CUPRINS

I N T R O D U C E R E ...................................................................................................................1

CAP 1. DEZVOLTĂRI ŞI APROFUNDĂRI PRIVIND SITUAŢIA FLUXURILOR DE

TREZORERIE .................................................................................................................................3

1.1 Situaţia fluxurilor de trezorerie din perspectiva referenţialului contabil internaţional .........3

1.2 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie potrivit reglementărilor contabile din România
...................................................................................................................................................12

CAP 2. PREZENTAREA SOCIETĂŢII AEROSTAR S.A. BACĂU ..........................................18

2.1 Repere privind constituirea şi obiectul de activitate al S.C. AEROSTAR S.A. Bacău .......18

2.2 Aprecierea poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii comerciale AEROSTAR S.A.

Bacău .........................................................................................................................................23

2.2.1 Analiza informaţiilor contabile publicate în documentul bilanţ ...................................23

2.2.2 Analiza informaţiilor contabile publicate în documentul contul de profit şi pierdere..25

CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI

FLUXURILOR DE TREZORERIE LA ........................................................................................28

S.C. AEROSTAR S.A. BACĂU ...................................................................................................28

3.1 Consideraţii privind organizarea contabilităţii de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A.

Bacău .........................................................................................................................................28

3.2 Întocmirea şi analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie de trezorerie la S.C. AEROSTAR

S.A. Bacău .................................................................................................................................33

3.2.1 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie aplicând metoda directă...........................33

3.2.2 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie aplicând metoda indirectă .......................39

3.2 Elaborarea bugetului de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău ..................................44

CAP 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI .........................................................................................49

BI BLIOGRAFIE ..........................................................................................................................54

0
 INTRODUCERE

Lucrarea de disertaţie are titlul „Modele şi opţiuni contabile privind prezentarea şi analiza
situaţiei fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A.”. Obiectivul principal al acesteia îl
reprezintă problematizarea din punct de vedere teoretic şi practic a situaţiei fluxurilor de
trezorerie.
Pentru atingerea acestui obiectiv voi structura lucrarea în patru capitole: captitolul 1-
Dezvoltări şi aprofundări privind situaţia fluxurilor de trezorerie, capitolul 2- Prezentarea
societăţii AEROSTAR S.A. Bacău, captolul 3- Studiu de caz privind întocmirea şi analiza
fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău şi în final capitolul 4- Concluzii şi
propuneri.
Primul capitol va fi unul de natură teoretică în care vom sintetiza principalele consideraţii
privind situaţia fluxurilor de trezorerie atât pe plan internaţional, cât şi pe plan naţional. Vom
prezenta care au fost momentele apariţiei situaţiei fluxurilor de trezorerie cu formele şi
conţinuturile sale iniţiale, precum şi evoluţia acesteia către forma şi conţinutul din prezent. În
primul subcapitol vom trata situaţia fluxurilor de trezorerie din perspectiva referenţialului
contabil internaţional, mai precis din perspectiva reglementărilor din Statele Unite ale Americii,
din Marea Britanie, Germania, precum şi prin prisma Standardelor internaţionale de
contabilitate. Aici vom face referire la principalele concepte, la cine sunt cei care întocmesc
situaţia fluxurilor de trezorerie şi la ce metode sunt utilizate în determinarea acesteia. În cel de-al
doilea subcapitol ne vom axa pe modul de întocmire a situaţiei fluxurilor de trezorerie potrivit
reglementărilor contabile din România. Şi aici, ca şi în cazul referenţialului internaţional, vom
face referiri la cine sunt cei obligaţi să întocmească situaţia fluxurilor de numerar, dar şi care
sunt modalităţile acceptate de întocmire a acesteia.
În capitolul următor al lucrării vom surprinde prezentarea societăţii AEROSTAR S.A.,
Bacău prin prezentarea principalelor repere privind constituirea, obiectul de activitate al
societăţii, principalele pieţe pe care activează AEROSTAR, precum şi structura organizaţională a
acesteia. De asemenea, acest al doilea capitol va cuprinde şi o analiză a informaţiilor contabile
publicate în documentele bilanţ, respectiv cont de profit ţi pierdere în vederea aprecierii poziţiei
financiare şi a performanţelor societăţii în perioada 2010-2012.
În capitolul al treilea vom prezenta practic studiul de caz privind modul de întocmire şi
analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău. În partea de început a
capitolului vom surprinde principalele consideraţii privind organizarea contabilităţii de trezorerie

1
în cadrul societăţii. Subcapitolul al doilea al acestui capitol va fi structurat la rândul său în două
părţi. În prima parte vom întocmi şi analiza situaţia fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR
S.A. prin aplicarea metodei directe şi urmând schema construcţiei fluxurilor de trezorerie
conformă cu IAS 7. În mod analog, în cea de-a doua parte vom întocmi şi analiza situaţia
fluxurilor de trezorerie din exploatare prin aplicarea metodei indirecte şi urmând paşii schemei
construcţiei fluxurilor. În cel de-al treilea subcapitol vom elabora bugetul de trezorerie aferent
primului trimestru al anului 2013 pornind de la previzionarea încasărilor şi plăţilor aferente celor
trei luni.
În ultimul capitol al lucrării vom sintetiza cele mai importante concluzii cu referire la
primele trei capitole ale lucrării şi vom aduce în discuţie câteva propuneri care au drept scop
îmbunătăţirea situaţiei financiare a societăţii analizate.
În pregătirea acestei lucrări de disertaţie vom utiliza sursele bibliografice cuprinse în
bibliografia finalăa lucrării.

2
 CAP 1. DEZVOLTĂRI ŞI APROFUNDĂRI PRIVIND SITUAŢIA
FLUXURILOR DE TREZORERIE

1.1 Situaţia fluxurilor de trezorerie din perspectiva referenţialului contabil internaţional

Trezoreria unei societăţi ocupă locul central în cadrul sistemului informaţional economic,
întrucât toate operaţiunile aferente ciclurilor de exploatare, finanţare şi investiţii se exprimă
valoric, prin încasări şi plăţi. Trezoreria societăţii reprezintă punctul de legătură între cele trei
activităţi şi deţine rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relaţiei fundamentale: bani –
marfă – bani. Ansamblul de operaţiuni financiare trebuie să asigure capitalurile necesare
desfăşurării activităţii de investiţii, de exploatare şi de finanţare, de aceea managementul este
responsabil de gestionarea eficientă a acestor capitaluri, precum şi de întreprinderea de acţiuni
necesare acoperirii deficitului de trezorerie prin diferite forme de credit sau de acţiuni de
plasament corespunzător al excedentului de trezorerie.1
Trezoreria oferă informaţii privind variaţia valorilor elementelor de trezorerie (disponibil
bănesc şi conturi curente,investiţii financiare pe termen scurt) între începutul şi sfârşitul unei
perioade, precum şi structura acestei variaţii determinată de specificul tranzacţiilor desfăşurate
de entitate. O trezorerie semnificativă şi constantă oferă utilizatorilor de informaţii contabile
garanţia că entitatea este solvabilă, rentabilă şi aptă să-şi asigure dezvoltarea. Obiectul unei
situaţii a variaţiei trezoreriei este de a furniza informaţii despre capacitatea entităţii de a genera
lichidităţi şi despre modul în care acestea au fost utilizate de management în cursul exerciţiului
încheiat.2
Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în termeni de flux, corespunzând încasărilor şi
plăţilor pe timpul unei perioade, sau în termeni de stoc, reprezentând situaţia trezoreriei la un
moment dat. Relaţia care leagă fluxurile cu stocul este:3
situaţia trezoreriei la începutul perioadei
+ încasările perioadei
- plăţile perioadei
= situaţia trezoreriei la finele perioadei

1
Tabără, N., Rusu, A., Neagu, A. – Situaţia fluxurilor de trezorerie – mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a
întreprinderii, Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 4/2010, pag. 32-33.
2
Lungu, C.I. – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2006, pag. 385.
3
Berceanu, D., Sichigea, N. – Cunoştinţe economice de specialitate. Specializarea finanţe şi bănci. Modulul 1 –
Política şi managementul financiar operativ al firmei, Ed. Universitaria, Craiova, 2011, pag. 9.

3
 Expansiunea şi globalizarea comerţului internaţional, precum şi dezvoltarea pieţelor
financiare a însemnat în domeniul economic şi o creştere a calităţii raportărilor financiare anuale.
În prezent, situaţia fluxurilor de trezorerie primeşte o atenţie din ce în ce mai mare şi în afara
graniţelor Statelor Unite ale Americii unde şi-a avut sorgintea.
Astfel, situaţia fluxurilor de numerar a fost cerută în mod formal în Statele Unite
începând cu anul 1988. Însă, sub o formă sau alta, această situaţie a cash-flow-lui a avut o istorie
mai îndelungată pe teritoriul acestei ţări. În 1902, Corporaţia Oţelului a întocmit un raport care
cuprindea principalele cauze care au determinat schimbări ale surselor şi utilizărilor de fonduri
(„funds”) pe parcursul anului, aceste fonduri fiind definite ca diferenţa între activele circulante şi
creditori („accounts payable”). O situaţie a fondului capitalului de lucru a câştigat popularitate
după 1920.4
În 1971, Consiliul principiilor contabile (APB) a emis Opinia Nr.19 care cerea în mod
oficial includerea unei situaţii a fondurilor printre cele trei situaţii financiare primare anuale
adresate acţionarilor. Opinia Nr.19 nu specifica o definiţie unică a conceptului de fonduri sau un
format al acestei situaţii, intitulată situaţia schimbărilor poziţiei financiare.5 De aceea, timp de
mai bine de un deceniu nu s-a pus accent pe această situaţie, nici măcar nu era cuprinsă în cadrul
cursurilor de introducere în contabilitatea financiară.
La începutul anilor 1980, Institutul Directorilor Executivi îşi încuraja membrii în a pune
accent pe cash în situaţiile lor de schimbări ale poziţiei financiare. Dacă în 1980 doar 10% dintre
companii se concentrau asupra acestui aspect, până în 1985 procentajul a crescut considerabil.
Astfel 70% dintre companii au înlocuit raportarea schimbărilor nete ale capitalului de lucru cu
noţiunea de cash. În aceeaşi perioadă, Comitetul Standardelor Financiar – Contabile (Financial
Accounting Standards Board – FASB) a emis Declaraţia Nr. 5 a Conceptelor financiar –
contabile care sugera la nivel conceptual ca o situaţie a fluxurilor de trezorerie să fie parte a unui
set complet de situaţii financiare.6
În 1987, FASB a emis Declaraţia Nr. 95 – „Situaţia fluxurilor de trezorerie”(Statement of
Financial Accounting Standard – SFAS 95) înlocuind astfel Opinia Nr. 19. În loc de a permite
existenţa mai multor definiţii pentru conceptul de fonduri, precum cash sau capital de lucru sau
existenţa unei varietăţi de formate, FASB a cerut înlocuirea situaţiei mai generale de schimbări
ale poziţiei financiare cu situaţia fluxurilor de trezorerie. Această declaraţie a mandatat ca

4
Thompson, J., Buttross, T.E. – Return to Cash Flow, The CPA Journal, martie 1988, pag. 30–33.
5
Opinions of the Accounting Principles Board 19 – Reporting Changes in Financial Position, American Institute of
Certified Public Accountants. Accounting Principles Board, 1971, pag. 5-8.
6
Thompson, J., Buttross, T.E. – Return to Cash Flow, The CPA Journal, martie 1988, pag. 30–33.

4
societăţile ale căror situaţii financiare sunt auditate să prezinte situaţia fluxurilor de numerar.
Societăţile ale căror situaţii financiare anuale nu sunt auditate pot omite această situaţie.7
Scopul întocmirii unei situaţii a fluxurilor de trezorerie a fost de a reduce decalajul
informaţional dintre baza tradiţională a contabilităţii de angajamente şi activităţile fluxurilor de
trezorerie ale societăţii. Anterior SFAS 95 exista un decalaj deoarece metoda contabilităţii de
angajamente a neglijat furnizarea de informaţii relevante pentru a evalua valoarea, data încasării
sau plăţii şi incertitudinea fluxurilor de numerar viitoare.
Situaţia schimbărilor în poziţia financiară nu făcea distincţia între principalele categorii
de activităţi de cash-flow, aceasta putând fi întocmită utilizând fie numerarul, fie capitalul de
lucru. Această problemă a fost soluţionată o dată cu dezvoltarea şi publicarea Declaraţiei Nr. 95
care a definit cele trei categorii de bază ale cash-flow-lui: activităţi de exploatare, de investiţii şi
de finanţare. De asemenea, SFAS 95 a definit conceptul de „cash” incluzând echivalentele de
numerar cu scadenţa de 90 de zile sau mai puţin, cum ar fi titlurile de stat, hârtiile comerciale şi
fondurile de piaţă monetară.8
Principalele activităţi generatoare de venit9 sunt activităţile de exploatare care cuprind:
producţia, cumpărarea şi vânzarea de bunuri, primirea şi prestarea de servicii. Fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare pot fi determinate prin metoda directă sau indirectă.
Metoda directă utilizează elementele contului de profit şi pierdere pe care le converteşte în
încasări şi plăţi. Conform metodei indirecte, fluxurile de numerar din activitatea de exploatare
rezultă în urma ajustării rezultatului. SFAS 95 recomandă alegerea metodei directe deoarece
reflectă valoarea brută a elementelor principale ale încasărilor şi plăţilor în numerar din
activitatea de exploatare.
Activităţile de investiţii vizează cumpărarea şi vânzarea de active imobilizate, de titluri
de valoare uşor negociabile, acordarea şi recuperarea de împrumuturi acordate terţilor.
Activităţile de finanţare includ obţinerea de resurse de la proprietari şi creditori,
restituirea şi remunerarea acestora. Metoda utilizată pentru determinarea fluxurilor de numerar
din activitatea de finanţare şi de investiţii este cea directă.
În cazul operaţiilor generatoare de fluxuri de monetar în monede străine, norma contabilă
americană SFAS 95 solicită utilizarea cursului de schimb de la data apariţiei fluxului. Situaţia

7
Statement of Financial Accounting Standard No. 95 – Statement of Cash Flows. Financial Accounting Standard
Board of the Financial Accounting Foundation, November 1987, pag. 4, accesat pe
http://www.xavierpaper.com/documents/usgaap/n.Fas95.pdf
8
Zeller, T.L., Stanko, B.B. – Operating Cash Flow Ratios Measure a Retail Firm´s Ability to Pay, Journal of
Applied Business Research, vol. 10, pag. 51-59.
9
Jianu, I. – Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii. O abordare din prisma Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2007, pag. 344.

