Spele Copitolul V

Secfiuneo ll
Spefe
Spela nr. 1
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor.
Partea civild a solicitat instanlei de judecatd obligarea inculpatului la plata unei sume de bani
reprezentdnd contravaloarea cheltuielilor de inmormdntare.
Suma solicitati este evident inferioard cheltuielilor pe care le presupune organizarea unor
ceremonii funerare. Cu toate acestea, partea civild nu prezintd instanfei de judecatd nici o probd
din care sd rezulte intinderea prejudiciului.
in aceste circumstan{e, instanla de judecatd a solufionat aspectul civil al cauzeiprin obligarea
inculpatului la plata sumei de bani solicitati de parea civild.
Intebare
Este legald solufia instanfei de judecatd, in circumstanlele neadministdrii de probe de cdtre
pafiea civild?

Spefa nr.2
Inculpatul, gestionar in cadrul unei societdfi comerciale, a fost trimis in judecata pentru
sdv6rgirea infracliunii de delapidare.
Solicitat de cdtre organele judiciare sd explice sumele constatate lipsd din gestiune, inculpa-
tul recunoa;te cd, a substituit o parte din bani in interes personal. Cu privire la diferenfa con-
statatd, acesta declard cd nu are cuno;tinfd despre cauzele pagubei. Presupunerea inculpatului
este cd lipsa existentd in gestiune ar proveni din cauze obiective, ivite cu prilejul aproviziondrii
sau desfacerii mdrfurilor ori din indeplinirea defectuoasd a sarcinilor de serviciu.
Inculpatul nu poate sd aducd probe din care sd rezulte care sunt cauzele lipsei constatate din
gestiune.
In aceste condilii, instanla de judecata a considerat cd existd prezumfia insuqirii de cdtre in-
culpat a intregii sume reprezentAnd valoarea prejudiciului creat. Prezum{ia nu a putut fi inldtu-
ratd de cdtre inculoat.
intebare
Este legald hotdrdrea instanfei de judecati, fiindamentatd pe prezumlia mai sus ardtati?

Spefa nr.3
Inculpafii au fost trimi;i in judecatd pentru sdvdr;irea infrac{iunii de vdtdmare corporald din
culpd.
In urma sdvdrqirii infracJiunii, persoana vdtdmatd a suferit o reducere a capacitdJii de muncd,
din cauza cdreia veniturile acesteia salariale s-au redus la jumdtate. Persoana vdtdmata s-a con-
stituit parte civild, solicitdnd instanlei de judecatd obligarea inculpalilor la plata unei prestafii
lunare periodice reprezentAnd diferen{a fafd de veniturile rcalizate anterior sdvdrqirii infracfiunii.
In cursul cercetdrii judecdtoreqti inculpafii au solicitat instanlei de judecatd sd dispund efec-
tuarea unei expertize medico-legale din care sd rezulte cd este posibila o intervenfie chirurgicald
la care sd se supund partea civild in vederea inldturdrii incapacitdfii de muncd.
Inculpalii se obliga, de asemenea, sd suporte costurile intervenfiei chirurgicale.
Intebare
Ce mod de solufionare a cercrii inculpaSilor se impune fn spefd, in considerarea cerinlelor pe
care tebuie sd le indeplineascd probele in procesul penal?

fPeta nr.4
In cursul urmdririi penale, inculpatul a recunoscut ca a intrefinut raporturi sexuale normale
cu fiica sa in vdrstd de 13 ani.
in dosarul de urmdrire penald mai existd urmdtoarele probe in acuzare:
a). conJinutul declarafiei fiului minor al inculpatului; acesta, dormind in aceea;i cameri cu
partea vdtdmatd, a declarat cd a perceput direct actele materiale specifice supunerii acesteia la
raporturi sexuale prin constrdngere (zgomote specifice, plAnsete, rugdminfi, ameninfdri);

Drept procesuol penol 105

 Copilolul V Spele

b). confinutul declaratriei mamei parfii vdtdmate, concubina inculpatului; aceasta a constatat
in mod direct raporturile sexuale in discufie, dupd care a dezvdluit fapta unei vecine;
c). confinutul declaraliei vecinei inculpatului; aceasta a confirmat declarafiile mamei pa4ii
vatamate;
d). concluziile raportului medico-legal, in conformitate cu care partea vdtdmatd prezenra
semne de deflorare completd veche, a cdrei datd nu s-a putut preciza.
Cu referire la vecina inculpatului, existd probe din care rezultd cd aceasta se afla in relatii
notorii de dugmdnie cu inculpatul.
in fata instanfei de judecatd, inculpatul igi retracteazd declaraliile date in faza de urmdrire
penald. De asemenea, el a solicitat ca instanfa de judecatd sd nu ia in considerare probele
in
acuzate deoarece sursa acestora este subiectivd (rude de gradul I II ale pdrtii vdtdmuL, p.""u-
9i
gi persoane cu care inculpatul se afld in relafii conflictuale, vecina martor).
In condilile existenfei acestui probatoriu, instan{a a dispus condamnarea inculpatului.
intebare
Este legaJd hotdtirea instanlei de judecati sub aspectele criticate de cdte inculpat?

