EVALUAREA NEUROPSIOLOGICA

Neuropsihologia – o subspecializare a psihologiei clinice – este o stiinta aflata la

intersectia neurologiei cu psihologia cognitiva si se ocupa de studiul relatiei creier-
comportament, mai exact de legatura dintre structurile cerebrale si functiile sau
procesele cognitive, ca de exemplu: limbajul, memoria, atentia, rationamentul etc.

Atunci cand din cauze neurologice diverse (functionale sau organice) functionarea
cognitiva a unei persoane este afectata, in plus fata de investigatiile medicale
specifice, inclusiv cele imagistice (RRG, CT, EMN etc), evaluarea neuropsihologica
ajuta la stabilirea acurata a dianosticului si a planului de interventie si tratament.

Evaluarea neuropsihologică “scanează” cele mai cunoscute funcții cognitive (ex:

atenție, diferite tipuri de memorie, funcții senzoriomotorii, limbajul receptiv și
expresiv, raționamentul etc) asociate unor arii corticale specifice pentru a stabili
gradul de afectare a acestora.

Evaluarea neuropsihologică include și evaluarea psihologică clinică a stării afectiv-

emoționale, oferind un input valoros în diagnosticul diferențial al tulburărilor
neurologice și psihiatrice, în urmărirea evoluției copilului înainte, în timpul și după
tratament medical sau intervențiile chirurgicale (mai ales dacă acestea includ
anestezia generală)

Ce se masoara in evaluare neuropsihologica?

Practic, prin aplicarea unor teste psihologice specifice, psihologul “scaneaza” cele
mai cunoscute functii cognitive pentru a depista tipul si gradul de severitate al
anomaliilor de functionare sau existenta unor tipare de functionare cognitiva atipice.
Abilitatile cognitive cel mai frecvent evaluate sunt:
 Intelectul general
 Atentia si concentrarea
 Limbajul si comunicarea
 Perceptia vizuala si auditiva
 Memoria si capacitatea de invatare
 Abilitatile executive de nivel superior, cum ar fi rationamentul, planificarea si
organizarea
 Abilitatile motorii si senzorio-motorii
 Functionarea adaptativa
 Functionarea social-emotionala

1
In ce consta si cat dureaza o evaluare neuropsihologica?

Evaluarea consta in aplicarea unei baterii de teste neuropsihologice consacrate

(instrumente standardizate validate stiintific, normate si etalonate corespunzator).

Testele neuropsihologice sunt selectate pentru a raspunde nevoilor de a intelege ce,

cum si cat este afectat in functionarea neuropsihologica a unei persoane, precum si
cerintelor specifice ale medicului care a solicitat acest tip de evaluare, in functie de
problema neurologica a pacientului

. Depinzand de complexitatea problemei pacientului, o evaluare neuropsihologica

necesita intre 2 si 5 sedinte si necesita coroborarea informatiilor obtinute din testare
cu cele ale evaluarii medicale, inclusiv cu rezultatele la investigatiile paraclinice
(EEG, RMN etc), dar si cu alte informatii relevante obtinute din intervievarea
pacientului si a apartinatorilor acestuia.

Metode neurohistologice de evaluare a tesutului nervos:

 Tehnica Golgi/- o metoda a colorarii in negru a tesutului creierului permitand

vizualizarea neuronilor dar nu si a structuri interioare
 Tehnica lui Nissl – coloreaza selectiv corpul celulei, detesteaza distributia lor
in anumite zone ale creierului, coloreaza tesutul nervos – identifica tipuri de
neuroni.
 Tehnica petei de mielina – arata invelisul de mielina a axonilor
 Tehnica HRP – schitarea fibrelor neuronale