5
fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte efectul modificărilor cursurilor asupra soldurilor
deţinute în monede străine într-o rubrică distinctă. Operaţiunile de investiţii şi de finanţare
realizate de entitate, dar care nu generează fluxuri de trezorerie, trebuie prezentate distinct, fie
sub formă de tablou, fie sub formă descriptivă, însă nu în cadrul tabloul fluxurilor de trezorerie.10
Modelul Marii Britanii de prezentare a situaţiei fluxurilor de trezorerie s-a bazat pe
modelul american, însă britanicii şi-au construit propriul model de prezentare a acestei situaţii.
Din punct de vedere istoric, situaţiile financiare britanice cuprindeau doar bilanţul şi contul de
profit şi pierdere. Creşterea presiunii de tip inflaţionist a determinat apariţia nevoii de o altă
situaţie financiară şi anume situaţia fluxurilor de trezorerie. Această situaţie este considerată a fi
cea mai folositoare în multe cazuri întrucât reprezintă lichiditatea societăţii.
Enunţul practicii contabile normalizate nr. 10 (SSAP 10) – Sursa şi aplicarea situaţiei
fondurilor a fost o încercare timpurie a Marii Britanii de a standardiza o situaţie a fondurilor de
trezorerie. Acest enunţ a fost înlocuit de Norma de comunicare financiară nr. 1 (FRS 1) –
„Situaţia fluxurilor de trezorerie”, revizuită în 1996. Această schimbare a reflectat o trecere de la
fluxul fondurilor la fluxul de trezorerie şi a fost influenţată de Standardul Internaţional de
Contabilitate nr. 7 (IAS 7) – Situaţia fluxurilor de trezorerie, emis de Comitetul Standardelor
Internaţionale de Contabilitate (IASC).
FRS 1 solicită entităţilor mari să întocmească situaţia fluxurilor de trezorerie. Şi
societăţile mici sunt încurajate să întocmească această situaţie chiar dacă sunt scutite de legislaţia
societăţilor. Obiectivul standardului este de a se asigura că entităţile aflate sub îndrumarea sa
raportează generarea şi absorbţia de cash- flow.11
Norma contabilă britanică FRS 1 clasifică fluxurile de trezorerie generate de activităţile
de exploatare, investiţii şi finanţare prin intermediul a 8 rubrici:12
Activităţile de exploatare. Fluxurile de numerar provenite din activităţile de
exploatare reprezintă efectele de numerar ale tranzacţiilor şi alte altor evenimente
referitoare la activităţile de exploatare şi comerciale, regăsite în contul de profit şi
pierdere şi incluse la determinarea rezultatului din exploatare.
Veniturile din participaţii şi servicii de finanţare cuprind veniturile obţinute din
deţinerea de investiţii sau plăţile către finanţatori, acţionari fără drepturi asupra

10
Statement of Financial Accounting Standard No. 95 – Statement of Cash Flows, Financial Accounting Standard
Board of the Financial Accounting Foundation, November 1987, pag. 7-16, accesat pe
http://www.xavierpaper.com/documents/usgaap/n.Fas95.pdf
11
Greenback, A. – Cash Flow Statements, The Daily NNA, septembrie 2007, accesat pe http://www.greenback-
alan.co.uk/pdf/articlesbriefs/200709gb.pdf
12
Financial Reporting Standard 1 (revised 1996) – Cash Flow Statements, The Accounting Standards Board
Limited, 1996, pag. 15-21.

6
capitalului sau care deţin interese minoritare. Intrările de numerar provin din:
dobânzi primite, inclusiv recuperările de impozite, dividende încasate nete.
Ieşirile de numerar provin din: dobânzi plătite, inclusiv impozitele deduse şi
plătite autorităţilor, dobânda aferentă redevenţelor plătite pentru contractele de
leasing, dividende plătite aferente acţiunilor fără drepturi asupra capitalului,
dividende plătite acţionarilor minoritari. Trebuie remarcat că dobânzile plătite şi
încasate precum şi dividendele primite pot fi generate de activităţile de investiţii,
de gestionare a lichidităţilor, de finanţare sau exploatare.
Impozitarea. Abordarea britanică a fluxurilor de trezorerie referitoare la impozite
diferă semnificativ de cea americană, deoarece FRS 1 include în această rubrică,
încasările şi plăţile generate de relaţia cu autorităţile fiscale, impozitele şi taxele
anticipate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, alte taxe şi impozite ce nu au ca
bază profiturile raportate de companie.
Cheltuielile de capital şi investiţii financiare vizează fluxurile generate de
achiziţiile sau vânzările de active imobilizate, precum şi orice alte investiţii
curente în active neincluse în categoria resurselor lichide prezentate la rubrica
„gestiunea lichidităţilor”. Intrările de numerar provin din: încasări din
rambursarea împrumuturilor către alte utilităţi sau din vânzarea de instrumente de
credit ale altor companii. Ieşirile de numerar sunt generate de plăţile efectuate
pentru achiziţia de imobilizări corporale, împrumuturile acordate şi plăţile pentru
achiziţia de instrumente de credit ale altor companii. Cheltuielile de capital şi
investiţii financiare, alături de rubrica „Achiziţii şi cesiuni de activităţi” formează
activităţile de investiţii.
Achiziţii şi cesiuni de activităţi. Includ fluxurile generate de achiziţiile sau
cesiunile de activităţi, sau investiţiile într-o entitate care devine sau încetează a
mai fi, ca urmare a acestor tranzacţii, asociată, joint – venture sau filială.
Dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii, includ dividendele plătite,
exclusiv impozitele în avans.
Gestiunea lichidităţilor include fluxurile de numerar generate de plasamentele sub
forma depozitelor la termen, de răscumpărările sau cesiunile altor instrumente
deţinute ca resurse lichide, plăţile în cazul depozitelor la termen, plăţile pentru
cumpărarea de instrumente deţinute ca resurse lichide.
Activităţile de finanţare, includ încasările şi plăţile către finanţatorii externi.
Intrările de numerar provin din încasările rezultate din emisiunea de acţiuni şi alte

7
 instrumente de capital, din emisiunea de obligaţiuni, împrumuturi. Ieşirile de
numerar sunt generate de plăţile efectuate pentru răscumpărarea acţiunilor
societăţii, privind cheltuielile referitoare la emisiunea de acţiuni, precum şi plăţile
redevenţelor leasing-ului financiar.
Metodele utilizate pentru determinarea fluxurilor de trezorerie sunt cele recomandate de
SFAS 95: metoda directă şi cea indirectă. Referitor la fluxurile generate de elementele
extraordinare, FRS 1 precizează că acestea vor fi incluse în situaţia fluxurilor de trezorerie în
funcţie de natura fiecărui element. Pentru tranzacţiile generatoare de fluxuri de trezorerie în
monede străine, FRS 1 precizează că aceste fluxuri vor fi incluse în situaţia fluxurilor de
trezorerie, având aceeaşi bază de transformare ca şi elementele corespondente prezentate în
contul de profit şi pierdere.
În următorul tabel este prezentată comparativ structura tabloului fluxurilor de trezorerie
din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie:13

Tabelul 1.1 – Structura tabloului fluxurilor de trezorerie. Comparaţie

Componentele tabloului
fluxului de trezorerie
Flux de exploatare
Dividende şi dobânzi plătite şi
primite
Impozite
Flux de investiţii
Flux de finanţare
Variaţia netă a trezorerieri
exerciţiului
Sold net al trezoreriei la
începutul exerciţiului
Sold net al trezoreriei la
sfârşitul exerciţiului
Operaţiile de finanţare şi de
investiţii nu se traduc prin
fluxuri de trezorerie
Statele Unite – Marea Britanie
Statele Unite
Numerar din activitatea de
exploatare
Această rubrică nu există.
Elementele se regăsesc în
activitatea de exploatare (cu
excepţia dividendelor plătite
incluse în activitatea financiară)
Această rubrică nu există,
elementele regăsindu-se în
activitatea de exploatare
Numerar din activitatea de
investiţii
Numerar din activităţi
financiare
Variaţia netă a trezoreriei şi
echivalente de numerar
Sold net al trezoreriei la
începutul exerciţiului
Sold net al trezoreriei la
sfârşitul exerciţiului
Operaţiile de finanţare şi de
investiţii nu se traduc prin
fluxuri de trezorerie
Marea Britanie
Numerar din activitatea de
exploatare
Dividende ale investiţiilor şi
serviciilor financiare
Taxe
Numerar din activitatea de
investiţii
Numerar din activităţi
financiare
Variaţia netă a trezoreriei şi
echivalente de numerar
Sold net al trezoreriei la
începutul exerciţiului
Sold net al trezoreriei la
sfârşitul exerciţiului
Nu face parte din tablou, dar
este menţionată în anexă

13
Tabără, N., Rusu, A., Neagu, A. – Situaţia fluxurilor de trezorerie – mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a
întreprinderii, Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 4/2010, CECCAR, pag. 34-35.

8
 Structura tablourilor fluxurilor de trezorerie întocmite în cele două ţări anglo–saxone
este asemănătoare, realizându-se o descompunere a fluxurilor de trezorerie pe cele trei activităţi
fundamentale: exploatare, investiţii, finanţare.
În Germania, evoluţia situaţiei fluxurilor de trezorerie este în strânsă legătură cu modelul
american, ca şi în cazul Marii Britanii. În 1978, Institutul German al Contabililor Autorizaţi a
emis o recomandare privind situaţia fluxurilor de numerar (HFA 1978), a cărui scop era de a
standardiza practica germană. Aceasă opinie profesională a urmărit îndeaproape standardul
american al situaţiei cash-flow-lui de la vremea respectivă, si anume APB 19 şi a sugerat
folosirea unui format al surselor şi utilizărilor, precum şi trei definiţii de fonduri, dintre care cea
a capitalului net de lucru a fost recomandată în interesul comparabilităţii internaţionale.14
În 1990, HFA 1978 a fost uşor modificată ca urmare a implementării în 1985 a
Directivelor Europene a IV-a şi a VII-a în legislaţia contabilă germană. Cu toate acestea, această
adaptare a adus schimbări minore; recomandările în ceea ce priveşte formatul şi definiţiile
fondurilor nu au fost modificate chiar dacă acestea nu mai erau în conformitate cu practica
internaţională a vremii respective.
Această discrepanţă a determinat Schmalenbach Gesellschaft (SG), o organizaţie a
practicienilor şi teoreticienilor din Germania, să emită în 1993 o recomandare care a urmat
îndeaproape recomandările cuprinse în IAS 7 şi SFAS 95. Aceasta a sugerat definirea cash-flow-
lui ca modificări ale numerarului şi echivalentelor de numerar, precum şi clasificarea lor în
activităţi de exploatare, de finanţare şi de investiţii. În cele din urmă, HFA 1978 a fost înlocuită
de HFA 1995, care avea drept obiectiv armonizarea practicii germane cu cea internaţională în
ceea ce priveşte situaţia fluxurilor de trezorerie.
Entităţilor nu li se cerea includerea în mod obligatoriu a situaţiei fluxurilor de trezorerie
în cadrul raportarilor financiare anuale. Totuşi, ca urmare a introducerii KonTraG (Legea privind
controlul şi transparenţa în cadrul întreprinderilor) în 1998, toate companiile listate la bursă sunt
obligate să includă o situaţie a fluxurilor de trezorerie în notele la situaţiile financiare consolidate
anuale.
Comitetul German de Standarde de Contabilitate (GASC) a emis în 1999 Standardul de
Contabilitate German nr. 2 (DRS 2) – „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. Cerinţele DRS 2 sunt în

14
Leuz, C. – The Development of Voluntary Cash Flow in Germany and the Influence of International Reporting
Standards, Social Science Research Network, Frankfurt, 1999, pag. 3-4.

9
mare parte similare cu cerinţele FRS 1 aplicate în Marea Britanie. Principalele variaţii sunt
enumerate mai jos:15
GASC recomandă clasificarea fluxurilor de trezorerie în:
 operaţiuni curente (current business);
 investiţii;
 finanţări.
Fluxul de numerar din activităţi curente poate fi prezentat fie prin metoda directă,
fie prin cea indirectă. FRS 1 solicită folosirea metodei indirecte.
Structura fondurilor de numerar (cash funds) trebuie prezentată în notele
explicative. FRS 1 solicită o situaţie care să reconcilieze modificările de numerar
cu modificările datoriei nete.
Fluxurile de trezorerie exprimate în valută trebuie convertite la cursul de schimb
de la data plăţii. FRS 1 permite utilizarea ratei medii sau de la sfârşitul perioadei –
aceeaşi rată care se foloseşte în cadrul contului de profit şi pierdere.
Modificările fondurilor de numerar datorate efectului ratelor de schimb ale
filialelor externe sunt prezentate separat în cadrul situaţiei fluxurilor de trezorerie.
Conform FRS 1, efectul modificării ratelor de schimb este inclus în reconcilierea
datoriei nete.
Investiţiile majore şi tranzacţiile financiare fără impact asupra fluxului de
trezorerie, precum şi alte tranzacţii nemonetare sunt prezentate în notele
explicative. Conform FRS 1, tranzacţiile materiale nemonetare sunt prezentate
doar în cazul în care este necesară înţelegerea tranzacţiei respective.
Pe plan internaţional, s-a observat în ultimii ani un progres semnificativ al armonizării
standardelor de contabilitate globale. Consiliul IASC a emis în 1977 standardul IAS 7, sub
numele de „Tabloul de finanţare”, care utiliza conceptul de fond de rulment (working capital),
referindu-se astfel mai degrabă la fluxurile de fonduri decât la cele de trezorerie. Urmând
majoritatea regulilor standardului american SFAS 95, IAS 7 a fost revizuit în 1994 sub titulatura
de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”.16
IASB obligă toate societăţile care raportează în conformitate cu IFRS să întocmească o
asemenea situaţie a fluxurilor de trezorerie, indiferent de activitatea lor, întrucât, în esenţă,
întreprinderile au nevoie de trezorerie din aceleaşi motive: necesitatea de a-şi putea desfăşura

15
Greenback, A. – Cash Flow Statements, The Daily NNA, septembrie 2007, accesat pe http://www.greenback-
alan.co.uk/pdf/articlesbriefs/200709gb.pdf
16
Feleagă, N., Malciu, L. – Politici şi opţiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting), Ed. Economică,
Bucureşti, 2002, pag. 80.

