JOCUL DIDACTIC ÎN EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ

Ines Cristea
Colegiul Naţional ,,Ioniţă Asan”, Caracal, judeţul Olt

Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi să schimbi lumea”, afirma Nelson
Mandela, un instrument de bază în vederea obţinerii unui viitor sustenabil.
Dezvoltarea durabilă este un concept greu de definit, dată fiind evoluţia sa în timp. O descriere
originală a acesteia este dată de către Comisia de la Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea
care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitaţile generaţiilor viitoare de
a-şi satisface propriile nevoi”.
Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de
dezvoltare socio- economică care se axează, în primul rând, pe asigurarea unui echilibru între aspectele
sociale, economice, ecologice şi elementele capitalului natural.
Educaţia este un instrument esenţial pentru realizarea unui viitor durabil. De fapt, în ultimul
deceniu, numeroase declaraţii din cadrul conferinţelor ONU au pledat în mod repetat pentru educaţie,
sensibilizarea şi creşterea gradului de conştientizare a publicului privind dezvoltarea sustenabilă.
„Paradoxal sau nu, însă cu cât o societate este mai educată şi mai înstărită, cu atât impactul ei
negativ asupra mediului este mai mare, necesităţile de consum sunt mai mari şi poluarea la fel. Ceea ce
duce la concluzia că doar educarea cetaţenilor nu este suficientă pentru realizarea dezvoltării durabile.
Provocarea este să educăm fără a creşte nevoia de consum a populaţiei, modificând tendinţele de
consum şi limitând poluarea, adică să îi motivăm să folosească conştient.”
Obţinerea unei educaţii durabile include, prin urmare, recunoaşterea problemei, urmând, ca
pornind de aici, să se aloce resurse, asumarea unei responsabilităţi colective şi încheierea unor
parteneriate constructive, un factor important, dacă este să ţinem cont că parteneriatele, fie ele publice
sau public-private, au scopul de a aduce la un loc o serie variată de resurse, de care individual
partenerii pot să nu dispună, cu scopul creării unei valori adăugate superioare, întreprinderea de acţiuni
decisive şi, nu în ultimul rând, indivizibilitatea şi unitatea demnităţii umane, care face parte din acele
valori umane ce trebuie să constituie baza educaţiei, valori precum responsabilitatea, toleranţa,
onestitatea sau respectul faţă de ce se află în jurul nostru.
Dezvoltarea durabilă începe cu copiii. Ei ocupă propia lor poziţie în lumea actuală şi sunt
moştenitorii lumii viitosre. Atât pe durata şcolarităţii cât şi în afara ei copiii învaţă modul în care pot
contribui la realizarea unui viitor sustenabil în care ei însăşi să fie capabil să trăiască şi să muncească.
Educaţia este parţial responsabilă pentru realizarea unei societăţi durabile. Funcţia educaţiei este de a
da celor care învaţă cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile de bază cu care aceştia să fie capabili să
privească în viitor, să facă alegeri responsabile şi să vină cu soluţii durabile.
Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizarea metodologiilor de lucru la clasă, se va
pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare.
Eficienta procesului instructiv - educativ depinde atat de stabilirea adecvata a continutului
cunostintelor, priceperilor si deprinderilor ,cat si de modalitatile prin care acestea ajung sa fie insusite
de copii.
 Un mijloc de educare şi instruire a copiilor, este jocul didactic.
Pentru a-i spori permanent eficienţa jocul trebuie apreciat ca baza a conceperii activităţii
educative.
Fără joc nu se poate ajunge la o finalitate reala, e conceput ca mijloc de educare a copiilor, ca
procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor concrete pe care şi le propune procesul de învăţământ
şi că forma de organizare a activităţii de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţiilor psihofizice pe toate
planurile.
Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace de educare fiind folosit pentru a forma
sau consolida anumite cunoştinte, priceperii şi deprinderi comportamentale.
Jocul didactic este o forma de activitate, atractivă şi acesibilă copilului, prin care se realizează
o buna parte din sarcinile instructiv-educative.