Spela nr.5
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infracfiunii de conducere a unui aurove-
hicul pe drumurile publice, av6nd in sdnge alcoolemie peste limita admisd de lege.
Probele in acuzare existente la dosar sunt urmdtoarele:
a). con{inutul declaraliilor inculpatului; acesta a recunoscut cd, anterior producerii evenimen-
tului rutier, a consumat palincd;
b). confinutul declara{iei unui martor, prezerrt la locul producerii evenimentului rutier; aces-
ta a declarat ca inculpatul prezenta o stare de befie avansatd evidentd, fiindu-i anihilate posi-
bilitdtile locomororii:
c). examinarea comparativii a declarafiilor scrise personal, imediat dupd comiterea faptei gi
ulterior, relevd elemente de alterare a scrisului, specifice influenfei alcoolului consumat in can-
titdfi excesive;
d). doud expertize medico-legale din care rezultd cd inculpatul prezenta in sdnge o cantitate
intre 2,20 gr 7a -2,40 gr Vo alcool.
La dosar existd urmdtoarele probe in apdrare:
a). con{inutul declara{iei inculpatului datd in faza de judecatd, de retractare partiald a celor
susfinute infaza de urmdrire penald; astfel, inculpatul susfine cd a ingerat o cantitate mai micd de
alcool; de asemenea, tn timpul ingerdrii alcoolului ar fi consumat o cantitate mare de alimente,
confindnd grdsimi qi glucide, congtient fiind cd prin efectul lor s-ar diminua valoarea alcoolemiei;
b). un al treilea raport de expertizd, din care rezultd., qi in baza noilor declaralii ale inculpa-
tului, cd la ora comiterii accidentului alcoolul se afla in organismul inculpatului in faza de absor-
bfie, corespunzdnd unei alcoolemii de cca 0,75Vo.
Instanfa de judecatd dispune condamnarea inculpatului.
Inculpatul a declarat apel impotriva hotdrdrii instanfei de judecatd, criticdnd faptul cd aceas-
ta nu a finut cont de concluziile ultimei expertize medico-legale.
inrebare
Este legald hotdtdrea instanfei de judecatd, prin prisma probaSiunii efectuate h cauzd?

fPeta nr. 6
In cursul cercetdrii judecdtoregti inculpatul a solicitat audierea, in apdrare, a unor martori
indicafi nominal. De asemenea, inculpatul a declarat instan{ei de judecatf cd igi asumd obligafia
de a-i aduce personal la audiere.
Instantra de judecatd a apreciat cd probele propuse de inculpat sunt pertinente, concludente
Ei
utile, fapt pentru care a admis cererea inculpatului 9i a dispus citarea martorilor indicafi.
Pentru urmdtoarele termene de judecata s-a constatat cd inculpatul nu s-a conformat obligafiei
asumate, de aducere a martorilor propuqi. Totodatd, instanta a luat act de faptul cd insugi incul-
patul a lipsit de la activitatea de judecatd.
In aceste conditrii instan{a de judecatd a solufionat ca:uzain fond, renun{And la probatoriile
propuse de inculpat, inbaza dezinteresului manifestat de acesta.

106
Drept procesuol penol
Spefe Copitolul V

Intebarc
Este legald hotdrdrea instanfei de judecatd, prin pisma dispozifiilor legale relative la sarcina
probasiunii in procesul penal?

Spela nr. 7
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvAr;irea a patru infrac{iuni de furt calificat.
In toate declarafiile date pe parcursul procesului, acesta a recunoscut activitatea infracfionald,
ardtdnd cu lux de amdnunte modul in care a ajuns la locul faptei, amplasarea garsonierei unde
iqi avea sediul firma, modul de operare, locul unde a gdsit valorile, obiecte de mobilier din
incdpere, justificAndu-gi rezolufia infraclionald pe lipsa mijloacelor de intrefinere materiald.
Declara{iile sale se coroboreazd cu declarafiile martorului asistent prezent la efectuarea
reconstituirii, cale arelatatcd inculpatul a condus organele de cercetare penald la blocul unde se
afla garsoniera, a indicat geamul prin care a pdtruns in interior gi modul cum a inldturat grilajul
protector. In acelagi sens, al dovedirii invinuirii, sunt gi declarafiile pdrfii vdtdmate, procesul-ver-
bal.de cercetare la fata locului 9i plangele fotografice.
In recuts, inculpatul iEi retracteazd declaralllle anterioare, motivdnd cd acestea au fost date
pentru definerea preferenfiald ori suplimentard a unor drepturi in penitenciar, pe perioada exe-
cutdrii altei pedepse privative de libertate.
Intebdi
Este admisibild retactarea declarasiilor anterioare ale inculpatului? Ce eficien(a juridicd va
produce o Nemenea retactare, in spela datdT

PPeta nr.8
Intr-o cauzd penald se solicita de cdtre partea vdtdmata administrarea probei testimoniale.
Despre martorul propus se cunoagte ca se afld in relatrii de dugmdnie cu inculpatul. De aseme-
nea, martorul este rudd cu partea vdtdmatd.
inreb*"
fn aceste circumstanfe, este admisibi]d cererea de administrare a probei testimoniale?

PPeta nr.9
Intr-o cauzd penal6, in cursul cercetdrii judecdtoreEti, are loc audierea unui martor, minor care
nu a implinit vArsta de 14 ani, in prezenfa pdrfilor, dar in absenla unuia dintre pdrinfi, ori a tutore-
lui sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre creqtere qi educare.
!n apel se criticd procedura de audiere a martorului minor.
Intebarc
Este legal modul de audiere a martorului, minor sub 14 ani?

Spefa nr. 10
Un lucrdtor de polifie, care
se pretinde agresat de o persoand pe care a legitimat-o, intocmeqte
un raport despre cele intAmplate, adresat superiorilor ierarhici.
Intebare
Constituie raportul lucrdtorului de poliSie mijloc de probd?

Spefa nr. 11
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infrac{iunii de conducere a unui autove-
hicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibafie de alcool ce depdgeqte limita legald.
Din buletinul de analizd a probelor biologice recoltate o zi dupd sdv6rgirea infracfiunii,
rezultd, cd inculpatul a prezentat o alcoolemie ce putea fi intre 0,65Vo gi l,25Vo. in cursul
cercetdriijudecdtoregti, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale care relevd, prin cal-
cul reffoactiv, cd, in momentul comiterii faptei, alcoolemia era de 0,65Va.
inrebare
Care este modalitatea de apreciere a probelor? Ce solufie se impune fu spefa?

Spefa nr.l2
Inculpatul minor a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infrac{iunii de distrugere gi sem-
nalizare falsd, comisd in zilele de 26 si 27 mai 2006.

Drept procesuol penol 107

Copitolul V Spete

ln caazd, urmdrirea penald a fost inceputd la data de 20 augus t 2006.