10
activitatea, achitarea datoriilor şi asigurarea unei rentabilităţi pentru investitori. De asemenea,
situaţia fluxurilor de trezorerie aduce mult-dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie.
Fluxurile aferente activităţii de exploatare rezultă în general din tranzacţiile şi din alte
evenimente ce intră în determinarea profitulu net sau a pierderii. Putem astfel afirma că situaţia
fluxurilor de trezorerie transformă rezultatul contabil al întreprinderii într-un rezultat efectiv
încasat.17
Obiectivul normei internaţionale IAS 7 este acela de a oferi utilizatorilor informaţii
privind istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi; aceste
informaţii sunt necesare utilizatorilor, deoarece le oferă o bază pentru evaluarea capacităţii
entităţii de a genera numerar şi echivalent de numerar şi totodată, nevoilor de a utiliza aceste
fluxuri de numerar.18
Structural, situaţia fluxurilor de trezorerie are la bază clasificarea funcţională pe cele trei
tipuri de activităţi: exploatare, investiţii, finanţare, urmărindu-se relaţiile dintre aceste activităţi,
precum şi impactul asupra valorii numerarului şi echivalentelor numerarului.
Activităţile de investiţii cuprind achiziţiile şi cesiunile de active imobilizate şi alte
investiţii financiare care un sunt incluse în echivalentele de numerar, acordarea şi rambursarea de
împrumuturi, subvenţiile pentru investiţii primite, precum şi veniturile din dobânzi şi dividende.
Activităţile de finanţare sunt activităţile care produc modificări în structura capitalurilor proprii
şi a capitalurilor împrumutate. Activităţile de exploatare sunt definite în mod residual ca
principalele activităţi generatoare de venit şi alte activităţi care nu sunt de investiţii sau de
finanţare. Fluxul de trezorerie din exploatare reflectă capacitatea entităţii de a rambursa
împrumuturile, pentru a realiza noi investiţii, pentru a acorda dividende, fără a apela la surse
externe de finanţare.19
Clasificarea unei tranzacţii într-una din activităţile menţionate impune o analiză atentă,
deoarece respectiva tranzacţie poate genera fluxuri de numerar diferite. Spre deosebire de norma
contabilă americană SFAS 95, care indică tranzacţiile generatoare de fluxuri de trezorerie
relative la cele trei activităţi, norma contabilă internaţională IAS 7, prezintă numai o
exemplificare a acestora. Încadrarea unor evenimente şi tranzacţii în activitatea de exploatare
necesită o analiză aprofundată, deoarece, deşi generează majorări sau diminuări de valoare cu
impact asupra rezultatului, acestea nu se includ în activitatea de exploatare.

17
Tabără, N., Rusu, A., Neagu, A. – Situaţia fluxurilor de trezorerie – mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a
întreprinderii, Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 4/2010, pag. 36.
18
IAS 7 – Statement of Cash Flows, accesat pe http://www.iasplus.com/en/standards/ias7
19
Jianu, I. – Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii. O abordare din prisma Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2007, pag. 343-344.

11
 Respectând tradiţia contabilă americană, fluxurile de trezorerie din exploatare pot fi
determinate fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă, iar fluxurile de trezorerie din
activităţile de investiţii şi de finanţare, prin metoda directă. Deşi conduc la rezultate identice,
IAS 7 recomandă entităţilor să prezinte fluxurile de numerar de exploatare prin metoda directă
deoarece, aceasta oferă informaţii utile în estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare, pe care
metoda indirectă nu le poate furniza.20
Metoda directă de raportare a fluxurilor de numerar din exploatare detaliază încasările şi
plăţile brute în numerar determinate fie din înregistrările contabile (în cazul aplicării unei
contabilităţi de trezorerie), fie prin ajustarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare cu variaţia
stocurilor, a creanţelor şi datoriilor de exploatare (în cazul aplicării unei contabilităţi de
angajamente).
Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este determinat
prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele modificărilor survenite pe parcursul
perioadei în stocuri, în creanţele şi datoriile din exploatare; elementelor nemonetare cum ar fi
amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate,
profiturile nerepartizate ale entităţilor asociate şi interesele minoritare; tuturor celorlalte
elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii şi finanţare.21
În ultimii ani, s-a observat un accent mai mare în adoptarea unei strategii pentru a obţine
un set unic de standarde de contabilitate globale în vederea armonizării. O analiză a situaţiei
fluxurilor de trezorerie conform SFAS 95 (Statele Unite), FRS 1 (Marea Britanie), IAS 7
(internaţional) şi DRS 2 (Germania) indică doar diferenţe minore între standarde, prin urmare
reprezentând un pas semnificativ spre convergenţa internaţională.

1.2 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie potrivit reglementărilor contabile din

România
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, entităţile sunt obligate să prezinte situaţii
financiare anuale în vederea oferirii de informaţii despre poziţia financiară, despre performanţele
financiare şi despre fluxurile de trezorerie ale acestora.
În România, situaţiile financiare anuale sunt reglementate de Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

20
Zgreabăn, C. – Comunicarea Financiară pe bază fluxurilor de numerar, pag. 3, lucrare consultată pe
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/47.pdf.
21
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 7 - Situaţiile fluxurilor de numerar, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004, pag.
77-80.

12
Directivele Europene, acestea fiind concretizate în bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia
modificării capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi note explicative.
Potrivit acestui ordin, persoanele juridice sunt obligate să întocmească situaţia fluxurilor
de trezorerie ca şi componentă a situaţiilor financiare anuale dezvoltate dacă la data bilanţului
depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii: cifra de afaceri netă de 7.300.000 euro,
totalul activelor de 3.650.000 euro sau numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar
de minim 50. În caz contrar, persoanele juridice întocmesc situaţii financiare anuale simplificate
constând în bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere şi note explicative.
Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată întocmesc situaţii financiare anuale dezvoltate (cu cinci componente), chiar dacă nu
depăşesc limitele a două din cele trei criterii de mărime prevăzute de reglementări.
Persoanele juridice care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate au posibilitatea
ca, opţional, să întocmească situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de
numerar.22
Elaborarea situaţiei fluxurilor de trezorerie în România se realizează pe baza
reglementărilor internaţionale. Prezenţa situaţiei fluxurilor de trezorerie s-a conturat în 1995 prin
emiterea normelor privind aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.13/1995. Acesta era
un document integrat în programele de restructurare şi redresare financiară ce trebuia întocmit de
entităţile economice, monitorizate economico-financiar. Pe măsura dezvoltării contabilităţii
româneşti în concordanţă cu normele europene şi internaţionale, situaţia fluxurilor de numerar
începe să se înfiripe în setul situaţiilor financiare şi devine un document obligatoriu de raportare,
odată cu demararea programului de armonizare contabilă.
Ordinul nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglemenărilor contabile armonizate cu Directiva
a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale
reprezintă prima reglementare din România care a introdus în componenţa situaţiilor financiare
anuale, situaţia fluxurilor de trezorerie. Însă această reglementare era destul de evazivă deoarece
nu preciza formatul de prezentare. OMFP nr. 94/2001, înlocuit de OMFP nr. 1752/2005 a adus
mai multe clarificări.23
În prezent, situaţia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaţiilor
financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr.

22
Ghid practic contabil – Unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a
CEE, parte componentă a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr.
3055/2009, accesat la http://codfiscal.net/mfp-ghid-practic-contabil-precizari-privind-aplicarea-omfp-30552009/
23
Popa, A.F. – Contabilitatea şi fiscalitatea, rezultatul întreprinderii, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2011, pag. 289.

13
3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directivele Europene şi cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Pornind de la informaţiile regăsite în Standardul Internaţional IAS 7, fluxurile de
trezorerie24 (denumite şi fluxuri de numerar sau cash-flow) sunt definite ca fiind totalitatea
intrărilor, respectiv ieşirilor de numerar şi echivalentelor de numerar. OMFP nr. 3055/2009 preia
această definiţie din standardele internaţionale, însă sub altă abordare, respectiv: situaţia
fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi
echivalentele de numerar, unde fluxurile de numerar reprezintă intrările sau ieşirile de numerar,
numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere, iar echivalentele de numerar
sunt investiţiile financiare pe termen scurt care prezintă un grad de lichiditate foarte ridicat.
În cadrul situaţiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcţionale a activităţilor
întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:25
– fluxuri provenite din activităţile de exploatare (operaţionale);
– fluxuri provenite din activităţi de investiţii;
– fluxuri provenite din activităţi de finanţare.
Potrivit OMFP nr. 3055/2009, fluxurile din activitatea de exploatare sunt considerate
principalele activităţi generatoare de venituri, care arată succesul sau insuccesul înregistrat de
aceste activităţi la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata
dividendelor şi realizarea de noi investiţii fără ca entitatea să fie nevoită a apela la surse externe
de finanţare.
Lichidităţile generate de această activitate sunt în general asociate cu contul de profit şi
pierdere. Cu toate acestea, cifra profitului net din contul de profit şi pierdere nu surprinde
întregul impact al deciziilor operaţionale asupra fluxurilor de trezorerie, întrucât profitul net se
obţine prin scăderea unor cheltuieli care nu implică numerar, cum ar fi amortizarea sau ajustările
de valoare.
Elementele precum facturile de încasat, stocurile şi facturile de plată, incluse în fondul
de rulment, sunt direct influenţate de deciziile operaţionale, iar schimbările în soldurile acestor
elemente vor afecta poziţia financiară a entitiăţii. Astfel, dacă soldul unui din acestea creşte,
rezultatul este o scădere a unui element component al capitalului de lucru, cel de lichidităţi. În
fiecare din aceste cazuri, contul de profit şi pierdere trebuie ajustat pentru a reflecta, în mod
corect, consecinţele activităţilor de exploatare asupra lichidităţii entitiăţii.

24
IAS 7 – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000, Bucureşti, Ed. Economică, 2000, pag. 7
25
Popa, A.F. – Contabilitatea şi fiscalitatea, rezultatul întreprinderii, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2011, pag. 290-291.

14
 Exemplele includ încasările de numerar rezultate din vânzarea bunurilor şi prestarea
serviciilor; încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; încasările şi plăţile în numerar ale unei
societăţi de asigurări pentru prime şi daune; plăţile în numerar sau restituirile de impozit pe
profit, cu excepţia cazului în care sunt identificate ca fiind specifice activităţii de investiţie şi
finanţare; încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de
plasament şi tranzacţionare.
Achiziţionarea sau vânzarea de active pe termen lung, precum şi de alte investiţii au
consecinţe asupra fluxului de trezorerie şi sunt aferente activităţilor de investiţii. Acestea se
prezintă separat deoarece ele reprezintă cheltuieli efectuate cu resurse menite să genereze
venituri şi fluxuri de trezorerie viitoare.
Pot fi enumerate aici plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi alte active
corporale şi necorporale; încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi alte active corporale şi
necorporale; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii; avansurile în
numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât instituţiile financiare); încasările
în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; plăţile şi
încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, cu excepţia
cazului în care sunt deţinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzacţiona.
A treia categorie de fluxuri, fluxurile generate de activitatea de finanţare, desemnează
rezultatul structurii şi valorii capitalurilor proprii şi ale datoriilor entităţii respective. Prezentarea
separată a acestor fluxuri este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare
de fluxuri de trezorerie din partea celor care finanţează entitatea.
Fac parte din această categorie veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni sau alte
instrumente de capital; plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau
răscumpăra acţiunile entitiăţii; încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă,
a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obliigaţiunilor, ipotecilor şi altor împrumuturi pe termen
scurt şi lung; rambursările în numerar a sumelor împrumutate; plăţile în numerar pentru
diminuarea obligaţiilor aferente operaţiunilor de leasing financiar.
Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte pe baza bilanţului şi a contului de profit şi
pierdere, prin preluarea datelor din acestea, însă se poate elabora şi cu ajutorul balanţei
mutaţiilor. Aceasta este un document de sinteză elaborat pe baza variaţiilor posturilor bilanţului
funcţional, care cuprinde totalitatea modificărilor contabile ale unui exerciţiu financiar.26

26
Focşan, E.I. – Tabloul fluxurilor de trezorerie: componentă a situaţiilor financiare, Revista Contabilitatea,
expertiza şi auditul afacerilor, nr. 4/2012, pag. 27.

15
 Conform OMFP nr. 3055/2009, raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de
exploatare se poate face în două modalităţi: metoda directă şi metoda indirectă.
Metoda directă prezintă principalele plăţi şi încasări brute în numerar provenite din
exploatare. Fluxurile nete de trezorerie din exploatare, din investiţii şi din finanţare se determină
prin diferenţa dintre încasările din vânzări, pe de o parte, şi plăţile pentru cumpărări, cheltuieli de
exploatare şi impozit pe profit, pe de altă parte.
Spre deosebire de aceasta, metoda indirectă se bazează pe corectarea rezultatului brut cu
efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări
în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu
fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări.27
Deşi ambele metode furnizează rezultate identice, atât IASB, cât şi FASB recomandă
utilizarea metodei directe, deoarece oferă mai multe informaţii despre entitate, despre abilitatea
acesteia de a genera suficiente disponibilităţi pentru plata datoriilor, realizarea de noi investiţii şi
remunerarea acţionarilor. Datorită metodei directe, utilizatorii situaţiei fluxurilor de trezorerie
pot stabili cauzele ce stau la baza diferenţei dintre rezultatul net şi fluxul de lichidităţi din
exploatare.
Aplicarea metodei directe are însă şi câteva neajunsuri: aplicarea mai dificilă, timpul mai
mare solicitat, informaţiile necesare aplicării metodei nu sunt obţinute în mod curent şi sunt
prezentate mai degrabă pe baza contabilităţii de casă, decât pe cea de angajamente, putând
sugera în mod eronat că fluxul net de trezorerie este la fel de bun, dacă nu mai bun decât profitul
net, ca măsură a performanţei. Metoda indirectă constituie o modalitate practică de prezentare a
diferenţelor dintre elementele de rezultat şi cele generatoare de numerar, putând fi uşor aplicată,
prin preluarea unor informaţii deja prezentate în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.
Cu toate neajunsurile sale, în contextul legislaţiei contabile româneşti, utilizarea metodei
directe îşi dovedeşte într-o mult mai mare măsură eficienţa. Cele mai semnificative argumente ar
fi:28
Aplicarea metodei indirecte implică existenţa bilanţului şi a contului de profit şi
pierdere, situaţii ce se întocmesc semestrial, ceea ce conduce la lipsa informaţiilor
necesare întocmirii lunare, la cererea conducerii sau a unui organ de
supraveghere, de exemplu, a situaţiei fluxurilor de trezorerie. Metoda directă

27
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în
MOF nr. 766 – 10.11.2009.
28
Popa, A.F. – Contabilitatea şi fiscalitatea, rezultatul întreprinderii, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2011, pag. 293.

16
 permite realizarea acestei situaţii ţinând seama numai de intrările şi ieşirile de
numerar realizate în desfăşurarea activităţii societăţii.
Metoda indirectă permite determinarea situaţiei fluxurilor de numerar pentru o
perioadă cuprinsă strict în intervalul la care se referă bilanţul şi contul de profit şi
pierdere. Utilizarea metodei directe permite determinarea fluxurilor de numerar
pentru orice interval dorit.
Pentru întocmirea unei situaţii a fluxurilor de numerar într-o altă monedă decât
cea în care se face contabilitatea, în condiţiile utilizării cursului de schimb de la
data efectuării tranzacţiei, singura în măsură să realizeze acest raport este metoda
directă. Metoda indirectă utilizează cursul de schimb de la data întocmirii
situaţiilor financiare.
Analizarea situaţiei fluxurilor de trezorerie începe cu o examinare a fluxurilor de
trezorerie din activităţile curente de exploatare, pentru a determina dacă acestea sunt pozitive sau
negative şi pentru a stabili diferenţa dintre rezultatul net şi fluxurile nete din exploatare.
Comparând aceste fluxuri cu plăţile de dividende din activitatea de finanţare se stabileşte dacă
aceste ieşiri sunt acoperite şi nu reprezintă un efort deosebit pentru entitate. Analiza activităţii de
investiţii determină dacă entitatea îşi extinde activitatea, situaţie în care trebuie stabilite direcţiile
de acţiune. În caz contrar, se urmăresc activităţile care se restrâng.
De la activitatea de investiţii atenţia se îndreaptă către cea de finanţare, pentru a evalua
modul în care entitatea dispune de mijloacele necesare expansiunii. În cazul în care entitatea nu
se extinde, se analizează modul în care se diminuează datoriile generate de finanţare. Nu în
ultimul rând este important să se evalueze impactul operaţiunilor de investiţii şi de finanţare
nemonetare.
Capitolul următor al lucrării surprinde prezentarea societăţii comerciale AEROSTAR
S.A., Bacău, precum şi o analiză a informaţiilor contabile publicate în documentele bilanţ,
respectiv cont de profit şi pierdere în vederea aprecierii poziţiei financiare şi a performanţelor
societăţii.

