Sillamy în lucrarea "Dicţionar de

Psihologie LAROUSSE" (1998), termenul de absenteism constituie lipsa de la
şcoală sau de la locul de muncă. Din punct de vedere educaţional, absenteismul
este una dintre cauzele eşecului şcolar. Motivele invocate privesc îndeosebi
sănătatea şcolarului sau aceea a mamei, dar în unele regiuni rurale se observă şi
faptul că proporţia absenteismului creşte în perioada muncilor agricole.

1. DESCRIEREA CAZULUI

Caracterizarea generală a subiectului:

Stanescu Ionel este născută în 2003 si are varsta de 14 ani. Este un copil
inadaptat, excesiv de timid, introvertit în relaţie cu colegii, incapabil de a
finaliza o acţiune intelectuală, refuzul de aceptare a sarcinilor strict şcolare. Din
cauza condiţiilor precare de mediu precum şi a lipsei de atenţie şi comunicare,
a faptului că nu a frecventat cursurile învăţământului preşcolar, Stanescu Ionel
prezintă o întârziere de aproximativ 2 ani faţă de normalitate, necesitând un
program educativ special, intens pentru a recupera (pe cât este posibil)
cunoştinţele, priceperile şi deprinderile pierdute şi a se putea integra în
programul şi cerinţele şcolii.
La nivelul organelor de simţ nu s-au constat probleme deosebite.
Motricitatea fină, este slab dezvoltat, orientarea spaţială se realizează cu
dificultate. Are un intelect limitat, un vocabular sărac, iar in gândire prezintă
dificultăţi de analiză şi sinteză.
Memoria – memorează cu mare greutate doar poezii scurte.Atenţia era instabilă.
Are formate deprinderile elementare de muncă şi autoservire, dar nu
prezintă dexteritate manuală în realizarea unor lucrări la abilităţi practice
Colegii lui sunt cooperanţi,toleranţi şi motivaţi pentru învăţare. Profesorii şcolii
sunt de înaltă ţinută profesională şi morală. Elevul, este cunoscut cu serioase
lacune în cunoştinţe. Plecarea de la ore a devenit o obişnuinţă pentru acesta.
Colegii spun că îşi petrece timpul la Internet-Caffe-ul de pe strada şcolii. A fost
prins şi furand de la un magazin din comuna din apropierea şcolii. Părinţii
locuiesc împreună, dar nu sunt căsătoriţi. Stanescu Ionel are un frate
mai mic, la grădiniţă, din apropiere, în grupa mare, Sunt aduşi amandoi
dimineaţa de tatăl lor, care îi lasă la o anumită distanţă de şcoală. Mama
lucrează la o fabrică din oraş, iar tatăl muncitor necalificat, lucrand pe la diverse
persoane . Nu se ştie nimic despre locul lor de muncă. Nu au venit niciodată la
şcoală.

2. Situatia socio-economica

Elevul locuieşte într-o locuinţă, respectiv casa cu gradina. Vine

îmbrăcat corespunzător la şcoală. Pare să nu aibă lipsuri materiale. Deşi nu
s-a aflat ce venituri financiare reale are familia, din acest punct de
vedere, situaţia pare în limitele normalului. Este curat, poartă uniformă de
elev,are rechizite de calitate iar din spusele elevului, tatăl său este partener de
afaceri avand o societate comerciala

3. Problema si definirea problemei

Numărul impresionant de absenţe de la toate disciplinele ale elevului

Stanescu Ionel. a pus serios pe ganduri întreaga comunitate şcolară
profesor de sprjin, diriginte, cadre didactice, colegi de clasă, vecini.

