Nota Explicativă

ÎNTRODUCERE
Energia electrică este elementul de baza în dezvoltarea economică industrială a

fiecarui stat,oraș, fiind indispensabilă în toate sectoarele de activitate. În ziua de azi
toate tehnologiile avansează, totul este în schimbare.
Absolut toate dispozitivele , aparatele se pun în mişcare cu ajutorul energiei

electrice. Deaceea consumatorul de uz casnic fară energie electrică nu va putea duce
un trai decent; un spital, o gradiniţă, un magazin nu pot activa deci energia electrică
este foarte importantă pentru noi toţi.
Scopul acestui proiect este elaborarea unei scheme, a unei reţele de distribuții a
energiei electrice,cît mai eficientă și cît mai economă, și desigur și fiabila. În
proiectul dat se va proiecta alimentarea cu energie electriă a unui sector nou de case
de locuit şi a magazinului. Sectorul dat este constituit din 480 case de locuit. Casele
sunt cu un etaj si cu 2 etaje . Casele de locuit se vor alimenta de la două posturi de
transformare de 400 kVA.
Consumatorii se vor alimenta prin reţele de joasă tensiune la 0,4 kV, care vor fi
alimentate în cadrul acestui proiect. De asemenea se vor proiecta liniile de alimentare
a postului de transformare. Se vor alege liniile de alimentare de joasă tensiune.Pentru
toate aceste se vor utiliza mai multe metode de calcul care vor fi prezente în proiect.
Amintim ca energia electrică este foarte importantă și pentru cladirile de

menire sociala. De exemplu magazinul ar avea pierderi materiale daca nu ar avea
energie.
În general, astazi echipamentul se cere sa fie înlocuit cu alt echipament nou,

mai performant, astfel se poate asigura o funcţionare excelentă a instalaților electrice.
De aceea în acest proiect voi alege echipament electric de tip vechi și de tip nou,
european.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMA 7
1. CARACTERISTICA CONSUMATORILOR
1.1 Caracteristica consumatorilor de uz casnic
În Republica Moldova fiecare familie are nevoe de o casa. De aceea se

contruiesc multe case noi în sate , orase ,sectoare noi .
Receptorii mai importanti dintr-o casă de locuit sunt: mașina de spalat,

frigiderul, aspiratorul, televizorul , fieru de calcat, cuptorul electric, ceainic electric.
Alte case pot sa mai aibă si cazan electric, sauna, cabina de dus. La toate aceste
se mai adauga si instalația de iluminat. Acestor consumatori trebuie sa li se asigure o
alimentare fiabila cu energie electrică . Receptoarele se vor alimenta la tensiunea
monofazata 220 V.
Deci casele de locuit se vor conecta la rețeaua trifazata de la nul și o fază; alte
case se vor conecta și la reteaua trifazata.Puterea unei case de locuit se va calcula ca
suma puterilor receptoarelor. La acestea se mai adauga iluminarea casei, puterea care
depinde de suprafata casei și iluminatul stradal .
Categoria de alimentare a casei va fi a III-a, deoarece se permite intreruperea

energiei electrice timp de 24 ore.Casele le vom grupa în șase fidere, pentru a ușura
calculele. Fiecare fider va avea o putere calculată ca suma puterilor caselor conectate
la unul și un fider singur se va însuma cu puterea magazinului.
Coala

1.2 Caracteristica sursei de alimentare
Consumatorii se vor alimenta de la 2 transformatore. La rîndul lor acesta se

vor alimenta de la o stație de transformare de 110/10 kVA, situată la distanță de 10
km cu puterea nominală a transformatoarelor de 10 kVA, de tip ТДН- 10000/110. De
la stația data pleaca trei linii de 10 kV. Una alimentează portiunea nouă de sat plus un
PT de la portiunea veche, iar altele doua alimenteaza restul portiunii vechi.
În dependenţă de modul de conexiune si de rolul statiei în sistem, deosebim

urmatoarele tipuri de statii:
1. Stații terminale – sînt stațiile care primesc sarcina de la o instalație

electrică prin una sau mai multe căi conductoare paralele.
2. Stațiile de ramificare – se conectează rigid de la doua linii de

alimentare
3. Stații tranzit – îndeplinesc funcția de tranzit și continuitate a

rețelelor sistemului energetic.
De regula stiațiile sunt de tensiune înalta 220-750 kV, şi statii rationale, de

consummator, care asigură distrubuția energiei electrice spre consumator.
Stațiile alese sunt doua de ramificare ,deoarece sunt cu conexiune magistrală,

și apoi vin și pleacă linii de 110 kV. Transformatoarele din sectorul nou se vor
alimenta aparte, prin linii electrice aeriene.
Coala

2. DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
2.1 Metode de calcul
Pentru determinarea sarcinilor electrice se utilizeaza mai milte metode de

calcul. În continuare se indica principalele metode de determinare a puterilor cerute
în faza de proiectare:
 Metode coeficientilor de cerere, se utilizeaza la orice nivel si in special pentru

grupuri mari de receproare, reprezentind o series au o intreprindere.
 Metoda formulei binome, care da rezultate acoperitoare pentru un grup restrins

de receptoare de forta, avind puteri mult diferite intre ele, fiind recomandata
pentru calculul puterilor cerute in special la nivelul tablourilor de distributie.
 Metoda analizei directe, aplicabila pentru un numar mic de receptoare, la

nivelul unor tablouri de distributie cu plecari putine inclusiv a tablourilor de
utilaj, cind se cunosc diagramele de functionare si incercare a tuturor
receptoarelor.
 Metoda duratei de utilizare a puterii maxime, se foloseste pentru determinarea

puterii cerute la nivel de intreprindere sau platforma industrial, atunci cind se
cunoaste consumul specific de energie electrica W0 pe unitate de protective.
 Metodele bazate pe puterea medie si indicatorii ai curbelor de sarcina,

recomandate pentru determinarea puterii cerute la nivel superioare la barele de
joasa tensiune ale posturilor de transformare, la liniile de record in inalta
tensiune.
Coala

2.2 Calculul puterilor cerute de consumatorii casnici
Puterea de calcul pentru o casa se va calcula dupa relatia:

Pc  P0  kc
unde:
P0 etste puterea instalata a unei case, calculata ca suma tuturor receptoarelor
din casa, din [1, cap.3]
kc - este coeficientul de cerere, depinde de puterea ceruta a unei case, se alege

în functie de sarcina din [1, cap.3,tab.3.1].
Receptoarele din casa se grupeaza în felul urmator:
2
1. iluminatul care se calculeaza în functie de suprafata casei: 25-30 W/ m
2. rețeaua de prize care cuprinde: teleradioaparatura, fier de calcat, frigider,
2
aspirator ; lafel se calculeaza in functie de suprafata casei: 25-30 W/ m
3. receptoarele de bucatarie care consumă 4-5 kW/casa, din
La aceastea se mai adaugă alte receptoare cum ar fi: maşina de spalat ,
conditionere, sauna, cabina de dus in functie de dorinta omului.
În proiectul dat 480 de case vor fi alimentate de șase fidere ale unui
transformator. Deci cele 480 de case le-am împarțit la șase fidere, ținind cont de
construcția caselor.
Apoi se calculeaza puterea totala pentru un fider:
Pct  1,05  n  Pc  ko
unde: n este numarul de case conectate la fider;

Pc -puterea de calcul a unei case;
K0- coeficientul de simultanitate, depinde de numarul de case, din [1, tab. 3.2]
1.05 - coeficient ce ține de iluminarea strazilor.
Puterea reactiva pentru un fider:
Coala

1
tg  1
unde: tg  este tangenta unghiului de pierderi, cos 2  ;
Pentru consumatorii casnici cos   0.92;

1
tg   1  0.43
deci 0.92
Putrea aparenta pentru un fider:

Sct  P2ct  Q2ct
Efectuăm calculele pentru fiecare fider aparte.