17
 CAP 2. PREZENTAREA SOCIETĂŢII AEROSTAR S.A. BACĂU

2.1 Repere privind constituirea şi obiectul de activitate al S.C. AEROSTAR S.A. Bacău
Industria aeronautică şi de apărare din România a cunoscut procese profunde de reaşezare
şi restructurare în raport cu evoluţiile specifice ale industriei de profil în plan internaţional şi
local. De-a lungul anilor, S.C. AEROSTAR S.A. Bacău a continuat să se poziţioneze ca o firmă
de vârf a industriei aeronautice şi de apărare româneşti.
AEROSTAR S.A. operează de 60 ani în domeniul industriei aeronautice şi de apărare.
Înfiinţată în anul 1953, compania a avut denumirile succesive de URA (Uzina de Reparaţii
Avioane), IRAv ( Întreprinderea de Reparaţii Avioane), IAv (Întreprinderea de Avioane). Din
anul 1991, AEROSTAR S.A. s-a constituit ca o societate pe acţiuni şi a urmat cursul unor
profunde schimbări la nivel organizatoric, managerial, al structurii de proprietate, la nivel
tehnologic şi al structurii de producţie. De la înfiinţare şi până în prezent, compania a cunoscut o
dezvoltare continuă devenind un centru tehnologic şi de know-how major atât pentru programe
din domeniul apărării, cât şi din domeniul aviaţiei civile. Potenţialul creativ şi tehnic al
salariaţilor, transmiterea culturii specifice de firmă de la o generaţie la alta au dus la valorificarea
tradiţiilor istorice ale aeronauticii româneşti şi au fost baza pentru dezvoltarea continuă a
societăţii.
Datele generale de identificare a companiei se regăsesc în tabelul următor:

Tabelul 2.1 – Date generale

Denumirea societăţii S.C. AEROSTAR S.A.
Anul înfiinţării 1953
Strada Condorilor Nr.9, Bacău,
Sediul social
România
Cod unic de înregistrare la Oficiul
950 531
Registrului Comerţului Bacău
Număr de ordine în Registrul
J04/1137/1991
Comerţului Bacău
Capital social subscris şi vărsat 29.284.132,50 lei
Piaţa reglementată pe care se
Bursa de Valori Bucureşti
tranzacţionează valorile mobiliare
(simbol ARS)
emise

S.C. AEROSTAR S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate
pe acţiuni de tip deschis.
În luna februarie 2013 s-au împlinit 13 ani de la semnarea contractului de privatizare al
societăţii AEROSTAR. Demersul ambiţios şi absolut necesar al restructurării proprietăţii,

18
început în anul 1999, finalizat prin semnarea acestui contract în anul 2000, a însemnat
simplificarea procesului de decizie care a adus avantaje majore afacerilor AEROSTAR,
acţionarilor şi clienţilor săi, atragerea unui important pachet de investiţii în tehnologii şi
echipamente moderne, în programul de mediu asumat de cumpărător, în programe şi produse
noi, care a asigurat dezvoltarea viitoare a companiei. Restructurarea proprietăţii a fost urmată de
restructurarea organizatorică, care a dus la creşterea eficienţei economice şi de restructurare a
forţei de muncă, al cărei progres cantitativ a fost urmat de procesul continuu de restructurare
calitativă, prin programe de recalificare, policalificare şi perfecţionare profesională.
S.C. AEROSTAR S.A. are un capital social de 37.483.689, 60 lei, în întregime subscris şi
vărsat de acţionari, împărţit în 117.136.530 acţiuni nominative, ordinare, cu o valoare nomnală
de 0,32 lei fiecare, emise în formă dematerializată şi evidenţiate prin înscriere în registrul
acţionarilor.29
Capitalul social la 31 decembrie 2012 şi 2011, precum şi principalii acţionari ai S.C.
AEROSTAR S.A. se prezintă astfel:

Tabelul 2.2 – Structura capitalului social pe principalii acţionari (mii lei)

31 decembrie 2012 31 decembrie 2011
Valoare Valoare
Număr Pondere Număr Pondere
nominală nominală
acţiuni (%) acţiuni (%)
(mii lei) (mii lei)
S.C. IAROM
83.271.380 26.647 71,0892 83.271.380 26.647 71,0892
S.A. Bucureşti
SIF MOLDOVA
14.647.020 4.687 12,5042 14.587.520 4.668 12,4534
Bacău
Alţi acţionari,
19.218.130 6.150 16,4066 19.277.630 6.169 16,4574
din care:
Persoane fizice 12.151.740 3.889 10,3740 12.357.740 3.955 10,5499
Persoane juridice 7.066.390 2.261 6,0326 6.919.890 2.214 5,9075
Total 117.136.530 37.484 100 117.136.530 37.484 100

Principalul acţionar al societăţii, S.C. IAROM S.A. Bucureşti, a deţinut aceeaşi pondere
majoritară de 71,0892% în capitalul social pe parcursul celor 2 ani. SIF MOLDOVA Bacău, ca
şi acţionar secund, a raportat o creştere uşoară de 0,051 a ponderii valorii nominale în anul 2012.
Deţinerea de capital social de către persoanele fizice a scăzut în 2012 cu 66 mii lei faţă de anul
2011; în schimb, valorea nominală a acţiunilor deţinute de persoane juridice a crescut cu 47 mii
lei.
Profitul de bază pe acţiune calculat în baza profitului atribuibil acţionarilor ordinari şi a
numărului de acţiuni ordinare în anul 2011 a fost de 0,11 lei pe acţiune, urmând ca în 2012

29
Actul constitutiv al S.C. AEROSTAR S.A. accesat la http://www.aerostar.ro/docs/ActConstitutiv2012.pdf

19
acesta să crească la valoarea de 0,12 lei pe acţiune. În ultimii trei ani, societatea a distribuit
dividende acţionarilor şi a consolidat o politică de dividend care asigură satisfacţia acţionarilor
dar şi resurse pentru dezvoltarea companiei.
Societatea nu a achiziţionat acţiuni proprii şi nu a emis obligaţiuni sau alte titluri de
creanţă pe parcursul anului 2012.
Domeniul principal de activitate al AEROSTAR S.A. este producţia, iar obiectul
principal de activitate este 3030- Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale.
Principalele linii de afaceri dezvoltate de AEROSTAR sunt:
Fabricaţia de produse aeronautice;
Mentenanţă avioane comerciale;
Sisteme aero şi terestre pentru apărare, producţie şi integrări.

Figura 2.1 – Distribuţia cifrei de afaceri pe principalele produse şi servicii-2012

În domeniul aviaţiei civile, compania şi-a consolidat poziţia ca furnizor de nivel superior
de aerostructuri şi ansambluri de aviaţie pentru lanţurile globale de furnizare. AEROSTAR este
subcontractor de trenuri de aterizare şi sisteme hidraulice, fiind furnizor autorizat pentru
producţia şi testarea acestora. Baza de mentenanţă AEROSTAR pentru avioane comerciale este
un centru regional de excelenţă pentru furnizarea de servicii de întreţinere de bază şi complexe
pentru avioane din familia AIRBUS 320, pentru aeronave de tip Boeing 737 de toate seriile şi
avioane BAE-146/RJ, ca şi pentru componente. AEROSTAR este autorizată de asemenea pentru
furnizarea de servicii specializate din gama controalelor nedistructive.
În domeniul apărării, AEROSTAR este furnizor de produse şi servicii din categoria
sistemelor defensive aero şi terestre pentru apărare. Compania furnizează servicii de reparaţii,
modernizări, modificări şi integrări de sisteme avansate pentru diverse platforme aeriene, precum
şi suportul logistic aferent. Societatea furnizează echipamente şi sisteme, precum şi integrări de

20
sisteme de identificare, comunicaţii şi control. Expertiza în domeniul sistemelor şi
echipamentelor IFF are o amprentă semnificativă în piaţa de profil.30
Societatea a înregistrat în anul 2012 vânzări de 196.913 mii lei cu 71% din vânzări la
export, cu o mare diversitate de clienţi şi zone geografice. Principalele pieţe unde s-au realizat
vânzările AEROSTAR în 2012 sunt:
 România 29,01%;
 Europa (exclusiv România) 50,86%;
 Alte pieţe externe 20,13%.
Pe parcursul anului 2012, societatea a achiziţionat bunuri şi servicii pentru activitatea de
producţie în valoare de 130.375 mii lei. Pieţele de pe care s-au făcut achiziţiile de bunuri sunt:
 România 57,27%;
 Uniunea Europeană 31,03%;
 Alte pieţe externe 11,70%.
Pe lângă mijloacele materiale şi băneşti cu care este dotată, această entitate economică
cuprinde şi un anumit număr de oameni ai muncii care sunt grupaţi şi fixaţi pe posturi, în diferite
compartimente funcţionale în care se desfăşoară activităţile necesare executării operaţiilor şi
lucrărilor care conduc la realizarea şi valorificarea producţiei, ceea ce se reflectă în structura
organizatorică a societăţii.
Conducerea societăţii este împărţită într-o conducere superioară şi o conducere
executivă. Conducerea superioară este formată din Adunarea Generală a Acţionarilor, secondată
de Consiliul de Administraţie şi echipa de manageri. Adunarea Generală a Acţionarilor este cea
care ia hotărâri şi aprobă acele acţiuni ale Consiliului de Administraţie şi care decide politica
economică, financiară şi comercială a societăţii.
Structura organizaţională a societăţii AEROSTAR este reprezentată schematic în
următoarea figură:

30
Raport anual 2012 al S.C. AEROSTAR S.A., accesat la http://www.aerostar.ro/raportari-periodice.php

21
 Figura 2.2 –Organigrama societăţii comerciale AEROSTAR S.A.

În cadrul AEROSTAR se observă relaţiile de ordonare şi subordonare între principalele

compartimente ale întreprinderii la cele două niveluri: strategic şi operaţional.
La nivel strategic, conducerea entităţii determină evoluţia pe termen lung şi
performanţele acesteia, asigurând formularea riguroasă, aplicarea corespunzătoare şi evaluarea
continuă a strategiei stabilite. Principalele compartimente care acţionează la acest nivel sunt:
financiar, marketing, informatizare, dezvoltare, calitate şi resurse umane.
La nivel operaţional se vizează atingerea obiectivelor şi ţintelor departamentale, la nivel
de proiect sau de echipă, obiective stabilite anterior de conducerea entităţii. Funcţia de execuţie
aparţine principalelor divizii ale AEROSTAR şi anume: divizia sisteme, divizia produse
speciale, divizia produse aeronautice, divizia tehnologică şi divizia logistică. Fiecare dintre
aceste compartimente are un rol bine definit de îndeplinit, performanţele societăţii depinzând de
execuţia corectă a strategiei stabilite.
Deşi în anul 2011 au fost condiţii vitrege pentru unele linii de afaceri din domeniul
apărării, compania nu a făcut disponibilizări. Din contră, numărul de salariaţi a crescut cu 15,
numărul efectiv de salariaţi la data de 31.12.2011 fiind de 1286, iar cel de salariaţi atraşi prin
agent de muncă temporară de 215.
La data de 31.12.2012 AEROSTAR avea un număr efectiv de 1376 salariaţi proprii şi
391 salariaţi atraşi prin agent de muncă temporară. Faţă de anul 2011, s-a înregistrat o creştere cu
22
90 de angajaţi a numărului efectiv de salariaţi proprii şi o creştere cu 176 de angajaţi a numărului
efectiv de salariaţi atraşi. În cadrul AEROSTAR, dezvoltarea Resursei Umane este o preocupare
majoră şi sunt elaborate planuri de dezvoltare a culturii organizaţionale şi de schimbare a
mentalităţilor în paralel cu integrarea personalului în programe de instruire şi perfecţionare
profesională continuă pentru creşterea performanţei profesionale şi adaptarea la cerinţele noi.

2.2 Aprecierea poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii comerciale AEROSTAR

S.A. Bacău
Compania AEROSTAR a întocmit şi publicat situaţiile financiare în conformitate cu
standardele de raportare financiară (IFRS) începând cu exerciţiul financiar încheiat la 31
decembrie 2012.
Prezentarea situaţiilor financiare individuale conform IFRS asigură: creşterea gradului de
transparenţă a raportărilor; facilitează realizarea de comparaţii între companii din acelaşi
domeniu de activitate; oferă un instrument de analiză.

2.2.1 Analiza informaţiilor contabile publicate în documentul bilanţ

În cele ce urmează ne propunem să sintetizăm informaţiile financiar-contabile preluate
din bilanţul societăţii AEROSTAR S.A. în perioada 2010-2012:

Tabelul 2.3 – Situaţia poziţiei financiare la S.C. AEROSTAR S.A.