La dosar existd, in copie xerox, un referat de evaluare redactat de cdtre Serviciul de protecfie
a victimelor Ei reintegrare sociald a infractorilor de la domiciliul minorului, datat 3O iulie 2006,
qi un raport de expertizd medico-legald psihiatricS, datat 6 septembrie 2006.
Intebare
Ce solulie se impune in cauzd, lu6nd in considerare caracterul de anteioritate al referatului
de anchetd sociald, fala de dispozifia de furcepere a urmdririi penale?

Spefa nr. 13
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savdrgirea infracfiunii de furt calificat.
Comisia de expertizd medico-legald psihiatricd l-a examinat pe inculpat, la datade 21 aprilie
2004, fdrd ca acesta sd fie internat. Inculpatul se afla dupd o lungd perioadd de spitalizare (5 ia-
rutaie-2 martie 2ffi4) in unitdli spitalice;ti de boli nervoase. in stabilirea stdrii subiective a incul-
patului la momentul slvdrqirii faptei, comisia medico-legald a avut la dispozilie, pe l6ngd foaia
de intemare, qi acte medicale privind unele intemdri anterioare faptei. in raportul de expertiza
intocmit s-a concluzionat cd inculpatul a comis fapta tn condiJii de iresponsabilitate.
in aceste circumstanfe, instanfa de judecata a pronuntat achitarea inculpatului ,inbazaart. 11
pct.^2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen.
Intebare
Este legald soluSia instanfei de judecatd, fundamentati pe concluzia de iresponsabiktate
cuprinsd ?n raportul de expertizd medico-legald psihiatricd?

Spefa nr. 14
Inculpatul minor a fost trimis in judecata pentru sdvArgirea infractiunii de furt.
Inculpatul a depus la dosar mai multe acte medico-legale din care rezaltd. cd suferd de mai
multe afecJiuni pe fond psihic.
In considerarea caracterului, in principiu, facultativ al expertizelor, instanfa de judecatd nu a
dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, aplicdndu-i inculpatului mdsura
educativd a intemdrii intr-un centru de reeducare.
intebare
Comentali hotdrdrea instanlei de judecatd. k tp"tu, se impunea efectuarea obligatorie a
expertizei psihiatice?

Spefa nr. 15
in cuprinsul unui raport de expertizd tehnicd, expertul ajunge la concluzia ca depdgirea impru-
dentd a victimei de cdtre inculpatul conducdtor auto, constituie cartzaproducerii accidentului.
in lucrarea de completare a expertizei, expertul procedeazd la o analizda declarafiilor marto-
rilor.
inrebare
Comentafi modul de efectuare a expertizei tehnice gi indicafi fui ce mdsurd instanfa de jude-
catd va Sine seama, in soluSionarea cauzei, de concluziile cuprinse in raportul de expefiizd.

r08 Drept procesuol penol

Grile Copitolul V

Sectiuneo lll
Grile
1. Faptele principale pot fi
defmite ca fiind:
a). probe indirecte, intrucdt prin informafiile fumizate conduc la stabilirea pe cale indirectd a
faptelor principale; b). probele cunoscute de un cerc foarte larg de persoane; c). probe directe,
prin intermediul lor put6ndu-se face dovada existenfei sau inexistenfei faptei, urmdrile ei social-
mente periculoase gi vinovdfia sau nevinovdfia fdptuitorului; d). probele care, degi nu se referd
la dovedirea imprejurdrilor unei carrze, pot fumiza informatii privind rezolvarea acelei cauze.

2. Nu pot fi obligaie sI depunl ca martorln procesul penal:

a). persoanele obligate sd pAsreze secretul profesional, in legdtura cu faptele 9i imprejurdrile
de care au luat cunogtinfd in exercitriul profesiei; b). parfile in procesul penal; c). rudele apropi-
ate ale inculpatului; d). minorii sub 16 ani.

3. Interceptnrile gi fffegistrlrile convortirilon

a). constituie mijloc de probd doar in cauzele privind fapte de coruplie b). se efectueazd, cu
autoizarea motivatil a unui judecdtor de la instanfa cdreia i-ar reveni competenfa sd judece cauza
in primd instanfd; c). se dispun doar in cursul fazei de urmdrire penald; d). se autorizeazd. de edtre
procurorul general al Parchetului de pe ldngd Inalta Curte de Casatrie qi Justitie; in cazui urgente,
attoizalia se poate emite qi de cdtre procurorul general al parchetului de pe l6ngd curtea de apel.

4. hrtfnzarcapentru efectuarea intercegtgritor qi fu€gishldlon

a). se dispune de catre judecdtor in camera de consiliu; b). se dd pentru durata necesard inre-
gistrdrii, pdnd la cel mult 45 de zrle:' c). poate fi prelungitd, pentru motive temeinice, cu cel mult
45 de zile; d). se dispune de cdtre instanfa competentd, in gedinfa publica.

5. Comisia rogaforie se poate adrosa

a). instanfei ierarhic superioare; b). instanlei ierarhic inferioare; c). numai unui organjudiciar
penal egal in grad; d). instanlei competente potrivit art. 30 alin. (1) C. pr. pen.

6. Nu pot fi martori asistenfi:

a). minorii; b). cei care au cunogtinfd despre faptd; c). vecinii persoanei al cdrei domiciliu se
perchezilioneazd; d). persoanele interesate in cauzd.

7. Interceptftile gi tnregistrlrile convorhirilor sau comunictrrilor efectraie prin telefon sau

prin orice alt mijloc electronic de comunicare:
a). pot fi dispuse, in caz de urgenfd, de cdtre organele de cercetare ale poliliei judiciare, prin
ordonanfd; b). sunt admisibile doar in cazunle in care acfiunea penald se pune in mi;care la plAn-
gerea prealabild; c). se pot autorizapentru cel mult 2 luni; d). pot fi dispuse, cu titlu provizoriu,
de cdtre procuror, in caz de urgenfd, cdnd intdrzierea oblinerii autorizafiei judecdtorului ar aduce
grave prejudicii activitdtrii de urmdrire.