Calculul pentru PT 6
Fiderul 1
2
Se propune de alimentat 80 case cu un nivel , suprafața unei case de 100m .
Receptoarele și puterile lor se indica mai jos:
2
1. iluminatul se calculeaza 27 W * 100m ....................................2 kW
2. rețeaua de prize la fel...............................................................3 kW
3. receptoare de bucătărie ............................................................2 kW
Calculăm puterea intalată P:

P01=2+3+2=7 [kW]
Calculăm puterea de calcul:
PC1= P01*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Calculăm puterea totală pentru fiderul 1:
Pct1=Kil*nr case*Pc=1,05  80  4.2=352.8 kW
Puterea reactivă:
Qct1  Pct1  tg ; ; tg =0.43
Qct1 =352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡1 = √𝑃𝑐𝑡1 + 𝑄𝑐𝑡1 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
Coala

Luînd în cosniderare ca casele nu consuma simultan vom calcula sarcina utilizînd
metoda coeficientului de simultanietate:
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡1 = 𝑠𝑐𝑡1 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Fiderul 2
2

2

P02=2+3+2=7 [kW]
PC2= P02*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Puterea reactivă:
Qct 2  Pct 2  tg; ; tg =0.43
Qct2 =352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡2 = √𝑃𝑐𝑡2 + 𝑄𝑐𝑡2 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡2 = 𝑠𝑐𝑡2 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]
Coala

Fiderul 3
2

2

P03=2+3+2=7 [kW]
PC3= P03*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Puterea reactivă:
Qct 3  Pct 3  tg; ; tg =0.43
Qct3 =352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡3 = √𝑃𝑐𝑡3 + 𝑄𝑐𝑡3 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
Luînd în cosniderare că casele nu consumă simultan v-om calcula sarcina utilizînd
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡3 = 𝑠𝑐𝑡3 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]
Coala

Puterile totale pt PT 6
Pctot=Pct1 + Pct2 + Pct3 =352.8 *3=1058.4 kW

Qctot = Qc1 + Qc2 + Qc3 =151*3=453 kvar
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡6 = 𝑠𝑐𝑡1 + 𝑠𝑐𝑡2 + 𝑠𝑐𝑡3 = 131 ∗ 3 = 393𝐾𝑉𝐴
Calculul pentru PT 7
Fiderul 1
2
2
1. iluminatul se calculează 27 W * 100m ....................................2 kW

P01=2+3+2=7 [kW]
PC1= P01*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Puterea reactivă:
Qct1  Pct1  tg ; ; tg =0.43
Qct1 =352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡1 = √𝑃𝑐𝑡1 + 𝑄𝑐𝑡1 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
Coala

Luînd în cosniderare ca casele nu consuma simultan v-om calcula sarcina utilizînd
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡1 = 𝑠𝑐𝑡1 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Fiderul 2
2

2

P02=2+3+2=7 [kW]
PC2= P02*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Puterea reactivă:
Qct 2  Pct 2  tg; ; tg =0.43
Qct2 =352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡2 = √𝑃𝑐𝑡2 + 𝑄𝑐𝑡2 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡2 = 𝑠𝑐𝑡2 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]
Coala

Fiderul 3
2

2


P03=2+3+2=7 [kW]
PC3= P03*kc=2+3+2*0.6=4.2 [kW]
Puterea reactivă:
Qct 3  Pct 3  tg; ; tg =0.43
Qct 3=352.8  0,43=151 [kVAr]
Puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡3 = √𝑃𝑐𝑡3 + 𝑄𝑐𝑡3 = √352.82. + 1512. =383.1 KVA
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡3 = 𝑠𝑐𝑡3 *𝑘𝑠 =383.1*0.35=131 KVA
𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]
Coala

Magazin
Receptoarele și puterile lor nominale
1.Frigidere…………………………………..………..4 kW
2.Condiționere……………………………..……….2 kW
3.Iluminat…………………………………………….1 kW
Calculăm puterea instalată P0:
P04=4+2+1=7[Kw]
Calculăm puterea cerută

Pc4=P04  kc=7 0,8=4.3[kW]
Calculăm puterea reativă
1 1
tg  1   1  0.62
Qc 4  Pc 4  tg cos 
2
0.85
Pentru magazinul alimentar cos  =0.85

Qc4=4.3*0.85=3.6[kVAr]
Calculăm puterea aparentă:
2 2
𝑠𝑐𝑡4 = √𝑃𝑐𝑡4 + 𝑄𝑐𝑡4 = √4.3.2. + 3.62. =5.6 KVA
Puterile totale pt PT 7
Pctot=Pct1 + Pct2 + Pct3 + Pct4=352.8 *3+4.3=1062.7kW

Qctot = Qc1 + Qc2 + Qc3 + Qc4=151*3+3,6=456.6 kvar
𝑠𝑐𝑡𝑜𝑡6 = 𝑠𝑐𝑡1 + 𝑠𝑐𝑡2 + 𝑠𝑐𝑡3 + 𝑠𝑐𝑡4 = 131 ∗ 3 + 5,6 = 398.6𝐾𝑉𝐴
Coala

3.ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE
Tensiunea de alimentare pentru instalațiile electrice se alege luînd în

considerație cîțiva factori. Acești factori sunt:
1. Tensiunea nominală a consumatorilor
2. Distanța de la consumator pîna la sursa de alimentare; trebuie să se respecte
următorea condiție: U %  U adm

3. Sarcina tranzitată consumatorului
4. Particularitațile constructive, parametrii electrici ai liniei
5. Investițiile și cheltielie de întreținere și exploatare
În practica pentru calculul tensiunii de alimentare se utilizeaza relatia lui Still:
U  4,34  l  16  P
Unde: l este lungimea liniei de alimentare cu energie electrică (km)

P- puterea tranzitată printr-o linie (MW).
, transformăm în MW=> P= 2.298 MW. La calcule vom lua P/2,deoarece avem
două linii de alimentare.
𝑈 = 4.34√10 + 16 + 2.298/2=19.86 KV
Alegem tensiunea de alimentare 10 kV
Calculăm curentii în linie
𝑆𝑡𝑜𝑡 2298
𝐼𝑛 = = =132.8 ,A
√3∗𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73∗10
Calculăm secțiunea conductorului dupa metoda curentului admisibil :

din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =132.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =175
Din [2, tab. P.2-1,p.370]. Alegem conductorul din AC cu secțiunea standartă

Fst=35 mm*mm.
Coala

Calculăm pierderile de tensiune
PR Q X
U 
Un
unde:P, Q este Puterile activă și reactivă;

R, X- rezistența activă și inductivă.
R=r0*l =0.083*10= 0.83,Ω X  x0  l  0, 376 10  3, 76
ro,xo este rezistența specifică și respectiv reactanța specifică;
r0 =0.083 Ω/km x0  0.376 / km; conform [2, tab.P.1-1;1-3, p.361].
𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 4014∗0.83+1729∗3,76
∆𝑈 = = =101.5,V
𝑈𝑛 1,73∗10
∆𝑈 101.5
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=1.01 %
𝑈𝑛 10000
Concluzie: Pierderile de tensiune nu depasesc limitele stabilite. Prin urmare

v-om alege tensiunea de alimentare de 10kV, cara va putea asigura tranzitarea
necesarului de putere consumatorilor satului respectiv.V-om alege conductoare AC
70/11, deoarece cele de 35 , nu vor rezista mecanic, cerința impusa de NAIE.
Coala

4. DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Dimensionarea posturilor de transformare este o problemă de ordin tehnico-

economic, care trebue sa prezinte soluții atit la nivel teoretic cît și practic.
Teoretic numarul și puterea optimă a transformatoarelor sînt cele
corespunzatoare cheltuielelor minime , avînd în vedere condiții de siguranța în
funcționare.
Practic alegerea transformatoarelor depinde de cițiva factori:
1. Evoluția sarcinii în timp și creșterile anuale de consum.
2. Ponderea receptoarelor a căror continuitate trebue asigurata în regim de
avarie sau revizie.
3. Existența unor rezerve locale sau centralizate în unitațile de
transformare.
4. Posibilitatea de rezervare prin circuite auxiliare, pe partea tensiunii
secundare.
5. Capacitatea de suprarcină a transformatoarelor.
Dimensionarea PT comportă parcurgerea urmatoarelor etape;
1. Alegerea numarului și a locului de amplasare a postului,
2. Determinarea puterii tranzitate prin transformator ( puterea ceruta de
consumator ),
3. Determinarea numarului și a puterii transformatorului dintr-un post,
4. Asigurarea regimului economic de funcționare a transformatorului dintr-
un post.
Coala

4.1 Dimensionarea posturilor de transformare pentru casele de locuit
Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta

întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi a puterilor transformatoarelor din PT sunt
valabile aceleaşi relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea traf., mai jos se
reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
Problema dimensionarii PT este relativ complexă, deoarece presupune
parcurgerea urmatoarelor etape mai importante:
- stabilirea numarului de PT și a puterilor cerute pe fiecare PT;
- determinarea locurilor de amplasare a PT;
- determinarea puterilor activă și aparentă pe fiecare PT;
- stabilirea numarului și a puterilor transformatoarelor dintr-un PT;
- organizarea regimului de functionare în paralel a transformatoarelor din
fiecare PT.
Gama standard a puterilor tansformatoarelor
 16 kVA
 25 kVA
 40 kVA
 63 kVA
 100 kVA
 160 kVA
 250 kVA
 400 kVA
Coala

 630 kVA
 1000 kVA
 1600 kVA
 2500 kVA
Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT
Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată avarie
sarcină [kW]
a în AEE
6 240 III 393 400 0.98 - -
240+mag
7 III 398 400 0,99 -
azin -
Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * nSnom – Pc.tot
Concluzie: În urma calculelor facute am determinat sarcinile consumate

uniform ale postului de trannsformare. Prin urmare am obținut puterea nominală a
transformatorului, deci din punct de vedere economic este rentabil. Din (5. tab.2.106,
p. 214) alegem transformatoare de tip TM-400/10 cu Snt= 400 kVA
Coala

5. ELABORAEREA SCHEMEI DE ALIMENTARE A
CONSUMATORILOR
5.1 Elaborarea schemei de alimentare și distribuție

Alegerea schemei de conexiuni și a soluției constructive se face pe baza
urmatoarelor elemente
1. Funcția stației,
2. Încadrarea în sistemul energetic,
3. Categoria consumatorilor,
4. Siguranța în fincționare,
5. Numarul circuitelor racordate
6. Elasticitate în racordare,
7. Simplitatea schemelor de protecție si automatizare
8. Sistemul de exploatare a stației (cu personal permanent; cu persoana la
domiciliu).
La alegerea schemei de conexiune se va ține seama de perspectiva de

dezvoltare a consumatorilor pe o perioada de 5 ani. Schema de conexiuni trebue sa fie
cît mai simpla , în vederea obținerii unei eficiențe economice sporite, a unei
exploatari simple și a respectarii normrlor de protecție a muncii.
Schema de conexiune a transformatoarelor din posturi este reprezentată în
figura 1; iar schema electrică de alimentare și distribuție –pe coala a treia.
Coala

S
ST
110/10
T1
L.E..A
PT
T2
10/04
Case de locuit
Figura 1-Schema monofilară de alimentare
Coala

5.2 Determinarea secțiunii conductoarelor
Vom determina secțiunea conductoarelor pentru distribuția energiei

electrice la 0.4kV . Vom utiliza metoda curentului admisibil.
5.2.1 Determinarea secțiunii conductoarelor pentru consumatorii casnici
V-om alege secțiunea conductorului după curentul admisibil respectînd

condiția: I c  I adm .
𝑺𝑪
La Pt 6; 𝑰𝑪 =
√𝟑∗𝑼𝒏
Astfel pentru fiderul 1 avem:

𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240
Deci din [2, tab. 2.2 p.370] alegem secțiunea conductorului 𝐹𝑠𝑡 = 70𝑚𝑚2
Verificarea liniei conform pierderilor de tensiune admisibilă:

+-5%- rețele de joasă tensiune
-+10% -medie tensiune
+-15% înaltă tensiune
-Calculăm pierderile de tensiune
PR Q X
U 
Un

R=r0*l =0,246*0,383= 0,094Ω X  x0  l  0,359  0,383  0,0137
ro,xo este rezistenta specifică și respectiv reactanța specifică;
ro=0.246 Ω/km x0  0.359 / km; conform [2, tab.P.1-1;1-3, p.361].
Coala

𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 352,8∗0,094+151∗0,0137
∆𝑈 = = =35,2 ,V
𝑈𝑛 1,73∗0,4
∆𝑈 35,2
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=4,001 %
𝑈𝑛 380
Pentru fiderul 2:
𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240
+-5%- rețele de joasa tensiune
PR Q X
U 
Un

R=ro*l =0,246*0,383= 0,094Ω X  x0  l  0,359  0,383  0,0137
ro,xo este rezistenta specifica și respectiv reactanța specifică;
𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 352,8∗0,094+151∗0,0137
∆𝑈 = = =35,2 ,V
𝑈𝑛 1,73∗0,4
∆𝑈 35,2
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=4,001 %
𝑈𝑛 380
Coala

Pentru fiderul 3
: 𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240

PR Q X
U 
Un

R=r0*l =0,246*0,383= 0,094Ω X  x0  l  0,359  0,383  0,0137
ro,xo este rezistenta specifică și respectiv reactanța specifică;
𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 352,8∗0,094+151∗0,0137
∆𝑈 = = =35,2 ,V
𝑈𝑛 1,73∗0,4
∆𝑈 35,2
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=4,001 %
𝑈𝑛 380
𝑺𝑪
La Pt 7; 𝑰𝑪 =
√𝟑∗𝑼𝒏
Astfel pentru fiderul 1 avem:

𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240
Coala


PR Q X
U 
Un

R=ro*l =0,246*0,383= 0,094Ω X  x0  l  0,359  0,383  0,0137
𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 352,8∗0,094+151∗0,0137
∆𝑈 = = =35,2 ,V
𝑈𝑛 1,73∗0,4
∆𝑈 35,2
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=4,001 %
𝑈𝑛 380
Pentru fiderul 2:
𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240
Coala

Pentru fiderul 3
𝐼𝐶 = 131/√3 ∗ 0.4=189.8
din [2, tab. 2.2 p.370];
𝐼𝑐 =189.8< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =240
PR Q X
U 
Un

R=r0*l =0,246*0,383= 0,094Ω X  x0  l  0,359  0,383  0,0137
𝑃∗𝑅+𝑄∗𝑋 352,8∗0,094+151∗0,0137
∆𝑈 = = =35,2 ,V
𝑈𝑛 1,73∗0,4
∆𝑈 35,2
∆𝑈% = ∗ 100 = *100=4,001 %
𝑈𝑛 380
Concluzie: Efectuînd aceste calcule, dupa metoda curentului admisibil obținem

secțiunile conductorului mici, ceea ce rezulta cheltuieli mici.
V-om alege secțiunea conductorului 𝐹𝑠𝑡 = 70 𝑚𝑚2 .. Deci alegem СИП-2
3*70+1*54.6
Pentru alimentarea consumatorilor casnici v-om utiliza cabluri de joasă
tensiune , de tip ,,Torsada” linii electrice aeriene
Coala

5.2.2Determinarea secțiunii conductoarelor pentru branșamente la case.
𝑺𝑪
𝑰𝑪 =
√𝟑∗𝑼𝒏
𝐼𝐶 = 10/√3 ∗ 0.22=26 A
din [2, tab. 2.2 p.370]

𝐼𝑐1 =26< 𝐼𝑎𝑑𝑚 =38
Deci din [2, tab. 2.2 p.370] alegem secțiunea conductorului 𝐹𝑠𝑡 =
10𝑚𝑚2
V-om alege cablu coaxial ABK 3 ∗ 10𝑚𝑚2
Tip cablu [16, pag 48, tab 2.10]
5.2 Calculul cablurilor pentru iluminatul stradal.