Indicatori 2010 2011 2012
Imobilizări necorporale 481 585 1.777
Imobilizări corporale 77.620 82.544 118.335
Imobilizări financiare 186 212 183
Total active imobilizate 78.287 83.341 120.295
Stocuri 12.397 15.064 24.749
Creanţe 17.726 32.482 47.337
Numerar şi echivalente
39.617 37.716 48.080
de numerar
Total active circulante 69.740 85.262 120.166
Total active 148.027 168.603 240.461
Capitaluri proprii 111.111 110.586 128.061
Datorii pe termen lung 11.692 24.496 39.672
Datorii curente 25.224 33.521 72.727
Total datorii 36.916 58.017 112.400
Total capitaluri proprii
148.027 168.603 240.461
şi datorii

La o simplă observare a informaţiilor prezentate în tabelul de mai sus, constatăm că are

loc o creştere a activelor totale, a capitalurilor proprii şi a datoriilor din cadrul societăţii

23
AEROSTAR în intervalul precizat. În 2010, valoarea patrimoniului este de 148.027 mii lei,
urmând ca în 2011 aceasta să crească cu 20.576 mii lei, respectiv 13,90%. Anul 2012 aduce o
nouă creştere a elementelor de activ, capitaluri proprii şi datorii, o creştere destul de
semnificativă de 71.858 mii lei, respectiv 42,62%.
În totalul activelor imobilizate, ponderea cea mai mare este deţinută de imobilizările
corporale întrucât pentru a-şi desfăşura activităţile aferente obiectului de activitate, AEROSTAR
are nevoie de cât mai multe elemente de active corporale. Valoarea imobilizărilor corporale
urmează un trend crescător în perioada 2010-2012. Din notele explicative la situaţiile financiare,
rezultă că majorarea de 4.924 mii lei în 2011 este datorată intrărilor de imobilizări corporale în
curs de execuţie, iar cea din 2012 de 35.791 mii lei, respectiv 43,35% rezultă în urma intrărilor
de construcţii şi instalaţii tehnice şi maşini.
Imobilizările necorporale cresc şi acestea de la un an la altul. Astfel, în 2011 faţă de 2010,
valoarea acestora creşte cu 104 mii lei (21,62% în mărime relativă), iar în 2012 faţă de 2011,
valoarea lor se triplează datorită intrărilor de noi licenţe în cadrul societăţii.
Imobilizările financiare ale S.C. AEROSTAR S.A. cresc la nivelul anului 2011 cu un
procent de 13,97% (26 mii lei), urmând ca la nivelul anului 2012, valoarea acestora să scadă cu
aproximativ acelaşi procent de 13,67% (29 mii lei).
Rata activelor circulante31 calculată ca şi raport procentual între activele circulante şi
activele totale ale societăţii AEROSTAR arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter
ciclic în total patrimoniu; pe parcursul celor trei ani supuşi analizei, nivelul ratei activelor
circulante depăşeşte nivelul minim de cel puţin 40% din totalul activelor: 47,11% (în 2010),
50,56% (în 2011) şi 49,97% (în 2012).
La nivelul anului 2012, atât creanţele cât şi numerarul şi echivalentele de numerar deţin
ponderi asemănătoare în totalul activelor circulante, şi anume 39,39% în cazul creanţelor,
respectiv 40,01% în cazul numerarului şi echivalentelor de numerar; ponderea stocurilor de 21%
indică o situaţie considerată normală deoarece acestea sunt cu mult sub limita de 50% din totalul
activelor circulante.
Evoluţia stocurilor şi a creanţelor are un trend crescător de la un an la altul. Dacă în 2011
nivelul stocurilor s-a mărit doar cu 2.667 mii lei (21,51% în mărime procentuală), în 2012
asistăm la o creştere accentuată cu 9.685 mii lei (64,29% în mărime procentuală) care, conform
informaţiilor din notele explicative, a rezultat în principal în urma creşterii stocurilor de produse
în curs de execuţie. Majorarea creanţelor se realizează într-un procentaj semnificativ de 83,24%

31
Suciu, Gh. – Analiză economico-financiară, Ed. Infomarket, Braşov, 2009, pag. 127.

24
în 2011, urmând ca la nivelul anului 2012, această majorare să se realizeze într-o proporţie mai
scăzută de 45,73%.
În ceea ce priveşte numerarul şi echivalentele de numerar, AEROSTAR înregistrează o
scădere relativ uşoară de 1.901 mii lei, respectiv 4,79% la nivelul anului 2011, urmând ca în
2012 să cunoască o creştere de 10.364 mii lei, respectiv 27,47%. Ponderea numerarului şi a
echivalentelor de numerar în total active este de aproximativ 20%, reflectând o situaţie
favorabilă în termeni de echilibru financiar.
Capitalurile proprii prezintă o diminuare uşoară de 525 mii lei (0,47%) în 2011, urmată
de o majorare cu 17.475 mii lei (15,80%) în 2012. Rata autonomiei globale32 calculată ca şi
pondere a capitalurilor proprii în total active arată cât din patrimoniul societăţii AEROSTAR este
finanţat din resursele proprii. Constatăm astfel un trend descrescător al acestei rate : 75,06% în
2010, 65,58% în 2011 şi 53,25% în 2012; în ciuda acestei descreşteri, societatea se poziţionează
într-o situaţie de normalitate întrucât nivelurile ratei autonomiei globale depăşesc limita de 33%.
Descreşterea capitalurilor proprii presupune o creştere a datoriilor totale care arată
măsura în care sursele împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea ratelor de
îndatorare globală pe cei trei ani se prezintă astfel: 24,94% în 2010, 34,42% în 2011 şi 46,75% în
2012. Putem observa că deşi datoriile au o evoluţie crescătoare, S.C. AEROSTAR S.A. nu
depăşeşte valoarea maximă admisibilă de 66% a acestui indicator.

2.2.2 Analiza informaţiilor contabile publicate în documentul contul de profit şi

pierdere
În cele ce urmează ne propunem să sintetizăm informaţiile financiar-contabile preluate
din contul de profit şi pierdere al S.C. AEROSTAR S.A. în perioada 2010-2012 şi să prezentăm
evoluţia principalilor săi indicatori:

32
Suciu, Gh. – Analiză economico-financiară, Ed. Infomarket, Braşov, 2009, pag. 128.

25
 Tabelul 2.4 – Situaţia veniturilor şi cheltuielilor la S.C. AEROSTAR S.A.
Indicatori 2010 2011 2012
Cifra de afaceri netă 156.289 156.382 196.913
Venituri din exploatare 163.693 161.543 207.477
Cheltuieli din exploatare 148.835 146.052 191.269
Rezultat din exploatare-profit 14.858 15.491 16.207
Venituri financiare 7.698 7.557 11.744
Cheltuieli financiare 6.150 5.012 9.385
Rezultat financiar-profit 1.548 2.546 2.359
Venituri totale 171.391 169.100 219.221
Cheltuieli totale 154.985 151.064 200.654
Profit înainte de impozitare 16.406 18.037 18.566
Impozit pe profit curent şi
5.024 5.589 3.498
amânat
Profit net al exerciţiului
11.382 12.448 15.068
financiar
Rezultatul pe acţiune de bază 0,11 0,11 0,12

Contul de profit şi pierdere sau situaţia rezultatului global după adoptarea IFRS
sintetizează ansamblul fluxurilor generatoare de venituri şi cheltuieli, arătând cum s-a ajuns de la
starea patrimonială iniţială la cea finală, reflectate în situaţia poziţiei financiare de la începutul şi
sfârşitul exerciţiului financiar.
Cifra de afaceri netă are o evoluţie relativ constantă în primii doi ani supuşi analizei, apoi
crescătoare în anul 2012. Astfel, creşterea este una uşoară în anul 2011 faţă de 2010 de 93 mii
lei, respectiv 0,06% în mărime procentuală. În schimb, la nivelul anului 2012, cifra de afaceri
netă creşte puternic cu 25,91%, respectiv 40.531 mii lei în mărime absolută.
Ponderea veniturilor din exploatare în total venituri este majoritară datorită domeniului de
activitate al S.C. AEROSTAR S.A. Această pondere este relativ constantă: 95,50% în 2010,
95,53% în 2011 şi 94,64% în 2012. Din punct de vedere al evoluţiei de la an la an, putem
observa o scădere de 1,31% în 2011 faţă de 2010, urmată de o creştere importantă de 28,43% în
2012 faţă de 2011.
La polul opus, cheltuielile din activitatea de exploatare păstrează o pondere în cheltuieli
totale majoritară şi relativ constantă, exact ca şi in cazul veniturilor din exploatare: 96,03% în
2010, 96,68% în 2011, respectiv 95,32% în 2012. Trendul evoluţiei de la an la an al cheltuielilor
din exploatare este similar celui al veniturilor corespondente: o uşoară diminuare a cheltuielilor
cu 1,18% în 2011, urmată de o majorare semnificativă a acestora cu 30,95% în 2012. Analizând
comparativ veniturile şi cheltuielile din exploatare putem constata că acestea au avut evoluţii
asemănătoare. O creştere sau o scădere de venituri a fost îndeaproape urmată de o creştere sau o
scădere de cheltuieli sugerând astfel normalitatea procesului de producţie al societăţii.

26
 Valoarea rezultatului din exploatare este pozitivă pe parcursul celor trei ani analizaţi.
Acest rezultat caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare al societăţii
AEROSTAR: 14.858 mii lei în 2010, 15.491 mii lei în 2011 şi 16.207 mii lei în 2012. Trendul
evoluţiei rezultatului din exploatare este crescător de la an la an, cunoscând o creştere de 4,26%
în 2010, respectiv 633 mi lei în mărime absolută, apoi o creştere de 4,62% în 2012, respectiv 716
mii lei.
Veniturile şi cheltuielile financiare au o evoluţie similară în perioada 2010-2012. Dacă în
2011 veniturile financiare scad cu 1,83%, iar cheltuielile financiare cu 18,50%, în anul 2012
veniturile financiare cresc cu 55,40%, iar cheltuielile financiare cu 87,25%.
Rezultatul financiar, ca şi cel din exploatare, reprezintă profit pentru AEROSTAR. În
2010, societatea înregistrează un profit financiar de 1.548 mii lei, urmând ca în 2011 acesta să
ajungă la valoarea de 2.546 mii lei, având o creştere semnificativă cu 64,47%. Majorarea
cheltuielilor financiare în 2012 într-o proporţie mai mare decât cea a veniturilor financiare a
condus la scăderea profitului financiar cu 7,34% faţă de anul precedent.
Rezultatul brut al exerciţiului parcurge un traseu ascendent din punct de vedere valoric
pornind de la suma de 16.406 mii lei în 2010, cunoscând o creştere cu 1.631 mii lei în 2011 şi
ajungând în 2012 la suma de 18.566 mii lei, cu 529 mii lei mai mare decât în 2011.
Impozitul pe profit curent şi amânat înregistrat de S.C. AEROSTAR S.A. în 2010 a fost
de 5.024 mii lei. Anul 2011 aduce o majorare a acestuia cu 565 mii lei, respectiv 11,24% în
mărime procentuală. În 2012, impozitul pe profit cunoaşte o diminuare consistentă cu 37,41%,
respectiv 2.091 mii lei în mărime absolută.
Analizând valoarea profitului net ale exerciţiilor financiare 2010-2012 putem concluziona
faptul că AEROSTAR este performantă, înregistrând profit pe întreaga perioadă analizată. În
plus, se observă tendinţa de creşteri consecutive ale acestui profit de la un an la altul: cu 9,36%
în 2011 şi 21,04% în 2012. Nivelul de performanţă ridicat al companiei este întărit şi prin
calculul profitului de bază pe acţiune, care în 2010 şi 2011 a avut valoarea de 0,11 lei, iar în
2012 a crescut la 0,12 lei pe acţiune.
În următorul capitol al acestei lucrări vom prezenta studiul de caz privind modul de
întocmire şi analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău.

27
 CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI ANALIZA
SITUAŢIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE LA
S.C. AEROSTAR S.A. BACĂU

3.1 Consideraţii privind organizarea contabilităţii de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A.

Bacău
La 31 decembrie 2012, situaţiile financiare întocmite de S.C. AEROSTAR S.A cuprind:
- Situaţia poziţiei financiare,
- Situaţia rezultatului global;
- Situaţia modificărilor capitalului propriu;
- Situaţia fluxurilor de trezorerie;
- Note la situaţiile financiare individuale.
Situaţiile financiare individuale se întocmesc de către societate în conformitate cu
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană. Situaţiile
financiare au fost autorizate pentru emitere de către Consiliul de administraţie la data de
21.03.2013.
Aceste situaţii financiare reprezintă primele situaţii financiare ale societăţii AEROSTAR
întocmite în conformitate cu cerinţele IFRS. Data tranziţiei la Standardele Internaţionale de
Raportare Financiară a fost 01.01.2011, prin urmare societatea a prezentat informaţii
comparative la 31 decembrie 2012 şi 31 decembrie 2011.
În anii de dinainte de trecerea la IFRS, S.C. AEROSTAR şi-a întocmit şi prezentat
situaţiile financiare anuale consolidate, şi implicit situaţia fluxurilor de trezorerie în conformitate
cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene,
aprobate prin OMFP nr. 3055/2009.33
Potrivit acestui ordin, societatea AEROSTAR a fost obligată să întocmească situaţia
fluxurilor de trezorerie ca şi componentă a situaţiilor financiare anuale dezvoltate întrucât
valorile sale mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, şi anume Bursa de
Valori Bucureşti încă din anul 1998. Această condiţie fiind îndeplinită, nu mai este necesară
luarea în calcul a condiţiei de depăşire a limitelor a două din cele trei criterii de mărime
prevăzute de reglementări.

33
Raport anual 2012 al S.C. AEROSTAR S.A., accesat la http://www.aerostar.ro/raportari-periodice.php

28
 Contabilitatea societăţii este ţinută în lei. Situaţiile financiare anuale în baza IFRS s-au
întocmit prin retratarea şi ajustarea informaţiilor din contabilitatea organizată în baza
reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 3055/2009 pentru a obţine situaţiile financiare
individuale conforme, în toate aspectele semnificative, cu Standardele Internaţionale de raportare
financiară adoptate de Uniunea Europeană. Au fost exceptate cazurile în care derogările sau
excepţiile permit sau prevăd altfel.
Pe parcursul întregii perioade analizate (2010-2012), S.C. AEROSTAR S.A. a întocmit
situaţia fluxurilor de trezorerie utilizând metoda directă, inclusiv pentru fluxurile din exploatare,
luând astfel în considerare recomandarea IAS 7 în prezentarea fluxurilor de numerar din
exploatare. Prin această metodă directă societatea a prezentat separat principalele clase de
încasări şi plăţi brute în numerar, nu doar rezultatul lor. Această modalitate de prezentare oferă
informaţii utile pentru elaborarea previziunilor deoarece evidenţiază fiecare element în parte, de
exemplu: încasări de la clienţi, plăţi către furnizori şi angajaţi, dividende încasate sau dividende
plătite, încasări din vânzarea de imobilizări corporale sau plăţi pentru achiziţionarea de imobiliări
corporale şi necorporale, încasări din imobilizări financiare etc. În cazul în care AEROSTAR ar
fi ales metoda indirectă ca variantă de exprimare a fluxurilor de trezorerie din exploatare, acest
lucru ar fi însemnat ascunderea elementelor componente ale fluxului de numerar net, obţinut ca
diferenţă între încasările şi plăţile perioadei, ceea ce nu ar fi permis efectuarea unor previziuni
analitice, ci cel mult estimarea globală a acestuia. Însă această metodă sintetică de previziune
este mai puţin apreciată de utilizatorii de informaţii financiar-contabile.
În cadrul desfăşurării activităţii societăţii AEROSTAR este pusă în evidenţă o mare
varietate de încasări şi plăţi în cadrul fiecărei luni; însă un element foarte important pentru
analiza trezoreriei este frecvenţa cu care se derulează, dar şi dimensiunile acestora. Unele
încasări şi mai ales plăţi au dimensiuni relativ constante sau mărimi ce pot fi stabilite cu uşurinţă;
la fel cum unele au termene determinate ca fiind fixe, ori altele au caracter variabil, cu termene
aleatorii determinate de unele evenimente care s-au produs deja. În acest context al diversităţii
intrărilor şi ieşirilor, fluxurile acestora pot prezenta o frecvenţă mare ori pot avea loc la intervale
de timp mai lungi.
Fluxurile intrărilor şi ieşirilor, deşi prezintă o mare varietate, pot fi sistematizate în două
grupe relativ omogene, fiecărei grupe urmând să i se aplice o politică de gestiune diferită:34
Fluxuri de valori relativ constante şi la termene fixe;