Exemplul 1: ,,Stări de agregare ale apei”. Scopul jocului este de a indentifica stările de
agregare ale apei. Se realizează două seturi de cărţi pentru fiecare grup de lucru. Fiecare set trebuie să
conţină 22 de cărţi, dintre care 20 vor prezenta stări de agregare ale apei, iar dintre celelalte două, una
va fi “poluare” şi una “anti-poluare” astfel, în fiecare set se află următoarele cărţi:
• Poluare (o carte);
• Antipoluare (o carte);
• Grindină (două cărţi);
• Lac (două cărţi);
• Ploaie (două cărţi);
• Gheţar (două cărţi);
• Chiciură (două cărţi);
• Ceaţă (două cărţi);
• Val (două cărţi);
• Râu (două cărţi);
• Aer (două cărţi);
• Expiraţie (două cărţi).
Fiecare grup (de patru persoane) primeşte câte două seturi de cărţi, pentru a fi împărţite în mod
egal între jucători (câte 11 fiecăruia). Examinând cărţile pe care le au elevii încearcă să realizeze
perechi de cărţi ce reprezintă aceeaşi stare de agregare. După ce nu mai au cărţi perechi, ei încearcă să
le obţină de la ceilalţi trăgând rând pe rând câte o carte de la vecinul din dreapta. Câştigă cel care
realizează numărul cel mai mare de perechi de cărţi. Cel care are cartea “poluare” pierde, chiar dacă are
un număr mare de perechi. Cel care are cartea “anti-poluare” câştigă un punct în plus, echivalent cu o
pereche de cărţi.
Număr optim de participanţi: 20-28.
Durată: 30 minute.
Materiale necesare: câte două seturi de cărţi de joc (în total 44 de cărţi format A7) pentru fiecare grup.
Grup ţintă: elevi clasele V-VIII.
Spaţiu: clasă.
 Exemplul 2: “Să facem noi înşine hârtie”. Există numeroase metode de a realiza hârtie
pornind de la maculatură sau de la plante (superioare sau chiar alge). Foarte accesibilă este metoda de
prelucrare a hârtiei vechi. Se cere elevilor să aducă câteva ziare sau hârtii care nu le mai sunt de folos.
Hârtia se mărunţeşte în fragmente de 1 cm2 şi se lasă la macerat într-un vas cu apă călduţă, timp de 24
de ore. În vas nu trebuie să se găsească capse, agrafe sau alte obiecte metalice. După macerare,
amestecului i se adaugă apret sau clei. Dacă există posibilitatea se poate amesteca conţinutul vasului
folosind un mixer. Dacă nu, se poate amesteca/frământa cu mâna. În compoziţia hârtiei se pot adăuga
fire de aţă de culori diferite sau bucăţi de hârtie colorată. Pasta obţinută se întinde pe o plasă de sârmă
flexibilă de 20-30 cm2 şi se lasă la uscat. După ce s-a uscat se desprinde uşor de pe plasă şi se nivelează
(folosind de exemplu un fier de călcat). Hârtia astfel obţinută se poate decora cu desene sau colaje.
Dacă pasta este suficient de densă se poate modela precum plastelina.
Număr optim de participanţi: 20-30.
Durată: 60 minute.
Materiale necesare: hârtie veche, apă, clei, apret, vase, mixer, culori, aţă şi hârtie colorate.
Grup ţintă: elevi clasele V-XII.
Spaţiu: clasă.

Exemplul 3: ,,Agricultură chimică şi agricultură organică – ce alegem?”. De-a lungul

sezoanelor fenologice, solul şi recoltele de pe un teren cultivat prin agrotehnică chimică şi respectiv
organică diferă foarte mult. Pentru a discuta aceste aspecte se formează două grupuri de elevi de patru-
şase persoane, fiecare grup având de completat spaţiile libere din una sau două dintre cele trei coloane
ale tabelului (aici, casetele haşurate cu gri), după cum urmează:

SEZON AGRICULTURĂ CHIMICĂ AGRICULTURĂ ORGANICĂ

Ierbicidele omoară orice altă plantă. Buruienile sunt cosite/tăiate. Nu se
Îngrăşămintele dau un impuls folosesc chimicale. Solul este bogat în
Primăvara energetic culturii. Fertilitatea solului minerale. Fauna solului cuprinde
este scăzută numeroase specii, mai ales de viermi.

Se folosesc multe insecticide. O parte Substanţele organice provenite de la

Vara din îngrăşăminte sunt spălate de apele buruieni sau de la plantele cultivate se
pluviale şi ajung în râuri. compostează spontan.

Se recoltează plantele cultivate.

Toamna Resturile vegetale se ard. Terenul este lăsat să îşi refacă rezerva de
Îngrăşămintele care nu au fost preluate azot, lăsând să crească aici orice fel de
de plante sunt spălate de apele plante
pluviale.
 Aceeaşi specie este plantată din nou.
Iarna Solul este erodat de ploi sau vânt.
Toate îngrăşămintele au fost spălate de Plantele care au fost lăsate să crească au
apele pluviale, lăsând solul în condiţii prevenit erodarea solului, care este în
şi mai proaste decât în anul precedent. condiţii mai bune decât anul precedent.

Număr optim de participanţi: 20-30.

Durată: 30 minute.
Materiale necesare: flip-chart, copii ale tabelului funcţie de numărul grupurilor de lucru.
Grup ţintă: elevi clasele VIII-X.
Spaţiu: clasă.

Exemplul 4: “Cum să realizăm noi singuri hârtie indicatoare de aciditate?”. Pentru acesta
se foloseşte varză roşie (cca 200 g) care se mărunţeşte cu ajutorul unui mixer, adăugându-se cca 200 ml
apă. Lichidul obţinut se păstrează într-un cilindru gradat. Se taie bucăţi de hârtie de filtru de zece cm
lungime şi unu-doi cm lăţime care se îmbibă cu lichidul obţinut din
varza roşie şi se lasă la uscat, putând fi folosite exact ca şi hârtia indicatoare (adică se imersează
în lichidul al cărui pH trebuie determinat), utilizându-se următoarea scală:

roşu roz violet albastru verde galben

pH 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Număr optim de participanţi: 20-30.

Durată: 40 minute.
Materiale necesare: material biologic (varză roşie), apă, hârtie de filtru, mixer, lichide al
căror pH trebuie determinat (exemplu: oţet, apă de ploaie, săpun, apă de la robinet, suc de portocale,
soluţii de curăţat).
Grup ţintă: elevi clasele VIII-XII.
Spaţiu: clasă.

Bibliografie:

1. Maria Livia Lugoj, Răzvan-Leon Constantinescu - ECOSTUDENT - Revistă de cercetare

ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014.
2. http://www.isjcj.ro/htm/2017/RED/E_formare/04.%20Ghid%20-
%20Educatie%20pentru%20dezvoltare%20durabila.pdf
3. www.insse.ro Sistemul educaţional 2014.
4. http://www.educatiepentrudezvoltaredurabila.ro/sites/default/files/De%20Citit/Metode%20mod
erne%20de%20educatie%20pentru%20dezvoltare%20durabila.pdf