𝑺𝑪
𝑰𝑪 =
√𝟑∗𝑼𝒏
𝑺𝒄 = 𝒏𝒓 𝒅𝒆 𝒍𝒂𝒎𝒑𝒊 ∗ 𝑷𝒊 = 𝟏𝟓𝟎 ∗ 𝟏𝟐𝟓 = 𝟏𝟖𝟕𝟓𝟎 𝑾

𝐼𝐶 = 18.75/√3 ∗ 0.22=49.2 A
𝐼𝐶 =49.2<𝐼𝐴𝐷𝑀 =25
Deci din din [2, tab. 2.2 p.370] alegem secțiunea conductorului
𝐹𝑠𝑡 = 16𝑚𝑚2
Vom alege cablu ABK 3 ∗ 16𝑚𝑚2
Tip cablu [16, pag 48, tab 2.10]
Calcul la rezistența mecanică a liniilor,din [5, pag127, tab 43], pt ca

liniile aerine ca sa reziste mecanic secțiunea minimă trebuie sa fie 16,
noi avem de 70, pt alimentare cu e.e, si 16 pt iluminat stradal ceea ce
este absolute suficient ca sa reziste mecanic.
Coala

5.3 Alegerea elementelor componente LEA 0,4 KV
1) Clemă ramificată
CLEMA RAMIFICATA JBC4-150 JHC-6 KASAN
Fig 5.1
[7, Clemă ramificată]
2) Clema ancoră
CLEMA DE ANCORA ZAN 50-70/1500 (PA 1500)
Fig 5.2
[7, clema ancoră]
Coala

3) Clemă ramificată pentru lagatura cu branșamentul.
CLEMA RAMIFICATA ZOI 35-150/35-150(P70. P95. P4X-150D)
Fig 5.3
[7, Clemă ramificată branșament]
5.4 Avantaje SIP “TORSADA”
Comparativ cu liniile aeriene, SIP "Torsade" are urmatoarele avantaje:

- Posibilitatea de a construi linii electrice aeriene fără tăiere poieni;
- Posibilitatea de a Lagăre cu suspensie comune privind liniile telefonice;
- Posibilitatea de a folosi piloni actuali de modele standard şi sprijină înălţime
mai mică (în conformitate cu SAE suspendare SIP este activată la o înălţime de 4 m
şi firele goale la o înălţime de 6 m);
- Reducerea costurilor de operare prin eliminarea de compensare sistematic
trasee, înlocuirea izolatorilor deteriorate, reducerea volumului de salvare şi a
operaţiunilor de recuperare;
Coala

6. CALCULUL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT
6.1 Calculul curenților de scurtcircuit
I p,t = I p.o =III

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale
instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se
Sb
determină: x L  xo  l  2
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Coala

Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.
Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,

Pentru transformator:
U sc Sb
xo  
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x  sau x  xs 
S sc S nom
Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit a sistemului.
După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurtcircuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K
Zech
Eech
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară
Z ech  rech
2
 xech
2
- impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se
neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Coala

Sb
Ib 
3 Ub
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:
Eech
I ''   I b , [kA]
Z ech
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
iş  2  k s  I '' , [kA]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [8, tab. P.150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:
Isc = 2 *I p.o +i a,t
unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,
Coala

S
110 kV
Usc  10,5
Snt =10000kVA
10 kV
LEA A120
k3 L=10 km
TM-400
0 Usc%=6.5
k2
0.4kV
СИП-2 ;3*70+1*54.6
L = 2300 m
k1
X0=0.0687 /mm
Coala

Elaborarea schemei echivalente care corespunde schemei de calcul, in care
toate legaturile magnetice sunt inlocuite cu legaturi galvanice. Deasemenea se vor
calcula rezistențele si reactanțele elementelor.
Xs =0.5(Ω)
Usc ∗Sb 10.5∗100
XST = = = 1,05 (Ω)
100∗Str.spc 100∗10
Sb 100
XLEA = x0 ∗ L ∗ 2 = 0,316 ∗ 10 ∗ = 2.86(Ω)
Umed 10.52
Usc ∗Sb 6.5∗100
XPT = = = 16.2(Ω)
100∗Str.pt 100∗0.4
Sb 100
XLEC = r0 ∗ L2 ∗ = 0,267 ∗ 2.3 ∗ = 0.557 (Ω)
Umed 2 10,52
Elaboram schema pentru punctual k1

Es
1 xs xST xLEA xPT xLEC k1
Es  1; xs  0,5
Es
X rez k1
Erez  1;
xrez1  xs  xST  xLEA  xPT  xLEC  0,5  1.05  2.86  16.2  0.557  21.1
x0 [2, tab п 1-3, pag 363]

r0 [2, tab п 1-1, pag 361]
Usc [8 tab п 2.3, pag 613]
Coala

Elaboram Schema echivalenta pentru pentru punctele de scurtcircuit k2 si k3 .
Caculam schema pentru punctul k2

k2
xS xST xLEA xPT
S
xrez 2  xs  xST  xLEA  xPT  0,5  1.05  2.86  16.2  20.61
Caculam schrma pentru punctul k3
xS xST
xrez 3  xs  xST  0,5  1.05  1.55
1. Calculul curențilr de scurtcircuit

Pentru punctual k1.
 Valoarea curentului de baza:
Sb 100
Ib    5,5[kA]
U b  3 10,5  3
 Componenta periodica a curentului de scurtcircuit :
Coala

Erez 1
I"  Ib   5,5  0.26 [kA]
xrez 21.1
 Curentul de șoc:
is  2  ks  I "
unde: ks – coeficientul de șoc;

ks =1.369 – din [8, tab. P.150]
is  2 1,369  0.26  0.5[kA]
 Pentru punctul k2.