34
Cunoştinţe economice de specialitate. Specializarea Finanţe şi bănci, Craiova, 2011 accesat pe
http://feaa.ucv.ro/cm/images/stories/docs/Licenta2012/Manual%20Licenta%20Finante%20Banci%202012%20-
%20bun.pdf

29
 Fluxuri de valori variabile şi la termene aleatorii.
În cadrul AEROSTAR, din prima categorie fac parte ca fluxuri de ieşire: plata
cheltuielilor cu angajaţii (salarii, contribuţia la asigurările sociale, contribuţia pentru şomaj,
contribuţia la asigurările sociale de sănătate), plata unor impozite şi taxe (impozitul pe profit,
impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa de mediu), leasingul financiar, iar ca fluxuri de
intrare: sumele provenite din dobânzi la depozite, încasări de creanţe comerciale conform
contractelor mai mari de 6 luni.
În cea de-a doua categorie, se cuprind fluxurile monetare provenite din încasări din
vânzarea producţiei şi prestarea de servicii de către AEROSTAR sau plăţi pentru aprovizionările
de la furnizori. Acestea au o frecvenţă mare, iar nivelul sumelor este diferit după cum
aprovizionările sau livrările sunt ritmice sau nu. În ceea ce priveşte momentul realizării fluxului
monetar acesta poate fi apreciat cu mai mare sau mai mică exactitate ţinând cont de durata
circuitului bancar şi de modul de efectuare al plăţii: imediat sau amânat în cazul în care
societatea acordă credit comercial clienţilor prin intermediul titlurilor de credit sau primeşte
credit comercial de la furnizori.
La societatea comercială AEROSTAR încasările sunt asigurate, în proporţie de
aproximativ 29%, din livrările şi prestările de servicii de către clienţii din România, 51% de către
clienţii din Europa şi 20% de către clienţii de pe alte pieţe. Societatea are încheiate contracte
comerciale, în care sunt prevăzute condiţiile şi termenele de plată pentru produsele livrate şi
serviciile prestate, acestea având importante influenţe asupra trezoreriei întreprinderii.
Contractele comerciale încheiate de către S.C. AEROSTAR S.A. cu clienţii săi, în funcţie
de condiţiile de plată, sunt clasificate astfel: contracte cu plată imediată, plata la livrare, contracte
cu plata eşalonată şi contracte cu plata în avans. Contractele comerciale care au prevăzută
condiţia de plată imediată presupun existenţa banilor în contul societăţii în momentul în care s-a
realizat livrarea produselor. În cazul contractelor care prevăd plata produselor la livrare, se
doreşte ca în momentul livrării produselor clientul să depună banii în contul societăţii (de regulă
banii sunt primiţi de către societate după 2-3 zile din momentul livrării).
Modul de derulare al încasărilor trebuie studiat în corelaţie cu plăţile. Se impune a fi
analizată legătura încasărilor cu plăţile atât sub aspectul mărimii lor, cât şi al modului cum
fiecare dintre ele se derulează în cursul unei perioade, respectiv cum sunt sincronizate, ca o
condiţie de bază a realizării echilibrului financiar.
Modalitatea de plată, ca şi în cazul încasărilor, este un criteriu important în funcţie de
care plăţile către furnizori sunt clasificate în două subgrupe: plăţi pe credit, cu precizarea
termenului de decontare şi plăţi imediate.

30
 Pe parcursul anului 2012, societatea a achiziţionat bunuri şi servicii pentru activitatea de
producţie în valoare de 130.375 mii lei. Pieţele de pe care s-au făcut achiziţiile de bunuri sunt:
România 57%, Uniunea Europeană 31%, alte pieţe externe 12%. Dintre aceşti furnizori,
aproximativ 48% au prevăzut condiţia plăţii imediate, iar restul de 52% reprezintă furnizori cu
plata facturilor pe credit, termenul de plată fiind diferit. Remunerarea forţei de muncă la
AEROSTAR se realizează o singură data, la 20 de zile după încheierea lunii, societatea
beneficiind astfel, lunar, de un credit - furnizor de 20 de zile din partea personalului angajat.
Documentul utilizat pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar
efectuate prin casieria societăţii AEROSTAR este Registrul de casă. Pe baza acestuia se
stabileşte soldul de casă la sfârşitul fiecărei zile. Înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în
registrul de casă se face pe baza documentelor justificative, care în principal sunt următoarele:
dispoziţie de plată-încasare către casierie, chitanţă, bon de comandă-chitanţă, factura, cec de
numerar, borderou de achiziţie, statul de salarii, lista de avans chenzinal, foaie de vărsământ.35
Dispoziţia de plată-încasare către casierie este documentul prin care compartimenul
financiar-contabil al societăţii dă dispoziţie casieriei fie să plătească, fie să încaseze în numerar
anumite sume potrivit dispozţiilor legale.
Chitanţa serveşte ca document justificativ pentru încasarea unei sume în numerar în
casieria societăţii. Ca o variantă a chitanţei este chitanţa pentru operaţii în valută.
Bonul de comandă-chitanţă este un formular ce serveşte ca document pentru contractarea
serviciilor, confirmarea primirii şi evaluarea obiectului de executat sau de reparat, încasarea
sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate şi a materialelor consumate.
Factura este un document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de plată a produselor
şi mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau a serviciilor prestate.
Cecul de numerar este un document de dispoziţie prin care S.C. AEROSTAR S.A. dă
dispoziţie băncii să plătească delegatului o sumă de bani.
Borderoul de achiziţie serveşte ca document de înregistrare în gestiune a produselor
cumpărate, document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate,
document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achiziţii sau pentru
decontarea sumelor plătite pentru achiziţii.

35
Lazăr, A. – Contabilitatea trezoreriei întreprinderii. Situaţia fluxurilor de trezorerie, accesat pe
http://www.ronduldesibiu.ro/afaceri-economie/contabilitatea-trezoreriei-intreprinderii-situatia-fluxurilor-de-
trezorerie-v/

31
 Statul de salarii serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite
salariaţilor precum şi al contribuţiei privind protecţia socială şi a altor datorii şi ca document
justificativ de înregistrare în contabilitate.
Lista de avans chenzinal serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti
cuvenite salaraţilor ca avansuri chenzinale, document pentru reţinerea prin statele de salarii a
avansurilor chenzinale plătite şi ca document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
Foaia de vărsământ este un formular tipizat cu regim special, cu ajutorul căruia se depun
sume în contul disponibil la bancă.
În cazul încasării sau plăţii prin echivalente de numerar există un decalaj între momentul
iniţierii şi cel al finalizării decontării, care se face, de regulă, prin intermediul băncilor. Plăţile
prin echivalente de numerar utilizează instrumente şi mijloace de plată emise pe suport de hârtie,
magnetic sau electronic.
Încasările şi plăţile fără numerar se înregistrează în extrase de cont, pe baza documentelor
care reflectă operaţiile efectuate prin conturile bancare. Extrasul de cont este emis de către bancă
şi cuprinde: data emiterii, numărul documentelor justificative, soldul precedent, încasările,
plăţile, soldul final.
Principalele instrumente de plată fără numerar sunt: cecul, ordinul de plată, biletul la
ordin şi cambia.
Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să
plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.
Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată dată de emitentul unei instituţii de credit
receptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată în
vederea stingerii unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă între ordonator şi
beneficiar.
Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană (emitent) se angajează să plătească
unei alte persoane (beneficiar), la ordinul acesteia, o sumă de bani, la un anumit termen.
Cambia reprezintă un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin unei alte persoane
(tras) de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei a treia persoane (beneficiar).
La sfârşitul perioadei de raportare, numerarul şi echivalentul de numerar exprimat în lei
din cadrul AEROSTAR constau în:

32
 Tabelul 3.1 – Numerarului şi echivalentelor de numerar la S.C. AEROSTAR S.A.
2012 2011
(mii lei) (mii lei)
Numerar 359 411
Depozite bancare 47.626 37.114
CEC-uri de încasat 24 29
Depozite colaterale 71 163
Numerar şi echivalente de numerar 48.080 37.716

Echivalentele de numerar reprezintă:

Depozite bancare cu un grad de lichiditate ridicat, cu scadenţe mai mici de trei
luni;
Cec-uri depuse la bănci spre încasare;
Depozite colaterale constituite, conform prevederilor legale, la DJAOV Bacău în
vederea garantării achitării obligaţiilor vamale curente (taxe vamale şi TVA).
Din tabelul 3.1 rezultă că valoarea depozitelor bancare a crescut cu 10.512 mii lei în 2012
faţă de 2011, respectiv cu 28,32% în mărime relativă. Numerarul din casieria societăţii a scăzut
cu 52 mii lei (12,65%). Cele mai multe operaţiuni de trezorerie au loc prin intermediul băncilor,
de aceea depozitele bancare, ca şi element al numerarului şi echivalentelor de numerar, deţin
ponderea cea mai mare: 98,40% în anul 2011, respectiv 99,05% în 2012.

3.2 Întocmirea şi analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie de trezorerie la S.C. AEROSTAR

S.A. Bacău

3.2.1 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie aplicând metoda directă

În cele ce urmează vom prezenta metodologia întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie
aplicând metoda directă de determinare a fluxurilor de trezorerie din exploatare, de investiţii şi
de finanţare. Sursa de date necesare întocmirii o reprezintă balanţa de verificare a societăţii
(BV), bilanţul (B) şi contul de profit şi pierdere (CPP).
Fiind un document de sinteză dinamic, contul de profit şi pierdere reflectă în mod direct
fluxurile potenţiale de încasări şi plăţi. Spre deosebire de contul de profit şi pierdere, bilanţul este
un document de sinteză static, reflectând existenţele la un moment dat ale activelor şi datoriilor,
precum şi capitalurile acumulate de la şi pentru acţionari. Acestea din urmă figurează în situaţia
fluxurilor de trezorerie sub forma rezultatului exerciţiului şi a sumelor primite de la acţionari în
cursul perioadei. Pentru că bilanţul este un document static, trebuie ca existenţele elementelor

33
surprinse la sfârşitul exerciţiului să fie transformate în fluxuri prin calculul variaţiilor
exerciţiului.
Situaţia fluxurilor de trezorerie este un alt mod de a prezenta aceleaşi tranzacţii reflectate
în bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Ca un supliment de informaţii, se mai poate apela la
situaţia modificării capitalurilor proprii sau a notelor la situaţiile financiare (N). De asemenea se
pot utiliza rulajele debitoare (RD) sau creditoare (RC), precum şi soldurile iniţiale (SI) sau finale
(SF) ale conturilor preluate din balanţa de verificare a societăţii, conturi cu influenţă asupra
fluxurilor de trezorerie. Schema de construcţie a situaţiei fluxurilor de trezorerie prin metoda
directă este următoarea:36
A. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Încasări de la clienţi
[(RC ct 701 la 708 + 7411 din BV) – (SFD – SID ct 4092 + 411 la 418 din BV)]
sau [(Rd 1 din CPP) – (Rd 21 col 2 – col 1 din B)]
(+) Alte încasări legate de exploatare
[(± SFC/SFD ct 711 sau Rd 2 din CPP) + (RC ct 721 + 722 + 7417 + 754 + 7581+
+ 7582 + 7588 din BV) – (SFD – SID pt ct 425 + 4282 + 4382 + 4424 + 4428 +
+ 461 din BV) – (SFD – SID din ct 471 + 473 din BV)]
(-) Plăţi către furnizorii de bunuri/servicii
[(RD ct 601 la 628) – (RC ct 7412 + 7413 + 7416 din BV) + (SFD – SID pt ct 301
la 303 ± 308 + 331 + 332 + 341 la 346 ± 351 la 358 + 361 ± 368 + 371 ± 378 +
381 ± 388 + 4091) – (SFC – SIC pt ct 401 + 403 + 408 + 419 din BV)]
sau [(Rd 5 col 2 + Rd 8.1 col 2 din CPP) + (Rd 17 la 20 col 2 – col 1 din B) + (SFC –
SIC ct 391 la 398 din BV) – (Rd 31 + 32 + 33 + 39 + 40 + 41 col 2 – col 1 din B)]
(-) Plăţi sub forma salariilor şi a altor cheltuieli sociale
[(Rd ct 641 + 645 – RC ct 7414 + 7415 din BV)] sau (Rd 6 col 2 din CPP) –
(SFC- SIC ct 421, 423, 424, 426, 427, 4281, 431, 437, 4381 din BV)
(-) Plăţi privind impozite, taxe aparţinând exploatării
(RD ct 635 din BV saz Rd 8.2 col 2 din CPP) – (SFC – SIC ct 446)
(-) Plăţi pentru alte nevoi de exploatare
(RD ct 654 + 6581 + 6582 + 6588 + 698 din BV) – (SFC – SIC ct 4423 + 4428 +
+ 444 + 446 + 447 din BV) – (SFC – SIC ct 472, 473 din BV)
(=) Numerar generat de exploatare

36
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 7 - Situaţiile fluxurilor de numerar, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004, pag.
185-189.