8. Declarafia de participare ?n proces eaparte v{tilmati:

a). se poate face in tot cursul urmdririi penale, iar in fafa primei instanfe de judecatd, pAnd la
citirea actului de sesizare; b). se poate face numai personal, de cdtre persoana vdtamatd; c). se
poate face in cursul urmdririi penale, pdnd la punerea in mi;care a acfiunii penale; d). are ca obiec-
tiv tragerea la rdspundere civild a inculpatului pentru prejudiciul creat prin sdvdrgirea infractriunii.

9. Probele tn pocesul penal:

a). pot fi
administrate doar in cursul urmdririi penale; b). trebuie sd fie pertinente, conclu-
dente, utile 9i admisibile; c). pot fi propuse pdnd la momentul ffimiterii dosarului in instanld prin
rechizitoriu; d). sunt acele date existente in cauzd, din care rezultd, presupunerearezonablld cit
persoana fa{a de care se efectueazd, acte premergdtoare sau acte de urmdrire penald a sdvdr;it
fapta.

Drept procesuol penol r09

 Copifolul V Grile

10. Principiul preznmtiei de nevinovi{ie consti in aceea ci persoana este consideratl

neyinovati:
a). pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrArii judecdtoreqti penale; b). pdnd la punerea in miqcare
a acfiunii penale; c). p6nd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zile; d). pdnd la prelungirea
arestfii preventive.

11. Nu pot dobAndi calitatea de martor in cadrul procesului penal:

a). rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului; b). soful invinuitului sau inculpatului;
c). minorii; d). partea vdtamatd qi partea civild.

12.lnfafa organelor de cercetare penal[, inculpatul refuzi si dea declarafii. Atitudi-

nea sa procesuali:
a). constituie infracJiunea de mdrturie mincinoasd; b). va fi sancfionatd de cdtre procuror prin
aplicarea unei amenzi judiciare; c). nu atrage nici o sancliune; inculpatul nu poate fi obligat sd
I

dea declarafii, darea declarafiilor reprezentdnd un drept al sdu, qi nu o obligafie; d). reprezintd o
probd directd care conduce la re{inerea vinovd{iei penale a inculpatului.

13. Existd pentru organele judiciare obligalia de a chema spre a fi ascultate persoanele
care au suferit o pagubi materiald sau o dauni moral5 prin slvffrEirea infracfiunii?
a). organele judiciare sunt obligate sd cheme, spre a fi ascultate, persoanele care au suferit o
vdtdmare materiald prin infracfiune; b). nu, deoarece repararea prejudiciului in procesul penal
este guvematd de principiul disponibilitdtrii, trebuind sd existe o manifestare de voinfd din partea
persoanei vdtdmate; c). da, numai in ipoteza in care cel viitdmat este o persoand lipsitd de capaci-
tate de exercifiu sau cu capacitate de exerci{iu restrdnsd; d). da, numai in ipoteza in care persoana
vatdmatd este o unitate de interes public.

14. Dispozilia ca unitilile poqtale si refinil pi si predea scrisorile trimise de inculpat ori
adresate acestuia:
a). este neconstitufionald, deoarece in acest mod se incalcii inviolabilitatea corespondenfei,
drept fundamental al fiinfei umane; b). poate fi pusd in practicd doar in timpul fazei de urmdrire
penala; c). se aplicd cu conditria ca infracliunea care forrneazd, obiectul respectivei cauze sd se
urmdreascd la pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate; d). este de competenfa instanfei de
judecatd sau, in cazui urgente, a procurorului.

15. in procesul penal, nu poate fi ascultat ca martor:

a). soful inculpatului; b). persoana obligatd a pdstra secretul profesional, in legaturd cu faptele
qi imprejurdrile de care a luat cunoEtinfa in exercitriul profesiei, fdrd incuviintarea persoanei sau a
organizaliei fa{a de care este obligat.d a piistra secretul; c). fiul inculpatului; d). minorul sub 14 ani.

16. Mirturia mincinoasi sivirEiti de soful invinuitului sau inculpatului, martorin pro-
ces, este pedepsibil5?
a). nu, deoarece legiuitorul ocrotegte sentimentele de afecfiune pe care soful invinuitului sau
inculpatului le are fafa de acesta din urmd; b). da, pentru faptele de coruptrie; c). da, pentru faptele
prevdzute cu pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; d). da, deoarece, participand in proces in aceasti
calitate, soful invinuitului sau inculpatului are aceleagi drepturi 9i obligafii ca orice alt martor.

17.Fa!il de martorul care lipsepte nejustificat se poate dispune:

a). aplicarea unei amenzi penale, intre 20 lei (RON) 9i 100 lei (RON); b). aducerea silitd;
c). arestmea preventivd (in ipoteza in care martorul se impotriveqte executdrii mandatului de adu-
cere); d). aplicarea unei amenzi penale intre amendd penald intre 200 lei (RO|g Ei 1.000 lei @ON).

18. Procedura de ascultare a martorului minor care nu a implinit 14 ani prezinti ele-
mente de distinct-ie?
a). nu; b). ascultarea martorului minor care nu a implinit vdrsta de 14 ani se face in prezenfa

|0 Drept procesuol penol

Grile Copifolul V

unuia dintre pdrinli sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare; c).
ascultarea are loc la domiciliul parinfilor pentru a se evita influenfarea martorului minor de cdtre
persoanele participante la proces; d). minorul care nu a implinit 14 ani nu depune jurdmdnt; este
insd obligat sd rosteascd urmdtoarea formul6: ,,Md oblig cd voi spune adevdrul gi ca nu voi
ascunde nimic din ceea ce qtiu".

19. Pentru efectuarea interceptirilor pi inregistririlor convorbirilor sau comunicirilor

efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare este necesar a se
constata indeplinirea uneia dintre urmitoarele condifii:
a). sa existe autoizarca legald a organului de urmdrire penala; b). interceptarea gi inregis-
trarea sd se impund pentru stabilirea situaliei de fapt; c). sd existe date sau indicii temeinice
privind pregdtirea sau sdvdrqirea unei infrac{iuni indreptate impotriva demnitdtii persoanei;
d). persoana fdptuitorului sd fie cunoscutd.