 Componenta periodica a curentului de scurtcircuit :
Erez 1
I"  Ib   5,5  0.27 [kA]
xrez 20.61
is  2  ks  I "

ks =1.369 – din [8, tab. P.150]
is  2 1,369  0.27  0.52[kA]
 Pentru punctul k3.
Coala

 Componenta periodică a curentului de scurtcircuit :
Erez 1
I"  Ib   5,5  3.54 [kA]
xrez 1.55
is  2  ks  I "

ks =1.608 – din [8, tab. P.150]
is  2 1,608  3.54  8.05[kA]
Punct de I” [kA] ks Ta [S] Is [kA] Isc [kA]

scurtcircuit
k1 0.26 1,369 0,01 0.5 0.26
k2 0.27 1,369 0,01 0.52 0.27
k3 3.54 1,608 0,001 8.05 3.54
Coala

7. ALEGEREA SI VERIFICAREA ECHIPAMENTULUI
ELECTRIC
Echipamentul electric al unei instalatii trebuie ales astfel in cit sasatisfacă

urmatoarele condiții:
 Parametrii nominali ai echipamentului sa corespunda parametrilor
locului în care se instalează.
 Sa reziste supracurenților și curenților de scurtcircuit ce pot sa apara în
regim de avarie.
 Verificarea echipamentului electric la solicitari mecanice si termice în
cazul curenților de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele de
încercare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consummator,
echipamentul electric se va alege in baza urmatoarelor condiții:
 dupa tensiunea instalației U1  U nom
 dupa curentul de lucru I1  I nom
 dupa capacitatea de deconectare I1  I nom dec
 dupa stabilitate electrodinamică is  ilim din
 dupa stabilitate termică Bsc  I 2term * tterm
Rezultatele alegerii și verificarea echipamentului electric se vor prezenta sub

forma de tabel, pentru fiecare echipament aparte.
Alegem echipamentul electric în postul de transformare la partea de înalta
tensiune în baza curentului de scurtcircuit în punctual k1.
Coala

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
Tabelul 7.1 Separator
РЛНД-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 23.1 [A]; Imax= 32.34 [A] Inom= 200 [A]
iş = 8.05 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 37.5 [𝑘𝐴2 *s] I term.  tterm.= 1024
2
[𝑘𝐴2 *s]
[10,РЛНД-10]
𝑆𝑛𝑡 400
𝐼𝑙 = = = 23.1[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 1000
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 32.34[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 3.542 ∗ 3 = 37.5 [𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]
Tabela 7,2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 10-160
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 23,1 [A]; Imax= 32,34 [A] Inom= 160 [A]
Isc= 3,54 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[ 11 ,ПКТ 10-160]
Coala

Tabela 10.3. Descărcător
Tipul: PBO-Y1
Parametrii nominali
Uins=10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il=23.1 [A] Imax= 32.34 [A] Inom= 200 [A]
iş = 5.65 [kA] ilim.dim.= 20 [kA]
Bsc= 25.7 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 900 [𝑘𝐴2 *s]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
Tabelul 7,3. Transformatorul de curent
Tipul: ТШ-066
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il=579 [A]; Imax=811 [A] Inom1= 3000, Inom2= 5 [A]
iş = 0.52 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 0.07 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 187 [𝑘𝐴2 *s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 11, ТШ-066]
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. =2+3+1=6 [Ω]
𝑆𝑛𝑡 400
𝐼𝑙 = = = 579[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0.4
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 1000
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 811[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0.4
Coala

Tabela 7.4 Întrerupător automat
Tipul: BA88-40-3Р 630

Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom=0,4 [kV]
Il= 579 [A] Inom=630 [A]
Isc= 0.27 [kA] Inom.rup.=35 [kA]
[13, BA88-40-3P 630]
Tabela 7.5 Contor trifazat

C116
Parametrii nominali
Uins= 0,4[kV] Unom=0,4 [kV]
In= 5 [A] Imax=45 [A]
[13, C116]
Aparatele pentru branșament
Tabela 7.5 Contor monofazat

TVO-F1M-04
Parametrii nominali
In= 26,3 [A] Imax=45 [A]
𝑆𝑛 10
𝐼𝑙 = = = 26,3[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0.22
Coala

Tabela 7.6 Întrerupător automat
Tipul: BA47-29 32A 1P

Parametrii nominali
Il= 26,3 [A] Inom=32 [A]
[13, VA47-29 32A 1P]
Tabela 7.7Întrerupător automat
Tipul: BA47-29 40A 1P

Parametrii nominali
Il= 26,3 [A] Inom=40 [A]
[13, VA47-29 32A 1P]
Tabela 7.8 Întrerupător diferențial

Tipul: 2P/16A/30 mA
Parametrii nominali
Il= 26,3 [A] Inom=16 [A]
[13, 2P/16A/30 mA]
Coala

9.CALCULUL ECONOMIC
Alegerea varieantei de alimentare cu energie electrica o sectorului locativ nou în
orasul Sîngera
8.1.Calculul marimii investițiilor.
Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza in marime de 8% din marimea investiției.
Tabelul 8.1 Cheltuieli pentru echipament
8.1.1 Calculul cheltuielilor de transport
1048214∙8
𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 = =83857, lei
100
Unitatea
Prețul unei Suma,
Denumirea Ttipul de Cantitatea
unități, lei lei
măsură
Transformator
curent ТШ-066 buc. 7 266 1862
ПКТ 10-
Sigurață fuzibilă buc. 7 71 497
160
Întreruptor automat BA88-40 buc. 7 200 1400
VA47-29
Întreruptor automat 32A 1P buc. 7 65 455
Post de ENEL
buc. 2 450000 900000
transformare
TVO-F1M-
Contor monofazat 04
Lei 480 300 144000
Total - - - - 1048214
8.1.2 Calculul cheltuielilor de montare
Calculam cheltuielile de montare, in marime de 10 % din costul echipamentului.
1048214∙10
𝐶𝐻𝑚𝑜𝑛 .= =10482 lei
100
8.1.3 Determinam marimea investitiei totale.

𝐼𝑡 = 𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 + CHmon. +I=83857+10482+1048214=1142553 lei
Coala

8.2 Calculul cheltuielilor directe
Sunt totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentu procurarea
materiei prime și materialelor de bază, cheltuieli pentru energia electrica utilizata ca
forță motorica sau pt iluminat, material auxiliare , arenda.
Tabelul 8.2 Cheltuieli directe
Unitatea
Prețul unei Suma,
Denumirea de Cantitatea
unități ,lei lei
măsură
Cheltuieli materiale,
inclusiv:
Piloni buc. 365 2000 730000
LEA 10 KV m 10200 15 153000
Cablu SIP m 2300 70 161000
Cablu coaxial ABK m 10000 20 200000
Plafoane iluminat buc 180 100 1800
Cheltuieli pentru energia

electrica, inclusiv:
ca forță motorică kW 1000 1.6 1600
pentru iluminat kW 500 1.6 800

Plata pentru arenda Arenda mașinii pentru saparea gaurilor
20000
pentru piloni
Amortizare Termenul de amortizare este prevazut
174702.3
pentru 6 ani
Total - - - 1441102
Pentru a determina amortizarea avem nevoie de urmatoarele date:

-Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I);
-termenul de funcționare prevazut în pasaportul echipamentului 𝑇𝑟 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 ;
𝐼
𝐴= ;
𝑇𝑟 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
Coala

1048214
𝐴= = 174702.3 𝑙𝑒𝑖.
6
8.3 Calculul cheltuielilor pentru retribuții
Se include cheltuieli pentru salarii de baza,salarii suplimentare , primele,
respective contributiile pt asigurari sociale. Vom urma 2 etape:
I. Calculul salariului de baza, pentru aceasta v-om completa urmatorul tabel.
Tabelul 8.3. Salariului de baza
Nr Salariul
Funția Nr. de Manopera, Tarif mediu Salariul
de de baza ,
executată persoane ore-om orar , lei/ora tarifar,lei
ord. lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montori 7 176 20 3520 24640
Total: 10 - - - 33440
II. Calculul cheltuielilor pentru retribuții,pentru aceasta v-om completa urmatorul

tabel
Tabelul 8.4 Cheltuieli pentru retribuții
Salariul Salariul
Funția Salariul Salariul Salariul CAS
premial,lei suplimentar,lei
executată tarifar,lei lunar,lei total,lei (37%)
(10%) (10%)
Inginer 8800 880 9680 968 10648 3833.2
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3

Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Montor 3520 352 3872 387.2 4259.2 1533.3
Total : - - - 40462.4 14564
Coala

În urma calculelor efectuate am ajuns la concluzia ca salariul total achitat de
întreprindere va fi 40462.4 lei, și contribușiile la asigurari sociale sunt 14564 lei.
8.4 Calculul cheltuielilor de regie.
Costitue 65% din suma pt retribuția muncii.
CHregie =(40462.4+14564)∙0.65=35767.16 lei.
8.5 Costul total al proiectului:

Calculele se efectueaza în urmatorul tabel
Tabelul 8.5 Costul total al proiectului
Nr. Denumirea articolului Valoarea calculată, lei
1 Cheltuieli directe 1441102
2 Cheltuieli pentru salarii 40462.4
3 Contribuții la asigurari sociale (37%) 14564
4 Cheltuieli de regie (65%) 35767.16
5 Preț de cost 1531895.5
6 TVA (20%) 306379.1
7 Total cu TVA 1838274.6
8 Cheltuieli pentru echipament 1048214
Total 2886488
Concluzie: În urma efectuarii calculului economic am determinat costul total al

proiectului, acesta fiind necesar pentru a determina fiabilitatea proiectului, in cazul
dat proiectul este acceptabil.
Coala

9. SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
9.1. Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene

scoase de sub tensiune
Lucrările prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune,
trebuie să se execute în conformitate cu fişele tehnologice sau cu instrucţiunile
tehnice de lucru, care trebuie să prevadă şi componenţa formţiilor de lucru, dotarea cu
utilaje, dispozitive, unelte, echipament de protecţie şi de lucru.
Pentru executarea lucrărilor de întindere la săgeată a conductoarelor sau de
înlocuire a ancorelor la stâlpii de colţ, întindere sau terminali, confecţionaţi din beton,
operaţiile tehnologice de marcare pe conductor şi fixarea acestuia în lanţul de
izolatoare trebuie effectuate de către executant numai din coşul autotelescopului sau
al autoplatformei cu braţ articulate cu execepţa cazurilor în care aceste utilaje
speciale nu au acces în apropierea lor. În această ultimă situaţie este permisă prezenţa
pe aceşti stâlpi, cu condiţia ca înainte de tragerea la săgeată a conductoarelor să se
verifice dacă stâlpii între care se face tragerea sunt ancoraţi în direcţia opusă acesteia.
Coala

9.2.Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene aflate
sub tensiune
Vopsirea stâlpilor se face din interiorul sau din exteriorul acestora, respectând
distanţele limită de admisibile (de vecinătate) faţă de conductoarele aflate sub
tensiune şi delimitate prin marcare.
Lucrările de întreţinere sau reparaţii la un circuit scos de sub tensiune al unei
linii electrice aeriene cu mai multe circuite montate pe stâlpi comuni, atunsi când
unul sau mai multe circuite rămân sub tensiune, se execută numai în cazul în care
conductoarele cele mai apropiate ale circuitului la care se lucrează şi circuitul
(circuitele) aflat (aflate) sub tensiune în punctele de săgeată maximă, există
următoarele distanţe minime:
a) pe verticală:
 1,5m faţă de liniile de 1-20 kV;
 3,5m faţă de liniile de 60-110kV;
b) pe orizontală:
 4,0m faţă de liniile de 110 kV;
 6,0m faţă de liniile de 220 kV;
 10,0m faţă de liniile de 400 kV.
În cazul circuitelor suprapuse, pe stâlpi comuni, nu sunt premise lucrări la circuitele
aflate sub deasupra celor rămase sub tensiune. Fac excepţie lucrările ce se execută la
circuitele aflate deasupra celor de radioficare şi deasupra liniilor de contact pentru
tracţiune urbană, cu condiţia ca la lucrările simple efectuate la corpurile de iluminat
(înlocuirea corpurilor arse, a globurilor sparte, a siguranţelor arse, a igniterelor
defecte, etc.), să se folosească dispozitive sau utilaje speciale care să permită
executarea acestor lucrări fară pericol.
Coala

Sunt interzise demontarea, montarea şi tragerea la săgeată a conductoarelor
circuitelor de joasă tensiune, montate pe stâlpi comuni cu alte circuite de joasă sau
înaltă tensiune, rămase sub tensiune.
9.3 Executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu

conductoare torsadate
În cazul liniilor electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate, se vor lua

următoarele măsuri tehnice în postul de transformare şi/sau reţea:
 scoaterea de sub tensiune a părţilor active la care urmează a se lucra;
 scoaterea de sub tensiune a părţilor active aflate sub tensiune la care nu se
lucrează, dar se găsesc la o distanţămai mică decât limita admisă la care se pot
apropia persoanele sau obiectele de lucru;
 scoaterea de sub tensiune a părţilor active aflate sub tensiune ale instalaţiilor
aflate la o distanţă mai mare decât limita admisibilă, dar care, datorită
lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
(Mărimile limitelor admise - distanţele de vecinătate - sunt prezentate în
anexa 1).
Lucrările la liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate
aflate sub tensiune trebuie executate utilizând mănuşi electroizolante şi unelte
electroizolante , considerându-se că aceste lucrări sunt executate sub tensiune în
contact.
9.4 Executarea lucrărilor la plantarea stâlpilor şi montarea izolatoarelor
În cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborârea stâlpului trebuie să se facă

lin şiu numai prin acţionare verticală. Tragerea oblică cu macaraua este interzisă.
In timpul ridicării stâlpului şi până la fixarea lui în fundaţie sunt interzise:
Coala

a) staţionarea sau trecera pe sub stâlp, pe sub braţul macaralei sau pe sub
cablurile tachelajului;
b) staţionarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra (pilonul) de
ridicare.
La întreruperea temporară a procesului de ridicare a stâlpului nu este permisă lăsarea
acestuia în poziţie suspendată.
Utilajele folosite la ridicarea stâlpului sau cablurile de susţinere şi ancorare nu
vor fi eliberate decât după fixarea sigură a stului în fundaţie. Este interzisă urcarea
vreunui membru al formaţiei de lucru pe un stâlp care nu este fixat în fundaţie.
Orice operaţie care periclitează stabilitatea stâlpului, cum ar fi demontarea
buloanelor de prindere a tronsoanelor, modificări ale poziţiei ancorelor, etc. nu vor fi
efectuate decât după o ancorare suplimentară a stâlpului, capabilă să-i menţină
stabilitatea. În timpul acestei operaţii, urcarea, coborârea sau staţionarea membrilor
formaţiei de lucru pe sau lângă stâlp sunt interzise.
Ridicarea manuală pe stâlpi a izolatoarelor şi a armăturilor se va face, dupa
caz, cu ajutorul frânghiilor, scripeţilor. Scripeţii se vor prinde de consolă în imediata
apropiere a locului de fixare a izolatoarelor sau armaturilor.
Membrii formaţiei de lucru ce actionează funia de ajutor sau dispozitivul de
ridicare a sarcinii vor sta lateral, pentru a nu fi accidentaţi la căderea întâmplătoare a
izolatoarelor sau armăturilor în curs de ridicare.
În timpul ridicării pe stâlp a lanţurilor de izolatoare, folosind un mijloc de
ridicare mecanizat, membrul formaţiei de lucru aflat pe stâlp va supraveghea
ridicarea stând în partea interioară a stâlpului metalic sau lângă generatoarea
stâlpului din beton, asigurându-se cu frânghia (cordonul) centurii complexe.
La montarea izolatoarelor şi armăturilor la liniile electrice aeriene în zone
locuite, se vor lua măsuri de împiedicare a accesului persoanelor neavizate lângă
stâlpii pe care se lucrează.
Coala