Metode si tehnici fiziologice

1. 1. Stimularea si inregistrarea electrica – activitatea electrica a creierului
A. Stimularea electrica – mimarea activitatii neurale a creierului, folosita ca
scop terapeutic
B. Inregistrarea electrica – inregistrarea activitatii naturale a creierului – tehnici
electrofizilogice
 . Electroencefalografia – inregistreaza undele electrice cerebrale, electrozi
aplicati pe scalp
 Electrocorticografia – electrozi aplicati direct pe cortex
 Potentiale evocate – reactii electrice de stimuli specifici
 Stereoencefalografia – electrozi implantati in profunzime/ pt studiul
miscarilor anormale, substrat anatomic al emotiilor, agresivitatii , al
epilepsiei

2
  Electroencegalografia cuantificata – se realizeaza cu autorul
calculatoarelor
 Tehnica mapping-ului prin stimularea electrica – identificarea si localizarea
functiilor neuropsihice pe scoarta cerebrala

1.2 Stimularea si inregistrarea chimica – activitatea chimica a creierului

 Testul Wada – determinarea dominatiei cerebrale – se foloseste in timpul
anesteziilor
1. 2. Analiza licidului cefalorahidian – releva aspecte ale activitatii metabolice a
creierului.
1. 4 . Metode fiziologice globale –
 Metoda conditionarii clasice – studiul reflexolor conditionate semnalizarii,
raporturi spatio-temporarare procese nervoase
 Metoda conditionarii operante – instrumentale : intaririle la nivelul
comportamentului, orientarea in spatiu functii cognitive, senzo-motorii

1.3. Metode sitehnici anatomice -

1. Metoda lexiunilor anatomice – distrugerea fizica a subst nervoase -
implantare de granule radioactive indepartarea chirurgicala a zonei afectate din
tesut pt sudierea lui
 Ablatia
 Lobotomia
 leucotomia
A, Tehhnici neurocirurgicale lezionale centrale

 micro –DEZ –otomia :intreruperea componentelor aferente ale reflexelor

 mielotomia longitdinala – intreruperea arcului reflex

B. Tehnici neuro lezionalechirurgicale periferice – SNP

 neurotomia partiala periferica – intreruperea partiala a nervilor periferici
 radicotomia posterioara – sectionarea radacinilor dorsale ale maduvei spinarii

C. Tehnici percutane nechirurgicale lezionale – utilizarea leziunilor termocoagulante

–radiofrecventa aplicata

1.4. Metode neuropatologice – studiul structurilor si tesuturilor nervoase pt

localizarea anumitor procese patologice.

1. 5. Examinarea neuro – radiologica

3
  radiografia cerebrala simpla - raze X
 tomografie computerizata - CT
 tomografia cu pozitroni - PET: fluxul sanguin metabolism cerebral
 tomografia cu emisie cu protoni – SPECT fluxul sanguin cerebral
 angiografia cerebrala – substanta de contrast prin raze X – pt vizualizarea
vaselor de sange
 imagistica prin rezonanta magnetica - MRI – investigarea nucleului atomic de
hidrogen din moleculele de apa din creier
 imagistica prin rezonanta magnetica functionala fMRI – controlul direct al
creierului.

1. 5.Scale de evaluare clinica –

Scalele functionale – instrumente utilizate incuantificarea unor aspecte

functionale ierhizand capacitatilor de functionare pe categorii.

 Scala cantitativa a lui Ashorth, 1964, – intensitatea rigiditatii in reactia

tripla reflexa –bazata pe examinare rapiida si simpla a rezistentei musculare
la reflexul de indindere
 Scala Tardlieu, 1982 – scala clinica cantitativa – rezistenta la mobilizare
postura si viteza de intindere.
 Scala Penn, 1987 – efectul baclofenului intratecal(medicament care trateaza
nuschii in sleroza mutipla)
 Scala calitativa Millet – Beneton – Sindou 1981 : scala calitativa – bilant
functional al pacientului paraparetic in functie de caracterul durerii asociate.