20. Ridicarea de obiecte Ei inscrisuri se dispune de citre:

a). organul de urmdrire penald; b). executorul judecdtoresc; c). organele proprii de executare
ale unitSlii pdgubite, in cazul in care aceasta este o unitate de interes public; d). secretarul par-
chetului.

21. Durata pentru care se autortzeazh interceptirile qi inregistrf,rile convorbirilor sau

comunicirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare:
a). 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu incd 30 de zile; b). 15 zile; pentru motive
temeinic justificate gi in aceleaqi condilii, autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire
neputdnd depdqi 15 zlte; c). 30 de zile; pentru motive temeinic justificate qi in aceleagi condilii,
autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire neputdnd depd;i 30 de zile; durata maximd a
interceptdrilor gi inregistrdrilor autorizate este de 120 de zile; d). infaza de urmdrire penald, 30
de zi7e, cu posibilitatea prelungirii, iar in faza de judecatd, pand la solulionarea definitivd a
cauzei.

22. Situatiile care permit efectuarea de perchezitii pe timpul noptii:

a). in caz de infrac{iune flagranta; b). cdnd perchezitria urmeazd a se efectua intr-un local pu-
blic; c). cdnd este efectuatd de procuror; d). cdnd persoana la domiciliul cdreia urmeazd a se face
perchezitria consimte in scris la aceasta.

23. Instanla de judecati poate proceda la efectuarea de perchezifii domiciliare?

a). nu; dispozifia instanfei de judecatd de a se efectua o perchezitrie domiciliard se comunicd
procurorului in vederea efectudrii acesteia; b). nu, dispozitria instanfei de judecatd de a se efec-
tua o perchezitrie domiciliard se comunicd organului de cercetare penald in vederea efectudrii
acesteia; c). da, in situalia in care sesizarea instanfei dejudecatd se face direct prin plAngere pre-
alabild, faza de urmdrire penald lipsind; d). da, instanfa poate proceda la efectuarea percheziliei
cu ocazia unei cercetdri la fafa locului.

24. P erchezilia domiciliari:

a). se dispune numai de judecator prin incheiere motivatd; b). se dispune de procuror, in cursul
fazei de urmdrire penald, ;i de judecdtor, in cursul judecdlii; c). se dispune numai de judecdtor; in
cazui urgente gi temeinic justificate gi procurorul poate dispune, in scris gi motivat, efectuarea
perchezitriei, fiind obligat sd informeze de indatd instanfa; d). se dispune dacd sunt date sau indicii
temeinice privind pregdtirea sau sdvArgirea unei infractiuni pentru care urmdrirea penald se
efectueazd din oficiu.

25. Constatarea medico-legalfl este obligatorie:

a). in cazul infractriunii de omor deosebit de grav; b). in cazul infracfiunii de pruncucidere;
c). in caz de moarte violentd; d). in cauzele in care ac{iunea penald se pune in migcare din ofi-
ciu.

Drept procesuol penol ilt

Copilolul V Grile

26. Et<pertina medico-legali psihiatrici este obligatorie:

a). cdnd este necesard o examinare corporald asupra ?nvinuitului ori persoanei vdtlmate pen-
tru a constata pe corpul acestora existenfa urmelor infracfiunii; b). in caz de moarte violentd; c).
cdnd organul de urmdrire penald sau instania de judecatd are indoiald asupra stdrii psihice a invi-
nuitului sau inculpatului; d). in cauzele in care acfiunea penald se pune in migcare din oficiu.

2T.incadrul procesului penal, expertul depune jurimdnt?

a). nu; jurdmAntul este un aspect specific procedurii de audiere a martorilor; b). da, ?n ipoteza
in care expertul este recomandat de cdtre pddi; c). da, in ipoteza in care se dispune chemarea
expertului spre a da explicafii verbale asupra raportului de expertizd; d). da, la termenul fixat
spre a se aduce la cunogtinfa pddilor gi expertului despre obiectul expertizei 9i intrebdrile la care
expertul trebuie sd rdspundd.

28. Comisia rogatorie se dispune:

a). de cdtre instanfa dejudecatd, prin incheiere; b). de cdtre instanfa dejudecatd, prin sentint6
de investire; c). de cdtre organul de urmdrire penali, prin rechizitoriu; d). de cdtre pddi, prin
intermediul apdrdtorului ales sau desemnat din oficiu.

29.Perchezifia domiciliari poate fi dispusi de:

a). organul de cercetare penal6; b). procuror; c). judecdtor; d). organele de cercetare penald
desemnate de citre geful comenduirii de gnnizoand.

30. Perchezifia domiciliari

a). se efectueazd,intre orele 6.00 Si 20.00; b). se poate efectua qi pe timpul nop{ii, cdnd activ-
itatea urmeazd, a se desfdgura intr-un local public; c). se face, in mod obligatoriu, in prezentra per-
soanei la care se efectueaza perchezitia; d). se dispune, in cursul urmdririi penale, de cdtre
judecdtor, in qedinfd publicd, cu citarea pirfilor.

112 Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copitolul V

CAPITOLUL V
PROBATTUNEA iru pROCESUL PENAL

Spela nr. 1
Chiar pi in ipoteza in care pafiea civila nu administreazd probe cu privire la intinderea preju-
diciului (cu referire la cheltuielile de inmormdntare), hotirdrea instanfei de judecatd este
temeinicd, atAta vreme cdt este de notorietate cd pentru inmorm6ntarea unei persoane se cheltu-
iegte mai mult decdt suma acordatd.
in spe16, ne afldm in fafa unui fapt de notorietate, cunoscut unui cerc foarte larg de persoane
qi care nu mai trebuie dovedit. in acest sens, faptul cd suma acordatd cu titlu de despdgubiri
civile pentru cheltuielile de ?nmormdntare este in mod evident inferioara sumei necesare in mod
obiqnuit, conduce la ideea cd hotardrea instanfei de judecatd nu poate fr atacatd sub aspectul
neadministrdrii de probe pentru susfinerea pretenfiilor civile.