9.5 Executarea lucrărilor la derularea, întinderea şi montarea conductoarelor
În vederea manipulării tamburelor şi derularii conductoarelor de pe acestea

trebuie utilizate dispozitive speciale construite în acest scop.
La derularea conductorului de pe tambur, membrul formaţiei de lucru care face
verificarea conductorului trebuie să stea lateral, în afara zonein în care ar putea fi
lovit la răsturnarea accidentală a tamburului şi trebuie să poarte mănuşi de protecţie.
La derularea manuală, prin tragerea pe umeri a conductorului, membrii
formaţiei de lucru terbuie să fie echipaţi cu umerare de protecţie şi manuşi de
protecţie. Conductorul trebuie purtat de către toţi membrii formaţiei angrenaţi la
tragere, pe acelaşi umăr. La derularea conductoarelor, poziţia membrilor formaţiei de
lucru trebuie să fie astfel stabilită de către şeful de lucrare încât la desprinderea
accidentală dintr-o clemă de prindere sau la ruperea cablului de tracţiune ,
conductorul să nu-i lovească. Membrii formaţiei de lucru ce acţionează funia de
ajutor sau dispozitivul de acţionare a conductorului trebuie să stea lateral, pentru a nu
fi accidentaţi la căderea întâmplătoare a conductorului în curs de ridicare.
În timpul ridicării pe stâlp a conductoarelor, folosind un mijloc de ridicare
mecanizat, membrul formaţiei de lucru aflat pe stâlp va supraveghea ridicarea stând
în partea interioară a stâlpului metalic sau lângă generatoarea stâlpului din beton,
asigurându-se împotriva căderii de la înăltime prin utilizarea unei componente a
echipamentului individual de protecţie specific. În timpul derulării conductoarelor,
executanţii trebuie să supravegheze trecerea pe role a firului pilot sau a
conductorului. În cazul blocării unei role sau a agăţării conductorului, derularea
terbuie oprită şi se va relua după îndepărtarea defecţiunii.
Pentru fixarea conductoarelor în cleme sau pentru legarea cordoanelor la sâlpii
de întindere, memrii formaţiei de lucru care execută aceste operaţii trebuie să se
asiguyre împotriva căderii de la înălţime utilizănd suporturi de ancorare flexibile sau
rigide sau cărucioare păşitoare pentru reglarea distanţierelor la liniile electrice
aeriene.
Coala

Lucrările de montare a conductoarelor trebuie să se execute astfel încât să nu se
modifice echilibrul stâlpilor.
La lucrările de montare a conductoarelor în zonele locuite sau la traversările
căilor de circulaţie (căi ferate, şosele, canale navigabile etc.) trebuie luate măsuri de
împiedicare a accesului persoanelor neavizate şi a mijloacelor de transport în zona de
lucru.
De la derularea şi tragerea la săgeată a conductoarelor şi până la fixarea
acestora, în zonele populate, în apropierea şoselelor şi a drumurilor circulate, se vor
posta membri ai formaţiei de lucru, pentru pază, care vor semnaliza pericolul. La
traversarea şoselelor cu trafic intens, în afara măsurilor de mai sus, se va realize o
semnalizare avansată în ambele sensuri de circulaţie, la o distanţă de minim 50m de
la traversar.
Tabelul 9.1 Mărimea distanţelor de vecinătate în funcţie de tensiunea nominală
Tensiunea nominală a instalaţiei

1-20 35-60 110 220 400 750
[kV]
Limita de acces (distanţa minimă de
vecinătate) [m] la manevre, executate 0,8 1 1,5 2,4 3,7 6,25
în instalaţii interioare sau exterioare
În
instalaţii 0,8 1 1,5 - - -
Distanţa minimă de De
interioare
vecinătate [m] la la
În
executarea sol
instalaţii 2 2,5 3 4 5 8
lucrărilor în
exterioare
instalaţiile electrice
Prin urcare pe
1,5 2 2,5 3 5 8
stâlpii LEA
Coala

9.6 Masuri tehnice si organizatorice de protective a muncii
Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor

în instalaţiile electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub
tensiune
Executarea lucrărilor rară scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor
electrice din exploatare este admisă în situaţia în care:
zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice;
zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt
tensiunea şi s-au realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi
scurtcircuit, iar instalaţia trebuie considerată sub tensiune;
lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice
sub tensiune.
In timpul executării lucrărilor la distanţă faţă de părţile aflate sub
tensiune ale instalaţiilor electrice este interzisă demontarea îngrădirilor permanente
sau depăşirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte.
Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune sau
părţi din acestea, separate electric dat nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să
se realizeze în sucesiune următoarele măsuri tehnice:
identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor şi suporţilor metalici;
separarea vizibilă în cazul în care blocare directă în poziţia deschis nu se
poate realiza;
verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale
instalaţiilor (de exemplu: steleje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor
de distribuţie, ale firidelor de branşament);
descărcarea de sarcina capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;
Coala

delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea
indicatoarelor de interzicere;
luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.
Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se
realizeze următoarele măsuri tehnice:
identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
delimitarea materială a zonei de lucru după caz, şi montarea
indicatoarelor de interzicere;
luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al
formaţiei de lucru că în spate şi pe lateral nu sunt în apropiere părţi aflate sub
tensiune neângrădite sau neprotejate, astfel încât să existe spaţiu, care să permită
efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în condiţii de securitate;
utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante,
încălţămintei sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv sculelor electroizolante,
a plăcilor, foliilor, pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.
Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice prin metoda „în contact,, ,trebuie să aibă la bază ca formă
organizatorică, instrucţiunle tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM, atribuţiile
de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS sau propria răspundere PR.
Coala

Figura 9.1-Legarea fazelor cu pamîntul în timpul lucrarilor pe linie.
9.7 Calculul instalației de legare la pamînt a neutrului transformatorului

10/0,4 kV
1) Se determină rezistența prizelor de punere la pamînt după normative conform
condiției
125
𝑅𝑎𝑑𝑚 ≤
𝐼𝑝
125
𝑅𝑎𝑑𝑚 ≤ =8,33, Ω
15
2) Se determină structura, în prealabil și amplasarea electrozilor.
Coala

Fig 9.2
3) Se determină rezistența necesară ținînd cont de priza de pamînt
naturală
𝑅𝑛𝑎𝑡∗𝑅𝑎𝑑𝑚
𝑅𝐴𝑅𝑇 = =8,33*4/8,33-4=7,7 Ω
𝑅𝑛𝑎𝑡−𝑅𝑎𝑑𝑚
4)Se determina rezistența specifică de calcul a solului.
Pentru electrozi verticali –

kș=1,4
𝜌𝑣𝑒𝑟 = 𝜌 * kș =140*1,4=196 Ω*m
Pentru electrozi orizontali –
𝜌𝑜𝑟 = 𝜌 * kș =140*1,8=252 Ω*m;
5)Se determina rezistența de trecere la pamînt a unui electrod vertical și a electrozilor
orizontali.
𝜌𝑣𝑒𝑟 2∗𝑙 4∗𝐻+𝑙 196 2∗2,5 4∗3+2,5
𝑅𝑣𝑒𝑟𝑡 = *(𝑙𝑛 +0,5*ln )= *(𝑙𝑛 +0,5*ln )=90,8Ω
2∗𝜋∗𝑙 𝑏 𝑆∗𝐻−𝑙 2∗3,14∗2,5 0,012 5∗3−2,5
𝜌𝑣𝑒𝑟 2∗𝐿2
𝑅𝑜𝑟 = *ln ;
2∗𝜋∗𝐿 𝛼∗𝐻
L- lungimea electrodului orizontal, L=15 m;