1.5 Metode psihologice.

Scopul utilizarii instrumentelor de evaluare – identificarea slabiciunilor si atuurilor
cognitive si comportamentale a pacientului, auta la diagnosticarea diferitelor deficite
mentale in tratarea si reabilitarea pacientilor.
Scop:
 Diagnostic – 56%
 Implicatii in tratamente – 16%
 Evaluarea capacitatii de scolarizare munca- 8%
 Reabiltare – 7%
Se aplica metode generale cat si specifice(evaluare neuropsihologica).
Investigatiile clinice incep cu studiul documentelor si continua cu ancheta pe baza
te interviu, teste observatii,cestionare scale etc

4
Studiul documentelor
Importanta – detine inregistrari despre indicatori cu relevanta psihologica.
Toate investigatiile unui pacient sunt adunate in dosarul medical( radiografii, analize,
consulturi de specialitate etc), psihologul stdiind prima data acest dosar inaintea
masuratorilor psihologice. Acest dosar ofera informatii psihologului. Deci inaintea
oricararei evaluari se recomanda a se studia istoricul medical profesional, societal,
familial judiciar etc al pacientului.
 Aspecte ale educatiei: tipul de invatamant, Performante scolare, rezultate
evaluari psihologice,viata profesionala,parcurs profesional, competente,
experiente evaluari personale, concedii pe motive speciale , etc
 Date medicale – pre si post diagnostice de specialitate
 Chestiuni legale – litigii, incalcari ale legii
 Contacte cu servicii de sanatate mintala-psiholog, psihiatru asistent socialnotari
terapeuti, rezultate la teste,rapoarte, protocoale
 Abuz de substante –tratamente inregistrate
 Date militare.

Interviul clinic semistructurat – obtinerea de informatii cu privire la:

1. Date descriptive de baza-varsta statut marital locul nasterii, domiciliu,
2. Istoricul dezvoltarii – factori incipienti de risc, deviatii de dezvoltare normala
3. Aspecte sociale – educatie,nivel de scolarizare istoric vocational etc
4. Istoric medical relevant, medic droguri, alcool, istoric medical familie
5. Status medical actual – psihic, emotional, compoertamental regim viata
tratament
6. Efectele bolii asupra vietii, activitatii, aspiratii personale, relatii
Interviul clinic semistructurat –intrebari specifice despre diagnostic si tratament
medicatie curenta functii vizuale, aspect fizic – greutate, inaltime etc emotionalitate,
interese personale relatii familiale, societale etc

Observatia - vizeaza:
 Nivelul de constientizare
 Aparenta generalizata – contact vizual, voce, mimica gest
 Activitatea motorie
 Dispozitie
 Grad de cooperare
 Anormalitati ale limbaului, gandirii, udecatii,, memoriei

5
Ancheta pe baza de chestionare –varianta de autoevaluare-pacientul raspunde la un
set de intrebari Chestionarele parcurg etape de conceptualizare, constructie,incercare,
analiza su revizie de itemi.

Metoda analizei produselor activitatii – unitatea dintre structura psihica interna si

actiunile realizate . Serveste pt abilitati cognitive, praxice, motivatii interese
disponibiltati creatoare.
Se recurge la desen, compunere, constructii obiecte etc.
Pt fiecare sarcina se stabilesc criterii cantitative si calitative.
In clinica se aplica pt:
1. A evalua nivelul premorbid al personalitatii si a stabili comparatii
2. Determinarea diagnosticului diferentialsi al dinamicii evolutiei tulburarilor
psihice.

Metoda experimentala si de laborator –operatiile masurarii cuantificarii analiza si

interpretarea datelor.
Metoda genetica si comparata –principiul deverii si evolutiei cercetarea etapelor
anterioare evolutiei ontogenetice.
Metoda logico-matematica , logico-formala si cibernetica –programe computerizate
Metoda testelor psiologice/neuropsihologice –determinarea dezvoltarii mintale
generale, operati cognitive, emotionale motorii. Testele neuropsihologice surprind
detalii pe care nici o alta metoda nu le poate evidentia.
Rezultatele testului permit:
 Realizarea profilului detaliat al pacientului
 Argumentarea diagnostic diferential
 Ofera repere la interventia neurochirurgicala al epilepsiei sau al unor tumori
 Orientarea activitatii recuperatorii a pacientului