Spefa nr.2
Solutia instantei de judecatd este criticabild sub aspectul acorddrii valorii probatorii unei
prezumtii, degi aceasta nu ?ndeplineqte condifiile necesare pentru a i se recunoaqte o asemenea
valoare.
Prezumfia reprezintd, aceea operatrie logicd in care se pomeqte de la anumite fapte sau situafii
stabilite pe calea celorlalte mijloace de probd, pentru a se ajunge la alte fapte, necunoscute.
Aceasta poate servi la formarea convingerii judecdtorilor, cu indeplinirea urmdtoarelor conditrii:
1). sd fie o operatie logicd corect fiicutS, care trebuie sd se impund cu necesitate oricui, cdci
altfel apare ca o simplii pdrere sau bdnuiald a judecdtorului;
2). sd nu fie contrazisd de celelalte probe qi sd se afle in deplind concordan{d cu ele;
3). situatia de fapt stabilitd inbaza ei, unitd eventual cu alte probe, sd se impund cu atdta fo4d

^ de convingere incdt orice alta concluzie sd fie exclusd.

In cazul concret din spe{d se observd cd aceste condilii nu sunt indeplinite.
in acest sens, simplul fapt, dovedit, cd inculpatul gi-a insugit doar o parte din suma de bani
constatatd lipsd din gestiune, nu exclude posibilitatea ca restul prejudiciului sd aibd alte cauze
(neglijenfa gestionarului, o eroate de calcul, o sustragere sdvdrgitd de o alta persoana etc.).
De asemenea,prezumfia de insuqire a intregii sume, dedusd din faptul necontestat al insuEirii
unei pdrfi din sumd, nu se coroboreazd, ctt alte probe. in acest sens, absen{a unor probe cd la pro-
ducerea prejudiciului ar fi concurat gi alte probe nu constituie o dovadd. Prezumfia, in acest caz,
se infdtrigeazd ca o simpld deducfie, care nu poate fi verificatd, deoarece nu se integreazd intr-un
ansamblu de dovezi.
in acest context, hotdr6rea instanfei de judecatd prin care i se imputd inculpatului insuEirea
intregii sume constatatd lipsd, in baza prezumfiei in discufie, nu este temeinicd din punct de
vedere al probafiunii. In spefd se impunea, ?n aceste circumstanJe, amplificarea sferei investi-
ga{iilor prin.completarea probelor in fafa instanfei.

Spefa nr.3
Cererea inculpafilor cu privire la dispunerea de cdtre instanfd a efectudrii unei expertize
medico-legale nu poate fi admisa, in condiliile spefei.
Dispozitria de respingere se intemeiazd pe urmdtoarele argumente:
1). cererea nu este nici concludenta si nici util6, deoarece nu existd certitudinea cd o inter-
ven{ie chirurgicald va duce, intotdeauna, la rezultatul urmi{rit;
2). nimeni nu poate fi obligat sd se supund unei intervenfii chirurgicale; in caz contra.r, s-ar
aduce atingere libertdtii persoanei de a dispune de integritatea sa corporald.

Spefa nr.4
In procesul penal, poate constitui mijloc de orice element de fapt care serve$te la consta-
Drept procesuol penol
Copitolul V Solufiile spelelor

tarea existentei sau inexistenfei unei infrac{iuni, ori identificarea fdptuitorului, printre acestea enu-
merdndu-se ;i declaratriile inculpatului, ale descendentilor ori altor persoane apropiate, care acceptd,
potrivit art. 80 C.pr.pen., sd depund mdrturie, legiuitorul nedisting6nd forfa probantd in raport de
faza procesuala in care s-au produs, gradul de rudenie sau relele raporturi existente intre pd(i.
Potrivit aft. 63 alin. (2) C.pr.pen., aprecierea fiecdrei probe se face de organul de urmdrire
penald qi de instanfa de judecata in urma examindrii tuturor probelor administrate, in scopul
afldrii adevdrului.
De asemenea, potrivit axt. 69 C.pr.pen., declarafiile inculpatului facute ?n cursul procesului
penal pot servi la aflarea adevdrului numai in mdsura in care sunt coroborate cu fapte gi impre-
jurdri ce reztltd din ansamblul probelor administrate in cauzd..
Referitor la probafiunea in materia infrac{iunilor privitoare la viafa sexuald, de reguld acestea
se probeazd prin declara{iile pd4ilor coroborate cu actele medico-legale eliberate de serviciile
sanitare de specialitate gi unele probe indirecte, cum ar fi martorii care percep activitatea
infracfionald la scurt timp dupd consumarea acesteia.
in consecinlii, in raport de textele de lege mai sus invocate qi situafia de fapt descrisd,
hotdrdrea instantei de judecatd prin care s-a dispus condamnarea inculpatului apare ca fiind
legald.

fPeta nr. s
In spefd, la dosarul cauzei existd doud expertize medico-legale, ambele relevAnd prezenfa in
sdnge a unei cantitdfi de alcool ce impun refinerea faptei ca infrac{iune, 9i o expertizd ulterioard
a Institutului de Medicind Legala, prin care se stabilegte prezenfa in sAnge a unei cantitdd de
alcool inferioare celei necesare pentru refinerea sdvdrqirii infractriunii, expertizdefectuata inbaza
unor date obfinute in faza de cercetare judecdtoreascd prin refractarea de catre inculpat a celor
sus{inute anterior.
in aceastd ipotezd, a existenlei unor expertizefinalizate prin concluzii contradictorii, este de
competenfa instanfei dejudecatd sd stabileascd datele reale care au determinatrezultatele exper-
tizelor gi, implicit, sd omologheze unul din actele medicale mai sus ardtate.
Astfel, avAnd in vedere cd, potrivit art. 63 alin. (2) C.pr.pen., probele nu au o valoare mai
dinainte stabilitd, aprecierea fiecdrui mijloc de proba constituind atributul organului judiciar 9i
efectuAndu-se in urma examindrii tuturor probelor, in spefd se impune concluzia cd hotdrArea de
condamnare este legald gi temeinicd, in sensul refinerii, ca mijloc de aprobd, a expertizei incri-
minante, in condiliile corobordrii acesteia cu celelalte probe administrate.

