Copăceanu Andreea Georgiana

Business și Turism

Tema 6: Metode de învățământ. Sistemul metodelor de învățământ.

1) Metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea

Lecturii si a Gândirii)
Metoda SINELG asigură menținerea implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text
și monitorizează gradul de înțelegere a unui conținut de idei.
Etape:
Prezentarea temei și a textului ce urmează a fi lecturat
Inventarierea cunoștințelor déjà posedate în legătură cu textul:
 înainte de începerea lecturii, elevilor li se cere să noteze tot ceea ce cred că știu
referitor la ceea ce va fi prezentat în text.

Notarea ideilor:
 ideile sunt notate de către moderator la tablă sau pe flip-chart.

Lectura textului:
 Elevii primesc textul pe care îl au de lecturat. Lectura trebuie să fie însoțită de
adnotări marginale cu anumite semnificații:

 semnul ,,√” (bifă) – conținutul confirm cunoștințele sau opiniile elevului;

 semnul ,,-” (minus) – conținutul textului infirm opiniile lor;
 semnul ,,+” (plus) – informația citită este nouă;
 semnul ,,?” (semnul întrebării) – se consider că un anumit aspect este tratat
confuz sau există un anumit aspect despre care elevii ar dori să afle mai multe
informații.

Realizarea unui tabel sintetic, cu rubricile:

√ – + ?
cunoștințe cunoștințe cunoștințe noi, cunoștințe incerte,
confirmate de text infirmate de text neîntâlnite până confuse, care
acum merită să fie
cercetate

Înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea înțelegerii:

 elevii trebuie să realizeze o monitorizzare a propriei înțelegeri, introducând noile
informații în schemele de cunoaștere pe care déjà le posedă;
 elevii realizează corelații între noile informații și cele cunoscute;
 se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparativă și sinteza.
Copăceanu Andreea Georgiana
Business și Turism

Reflecția:
 în această etapă se revine la ideile emise la începutul activității;
 au loc discuții în legătură cu acestea (ce idei au fost confirmate, ce idei au fost
infirmate);
 elevii își consolidează cunoștințele noi și își restructurează active corpusul
cunoștințelor déjà cunoscute, în vederea integrării noilor concepte;
 în această etapă se însușesc cu adevărat cunoștințele noi, are loc procesul învățării
durabile.

Discuții finale

Avantaje:
– implicarea activă a elevilor în actul învățării;
– dezvoltarea creativității participanților (în timpul primei etape);
– realizarea unei lecture profunde, conștiente;
– formarea și dezvoltarea capacității reflective;
– dezvoltarea capacităților de transfer și de reorganizare a cunoștințelor;
– înțelegerea textului lecturat;
– monitorizarea nivelului de înțelegere pe parcursul lecturii textului;
– restructurarea cunoștințelor, prin intermediul comparației între ideile exprimate
în text cu cele deținute déjà de către elevi etc.

Limite:
– lipsa de concentrare a elevilor poate duce la eșecul metodei;
– apariția unor ambiguități, confuzii.

2) Metoda predării reciproce

Prin această metodă se pune accentul pe dezvoltarea dialogului elev-elev, rolul
profesorului fiind preluat de elevi, care au misiunea de a-și instrui colegii.

Metoda predării-învățării reciproce este centrată pe patru strategii de învățare:

– rezumarea (expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit);
– formularea de întrebări referitoare la ceea ce s-a citit;
– clarificarea datelor (discutarea informațiilor neclare, prin apelul la diferite surse și
soluționarea neînțelegerilor);
– precizarea (exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare).