2 . Ipostaze ale evaluarilor psihologice

1. In unele cazuri care implica patologii evidente-tumori cerebrale, evaluarile
pregatesc sau sunt complementare procedurilor medicale de evaluare
neurologica sau imagistica cerebrala – pot stabili diagnostic medical
2. In alte cazuri ca dizabilitati invatare, deficit atentie dementa sau mici leziuni,
diagnoza medicala este mai putin precisa. Rol major – se bazaeaza pe simpt.
Comportamentale ,cognitive emotionale.
3. In anumite conditii –epilepsie,scleroza multipla sau sida - au o mica valoare
de diagnoza. Sunt folosite pt investigarea fortelor si slabiciunilor.
Multe evaluari = scopuri descriptive

6
3. Caractersitici ale evaluarii neuropsihologice.
 Utilitate – folosite in variate directii, clinice –indreptate catre studiul celor 2
emisfere cerebrale. Pot determina exact deficiente psihologice sau neurologice.
 Cuprinzatoare – investigheaza o gama variata de arii cognitive si
comportamentale, integrandu-se aici evaluari ale intelectului si personalitatii in
contexul scanilor CT si MRI
 Obiectiva – apreciere obiectiva a severitatii afectiunilor pacientului
 Orientata general si specific – includ masuratori obiectve ale inteligentei
vnostintelor funcionslitatii limbaului, memoriei , coordonarea miscarilor, etc.
 Descriptiva – identifica, cuantifica si descrie schimbarile comportamentale
care au loc cu integritatea cognitiva a creierului
 Explicativa – stabileste relatii intre pacienti si psihologi
 Predictiva – informatii utilela impactul deficientelor pacientului
 Ameliorativa – reabilitare si tratament
 Avantajoasa – este nonevaziva , ofera informatii descriptive amanuntite.

O interventie poate dura intre 30 min si 8 ore de aceea se recomanda ca psihologii sa

studieze cerinta medicilor asupra testarii. Diagnosticarea si interpretarea profilului
depinde de:
A. intrebari de referinta – specificare exacta ce probleme, asteptari sunt, scopul
folosirii informatiilor.
B. interpretarea datelor de catre neuropsiholog tine de:
 Diagnostic neurologic diferentiat
 Localizarea procesului patologic
 Leziune progresiva sau statica
 Leziunea este extinsa sau difuza sau sunt leziuni multiple
 Stabilire nivel de performanta neuropsihologica pt viitoarele evaluari
 Efectele disfuncttilor cerebrale asupra comport.
 Gradul de dizabilitate pt stabilirea compensatiilor in cazul unor litigii
 Cand pacientul are nevoie autor la externare
 Dezv metode auziliare de recuperare
 Masurarea abilitatilor
 Managementul ingriirii pacientului.

4. Domenii generale ale investigatiilor neuropsihologice

7
Dupa prima etapa a evaluarii, urmeaza selectarea unor teste, chestionare, scale
clinice si pregateste pacientul pt aplicatii.
 Testele neuropsihologice trebuie sa indeplineasca niste cerinte stiintifice:
1. Fidelitatea – rezultatesimilare la fiecare administrare
2. Validitate – detalii esentiale specifice reiesite din rezultatele obtinute
3. Evitarea riscului de erori :
a. Fals-pozitive – tip I, alarma falsa, indicarea eronat a unei
afectiuni
b. Fals – negative – tip II, rezultatul exclude conditia patologica
4.definirea rate de baza a testului – frecventa diagnosticarii unei conditii
patologice in randul populatiei
5. criteriile de decizie – explicarea manierii stabilirii diagnosticului.
Tipuri de teste:
 Teste de achizitie
 Teste de inteligenta
 Teste de personalitate
 Teste de aptitudini
 Scalele de care masoara comportamental adaptiv

5. Domenii specifice ale investigatiilor neuropsihologice

Abilitatile cognitive – grupate pe domenii functionale listate ierahic .