4. Descoperirea cauzelor generatoare

Stanescu Ionel este tot timpul deprimat, nu are prieteni si nu
socializeaza cu elevii din clasa. Are numeroase absente nemotivate. Vorbeste
decat atunci cand i se adreseaza direct o intrebare si sunt situatii cand are un
comportament violent fata de colegii sai. Acesta are un comportament antisocial
care este un segment semnificativ al tulburărilor de comportament manifestate
de adolescenţi.Se poate ajunge chiar la evidenţierea unui „profil” psihologic al
acestuia: a) înclinaţie către agresivitate (fie latentă, fie manifestă), bazată pe un
fond de ostilitate, de negare a valorilor socialmente acceptate; b) instabilitate
emoţională, generată de carenţe educaţionale, şi în ultima instanţă de fragilitatea
Eu-lui; c) inadaptare socială, provenită din exacerbarea sentimentului de
insecuritate, pe care individul caută să-l suprime , evitarea formelor organizate
de viaţă şi activitate; d) duplicitatea conduitei, manifestată în discordanţa dintre
două planuri: unul al comportamentului tainic/intim în care se prepară
infracţiunea şi celălalt, nivelul comportamental de relaţie cu societatea, prin care
îşi trădează de cele mai multe ori infracţiunea.
 STRATEGII DE INTERVENŢIE

IDENTIFICAREA SUBIECTULUI ŞI A SITUAŢIEI:

- Am observat timiditatea şi tendinţa spre intovertire a Stanescu Ionel faţă de
noii săi colegi;
- Nerezolvarea sarcinilor şcolare;
- Incapacitate de a finaliza acţiunile intelectuale;
- Rămânere în urmă la învăţătură.

COLECTAREA INFORMAŢIILOR s-a realizat prin:

şedinţe individuale la care a participat mama copilului;

discuţii cu alte rude ale copilului;
discuţii cu educatoarea;
analiza documentelor şcolare: fişa psiho-pedagogică;
analiza produselor activităţii: caiete, desene, fişe de evaluare, lucrări practice;
observarea comportamentului şcolar.

FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE EXAMINARE PSIHO-PEDAGOGICĂ

Antecedente fiziologice:
Am luat legătura cu familia şi cu medicul pediatru pentru a afla istoricul
dezvoltării fizice şi starea de sănătate a copilului.
- De la mamă nu am putut culege nici o informaţie pentru că susţine că nu-şi
aminteşte, doar simple răceli, roşu în gât, febră. Nici în baza de date a medicului
de familie nu figurează ca fiind bolnavă cronic.
Achiziţii şcolare: - minime
-Nu a frecventat grădiniţa;
-Reţine cu foarte mari eforturi cifre deşi am făcut asociaţii, comparaţii, desene
care sa reprezinte mulţimea de X elemente, scrierea cifrei
-memorie foarte slabă;
-limbaj inadecvat;
-imposibilitatea concentrării atenţiei;
-motivaţie slabă;
-voinţă slabă;
-dexteritate manuală redusă;
Conduită:
-Timiditate excesivă
-Comportament inadecvat în cadrul colectivului. Refuzul de a se juca cu colegii..
Opoziţie faţă de colegi
-Fură rechizitele;
-Nerecunoaşterea faptei
Motivare comportamant:
-Lipsă de interes faţă de discipline tocmai pentru că nu le înţelege, e „depăşit „
de situaţie.
-Cred că manifestă reticenţă faţă de propunerile colegilor tocmai pentru că a
făcut prea puţin parte dintr-un colectiv, periodic chiar, nu cunoaşte
normele/regulile relaţiilor de grup, nu a socializat de mică cu alţi copii şi poate fi
chiar o formă de invidie. Poate fi şi o formă de răspuns la „răutăţile” şi
tachinările copiilor care probabil că o „cataloghează” într-un fel în timpul
pauzelor.

Non răspuns la cerinţele programei şcolare

-Refuză să îndeplinească cerinţele şcolare în afara prezenţei învăţătoarei –din
incapacitatea de a finaliza o activitate intelectuală singur.
-Lipseşte frecvent sau întârzie dimineaţa.
Reacţii verbale inadecvate:
- Injurii şi alte expresii de acest gen-dar nu în faţa învăţătoarei.

INTERVIU:

Aş vrea să-mi spui povestea ta, din care eu să înţeleg cum ai trăit, cum gândeşti,
cum te-ai luptat cu greutăţile, ce a fost bun şi ce a fost rău în viaţa ta.

