1.

Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite

repere cranio-faciale ce determină planurile de referință:
A. planul Camper
B. planul de la Frankfurt
C. planul facial
D. planul lui Saizar
E. planul bazal mandibular
ABE

2. Despre planul de ocluzie se poate afirma că:

A. este o suprafață plată, netedă
B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților
mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul
variatelor funcții
E. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial,
pe câte o zonă a arcadei

BCD

3.Articulatoarele utilizează ca referință:

A. planul Camper
B. axa de masticație
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui RICH

4.Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)

BCE
5.Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:
A. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori

B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori

C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale
incisivilor inferiori
D. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori

CDE

6. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente

morfologice dentare sunt următoarele:
A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele
distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai
molarilor superiori care contactează fosetele central antagoniste
B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai
molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui
situate mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și
cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală
antagonistă
C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele
palatinale ale grupului frontal superior, infracingular
D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează
fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele central antagoniste
E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai
molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distal a dintelui
situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și
cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală
antagonistă

BD

7. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:

A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind
denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în
mișcările de lateralitate
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
CD

8. Următoarele afirmații sunt adevărate:

A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni
ai cuspizilor orali superiori
B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori
C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori

D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni

ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori

AB

9. Concepţia "freedom în centric" presupune:

A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. deglutiția se efectuează în IM
D. deglutiția se efectuează în RC
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali

ACE

10. Concepția gnatologică presupune:

A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. în lateralitate funcție de grup
D. în lateralitate protecție canină
E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru
protecția mutuală în propulsie

BDE

11. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și

gnatologic sunt:
A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
C. în lateralitate protecție canină
D. ghidaj incizal în protruzie
E. deglutiția se efectuează în IM

AD

12. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:

A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento
dentară fără obstacole
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
E. factorul formă = lipsa edentațiilor

ABD

13. Rolurile meniscului articular sunt:

A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și
inferior fără lichid sinovial
B. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
C. facilitează propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor
E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare

BCD

14. Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:

A. ligamentul încrucișat
B. ligamentul temporo-mandibular
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial

15. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:

A. caracterul respirației (respirația orală)
B. poziția capului și a gâtului
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
D. afecțiunile ATM
E. intoxicații medicamentoase (stricnină)

ABD

16. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:

A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie
îndreptată în sus, iar gâtul întins
B. se utilizează miomonitorul
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată suboccipital, iar spătarul la un
unghi de 60 - 70°
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și să execute mișcări lente
E. se utilizează jigul anterior

17. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:

A. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă
B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie
habituală)
C. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
D. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM
E. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive
ai instabilității ATM.

AE

18. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și

distanța intercondiliană, astfel:
A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale
dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene

ABCD
19. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior
în cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift)
B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție de configurația cavității
glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivă
C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet
D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial
E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet

BC

20. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui

Posselt, se pot recunoaște următoarele repere:
A. poziția de relație centrică
B. poziția cap la cap
C. poziția test în lateralitate
D. angrenajul invers vestibular
E. deschiderea maximă a gurii
ABE

21. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:

A. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
B. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
C. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
D. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
E. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa
caninului inferior