5.1 Statusul mintal general, orientare(nivel de activare)
 Starea de constienta – veghe- scara Glasgow Coma Scale. Permite evaluarea
nivelului de constienta si alterare a constientei =3-15 pct
 3-8 afectare severa
 9-12 afectare moderata
 Peste 13, afectare usoara
 Orientarea –recunoasterea de baza a propriei persoane
1. Cunoasterea individului
2. Cunoasterea locului in care se afla
3. Cunoasterea indicatorilor temporali
Investigare coumuna cu cele trei sfere: ”care este numele tau”? , ”unde
locuiesti?”, ” cati ani ai?”.unde te afli, cine e presedintele tarii etc.
 Statusul mintal – evaluat cu Folstein Mini-Mintal State Exam (FMMSE)

5.2. Senzatiile si perceptia – procesul elementar de raspuns la un stimul prag adresat

unui receptor . Proceul de percepere :

8
  Stimularea si orientarea/ - primul stadiu
 Senzatia – al doilea
 Perceptia - al treilea
Pt evaluarea pacientului examinatorul poate spune ” Voi pune un obiect intr-una din
mainile dvs. As dori sa incideti ochii, sa simtiti obiectul si sa imi spuneti ce este.” –
metoda pt recunoasterea obiectelor.
Instrumente folosite: bateria Halstead – Reitan . – examinare senzorio – perceptiva,,
tactila, auditiva si vizuala.

5.3 Atentia
Atentia – functie cu rol in selectia senzoriala si motorie, prelucrearea si raspunsul
selectiv la stimuli.
Atentia are 2 pozitii teoretice diferite:
 Pozitie dominanta a perceptiei
 Pozitie mai slab reprezentata a actiunii
Atentia un mecanism care selecteaza un suset coerent spatial din intreaga
informatie disponibila.
Selectivitatea – la orice moment de timp un organism care percepe se concentreaza
pe anumite aspecte pe care le exclude . a doua perspectiva pune accent pe actiune
care deosebeste 2 mecanisme diferite de selectie.
 Primul responsabil cu determinarea carei actiuni din repertoriul total de actiuni
ii este acordata prioritatea
 Responsabil cu determinarea asupra carui obiect se actioneaza
Atentia opereaza prin intermediul retelelor care permit subiectilor sa rregleze
selecterarea input-ului senzorial outp-ului motor si emotiilor in serviciul scopurilor ge
nerate intern. Exista cel putin 3 atentionale distincte responsabile cu:
1. Dobandirea si mentinerea starii de alerta
2. Orientarea spre stimuli senzoriali
3. Functiile executive
 Teste de atentie selectiva – testul D2 – masoara viteza de derulare si calitatea
performantei permite estimarea nivelului de atentie.
 Subtestul Digit Span din bateria WAIS-R subtestul Mental Control –
numarea in ordine crescatoare si descrescatoare
 Testul Symbol Digit Modalities SDMT – Smith, 1982- completarea in 90 sec
anumite spatii libere
Atentia este o functie esentiala pentru invatare.

5.4 Abilitatile motorii

9
Evaluarea controlului motor la extremitatile superioare si inferioare..
Itemii solicita urmatoarele abilitati motorii
A. abilitatea de a efectua un raspuns particular:
 Miscare motorie grosiera – o singura comanda
 Viteza motorie
 Finetea motrica
B. Rapiditatea de miscare a degetelor – oscilatia degetului
C. Puterea miscarii ( de captare) – abilitatea de a strange dinamometrul
D. agilitatea motorie – mediile probelor Pegboard
E. abilitatea efectorie si inhibitorie a comportamentului motor - trecerea de
comportamentul initial la unul inhibitor
F. Abilitati grafomotorii – de scriere = indicatori: gradul de corectitudine, marire
simetrie si integrare.
G. elementele apraxiei motorii – incapacitatea comportamentului motor de a realiza
secventele dorite
Bateria –RQ Plus = probe motorii in evaluari clinice