1. Cum ai caracteriza copilăria ta?

2. Din câte ştii, părinţii tăi au fost bucuroşi de venirea ta pe lume?
3. Ce doreai să devii când erai mic?
4. Mai ai fraţi-surori? Ce vârste au şi cu ce se ocupă?
5. Cum ţi se pare familia ta ?
6. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învăţat de la părinţii?
7. Descrie câteva activităţi pe care le făceai împreună cu părinţii tăi?
8. Părinţii cum se înţeleg între ei?
9. Ce importanță are școala în viața ta ?
10. Cu ce te alegi dacă abandonezi școala ?
11. Din ce cauză lipsești de la școală ?
12. Cum ar trebui să fie școala pentru ca tu să vii la ore?
13. Iti place sa mergi la scoala?
14. Cum ai descrie atmosfera din clasa ta?
15. Te intelegeti bine cu colegii tai?
16. Îţi place la şcoală?
17. Ai vreo poreclă? Cum te simţi când eşti strigat astfel?
 18. Care e cel mai important lucru pe care l-ai învăţat de la şcoală?
19. Cum te-ai descrie pe tine în acest moment?
20. Ce contează cel mai mult pentru tine acum?
21. Cine te-a influenţat cel mai mult până acum?
22. Cum te vezi peste 10 ani?

ECOMAPA

Scoala
Familia Profesorii de la
biologica scoala

Medicul
de Stanescu Prietenii
familie Ionel

Familia
Vecinii
largita
Asistentul
social

Legenda:
Relatie puternica Relatie tensionata

Relatie puternica de ambele parti Relatie tranzitorie

 PLAN DE ADAPTARE SCOLARA

Absenteismul şcolar este un factor major care riscă astăzi să scadă

standardul în sistemul de învățământ școlar. Viitorul națiunii are loc întotdeauna
în școli. Școala este o instituţie care se ocupă de îmbunătățirea societății (Khatri,
2013). Absenteismul școlar are un impact amplu asupra progresului și viitorului
academic al adolescentului. Absenteismul creează un mediu de clasă obositor și
neplăcut, distruge mediul dinamic de instruire și afectează negativ bunăstarea
generală a cursurilor. În termeni de calitate, absenteismul este o risipă de resurse
educaționale, timp și potențial uman, iar elevii care au probleme de absenteism
suferă, în general, din punct de vedere academic și social (William, 2000).
Atunci când elevii încep să lipsească de la şcoală, această conduită reprezintă un
semnal al existenţei unor probleme de comportament specific cum ar fi: situaţii
conflictuale, frustrări, rezolvarea unor probleme care îi depăşesc. În acest sens,
absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva şcolii, indicând
faptul că elevii lipsesc de la şcoală chiar cu riscul de a fi pedepsiţi. La nivel
individual, se poate afirma că există puternice.

FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ABSENTEISMUL

Schimbarea atitutidinii faţă de şcoală manifestată prin dezinteresul

adolescentului faţă de aceasta, nu se produce pe neaşteptate ci există întotdeauna
semnale relevante ale apariţiei ei. Orice nereuşită care nu este remercată la timp
poate antrena elevul într-un proces de neputinţă de adaptare. Cu toate acestea,
elevii au motivații diferite pentru același comportament. Acest lucru poate fi
văzut clar şi în cazul absenteismul. De exemplu, un elev poate lipsi de la ore
pentru a-și petrece timpul cu prietenii în afara şcolii, în timp ce un al doilea elev
poate lipsi de la ore pentru a-și asuma responsabilități familiale. În consecință,
înțelegerea motivării elevilor pentru lipsa participării la ore este un prim pas
important în proiectarea intervențiilor care sunt mai susceptibile de a reuși. De
asemenea, este foarte important să avem o înțelegere detaliată a factorilor
cauzali care afectează absenteismul în școală luând în calcul aspecte ce ţin de:
adaptabilitate, motivaţia individuală, atitudinea elevului şi a cadrului didactic
faţă de şcoală, relaţia profesor-elev, problemele financiare şi familiale, starea de
sănătate a elevului, factorii de mediu, etc.
 Astfel au fost identificați următorii factori cheie:
• Insuccesul şcolar; • Lipsa de interes a elevului de a merge la ore (chiulul); •
Posibilitățile de divertisment cum ar fi mall-uri, cafenele, jocuri pe calculator,
etc.; • Fobia socială (lipsa prietenilor), sănătatea (boala) și complexul de
inferioritate; • Mediu de învățare nefavorabil, relații interpersonale neconductive
între elevi și profesori; • Insuficienta pregătire profesională şi psiho-pedagogică
a unor cadre didactice. Gradul redus de folosire a metodelor activ-participative,
în procesul de predare-învăţare; • Excesul de teme și uneori, teama de
examinare împiedică elevii să mai meargă la școală; • Lipsa de preocupare a
cadrelor didactice pentru stimularea interesului elevilor faţă de învăţătură; •
Așteptările ridicate ale părinților deteriorează de asemenea participarea unui
elev la ore; • Părinții nu au control asupra copiilor lor, iar răsfățul din partea
familiei cauzează absenteismul; • Familia nu își poate permite educația sau
educația nu este o necesitate primară; • Indiferenţa părinţilor faţă de situaţia
şcolară a copiilor; • Stările conflictuale dintre părinţi, oferă influenţe educative
negative pentru copii; • Infrastructura tehnico-edilitară, familia trăieşte într-o
comunitate rurală izolată; • Distanţele mari de la domiciul la şcoală, etc
Din punctul de vedere al dezvoltarii psihologice, adaptarea este atât un
indicator, cât si un efect al acesteia, rezultat al procesului de diferentiere si
organizare prin care se realizeaza atât echilibrul intern, cât si adaptarea externa.
Astfel se explica situatiile de inadaptare manifestate prin comportamente
specifice, prin starile de dezechilibru intren al unui individ real si activ în
comparatie cu unul primitor al contrângerilor la care trebuie doar sa se supuna.
Fiecare individ este motorul prorpiei adasptari, care va avea o dinamica relativ
comuna tuturor si rezultate secifice fiecaruia. Exista pentru fiecare copil
perioade si conjuncturi maximal favorabile internalizarii constrângerilor
externe. În fiecare etapa cronologica de dezvoltare, elevul are resurse, motivatii
si mecanisme diferite de adaptare. Nivelul de dezvoltare produce si face active
noi procese si modalitati de adaptare, de planificare, de amânare sau evitare,
într-o corespondenta mai mare cu realitatea, printr-o analiza prealabila a
situatiilor si controlul mintal al activitatilor posibile.În acest proces pot apare
dezechilibre majore în ceea ce priveste maturizarea si integrarea conduitelor
adaptate, adica internalizarea constrângerilor. Daca acsete constrângeri nu
actioneaza pregresiv si elastic se ajunge la cristalizarea unei personalitati
care este structurata pe interdictii, pe mecanisme de inhibitie continua, fapt care
va duce la stari de aparent echilibru, la tensiuni si conflicte interne, în ultima
instanta la inadaptare. Evolutia copilului nu este continua si lineara, ci prezinta
momente de stagnare si avânt, dar toate acestea într-o succesiune logica si
articulata, fiecare stadiu fiind un nivel de organizare functionala în echilibru dar
care, progresiv, devine insuficeint dezvoltarii complsexe si adptate. Dezvoltarea
si adaptarea presupun stari de inadaptare functionala relativa si
provizorie. Starile de criza temporara sunt adesea provocate inconstient chiar de