252 2∗15∗15
𝑅𝑜𝑟 = *ln =30,5 ,Ω
2∗3,14∗15 001∗0,5
Coala

6)Se determină numarul aproximativ de electrozi verticali pentru o valoare concretă a
coeficientului de utilizatre.
𝑅𝑣𝑒𝑟
N= ;
𝑅𝑎𝑟𝑡 ∗𝜕
90,8
N= =15 electrozi.
7,7∗0,78
7) Se determină rezistența de calcul a electrozilor orizontali:

𝑛 𝑅𝑜𝑟
𝑅𝑜𝑟 = ;
𝜕𝑢𝑜
𝜕𝑢𝑜 =0,8;- coeficientul de utilizare a electrozilor orizontali;

𝑛 30,5
𝑅𝑜𝑟 = =38,1 ,Ω
0,8
8) Se precizeaza rezistența electrozilor verticali ținînd cont de electrozii orizontali:

𝑅𝑜𝑟∗𝑅𝑎𝑟𝑡 38,1∗7,7
𝑅𝐴𝑅𝑇 = = =9,7 ,Ω
𝑅𝑜𝑟−𝑅𝑎𝑟𝑡 38,1−7,7
9) Se determină nr de electrozi verticali:
𝑅𝑣𝑒𝑟 90,8
N= = =12 electrozi;
𝑅𝑒𝑙 𝑣𝑒𝑟 ∗𝜕 0,78∗9,7
Priza de pamînt va fi costituită dintr-un electrod orizontal cu lungimea de 15 m și 12

electrozi verticali cu lungimea 2,5 m, electrozii sunt tubulari cu diametrul de 5 cm.
Coala

CONCLUZII
În acest proiect de diploma am am proiectat rețeaua electrică de alimentare cu
energie electrică în orașul Sîngera, care se află la 18 km de centru, și este o suburbie a
capitalei.
În ultimii ani orașelul se construiește intensiv. În zona industrială a apărut un
cartier nou , din aproximativ 500 de case, cu 1 și două etaje.
Am atras atenție la rețeau electrică pentru noul cartier, dar am reconstruit și
parțial rețeaua veche. Am descarcat o linie existentă de 10 kV ,prin aceea ca am
debranșat PT1 , pe care l-am alimentat de la linia nouă.
Reieșind din puterea instalată dintr-o casa de 7 kw, am determinat sarcina
totala a satului și am ales doua transformatoare de tipul TM 400/10.
Pentu alimentarea acestor două PT și a celui debranșat, am proiectat o linie
nouă de 10 kv, pentru care am ales conductoare AC cu secțiunea 70/11.
Pentru rețeaua de 0,4 kv am ales cablu torsoidal SIP 2 3*70 și 1*50.
Protecția trifazată am facuto cu siguranțe ПКТ 10-160, și PBO-Y1 la 10 kV,
iar la 0,4 întreruatoare BA88-40, la case de locui am pus întrerupatoare automate
VA47-29 40A 1P și diferențiale 2P/16A/30mA.
Proiectul dat costă 2886488 lei,și este destul de fiabil pentru realizare.
În tehnica securitații am prezentat regulile securitații pentru un lucrator
calificat, și careva norme care trebuie îndeplinite.
Coala

BIBLIOGRAFIE
1. Инсррукция по расчету електрических нагрузок жылых зданий.
2. В. А. Боровиков, В. С. Косарев. Электрические сети энергетических систем .
3. D. Cosma, S. Darie. Proiectarea instalatiilor electrice industrial. Cimislia
,, TipSim” , 1994.
4. Спровочник по электроснабжению предприятий. Под редакцией. A.A.
Федорова и Г.В. Сербиновского. Энергия. Москва, 1974.
5. Осветительные установки ГА Тищенко. Москва., 1984.
6. А.А. Федоров, Л.Е. Старкова. Учебное пособие длеа курсового и дипломного
проектирования. Москва. Энергоатомиздат, 1987.
7. http://www.electromotor.md/
8. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
9. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1989.
10. http://www.elektro-portal.com/
11. http://www.ekoprom.com.ru/
12. Л.Л. Коновалова, Л.Д. Рожкова. Электроснабжение промышленных
предприятий и установок. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
13. Volta.md
14. http://ro.traconelectric.com.
15, Курсовое и дипломное проектирование1980 Каганов Москва.
16 А. В, Кабышевб, Расчот и проектирование систем электроснабжэниа
обиектов и установок , ТПУ, Томск 2006 ,275 стр.
Coala


Nota Explicativă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nota Explicativă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ÎNTRODUCERE

Energia electrică este elementul de baza în dezvoltarea economică industrială a

Absolut toate dispozitivele , aparatele se pun în mişcare cu ajutorul energiei

Amintim ca energia electrică este foarte importantă și pentru cladirile de

În general, astazi echipamentul se cere sa fie înlocuit cu alt echipament nou,

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

1.1 Caracteristica consumatorilor de uz casnic

În Republica Moldova fiecare familie are nevoe de o casa. De aceea se

Receptorii mai importanti dintr-o casă de locuit sunt: mașina de spalat,

Categoria de alimentare a casei va fi a III-a, deoarece se permite intreruperea

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Consumatorii se vor alimenta de la 2 transformatore. La rîndul lor acesta se

În dependenţă de modul de conexiune si de rolul statiei în sistem, deosebim

1. Stații terminale – sînt stațiile care primesc sarcina de la o instalație

2. Stațiile de ramificare – se conectează rigid de la doua linii de

3. Stații tranzit – îndeplinesc funcția de tranzit și continuitate a

De regula stiațiile sunt de tensiune înalta 220-750 kV, şi statii rationale, de

Stațiile alese sunt doua de ramificare ,deoarece sunt cu conexiune magistrală,

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pentru determinarea sarcinilor electrice se utilizeaza mai milte metode de

 Metode coeficientilor de cerere, se utilizeaza la orice nivel si in special pentru

 Metoda formulei binome, care da rezultate acoperitoare pentru un grup restrins

 Metoda analizei directe, aplicabila pentru un numar mic de receptoare, la

 Metoda duratei de utilizare a puterii maxime, se foloseste pentru determinarea

 Metodele bazate pe puterea medie si indicatorii ai curbelor de sarcina,

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Puterea de calcul pentru o casa se va calcula dupa relatia:

kc - este coeficientul de cerere, depinde de puterea ceruta a unei case, se alege

unde: n este numarul de case conectate la fider;

Puterea reactiva pentru un fider:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pentru consumatorii casnici cos   0.92;

Putrea aparenta pentru un fider:

Efectuăm calculele pentru fiecare fider aparte.

Calculăm puterea intalată P:

Qct1 =352.8  0,43=151 [kVAr]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Receptoarele și puterile lor se indica mai jos:

Calculăm puterea intalată P:

Qct2 =352.8  0,43=151 [kVAr]

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Receptoarele și puterile lor se indica mai jos:

Calculăm puterea intalată P:

Qct3 =352.8  0,43=151 [kVAr]

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pctot=Pct1 + Pct2 + Pct3 =352.8 *3=1058.4 kW

Calculăm puterea intalată P:

Qct1 =352.8  0,43=151 [kVAr]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Receptoarele și puterile lor se indica mai jos:

Calculăm puterea intalată P:

Qct2 =352.8  0,43=151 [kVAr]

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Receptoarele și puterile lor se indica mai jos:

2. rețeaua de prize la fel...............................................................3 kW

Calculăm puterea intalată P:

Qct 3=352.8  0,43=151 [kVAr]

𝑘𝑠 [15,tab 26 pag 135]