5.5 Abilitati vizuo-spatiale

Presupune :
 Copierea si orintarea pe harti
 Desenarea de obiecte
 Gasirea de rute in labirint
 Integrare si decodare spatiala
 Recunoastere faciala – abilitatea de a recunoaste fete familiare, si a compara
fete asemanatoare
Testul – Memoria fetei din bateris COGTEST, Leasu, 2009.
Testul Bender Gestalt = 9 simboluri geometrice care tr reproduse exact
Testul figura Complexa
Pentru vizuoperceptie – Hooper Visual Organization Test – HVOT – indentificare
parti obiecte familiare.
Pt vizuoconstructie - copierea pentagoanelor din Folstein Mini-Mintal State Exarm si
2 subteste din WAIS-R.

5.6. Statusul intelecual

Bateria WAIS-R cu subtestele:
1. Verbale similaritati vocabular intelegere etc
2. Memorie de lucru-reamintire
3. Rationament perceptual – matrice design etc

10
 4. Viteza de procesare – cautare de simbo codare coordonare etc
Testul Matrcilor Progresive RAVEN – indicator al inteligentei generale.

5.7. Rationamentul abstract/Conceptualizarea – gandire si rezolvare de probleme.

Pt determinare se evalueaza
A. discernamatul
B. Abilitatea de a generaliza o situatie – transferul invatarii
C. Functionalitatea cognitiva – capacitatea de a gandi abstract
D. Categorizarea abstracta – determinarea exact a legaturilor abstracte dintre obiecte
E. Formarea de concepte – paradigme si analogii
F. Rezolvarea problemelor – abilitati de a formula solutii
Utilizat Wisconsin Card Sorrting Test – criteriul sortarii

5.8. Functii executive

Functiile executive – comportamente adaptive,orientate spre scop, care permit
indivizilor sa depaseasca pattern-uri de gandire si comportament in mai mare
masura automatizate si stabilite.
Termen umbrela – procese cognitive si competente comportamentale specifice
precum – planificare , flexibilitate mentala,, memorie de lucru etc
Testul de abilitati executive – Trail Maing Test B, din bateria neuropsihologica
Halstead – Reitan
Abilitati de rationare si diferite strategii cognitive – WCST – planificare
strategica,cautarea organizata, utilizarea feed-backului – 4 cartonase cu figuri
desenate colorate .
WCST – masura particularapt afectiunile lobului frontal
Testul Turnul Londrei -
 fluctuatia executiva,
 planificarea,
 abilitatea de conceptualizare a schimbarii
 raspuns obiectiv,
 generare si selectare de alternative
 sustinerea atentiei
Bateria computerizata CANTAB (Leasu, 2009) contne mai multe teste de
planificare :
 testul unei singure ramificari Cambridge – OTS
 timpul de administrare aprox 10 min

5.9. Abilitatile verbale

11
Se urmareste integritatea limbajului= capacitatea de emite si intelege limbaul scris si
vorbit.
Aprecierea limbajului se evalueaza cu teste care au in vedere 6 abilitati:
 spontaneitatea vorbirii
 repetitia cuvintelor
 intelegerea verbala
 confruntare denumirilor
 citirea
 scrierea
Repere pt evaluarea limbajului:
 intelegerea – abilitatea de a intelege comenzi vocale – Testul Token
 exprimarea – cunostintele de vocabular recunoasterea conceptelor si obiectelor
 fluenta verbala – disfunctiile limbaului expresiv – Controlled Oral Word
Association sau FAS – test de fluenta verbala,
 denumirea = 60 itemi din Boston Naming Test
Testul de asociere controlata a cuvintelor - COWA – abilitatea de a realiza un
discurs,masoara fluenta verbala;
 repetarea cuvintelor si frazelor
 alcatuirea propozitiilor
 cititul si scrisul – testele Wide Range Achievement Test-Revised sau Peabody
Individual Achievement Test Revised
 deficitile in comportamente receptie si motorii ale limbajului= vorbit si scris
Wesren Aphasia Battery si Boston Diagnostic Aphasia Examination
Performante slabe – disfunctia emisferei stangi
Localizarea limbaului provocare a mapping-ului cerebral datorita:
1. diferentelor individuale
2. complexitatii si variabilitatii probelor psihologice verbale.
Testele fMRI si WADA.