Spefa nr.6
Din moment ce inculpatului i s-a admis proba cu martori (aspect din care rezultd cd instanfa
a apreciat cd sunt indeplinite cerinfele necesare pentru administrarea probei testimoniale, cu
privire la pertinenfa, concludenfa gi utilitatea acesteia), instantra era obligatd sd procedeze la
citarea martorilor sau la aducerea lor cu mandat, in cazul in care ei nu s-au prezentat.
in al doilea rind, proceddnd in acest mod, instanfa de judecatd a transgresat administrarea
probei cu martori in sarcina inculpatului, incdlcdnd prevederile art. 6I alin. (1) C.pr.pen., potri-
vit cdrora ,,sarcina adminktdrii probelor in procesul penal revine organului de urmdrire penald
;i instanlei de judecati".
Astfel, limitdndu-se la a constata asuma.rea obligaliei de cdtre inculpat in sensul aducerii mar-
torilor qi neindeplinirea acesteia, solu{ionarea cauzei aparc a fi nelegald qi netemeinicd.

Spela nr.7
Declarafiile pd4ilor sunt divizibile, organul judiciar re{indnd numai ceea ce se coroboreazd
cu alte probe. De asemenea, declarafiile pdrfilor sunt retractabile, ceea ce inseamnd cd pdrfile pot
proceda la retractarea acestor declarafii oricAnd pe parcursul procesului penal.
Retractabilitatea declarafiei implicd insd qi posibilitatea instanfei de judecatd, in principiu, de
a inlitura declaratriile anterioare. Astfel, potrivit art.63 alin. (2) C.pr.pen. probele nu au o valoare
prestabilitd, iar aprecierea fiecdreia dintre ele se face de cdtre instanfd in urma examinfii tutu-
ror probelor administrate in catzd,, in scopul afldrii adevdrului.
Rezultd cd retractarea nu trebuie acceptatd necritic. Se poate da eficienfd faptului de a retrac-
ta declaraliile anterioare numai in circumstantrele unei temeinice iustificdri, cu fapte qi impre-
348 Drept procesuol penol
Solufiile spefelor Copilolul V

jurdri convingdtoare cd exprimd realitatea. Rezultd ca simplele retractdri de cdtre inculpat ale
declarafiilor anterioare nu justificd, prin ele insele, concluzia cd declarafiile anterioare nu
exprimd adevarul.
In spefd, declara{iile anterioare ale inculpatului se coroboreazd, cu celelalte probe administrate
in proces, ceea ce determind ca retractarea acestora, in al treilea grad de jurisdicfie, sd nu pro-
ducd efecte juridice, in sensul inldturdrii invinuirii.

Spela nr. 8
Cu referire la participarea martorilor in procesul penal, reglementarea procesual penald sta-
bilepte categoriile de persoane care nu pot dobdndi aceastd calitate (afi.79 qi 82 C.pr.pen.), pre-
cum gi persoanele care nu sunt obligate sd compard in calitate de martor (art. 80 C.pr.pen.).
In spetd, important este faptul de a se stabili dacd proba propusd indeplineqte condiliile de
pertinenfd, concludenfd 9i utilitate. Odatd stabilit acest aspect, imprejurarea participdrii martoru-
lui la primul termen de judecatd urmeazd, a fi avutd in vedere, dupd administrarea probei, cu
ocazia aprecierii depozitriei martorului in cadrul examindrii tuturor probelor administrate.
In acela;i sens, faptul cd martorul propus se afld in rela{ii conflictuale cu inculpatul, fiind, in
acelagi timp, rudd cu partea vdtdmatd, nu constituie prin sine insuEi o prezumfie a lipsei de obiec-
tivitate. Instanfa de judecatd, potrivit arl. 63 alin. (2) C.pr.pen., nu poate inldtura ca nesincerd
declarafia unui martor numai inbaza acestor motive, ci doar in urma analizei declaratiei sale, ?n
contextul intregului material probator.

Spefa nr.9
Potrivit art. 81 C.pr.pen., minorul care nu a implinit vArsta de 14 ani poate fi ascultat ca mar-
tor intr-o cauzd,penald, numai in prezenfa unuia din pdrinfi ori a tutorelui sau a persoanei cdreia
ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare.
ln aceste condifii, se constatd, in solufionareacauzei,existenta unui viciu de procedurd, con-
stdnd in incdlcarea prevederilor art. 81 C.pr.pen. Aceasta incdlcare nu atrage insd nulitatea abso-
lutd a hotdrdrii, ci, eventual, o nulitate relativd, deoarece nu este menfionatd printre cazurile de
nulitate absolutd expres qi limitativ prevdzute in art. 797 alin. (2) C.pr.pen.
Fiind, deci, vorba despre o nulitate relativd, potrivit art.197 alin. (4) C.pr.pen., ea opereazd
numai in conditriile in care partea interesatd, prezentd. in instanfd, o invocd in cursul efectudrii
actului. Neproced6ndu-se aga, la termenul audierii martorului, nulitatea nu mai poate fi invocatd,
ea fiind prezumatd ca acoperitd prin tdcerea pdrfii.

Spela nr. 10
Art. 64 C.pr.pen. a fost elaborat de cdtre legiuitor prin folosirea procedeului enumerdrii
exhaustive a mijloacelor de probd ce pot fi administrate in cadrul unei proceduri judiciare
penale.
in consecinld, raportul lucrdtorului de polifie, nefiind cuprins in enumerarea expres limitativd
a mijloacelor de probd gi, totodatd, neputdnd fi considerat un ,,inscris", in infelesul art. 89
C.pr.pen., nu constituie mijloc de proba.