34
(-) Impozit pe profit plătit
SIC – SFC ct 4411 + RD ct 6911 din BV = RC ct 4411
(+) Încasări privind venituri extraordinare legate de exploatare
analitice ale ct 771
(-) Plăţi privind cheltuieli extraordinare legate de exploatare
analitice ale ct 671
(=) Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
B. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
(+) Încasări din vânzarea de imobilizări
RC ct 7583 + 7641 din BV
(-) Plăţi privind achiziţia de imobilizări
din Nota 1, dacă la societate se elimină viramentele între posturi sau alte operaţii
negeneratoare de numerar
sau (Rd 1 la 16 col 2 – col 1 din B) + RD ct 6811 din BV, după ce s-au eliminat
diferenţele din reevaluare pe care le conţin.
(+) Dividende încasate
SID – SFD ct 461/analitic distinct + RC ct 761
(+) Dobânzi încasate
SID – SFD ct 2672, 2674, 2676, 2679, 4518/analitic distinct, 4528/analitic
distinct, 5088, 5187 + RC ct 763, 766 din BV
(±) Alte cheltuieli şi venituri financiare legate de operaţii de investiţii
ct posibile: 663, 6642, 762, 7642 din BV
(±) Alte cheltuieli şi venituri extraordinare legate de operaţii de investiţii
analitice ale ct 671, 771
(-) Variaţia creanţelor şi a cheltuielilor în avans legate de operaţiile de investiţii
SFC – SIC ct 4511/analitic distinct, 4581
(-) Variaţia datoriilor şi a veniturilor în avans legate de operaţiile de investiţii
SFC – SIC ct 404, 405, 4582
(=) Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
C. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
(+) Încasări din majorarea capitalului social, primelor legate de capital, subvenţiilor
pentru investiţii
[RC ct 1012 + 1015 + 1016 + 104 (cu excepţia operaţiilor de transfer între
capitaluri proprii)] + (SFC – SIC ct 131 + RC ct 7584) din BV

35
 (+) Încasări din împrumuturi
RC ct 161 la 167 + RD ct 169 + RC ct 5191 la 5197 din BV, cu excepţia
operaţiilor de transfer către capitalurile proprii sau alte operaţii nonnumerar
(-) Plăţi privind reducerea capitalului social
RD ct 1012 + 1015 + 1016 din BV, cu excepţia operaţiilor de transfer între
capitalurile proprii
(-) Plăţi privind rambursarea împrumuturilor
RD ct 161 la 167 + 5191 la 5197 din BV, cu excepţia operaţiilor de transfer către
capitalurile proprii sau alte operaţii nonnumerar
(-) Dividende plătite
SIC – SFC ct 457 + RC ct 457 = RD ct 457 din BV
(-) Dobânzi plătite
SIC – SFC ct 168, 4518, 4558, 5186, 5198 + RD ct 666 din BV
(±) Alte cheltuieli şi venituri financiare legate de operaţii de finanţare
ct posibile: 667, 668, 767, 768 din BV
(±) Alte cheltuieli şi venituri extraordinare legate de operaţii de finanţare
Analitice ale conturilor 671, 771
(-) Variaţia creanţelor şi a cheltuielilor în avans legate de operaţiile de finanţare
SFD – SID ct 456, 481, 482
(+) Variaţia datoriilor şi a veniturilor în avans legate de operaţiile de finanţare
SFC – SIC ct 4511/analitic distinct, 4551, 456, 481, 482
(=) Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
D. Creşterea/scăderea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C)
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei
(SID ct 501 la 508) + (511 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) din BV
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei
(SFD ct 501 la 508) + (511 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) din BV
Pentru a exprima concret şi cât mai succint schema construcţiei situaţiei fluxurilor de
trezorerie prin metoda directă, denumirile conturilor utilizate au fost eliminate, acestea putând fi
consultate în orice plan general de conturi.
Urmând indicaţiile detaliate în schema de mai sus, vom întocmi situaţia fluxurilor de
trezorerie aplicând metoda directă la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău pe o perioadă de doi ani
(2011 şi 2012).

36
 Tabelul 3.2 – Situaţia fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. – metoda directă
Exerciţiul financiar
Denumirea elementului 2011 2012
(mii lei) (mii lei)
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE EXPLOATARE:
Încasări din activităţi de exploatare: 159.799 228.512
o Încasări de la clienţi 158.364 221.115
o Restituiri taxe şi impozite de la Bugetul Statului 1.435 7.397
Plăţi pentru activităţi de exploatare: 140.385 192.383
o Plăţi către furnizori şi angajaţi 110.529 158.817
o Plăţi taxe şi impozite la Bugetul Statului 23.926 26.768
o Impozit pe profit plătit 5.930 6.798
Numerar net din activităţi de exploatare (1) 19.414 36.129
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE INVESTIŢII:
Încasări din activităţi de investiţii: 4.349 2.131
o Încasări din fonduri nerambursabile 1.725 -
o Dobânzi încasate 2.217 1.897
o Dividende încasate 33 23
o Încasări din vînzarea de imobilizări corporale 158 19
o Rate încasate din împrumuturi acordate
216 192
intragrup
Plăţi din activităţi de investiţii: 17.538 19.409
o Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni şi alte
4 -
titluri
o Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări
17.134 19.409
corporale şi necorporale
o Împrumuturi acordate intragrup 400 -
Numerar net utilizat în activităţi de investiţii (2) -13.191 -17.276
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE FINANŢARE:
Încasări din activităţi de finanţare: 0 0
Plăţi din activităţi de finanţare: 8.123 8.490
o Dividende plătite 8.123 8.342
o Leasing financiar plătit - 148
Numerar net utilizat în activităţi de finanţare (3) -8.123 -8.490
Creşterea/scăderea netă a numerarului şi a
-1.900 10.363
echivalentelor de numerar (1+2+3)
Numerar şi echivalente de numerar la începutul
39.616 37.717
perioadei
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul
37.717 48.080
perioadei

Din interpretarea situaţiei fluxurilor de trezorerie determinate prin metoda directă rezultă
că fluxul de trezorerie din activităţi de exploatare este pozitiv atât în 2011, cât şi în 2012.
Aceste valori denotă eficienţa operaţională a S.C. AEROSTAR S.A. Dacă în 2011 fluxul de
numerar din exploatare era de 19.414 mii lei, în 2012 acesta creşte semnificativ cu 16.715 mii lei
în mărime absolută, respectiv 86% în mărime procentuală. Această majorare importantă se

37
datorează în special creşterii încasărilor de la clienţi cu 62.751 mii lei în 2012 faţă de 2011,
aproximativ 40% în mărime relativă. De asemenea, AEROSTAR încasează taxe şi impozite
restituite de la Bugetul Statului mai mari în 2012 cu 5.962 mii lei, respectiv cu 415% mai mult
decât în 2011. Per total, încasările din activităţi de exploatare au avut o majorare de 68.713 mii
lei (43% în valoare procentuală).
La polul opus, plăţile din activităţi de exploatare cresc şi acestea la nivelul anului 2012 cu
37%, respectiv cu 51.998 mii lei în mărime absolută. Ponderea cea mai însemnată în total plăţi
din exploatare este deţinută de plăţile către furnizori şi angajaţi (79% în 2011 şi 82% în 2012).
Chiar dacă reprezintă ieşiri de numerar, plăţile către furnizori reprezintă în acelaşi timp
diminuări ale datoriilor curente. Plăţile de taxe şi impozite către Bugetul Statului au crescut cu
2.842 mii lei, respectiv 12%, iar impozitul pe profit plătit a cunoscut o majorare de 868 mii lei,
respectiv 15% în 2012.
Fluxul de trezorerie din activităţile de investiţii este negativ şi în creştere la nivelul
perioadei analizate. Astfel, în 2011 AEROSTAR prezintă un numerar net din activităţi de
investiţii de -13.191 mii lei care creşte cu -4.085 mii lei (31%) în 2012 ajungând la valoarea
negativă de -17.276 mii lei. Fluxul negativ se datorează achiziţiilor de imobilizări corporale şi
necorporale de către AEROSTAR în cursul celor două exerciţii financiare. Dacă în 2011 au loc
ieşiri de numerar în scopul achiziţionării de imobilizări corporale şi necorporale în valoare de
17.134 mii lei, în 2012 aceste ieşiri se ridică la valoarea de 19.409 mii lei, cu 2.275 mii lei mai
mult, respectiv cu 13% mai mare.
Structura încasărilor şi plăţilor din activităţi de investiţii este diferită la nivelul celor doi
ani analizaţi. Se observă astfel că la nivelul anului 2011, societatea AEROSTAR prezintă
categorii de încasări şi plăţi care nu se regăsesc şi la nivelul anului 2012 precum: încasări din
fonduri nerambursabile, plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni şi alte titluri şi împrumuturi
acordate intragrup.
Cuantumul încasărilor din activităţi de investiţii per total este de 4.349 mii lei în 2011,
urmând ca acesta să scadă în 2012 la jumătate în urma inexistenţei încasărilor din fonduri
nerambursabile (a căror pondere în 2011 reprezenta 40% din total încasări din investiţii), în urma
reducerii încasărilor din dividende cu 14%, a încasărilor din vânzarea de imobilizări corporale cu
88% şi a ratelor încasate din împrumuturi acordate intragrup cu 11%.
Fluxul negativ generat de activitatea de investiţii reflectă preocuparea societăţii
AEROSTAR pentru înlocuirea şi modernizarea mijloacelor sale de producţie, politică de
investiţii susţinută de rentabilitatea sa economică.

38
 Fluxul de trezorerie din activităţile de finanţare este negativ şi relativ constant în
cadrul perioadei analizate. Acesta creşte de la valoarea de -8.123 mii lei în 2011 la -8.490 mii lei
în 2012, o creştere uşoară de 4,5%. Întrucât AEROSTAR nu a înregistrat încasări din activităţi
de finanţare, fluxul de trezorerie rezultă doar în urma calculului plăţilor din activităţi de
investiţii. Fluxul de trezorerie negativ indică faptul că AEROSTAR nu a făcut apel la surse de
finanţare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare, ci din contră,
acest fapt semnifică existenţa unor posibilităţi de rambursare din activitatea de exploatare a
capitalurilor de la acţionari. O bună parte e rezultatului exerciţiului financiar este destinată
distribuţiei sub formă de dividende, ca urmare a capitalului important atras de acţionari. La
nivelul anului 2012, societatea a înregistrat o datorie de leasing financiar care cuprinde un
contract de achiziţie a unei maşini, pentru transport persoane, cu finalizare în februarie 2013,
datorie în valoare de 148 mii lei. Cu toate acestea, principala sursă creatoare de fluxuri de
trezorerie din activităţi de finanţare o reprezintă dividendele plătite.
În ceea ce priveşte creşterea sau scăderea netă a numerarului şi echivalentelor de
numerar se observă că în 2011 AEROSTAR înregistrează scădere cu o valoare de -1.900 mii
lei, urmând ca în 2012 societatea să înregistreze creştere netă de numerar şi echivalente de
numerar cu o valoare de 10.363 mii lei.
Valoarea negativă din 2011 reflectă faptul că activitatea de exploatare nu a reuşit să
genereze un rezultat suficient de mare încât să acopere în întregime activitatea de finanţare şi cea
de investiţii. Totuşi, soldul de numerar şi echivalente de numerar de la începutul anului de
39.617 mii lei conduce la aprecierea favorabilă a activităţii societăţii derulate în acest exerciţiu.
Valoarea pozitivă a numerarului şi a echivalentelor de numerar în mărimi nete din 2012
de 10.363 mii lei conduce evident la creşterea totalului de numerar şi a echivalentelor de
numerar de la sfârşitul exerciţiului cu 27,47% faţă de 2011. Această creştere indică faptul că
AEROSTAR şi-a acoperit activităţile de investiţii şi finanţare din fluxurile degajate de activitatea
de exploatare, care presupune implicit o majorare a încasărilor de la clienţi.

3.2.2 Întocmirea situaţiei fluxurilor de trezorerie aplicând metoda indirectă

Spre deosebire de metoda directă care prezintă principalele plăţi şi încasări brute în
numerar provenite din activităţi de exploatare, de investiţii şi finanţare, metoda indirectă se
bazează pe corectarea rezultatului brut cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară.
Deşi este recomandată utilizarea metodei directe, profesioniştii contabili preferă metoda
indirectă de determinare a fluxurilor de trezorerie din exploatare deoarece aceasta poate fi uşor

39
aplicată prin preluarea unor informaţii deja prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.
Însă ambele metode furnizează rezultate identice.
Ca şi în cazul metodei directe, în cele ce urmează vom prezenta schema de construcţie a
situaţiei fluxurilor de trezorerie prin metoda indirectă apelând la informaţii din bilanţ (B), cont de
profit şi pierdere (CPP) şi balanţa de verificare (BV):37
A. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
1. Rezultatul brut
(RC ct 701 la 708 din BV) ± (SFC/SFD ct 711) + (RC ct 721 + 722 + 741 la 791 din
BV) – (RD ct 601 la 688 din BV) = Rezultat brut din CPP
2. Ajustările privind veniturile şi cheltuielile calculate (nemonetare)
(+) Cheltuieli cu amortizarea
RD ct 6811 din BV
(+) Cheltuieli cu provizioanele
RD ct 6812 la 6814 + 686 din BV
(-) Venituri din provizioane
RC ct 781 + 786 din BV
3. Ajustări privind veniturile şi cheltuielile nelegate de exploatare
(+) Cheltuieli privind dobânzile
RD ct 666 – RC ct 7418 din BV = cheltuieli privind dobânzile din CPP
(+) Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
RD ct 665/analitic distinct din BV
(-) Venituri din dividende
RC ct 761 din BV
(-) Venituri din dobânzi
RC ct 763 + 766 din BV
(-) Venituri din diferenţe de curs valutar
RC ct 765/analitic distinct din BV
(-) Venituri privind impozitul amânat de plată
RC ct 791 din BV
(+) Cheltuieli cu vânzarea activelor
RD ct 6583 + 6641 din BV
(-) Venituri din vânzarea activelor

37
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 7 - Situaţiile fluxurilor de numerar, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004, pag.
182-184.

40
 RC ct 7583 + 7641 din BV
(-) Venituri din subvenţii pentru investiţii
RC ct 771/analitic distinct din BV
(+) Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat la plată
RC ct 6912 din BV
4. Profit din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (1+2+3)
5. Modificările capitalului circulant
(+) Variaţia stocurilor
SFD – SID pt ct (301 la 303 ± 308 + 331 + 332 + 341 la 346 ± 348 + 351 la 358 +
361 ± 368 + 4091) – (SFC – SIC ct 4428 pentru partea care reflectă TVA pentru
stocuri) din BV
sau (∆ stocuri din B) + (SFC – SIC ct 391 la 398 din BV)
(+) Variaţia creanţelor
SFD – SID ct 4092 + 411 la 418 din BV
sau (∆ creanţe din B) + SFC – SIC ct 491 din BV
(+) Variaţia cheltuielilor în avans legate de exploatare
SFD – SID ct 471/analitic distinct + 641/analitic distinct din BV
(-) Variaţia datoriilor
SFC – SIC ct 401 + 403 + 408 + 419 din BV
sau ∆ datorii comerciale + efecte de comerţ de plătit din B
(+) Variaţia veniturilor în avans legate de exploatare
SFC – SIC ct 472/analitic distinct, 473/analitic distinct din BV
6. Numerar generat de exploatare (4-5)
(-) Impozit pe profit plătit
SIC – SFC ct 4411 + RD ct 6911 din BV = RC ct 4411
(=) Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
B. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
C. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
D. Creşterea/scăderea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C)
Pentru a exprima concret şi cât mai succint schema construcţiei situaţiei fluxurilor de
trezorerie din exploatare prin metoda indirectă, denumirile conturilor utilizate au fost eliminate,
acestea putând fi consultate în orice plan general de conturi.

41
 Urmând indicaţiile detaliate în schema de mai sus, vom întocmi situaţia fluxurilor de
trezorerie aplicând metoda indirectă la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău pe o perioadă de doi ani
(2011 şi 2012).

