Mântuitorul Iisus Hristos a întemeiat Biserica creștină prin Jerfa sa de pe
Cruce, iar Duhul Sfânt este cel ce lucrează în Biserică încă din ziua Cinzecimii când S-a pogorât peste Sfinții Apostoli.
Încă de la început Biserica creștină s-a confruntat cu problema ereziilor.
Acestea sunt învățături greșite de credință care afectau dreapta învățătură a Apostolilor dar și unitatea Bisericii. Diversele erezii au atacat fie dreapta învăţătură despre Sfânta Treime, fie învăţătura despre faptul că Hristos e Fiul lui Dumnezeu sau cea despre faptul că Hristos este om adevărat.
Pentru a lupta eficient împortiva ereziilor era nevoie de lupta întregii
Bisericii. De aceea, mai ales în cazul unor erezii periculoase ca învăţătură şi întindere, s-au adunat episcopii din întreg Imperiul Roman, la chemarea împăratului vremii; s-au pus sub purtarea de grijă a Duhului Sfânt şi au discutat diverse probleme, luând hotărâri şi formulând credinţa cea adevărată. Aceste adunări s-au numit „sinoade locale", în cazul în care se adunau numai episcopii şi preoţii dintr-o zonă anume, şi „sinoade ecumenice" când se adunau episcopii şi preoţii întregului imperiu. La sfârşitul unui sinod ecumenic, cancelaria imperială trimitea hotărârile sinodului la toate bisericile, iar administraţia imperială veghea la împlinirea lor.
Biserica ortodoxă recunoaşte şapte sinoade ecumenice, care au avut loc în
perioada anilor 325 – 787:
1. Sinodul I ecumenic - S-a ţinut în anul 325, la Niceea, la convocarea împăratului
Constantin cel Mare. A combătut erezia lui Arie care nega dumnezeirea lui Iisus Hristos și a alcătuit primele șapte articole din Crez. Tot atunci s-a hotărât calcularea datei Paştelui, dreptul preoţilor de a fi căsătoriţi ş.a. Părinţii care au participat la acest sinod sunt serbaţi în duminica a şaptea după Paşti. 2. Sinodul II ecumenic - S-a ţinut la Constantinopol, în anul 381, la convocarea Sfântului Împărat Teodosie cel Mare. A fost combătută erezia episcopului Macedonia care nega dumnezeirea Duhului Sfânt și au fost alcătuite celalte cinci articole din Crez. 3. Sinodul III ecumenic - A avut loc la Efes, în 431, fiind convocat de împăratul Teodosie al II-lea. A fost cumbătută erezia lui Nestorie care susținea că Maica Domnului nu poate fi numită ”Născătoare de Dumnezeu”. Sinodul a hotărât că în Hristos sunt două firi: divină și umană, dar o singură persoană. Prin urmare Feciora Maria poate fi numită Născătoare de Dumnezeu. 4. Sinodul IV ecumenic - S-a ţinut la Calcedon, în 451, la convocarea împăratului Marcian (450 - 457). Eutihie învăţa în mod greşit că în Hristos e o singură fire, cea dumnezeiască, şi că Domnul nostru Iisus Hristos a avut un trup dumnezeiesc. La sinod s-a formulat învățătura că Hristos este Dumnezeu adevărat şi om adevărat, având două firi (dumnezeiască şi omenească) unite în mod neschimbat şi neamestecat, neîmpărţit şi nedespărţit, în Persoana Sa. 5. Sinodul V ecumenic - A avut loc la Constantinopol, în 553, la iniţiativa împăratului Justinian I. S-a ţinut pentru că încă nu încetase disputa dintre ereticii eutihieni şi ortodocşi. A fost combătută din nou la sinod erezia lui Eutihie, care fusese îmbrăţişată de mulţi episcopi şi preoţi. 6. Sinodul VI ecumenic - S-a ţinut la Constantinopol, în 680 - 681, la convocarea împăratului Constantin IV) (668 - 685). La sinod se adevereşte faptul că în Hristos există două voinţe şi două lucrări, potrivit celor două firi ale Sale, într-o singură Persoană. Voinţa omenească în Hristos se supune voinţei dumnezeieşti, fără să i se opună. 7. Sinodul VII ecumenic - A avut loc la Niceea, în 787, la iniţiativa împărătesei Irina. A fost combătută erezia iconoclastă, a luptătorilor împotriva icoanelor. Sfântul Ioan Damaschin a luptat mult împotriva acestei erezii, arătând că putem zugrăvi icoane de când Fiul lui Dumnezeu a luat chip omenesc, de când Dumnezeu S-a arătat în lume (de la Întrupare). Prin sinoadele ecumenice s-a adus pacea în Biserică, s-a restabilit dreapta învăţătură, s-au rezolvat diferite probleme dificile ale Bisericilor locale, s-au combătut marile şi micile erezii. Hotărârile sinoadelor ecumenice sunt valabile până astăzi.