Etape:
1. Explicarea scopului și descrierea metodei, respectiv a celor patru strategii;
2. Împărțirea rolurilor elevilor;
Copăceanu Andreea Georgiana
Business și Turism

3. Organizarea pe grupe;
4. Lucrul pe text;
5. Realizarea învățării reciproce;
6. Aprecieri și comentarii.

Metoda are două variante de utilizare:

1. Clasa primește același text de studiat și este împărțită în patru grupuri, în fiecare dintre
acestea elevii având același rol: primul grup este format din rezumatori, al doilea din
,,întrebători”, al treilea din clarificatori iar al patrulea din prezicători. În final, după lucrul
pe text fiecare grup își exercită rolul în fața celorlalte grupuri.
2. În a doua variantă, după ce se împarte textul în părți logice, clasa este divizată în atâtea
grupe câte părți are textul respectiv, în fiecare grupă există câte patru elevi – un
rezumator, un întrebător, un clarificator și un prezicător. După lucrul pe text, fiecare
grupă află de la cealaltă despre ce a citit, apoi fiecare membru al fiecărei echipe îi învață
pe colegii din alte grupe ceea ce a lucrat.
Efectul de învățare este evident: elevul are un beneficiu mai mare dacă îi învață pe
colegi ceea ce el a învățat anterior, el însuși putând să-și fixeze și sistematizeze
informațiile dobândite.

Avantaje:
– dezvoltă operațiile gândirii (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea etc.)
– stimulează atenția, capacitatea de exprimare, dar și de ascultare activă;
– ajută elevii în învățarea metodelor și a tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de
muncă intelectuală pe care le pot folosi apoi și în mod independent.

Dezavantaje:
– obișnuirea elevilor cu un anumit rol și, implicit, dificultatea lor de a se acomoda
cu un altul;
– după lucrul în grup elevul poate obosi și nu se mai concentreaă suficient atunci
când un coleg îi predă.

3) Metoda ”Turul Galeriei”

Turul galeriei este o tehnică de învățare prin colaborare în cadrul căreia elevii, divizați în
microgrupuri, lucrează la rezolvarea unei probleme controversate ce are mai multe soluții
posibile.

Etape:
Constituirea microgrupurilor
Copăceanu Andreea Georgiana
Business și Turism

 Elevii sunt împărțiți pe grupuri de câte 4-5 membri;

 Pentru fiecare grup se distribuie foi de flip-chart și markere.

Prezentarea sarcinilor de lucru

 Cadrul didactic prezintă grupurilor de elevi problema pe care trebuie să o soluționeze,
menționând că rezolvarea problemei trebuie realizată pe foile de flip-chart;
 Se precizează, de asemenea, faptul că unul dintre membrii fiecărui grup va avea rolul de
ghid.

Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru

 Elevii interacționează în cadrul microgrupurilor pentru a realiza sarcina propusă;
 Soluțiile se notează pe foaia de flip-chart.

Expunerea produselor
 Fiecare grup îți afișează produsul, la fel ca într-o galerie de artă (acest aspect explică și
denumirea metodei);
 Elevii care au rolul de ghid se vor plasa în locul unde este expus produsul grupului din
care fac parte.

Turul galeriei
 Membrii grupurilor vizitează galeria, examinează fiecare produs, adresează întrebări de
clarificare ghidului și pot face comentarii, pot completa ideile sau pot propune alte
soluții pe care le consemnează în subsolul foii de flip-chart.

Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor

 Fiecare grup își reexaminează propriile produse, prin comparație cu celelalte și
valorificând comentariile vizitatorilor.

Avantaje ale metodei:

– Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
– Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
– Dezvoltarea gândirii critice;
– Stimularea creativității;
– Cultivarea respectului față de ceilalți și a toleranței;
– Formarea și dezvoltarea competențelor emoționale;
– Dezvoltarea competențelor de relaționare;
– Dezvoltarea competențelor de comunicare;
– Promovarea interînvățării și a învățării active;
– Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
– Stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;
Copăceanu Andreea Georgiana
Business și Turism

– Formarea și dezvoltarea competențelor de evaluare și autoevaluare;

– Dezvoltarea competențelor instrumental-aplicative;
– Formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive etc.

Limite:
– Tendința de conformare la opinia grupului;
– Tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi, erijați în lideri;
– Marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte opinii;
– Nonimplicarea unor elevi;
– Aparentă dezordine;
– Dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;
– Apariția unor conflicte între elevi;
– Generarea unei gândiri de grup etc.