22. Determinantul muscular cuprinde musculature mobilizatoare mandibulară :

A. m. temporali

B. m. maseteri
C. m. pterigoidieni mediali
D. m . pterigoidieni laterali fascicolele superioare
E. m. infrahioidieni

A,B,C,D

23. Un obstacol în IM poate determina la nivelul:

A. dinților – uzură funcțională

B. sistemului neuromuscular – modificarea funcțională a engramei masticatorii,

C. parodonțiului – migrări de amplitudine redusă,

D. ATM – remodelarea adaptativă a suprafețelor articulare,

E. Corecte A,B

ABCD

24. Tratamentul ocluziei de obisnuință are ca obiective:

A. amendarea simtomatologiei TCM,

B. stabilitatea ocluzală

C. funcționalitatea ADM

D. devitalizarea dinților migrați

E. extracții seriate

ABC

25. P.L.S sunt:

A. poziții terminale greu reproductibile

B. poziții terminale ușor reproductibile

C. funcționale

D. nefuncționale

E. permit înregistrări foarte precise

BCE

26. Caninul este capabil să suporte întreaga mișcare de lateralitate deoarece:

A. este situate la distanță de locul de aplicare a forței muscular și de punctul de spriin al

mandibulei

B. are o rădăcină puternică

C. osul alveolar este special structurat

D. parodonțiul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptivă mai fină

E. corecte A și B

ABCD

27. Ocluzia normal (funcțională) are următoarele caracteristici:

A. este stabilă

B. masticația, fonația și nivelul fizionomic pe care il asigură dinții celor două arcade sunt
acceptabile pentru subiect

C. există usoare semne de suferintă parodontală

D. nu există semne de suferintă parodontală

E. există usoare semne de suferință articulară

A;B, D

28. Ocluzia funcțională după ENE prezintă următoarele caracteristici:

A. stopuri ocluzale multiple, stabile și simultane în RC – IM

B. ghidaj anterior armonizat cu mișcările funcționale ale mandibulei și posibilitățile ATM

C. dezocluzia premolarilor atunci cînd mandibula efectuează mișcarea de lateralitate

D. dezocluzia premolarilor atunci cînd mandibula efectuează mișcarea de propulsie

E. interferente de partea lucrătoare în mișcarea de lateralitate indiferent de tipul de ghidaj.

A,B

29. Contactele premature în RC:

A. pot devia mandibula spre anterior (MULD)

B. pot devia mandibula spre anterior (MUDL)

C. pot devia mandibula spre lateral (LUBL)

D. pot cauza afectarea conducerii mișcîării de propulsie prin hiperactivitate musculară

E.nu pot cauza afectarea conducerii mișcîării de propulsie prin hiperactivitate musculară

30. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare :

A. apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus
A,B

31. Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare :

A. Apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. nu se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus
C

32. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
A,B

33. Testele funcționale pasive:

A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase
B. sunt reprezentate de translația, tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnostice
C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic
D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și translația articulației ca și teste diagnostice
E. se realizează cu durere doar în anumite condiții
A,B,E

34. Teleradiografia de profil

A. permite evaluarea părților moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în
realbilitarea orală complexă
C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometrice
D. este indicată exclusiv la copii
E, nici una din cele de mai sus

B,C

35. Electromiografia
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C. C.oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și speciicitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
A,C

36. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :

A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic
B. atitudinea față de punctele trigger
C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei
D. atitudinea față de pacient
E. nici una din cele de mai sus

A,B,C

37. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-mandibular sunt:

A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a mișcărilor mandibulei
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
E. nici una din cele de mai sus
A,B,C,D

38. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio-

mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară progresivă
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
E. nici una din cele de mai sus
A,B,C,D

39. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-

mandibular prin acțiune asupra:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
C

40. Dispozitivele interocluzale pot fi :

A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
 B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare

A,C,E

41. Gutirele de miorelaxare:

A. au suprafața ocluzală plană
B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștii
C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
A,B

42. Gutierele de repoziționare mandibulară

A. diminuă durerea articulară
B. reduce zgomotele articulare
C. reduce numărul contactelor dentare
D. sunt mai eficiente dacă se poartă permanent
E. nici una din cele de mai sus
A,B,D

43. Bruxismul a fost definit ca fiind:

A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori
C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților
D. o tulburarea de poziție a ATM
E. nici una din cele de mai sus
A,B,C

44. Bruxismul se poate clasifica în:

A. bruxism nocturn și bruxism diurn
B. bruxism centic și bruxism excentric
C. bruxism primar și bruxism secundar
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
D

45. Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:

A. sterge relieful ocluzal
B. reduce înălțimea coronară
C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților
D. A corect
E. B corect
A,B,C

46. Uzura “ad palatum’’ intereseaza:

 A. fata vestibulara a dintilor maxilari
B. fata palatinala a dintilor maxilari
C. fata ocluzala a dintilor maxilari
D. fata ocluzala a dintilor mandibulari
E. fata vestibulara a dintilor mandibulari
B

47. Terapia medicamentoasă a sindromului algodisfuncțional acționează asupra sistemului stomatognat

reducând:
A. sângerarea
B. anxietatea
C. inflamația
D. hipercontracția musculară
E. erupțiile cutanate
B,C,D

48. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște
următoarele repere, cu excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă stângă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică
D

49. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște
următoarele repere, cu excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă dreaptă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică
C

50. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște
următoarele repere:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. angrenajul invers frontal
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. poziția test în lateralitate
A,B,C,D