5.10 . Memoria
Memoria si invatarea – sarcini care solicita raspunsul imediat sau intarziat in forma
mentala cat si cea vizuala, recuperare libera sau recunoasterea materialului verbal si
nonverbal.
Cel mai utilizat = Wechsler Memory Scale-WMS si Wechsler Memory Scale Revised
– WMS – R , scala WMS- deregalari si defecte ale memoriei. Contine 7 subteste:
 informatii personale si actuale
 orientare, control mintal
 memorie logica

12
  reamintirea numerelor
 reproducerea vizuala
Aspecte ale investigatiei:
 memorie verbala imediata – sa se invete o lista de cuvinte
 memorie verbala intarziata – cuvinte spuse dupa 30 min de la citire
 memorie contextuala sau logica abilitatea de amintire libera
 memorie vizuala intarziata –reamintirea unei informatii vizuale
Examinarea memoriei nonverbale – testele WMS si WMS –R cu subtestul : Testul
Figura Complexa Rey – Osterrieth .
Performante scazute la probleme de memorie verbala – disfunctia sistemelor
memoriei in emisfera dominanta
Testele Wada = pt pacienti cu risc pt declin mnezic.

5.11. Emotionalitatea

Are in vedere in special domeniile :

1. reprezentarea corticala a starilor emotionale
2. . emotionalitatea in raport cu boala
3. Tulburarile emotionalitatii survin pe fondul deterioarii creierului
4. Unele patolagii conduc la tulburari endocrine care au efecte asupra dinamicii
emotionale
5. Medicamentele pot avea consecinte asupra emotionalitatii

1. Imagistica functionala dezvolta mapping-ul pt starile emotuonale

H215O PET, si fMRI teste care ofera date pt deciziile de rezectie
2. interviul clinic releva informatii cu privire la starile afective ale pacientilor
Teste: Beck Depression Scale si Hamilton Depression Scale, Geriatric Depression
Scale –pt persoanele varstnice.

5 . 12. Personalitatea
 Masuratori specifice cu :
 Frontal Lobe Personality Scale= FLOPS – apatia,, dezinhhibitia,
disfunctiile executive
 IOWA Scales of Personality Changes - iritabilitate,labilitate, apatie,
insensibiltate, incapacitate de decizie,vulnerabilitate la stres,retragere
sociala etc
 Masuratori generale

13
  Minenesota Multiphasic Personality Inventory – MMPI si MMPI-2
 Freiburg Personality Inventory FPI-R
 Testul Rorschach
 Millon Clinical Multiaxial Inventory
 Scala de stima de sine Rosenberg etc

Freiburg Personality Inventory FPI-R masoara 12 constructe:

1. Satisfactie cu viata-optimist, vesel
2. Orientare sociala-responsabil
3. Orientare spre realizare –dornic de realizare de sine
4. Inhibitie –nesigur
5. Excitabilitate – sensibil la provocari
6. Agresivitate –agresiv, spontan
7. Solicitare –incordat, stresat
8. Acuze somatice – pr. Psihosomatice
9. Prbleme de sanatate – teama de imbolnavire, ingriri pt sanatate
10.Extraversiune – sociabil, impulsiv
11.Sinceritate – face buna impresie
12.Emotionalitate – labil d.p.d .v emotional.