copilul în cauza pentru ca acestea îi ofera prilejul si justificarea schimbarii, a
descoperirii de noi conduite sau sisteme de organizare comportamentala.
Cronicizarea starii de criza, prelungirea excesiva sau chiar ramânerea într-o
perpetua stare de inadaptare vor trebui sa faca obiectul atentiei celor avizati,
pentru a interveni, atenua sau rezolva aceste situatii dramatice . Oprirea
dezvoltarii unor structuri care ar fi trebuit sa evolueze - chiar daca pâna la un
anumit moment dezvoltarea acestora a fost armonioasam nu este un fapt pozitiv;
doar o perspectiva genetica poate oferi un raspuns asupra valorii pozitive sau
negative a adaptarii si / sau indaptariim permitând, totodata, sa nu se confunde
"palierele de echilibru" - caracterizate prin dominatia sistemelor de conduite
adaptate - cu stagnarea dezvoltarii înaintea maturizariim etapa în care pot sa se
instaleze "fixatii pe conduite inadaptate" [Perron. R. 1992]. Asa cum s-a
demonstrat fenomenul de inadaptare se manifesta printr-o atitudine inadecvata
sau de respingere a unorcerinte din mediul scolar si social, concretizata în
diferite forme de comportament deviant: miciuna, furt, fuga de la scoala,
vagabondaj, acte de violenta etc. Una din cauze o constituie deficientele mintale
(genetice, dobândite). Acestea la rândul lor, sunt determinate de factori interni
(anomalii cromozomiale, tulburari metabolice, degenerative) si factori externi
(ingestie de alcool, intoxicatii cu medicamente, radiatii, infectii materne,
traumatisme cranio-cerebrale, subalimentatie, infectii, imaturitate organica la
nastere).
Alte cauze sunt de ordin afectiv. Ele exista la copii privati de îngrijirea materna
în primii ani de viata. Cauzele socio-culturale determina si ele unele întârzieri
mintale, observate la copiii ce apartin familiilor cu situatie socio - economica
inferioara, frustrate, cu posibilitati economice si culturale scazute. Devierile de
comportament întâlnim si la copii proveniti din familiile dezorganizate,
atrasinmicrogrupuri antisociale, din familii unde copiii sunt angajati în starile
conflictuale dintre parinti, sau li se ofera un regim educativ restrictiv ori excesiv
de liberal.
Formele de devianta comportamentala pot fi prevenite daca sunt
depistate la prima forma de manifestare si se înlatura cauzele ce le-au produs,
având în vedere factorii biologici, psiholofici si psihosociali, apoi conditiile
socio-culturale în care se formeaza omul ca personalitate.
Examinarile medicale si psihologice vor oferi posibilitatea initierii
unor masuri de reeeducare, cum sunt: psihoterapia individuala si de grup, prima
asigurând rezultate bune atunci când se stabileste o comunicare adecvata
între terapeut si pacient. Mai eficienta este însa terapia de grup, la care participa
mai multi psihoterapeuti.
Energoterapia sau terapia prin muncam, vizeaza reintegrarea
sociala a inadaptatului pe baza resurselor educationale ale grupului, care îl ajuta,
pornind de la înclinatiile si preferintele lui.
Socioterapia vizeaza reintegrarea inadaptatului în grup, care îl ajuta
sa-si reorganizeze viata satisfacându-si trebuintele si interesele prin actiuni
socio-utile.
De asemenea, învatarea de catre delicventii minori a unei profesiuni,
convorbirile etice individuale si de grup, studiul de caz, jocul de rol si
sociodrama sunt metode care si-au dovedit eficienta.Consilierea este o activitate
extrem de complexa, având valente educativem vocationale, suportiv-terapeutice
de rezolvare a problemelor, de desteptare aconstiintei, de autocunoastere. De
aceea consilierul este cel cae poate interveni acordând ajutor competent atunci
cân întro scoala se constata cazuri de inadaptare. De altfel asa cum este gândit
procesul de consiliere se adreseaza problemelor de integrare/ adaptare a
individului la realitatile vietii, urmarin stabilirea unui acord între individ si
mediu si rezolvarea situatiilor critice ce pot aparea. În scoala, principala sarcina
a consilierului este de a ajuta elevii sa parcurga etapele procesului de
constientizare, clarificare, evaluare si actualizare a sistemului propriu de valori
totul si în vederea unei mai bune adaptari scolare.
La nivel mondial, Conferinta Mondiala a Counselling-ului de
la Paris (august 1998) a scos în evidenta câteva din efectele consilierii:
diminuarea absenteismului, a abandonului scolar, reducerea delicventei juvenile,
cresterea eficientei învatarii si a succesului scolar. Iata de ce este atât de
necesara prezenta si activitatea consilierului în fiecare scoala si în tara noastra