Spela nr. 11
Concluzia cuprinsd in raportul de expertizd, conform cdreia, in momentul comiterii faptei,
alcoolemia putea fi intre 0,657o ;i 7,257o,reprezintd, numai o supozitrie, influenlata de ritmul
individual de eliminare a alcoolului, care nu poate confirma existenla infracfiunii, nefiind certd.
in acest sens, in strdnsd legdturd cu principiul prezumtriei de nevinovafie, procesul penal se
subordoneazd regulii in dubio pro reo (indoiala profitd inculpatului). Astfel, aceastd reguld nu
poate fi rdstumatd decdt prin probe certe de vinovdfie. CAt timp probele in acuzare sunt nesigure
gi contradictorii, organele judiciare nu pot trage altd concluzie, in indoiald, decdt aceea afirmatd
de prezumfia legald de nevinovdfie.
In consecinfd, in spefd se impune pronunfarea unei solufii de achitare a inculpatului in baza
art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raporrat la art. 10lit. d) C.pr.pen.

Spela nr.12
Potrivit aft.197 alin. (2) C.pr.pen., omisiunea organului de urmdrire penala de a dispune efec-
Drept procesuol penol 349
Copitolul V Solufiile spefelor

tuarea referatului de evaluare, in cauzele cu infractori minori, este sancfionatd cu nulitatea abso-
luta (obligafie prevdzutii in art. 482 C.pr.pen.).
De asemenea, in considerarea dispozitriilor art. 99 alin. (2) C.pen. (,sninorul care are vdrsta
fnte 14 Si 16 ani rdspunde penal, numai dacd se dovedeste cd a sdvdrsit fapta cu discemdmfutt"),
expertiza medicoJegald psihiatricd pentru minorii cu aceastd vArstd este obligatorie.
Sancfiunile prevdzute mai sus pentru incdlcarea procedurii in cauzele cu minori intervin, ?nsd,
in situatria constatdrii omisiunii organului judiciar de a dispune efectuarea actelor respective. Or,
in spefd, faptul cd referatul de evaluare a fost intocmit dupd comiterea infracfiunii (chiar dacd
anterior dispunerii inceperii urmdririi penale) nu poate fi asimilat cu lipsa acestuia de la dosar.
In consecinld, procedeul folosit nu este sancfionat cu nulitatea absolutd ori relativd.

FPeta nr. 13
In cazurile in care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice (c6nd aceasta
este obligatorie, potrivit art. lI7 alin. (1) C.pr.pen.), expertizatrebuie efectuati, fdrd excepfie, in
conditrii de intemare intr-o institufie sanitara (art.II7 alin. (2) C.pr.pen.) 9i nu ambulatoriu.
Argumentul existenfei la dosar a actelor medicale ce atestd o lungd perioadd de spitalizare,
atAt ulterior comiterii infracfiunii, cdt gi anterior, nu este suficient pentru a se admite un raport
de expertizd psihiatricd obtrinut prin incdlcarea art. ll7 alin. (2) C.pr.pen. in acest sens, practica
judiciard este constantd in a aprecia cd raportul de expertizd psihiatrici ce nu se bazeazdpe inves-
tigafii fdcute nemijlocit in conditrii de intemare (ci, de exemplu, pe examinarea dosarului gi a
unor acte medicale intocmite anterior sau pe observafiile sumare fdcute intr-o singurd zi asupra
pacientului), nu oferd garan{iile necesare, aqa incdt atdta vreme cit expertizanu s-a fdcut, in mod
strict, potrivit legii, urmeazd, ca instanfa sd dispund o noud expertizd.
De asemenea, art. 385'pct.8 C.pr.pen. prevede cd hotdrdrea este supusd casarii cdnd expertiza
medico-legald psihiatricd nu a fost efectuatd in cazuile qi condiliile afi. lI7 alin. (1) qi (2) C.pr.pen.

Spefa nr. 14
Dupd modul in care legea reglementeazd. necesitatea efectudrii expertizei, acestea pot fi fa-
cultative si obligatorii.
Expertizele facultative sunt cele mai frecvente in practica judiciard, ele fiind dispuse fie la
cererea p64ilor interesate, fie cAnd organele judiciare socotesc cd sunt necesare cuno$tintele unui
expert pentru ldmurirea anumitor aspecte ale cauzei penale.
Potrivit aft.117 C.pr.pen., expertiza este obligatorie in urmdtoarele situa{ii:
a). in cazul omorului deosebit de grav (chiar gi in ipoteza in care infracfiunea a rdmas in sta-
diu de tentativd);
b). atunci c6nd organul de urmdrire penald sau instanfa de judecatd are indoiald asupra stdrii
psihice a invinuitului sau inculpatului.
A doua ipotezd a obligativitdtii expertizei va fi luatd in considerare atunci cdnd existd ele-
mente, in dosarul cauzei, care sd determine o ?ndoiald cu privire la starea psihicd a invinuitului
sau inculpatului.
Or, in spetd, in dosarul catzei existau acte medicale care atestau cd inculpatul suferi de
afecfiuni pe fond^psihic qi care erau de naturd sd determine lndoialain ceea ce prive;te starea psi-
hicd a acestuia. in consecintrd, prin nedispunerea unei expertize medico-legale psihiatrice, degi
starea de indoiald exista, instanta a pronunfat o hotardre nelegald Ei netemeinicd.

fPetu nr.15
In spefa, se constatd depdgirea de cdtre expert a atribufiilor sale, prin formularea unor con-
cluzii de naturd pur subiectivd, care n-au nimic in comun cu o fundamentare tehnicd, riguroasd,
bazatd pe elemente subiective.
Astfel, se constatd cd expertul s-a pronunfat, in ceea ce priveqte vinovafia inculpatului, asupra
verosimilitdtrii altor probe (in spei6, declamfiile martorilor), aspect de competenfa exclusivd a
instanfei de judecatd; luarea in considerare a acestor concluzii ar permite ca atributele instanfei
sd fie preluate ;i de altri participanfi in procesul penal.
In consecin{6, instanfa va soluliona cauzafin|nd cont numai de elementele obiective, tehnice
existente in raportul de expertizd, conferite in mod legal competenfei expertului, din care rezultd
cd depdsirea i td a victimei reprezintd. singura cauzd, a accidentului.
Drept procesuol penol