5.13. Relatiile sociale

Orice baterie cuprinde aspecte privind insertia psihosociala = chestionarul
Washington Psyhosocial Seizure Inventory.
Katy Ajudgement Scale - KAS atitudinea si udecata raportata de la sine la altul..
masoara urmatoarele aspecte.
1. Obstracizare sociala-retragere sentiment de neautorare
2. Psihhoticism acut – anxietate bizarerii, hiperactivitate
3. Suspiciozitate
4. Nervozitate
5. Confuzie
6. Stabilitate
Kularni – 2006 –chestionar de masurare a ingrijorarii parintilorcopiilot
diagnosticati cu hidrocefalie – gradul de ingijoare

5. 14. Activitati zilnice

Testul Barthel Index

5.15. Calitatea vietii si adaptabilitatea

14
 Concept multimensional ce include functionarea fizica sociala, cognitiva si
emotionala.
Pentru adulti – Inventarul de Adaptabilitate Mayo –Portland evalueaza 3 domenii
1. Abilitati – mobilitate, vorbire, folosirea ,memorie gasirea informatiei etc
2. Dezataptari – anxietate, depresie,, furie, durere, oboseala, sensibilitate, cefalee etc
3. Participare – initiativa, contact social, recrrere, scoala management etc.
Scala Hamburg – descriptori ai durerii
Independenta functionala :
 Scala WeeFIM
 Functional Independence MEasure – FIM
 YSR
 EES
 CBC

EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ A COPIILOR: CE ÎNSEAMNĂ

ȘI CÂND ESTE NECESARĂ

neuropsihologul ajută atât medicii (neurologi, psihiatri, neurochirurgi, etc) cât și

părinții să înțeleagă:

 care este relația dintre problemele medicale ale creierului și problemele

afective, de comportament său de învățare ale copilului;
 cum poate fi ajutat copilul să își îmbunătățească performanța în învățare și
abilitățile sale adaptative;
 dacă există și alte tulburări psihologice asociate problemelor neurologice
și cum pot fi acestea gestionate;
 cum evoluează funcționarea cognitivă și starea psihică a copilului aflat sub
tratament medical sau după o intervenție neurochirurgicală.

În procesul de evaluare se folosesc informații utile din surse multiple și contexte

diverse (obținute prin intermediul și cu acordul părinților):

 intervievarea părinților și solicitarea de informații de la alte persoane

relevante (ex: cadre didactice, alte persoane de îngrijire) prin intermediul
unor chestionare standardizate;
 analiza unor materiale personale ale copilului (desene, picturi, modelaje,
caietul de teme și alte documente școlare etc);
 evaluarea directă a copilului de către psiholog.

15
Testele de evaluare vor fi selectate în funcție de ipotezele psihodiagnostice
rezultate din interviul de anamneză, dar și de cerințele specifice ale medicului
care a solicitat acest tip de evaluare, în funcție de problema specifică a copilului.
Neuropsihologul va adresa anumite întrebări copilului și îi va cere acestuia să
execute anumite cerințe, sub formă de joc. Testele de evaluare sunt foarte
atractive și includ materiale care trezesc interesul copiilor. Acest tip de evaluare
presupune un număr de 2 până la 5 ședințe de evaluare directă, stabilite în
funcție de vârsta copilului, natura solicitării și complexitatea diagnosticului.
În ce situații este necesară o evaluare neuropsihologică?
Iată care sunt cele mai frecvente situații, afecțiuni neurologice organice sau
funcționale;

 afectarea creierului, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral, accident

vascular, lipsa oxigenului, infecții etc sau consecutiv expunerii la substanțe
nocive, droguri, alcool, gaze (ex: monoxid de carbon) etc;
 alte probleme medicale asociate prematurității, diabetului, afecțiunilor
cronice respiratorii sau cardiovasculare, anumitor boli genetice,
afecțiunilor oncologice etc;
 în cazul suspicionării unor tulburări de neurodezvoltare: ADHD, tulburări
de spectru autist, tulburări de limbaj și comunicare, tulburări specifice de
învățare (dislexie, disgrafie, discalculie), deficit intelectual, etc;
 în orice situație în care se constată o modificare bruscă în personalitatea,
comportamentul, starea afectivă, performanța sportiva sau școlara a
copilului etc.

16