BIBLIOGRAFIE:
Jigau, Mihaela, Factorii reusitei scolare, Editura Grafoart, Bucuresti,1998
Neamtu,Cristina , Editura Polirom, Iasi, 2003.
Perron, R, Les enfantes inadaptes, Paris, PUF, 1992.
Stoica ,Marin, Psihopedagogia personalitatii, Editura didactica si
pedagogica,Bucuresti, 1996
De aici
 PLAN DE MASURI PRIVIND REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Nr. Actiunea Continutul activitatii Data Perioada Cine coordoneaza Parteneri

1. Constituirea Comisiei Mai 2019 Conducerea scolii
pentru frecventa la nivel CP

de scoala
2. Implementarea Mai 2019 Comisia pentru Comisia
PLANULUI DE MASURI Decembrie frecventa antiviolenta
PRIVIND REDUCEREA 2019 ISJ
ABSENTEISMULUI CJRAE
3. Consemnarea absentelor Mai 2019 Cadre didactice Diriginti
in catalog la fiecare oră Decembrie
curs (inclusiv orele de 2019
practica) Legătura
permanentă diriginte –
profesori

4. Monitorizarea Mai 2019 Diriginti Comisia Parinti

săptămânalăa absentelor Decembrie pentru frecventa
elevilor: 2019
–stabilirea cauzei
absentelor 2016 , bilete
de învoire, semnate de
diriginte pentru iesirea
frecventa din scoală pe
parcursul orelor de curs -
acceptarea adeverintelor
medicale în termen de
maxim o săptămân ă de
la revenirea elevilor -
identificarea de măsuri
ameliorative
5. Prezentarea, în scris, a Mai 2019 Diriginti Comisia Parinti
situatiei absentelor către Decembrie pentru frecventa CJRAE
conducerea scolii si către 2019
părinti. Completarea Fişei Lunar catre
2016 Comisia pentru conducerea
 lunare de monitorizare a
absenţelor nemotivate
de frecventa către
diriginţii claselor
Conducerea scolii şcolii
CJRAE
6. Completarea Fişei de Mai 2019 Comisia pentru Psiholog
centralizare a absenţelor Decembrie frecventa, scolar
totale/nemotivat 2019 conducerea scolii CJRAE
7. Aplicarea chestionarelor Mai 2019 Comisia pentru Psiholog
pentru elevi, părinţi în Decembrie frecventa, scolar
clasele unde 2019 conducerea scolii CJRAE
absenteismul este ridicat
Solicitarea sprijinului
psihologului şcolar în
alegerea programului /
activităţilor de
intervenţie -prevenţie şi
aplicarea la clasele de
elevi cu un absenteism
ridicat (consiliere
individuala si de grup a
elevilor, consilierea
parintilor)
8.
Desfăşurarea de lecţii
bine proiectate,
interesante şi atrăgătoare Mai 2019 Directori,
pentru elevi Promovarea Decembrie Responsabili CCD Iasi
în clasă a unei atmosfere 2019 comisii metodice,
afective, de cooperare Metodisti, cadre
Evitarea etichetării, didactice, Dirigingi
aplicarea unui sistem
echitabil de recompense
şi sancţiuni

9.
Abordarea în cadrul
orelor de consiliere a Mai 2019 Consilier Poliţia de
problematicii
absenteismului 2016 Decembrie psihopedagogic proximitate
Discuţii formale şi 2019 Jandarmeria
informale cu elevii privind
participarea la cursuri,
dezbateri referitoare la
cauzele absenteismului şi
 la consecinţele pe termen
scurt şi lung

10.
Stabilirea unui dialog
permanent cu familia Mai 2019
elevului, informarea Decembrie Diriginţi Părinţi
părinţilor despre situaţia 2019
şcolară a elevilor,
adoptarea de măsuri
comune, consilierea
psihopedagogic părinţilor