Tabelul 3.3 – Situaţia fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. – metoda indirectă
Exerciţiul financiar
Denumirea elementului 2011 2012
(mii lei) (mii lei)
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE EXPLOATARE:
Rezultat brut contabil 18.037 18.566
Ajustări privind venituri şi cheltuieli calculate: 21.542 24.338
(+) Cheltuieli cu amortizarea 6.680 10.388
(+) Cheltuieli cu provizioanele 14.862 13.950
Ajustări privind venituri şi cheltuielile nelegate de -1.485 1.878
exploatare:
(+) Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 149 236
(-) Venituri din diferenţe de curs valutar 38 48
(+) Cheltuieli cu vânzarea activelor 768 3.840
(-) Venituri din vânzarea activelor 158 19
(+) Cheltuieli financiare (dobânzi) 0 5
(-) Venituri financiare (dobânzi) 2.206 2.136
(=) Profit din exploatare înainte de modificările 38.094 44.782
capitalului circulant
Modificările capitalului circulant:
(-) Variaţia stocurilor 2.667 9.685
(-) Variaţia creanţelor 14.756 14.855
(+) Variaţia datoriilor 4.673 22.685
(=) Numerar generat de exploatare 25.344 42.927
(-) Impozit pe profit plătit 5.930 6.798
(=) Numerar net generat de exploatare (1) 19.414 36.129
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE INVESTIŢII:
Încasări din activităţi de investiţii 4.349 2.131
Plăţi din activităţi de investiţii 17.538 19.409
Numerar net utilizat în activităţi de investiţii (2) 13.191 17.276
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI
DE FINANŢARE:
Încasări din activităţi de finanţare 0 0
Plăţi din activităţi de finanţare 8.123 8.490
Numerar net utilizat în activităţi de finanţare (3) 8.123 8.490
Creşterea/scăderea netă a numerarului şi a
-1.900 10.363
echivalentelor de numerar (1+2+3)
Numerar şi echivalente de numerar la începutul
39.616 37.717
perioadei
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul
37.717 48.080
perioadei

Rezultatele obţinute în urma aplicării celor două metode sunt identice. Dacă informaţiile
furnizate de metoda directă se referă la încasări şi plăţi în mărimile lor brute, conform metodei

42
indirecte, rezultatul brut este corectat pentru a ţine cont de influenţa operaţiilor care nu au un
caracter monetar, de elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care
vizează activităţile de investiţii sau de finanţare, de influenţa variaţiilor elementelor necesarului
în fond de rulment asupra trezoreriei.
În cadrul întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă,
cheltuielile eliminate sunt luate cu semnul plus, iar veniturile eliminate cu semnul minus,
deoarece în calculul rezultatului din cadrul contului de profit şi pierdere ele au fost luate cu
semnul minus, respectiv semnul plus.
În cadrul variaţiei elementelor capitalului circulant, în cazul unui element de activ
(stocuri şi creanţe), creşterea are influenţă negativă asupra trezoreriei, în timp ce o micşorare are
o influenţă pozitivă. În cazul unui element de pasiv (datorii), creşterea are o influenţă pozitivă
asupra trezoreriei, iar micşorarea o influenţă negativă.38
Rezultatul brut al AEROSTAR are o valoare de 18.037 mii lei în 2011, urmând ca în
2012 acesta să se majoreze cu 529 mii lei, respectiv cu 3%. La nivelul anului 2011, fluxul de
trezorerie din activitatea de exploatare are o valoare apropiată de cea a rezultatului brut, diferenţa
dintre acestea fiind de 1.377 mii lei.
Pornind de la rezultatul brut, fluxul generat de activitatea de exploatare s-a mărit datorită
elementelor calculate, şi anume amortizarea imobilizărilor (care reflectă dotarea tehnică a
societăţii), respectiv cheltuielile cu provizioanele (care relevă o politică prudenţială a societăţii).
Într-o măsură mai mică, fluxul de trezorerie a fost influenţat şi de cheltuielile şi veniturile din
diferenţe de curs valutar, precum şi de cheltuielile şi veniturile provenite din cedarea activelor
imobilizate. Veniturile financiare, şi anume dobânzile, au micşorat fluxul din exploatare cu 2.206
mii lei, societatea neînregistrând cheltuieli cu dobânzile pe parcursul anului 2011. Fluxul generat
de activitatea de exploatare a fost micşorat şi datorită stocurilor şi creanţelor aferente exploatării,
care nu au fost acoperite decât în proporţie de 27% din datoriile din exploatare. Una din
explicaţiile acestei stări de lucruri este gradul ridicat al activităţii de export a AEROSTAR, care
implică un decalaj de încasări mai mare.
În anul 2012, fluxul de exploatare aproape că s-a dublat, cunoscând o creştere de 86%.
Întrucât rezultatul brut de la care se porneşte calculul fluxului de trezorerie din exploatare este
apropiat ca valoare de cel din 2011, rezultă că structura elementelor care au influenţat şi au
condus la majorarea masivă a acestuia este diferită.

38
Feleagă, N., Malciu, L. – Politici şi opţiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting), Ed. Economică,
Bucureşti, 2002, pag. 87-88.

43
 Comparativ, observăm că amortizarea imobilizărilor a crescut cu 3.708 mii lei, respectiv
56% în 2012. Cheltuielile cu provizioanele au rămas aproximativ constante. În schimb,
cheltuielile din cedarea activelor s-au mărit cu 400%, respectiv cu 3.072 mii lei în mărime
absolută. Faţă de 2011, AEROSTAR înregistrează cheltuieli cu dobânzile în valoare de 5 mii lei.
Dacă variaţia creanţelor rămâne relativ constantă în 2012, cele ale stocurilor şi ale datoriilor
cunosc majorări semnificative de 263%, respectiv de 385%. Din rezultatul încasabil al
exploatării s-a suportat impozitul pe profit plătit în cursul perioadei de 6.798 mii lei. În final,
ceea ce contează este valoarea pozitivă a fluxului de trezorerie din exploatare care indică
performanţele operaţionale ale societăţii.

3.2 Elaborarea bugetului de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău

Previziunea trezoreriei reflectă sinteza tuturor fluxurilor financiare (încasări şi plăţi) pe o
perioadă determinată. Aceasta permite determinarea nivelului valorilor din casă sau necesarul de
trezorerie, respectiv creditele pe termen scurt care asigură adeseori echilibrul. Echilibrul trebuie
să fie asigurat cu costuri cât mai mici, ceea ce implică alegerea mijloacelor de finanţare. În cazul
în care există un surplus de lichidităţi, aceasta implică folosirea lui în diverse plasamente cu
scopul de a obţine profit.
Planurile de trezorerie pe termen scurt şi bugetele respective arată trezorierului situaţia
iniţială, încasările, plăţile şi soldul de la finele perioadelor în funcţie de care acesta îşi
organizează gestiunea, selecţia surselor de finanţare sau plasare a lichidităţilor suplimentare.
Astfel activitatea unui trezorier poate contribui la obţinerea unei rentabilităţi ridicate. În situaţia
în care în bugetul de trezorerie apare un deficit, trezorierul va trebui să-l acopere prin credite pe
termen scurt. Dacă, dimpotrivă, se prevede un excedent, trezorierul va lua decizia blocării lui în
cont sau de a-l plasa pentru aducerea de noi câştiguri.
Bugetul de trezorerie reprezintă o situaţie previzională întocmită în fiecare lună cu privire
la încasările şi plăţile societăţii. Utilitatea lui este legată direct de volumul şi calitatea datelor
financiar-contabile de care dispune societatea, plecând de la bugetul de exploatare şi planul de
investiţii şi finanţări. Astfel bugetul de trezorerie urmăreşte asigurarea permanentă a capacităţii
de plată a societăţii, prin sincronizarea încasărilor cu plăţile. Nerealizarea acestui obiectiv, în
condiţii acceptabile, determină modificări în ansamblul bugetelor anuale, în ritmul investiţiilor
sau în politica creditelor – clienţi.

44
 În elaborarea bugetului de trezorerie prin metoda „încasări-plăţi” se urmăreşte
parcurgerea a două faze mai importante şi anume:39
previziunea încasărilor şi plăţilor;
determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea încasărilor cu
plăţile.
Previziunea încasărilor şi plăţilor la S.C. AEROSTAR S.A. pentru primul trimestru al
anului 2013 are la bază soldurile finale din bilanţul exerciţiului 2012, precum şi informaţiile
prezentate la punctele 1 şi 2 de mai jos.
1. Pentru previziunea încasărilor se cunosc:
- frecvenţa medie a încasărilor din vânzările totale ale unei luni oarecare se prezintă
astfel:
 50% din vânzări sunt încasate în luna livrării;
 30% din vânzări sunt încasate în luna a doua;
 10% din vânzări sunt încasate în luna a treia;
 10% din vânzări sunt încasate în luna a patra.
- creanţele din bilanţul contabil al anului 2012 sunt în valoare de 47.337 mii lei şi
sunt constituite din vânzări aferente lunii octombrie (15.130 mii lei) noiembrie
(14.900 mii lei) şi decembrie (17.307 mii lei).
- Situaţia vânzărilor din primul trimestru al exerciţiului 2013 se prezintă astfel:
 ianuarie: 16.500 mii lei;
 februarie: 15.000 mii lei;
 martie: 17.000 mii lei.
Vânzările previzionate pentru primul trimestru al anului 2013 sunt de 48.500 mii lei şi
sunt defalcate în mod corespunzător pe cele trei luni.
2. Pentru previziunea plăţilor se cunosc următoarele:
- Aprovizionările aferente anului 2012 determină un sold, la începutul anului 2013,
de 21.173 mii lei, constituit din:
 Aprovizionări în luna noiembrie: 10.860 mii lei;
 Aprovizionări în luna decembrie: 10.313 mii lei.
- Plăţile se fac în proporţie de 30% peste 30 zile (o lună) şi 70% peste 90 zile (3
luni).
- Situaţia aprovizionărilor în primul trimestru aferent anului 2013 este următoarea:
39
Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, ed. A V-a, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.
267.

45
  ianuarie: 9.700 mii lei;
 februarie: 9.500 mii lei;
 martie: 10.200 mii lei.
- Soldul cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente din luna decembrie 2012 a
fost de 16.970 mii lei. Pentru trimestrul I al anului 2013 se prevede o indexare de
5%. Salariile şi contribuţiile aferente se plătesc lunar.
- Pentru 2013 sunt prevăzute plăţi de taxe şi impozite către Bugetul Statului cu o
valoare lunară de 2.200 mii lei.
- La nivelul anului 2012, AEROSTAR a înregistrat o datorie de leasing financiar, al
cărui contract de achiziţie se încheie în februarie 2013. Rata lunară este de 11 mii
lei.
Eşalonarea încasărilor aferente primului trimestru din 2013 este redată în tabelul următor:

Tabelul 3.4 – Previziunea încasărilor la S.C. AEROSTAR S.A. – trimestrul I 2013

Vânzări Încasări lunare (mii lei)
Luna Valori Ianuarie Februarie Martie Sold final
Octombrie 15.130 1.513 - -
Noiembrie 14.900 1.490 1.490 -
Decembrie 17.307 5.192,1 1.730,7 1.730,7
Ianuarie 16.500 8.250 4.950 1.650 1.650
Februarie 15.000 - 7.500 4.500 3.000
Martie 17.000 - - 8.500 8.500
Total vânzări
48.500 16.445,1 15.670,7 16.380,7 13.150
(ianuarie-martie)
Încasări totale 48.496,5

Din datele tabelului se poate observa că totalul vânzărilor estimate pentru primul
trimestru al anului 2013 este de 48.500 mii lei.
Total încasări previzionate trim.I = Sold iniţial creanţe+Total planificat încasări - Sold
final creanţe
Total încasări previzionate trim.I = (1.513 + 1.490 + 1.490 + 5.192,1 + 1730.7 + 1730.7)
+ 48.500 – 13.150 = 48.496,5 mii lei
La sfârşitul lunii martie 2013 societatea AEROSTAR mai are de încasat 13.150 mii lei.
Modul de derulare al încasărilor trebuie studiat în corelaţie cu plăţile. Se impune a fi
analizată legătura încasărilor cu plăţile atât sub aspectul mărimii lor, cât şi al modului cum
fiecare dintre ele se derulează în cursul unei perioade, respectiv cum sunt sincronizate. Dacă
această sincronizare priveşte încasările şi plăţile legate de înfăptuirea obiectului de activitate al
societăţii, se reflectă modul cum este conceput şi se desfăşoară procesul rotaţiei capitalurilor,

46
adică vizează înfăptuirea unei concordanţe adecvate între mărimea activelor şi pasivelor de
exploatare, în intervalul de timp considerat, ca o condiţie de bază a realizării echilibrului
financiar.
Tabelul care urmează prezintă modalitatea de fundamentare a plăţilor de efectuat pentru
fiecare lună din primul trimestru al anului 2013, pornind de la cheltuielile angajate de către
AEROSTAR în fiecare lună a trimestrului.

Tabelul 3.5 – Previziunea plăţilor la S.C. AEROSTAR S.A. – trimestrul I 2013

Cheltuieli Plăţi lunare
Sold final
Luna Tip cheltuieli Valori ianuarie februarie martie
Noiembrie 10.860 - 7.602 -
Decembrie 10.313 3.093,9 - 7.219,1
Ianuarie Aprovizionări 9.700 - 2.910 - 6.790
Februarie 9.500 - - 2.850 6.650
Martie 10.200 - - - 10.200
Total aprovizionări
29.400 3.093,9 10.512 10.069,1 23.640
(ianuarie-martie)
Salarii 11.970 12.568,5 12.568,5 12.568,5
Taxe şi impozite 2.200 2.200 2.200 2.200
Leasing 11 11 11 -
Total plăţi (ianuarie-martie) 17.873,4 25.291,5 24.837,6
Plăţi totale 68.002,5

Cu datele din tabel se poate afla totalul plăţilor previzionate pentru aprovizionări în
trimestrul I aplicând următoarea formulă:
Plăţi furnizori trim. I =Sold iniţial furnizori + Aprovizionări – Sold final furnizori
Plăţi furnizori trim. I = 17.915 + 29.400 – 23.640 = 23.675 mii lei
Total plăţi = 23.675 + (12.568,5 x 3) + (2200 x 3) + (11 x 2) = 68.002,5 mii lei
În primul trimestru al anului 2013 societatea AEROSTAR previzionează un total de plăţi
în valoare de 68.002,5 mii lei, plăţi care sunt acoperite din încasările aferente trimestrului doar în
proporţie de 71%.
Cumulând rezultatele obţinute în cele două tabele de mai sus, putem întocmi bugetul de
trezorerie aferent primului trimestru al anului 2013.

Tabelul 3.6 – Bugetul de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. – trimestrul I 2013

Explicaţii Ianuarie Februarie Martie
Total încasări 16.445,1 15.670,7 16.380,7
Total plăţi 17.873,4 25.291,5 24.837,6
Fluxuri nete lunare -1.428,3 -9.620,8 -8.456,9
Trezorerie iniţială 48.080 46.657,7 37.036,9
Trezorerie finală 46.657,7 37.036,9 28.574

47
 Soldul final de trezorerie aferent primului trimestru al anului 2013 se calculează conform
formulei:
Sold final de trezorerie = Sold iniţial (bilanţ 2012) + Încasări trim. I – Plăţi trim. I
Sold final de trezorerie = 48.080 + 48.496,5 – 68.002,5 = 28.574 mii lei
Conform datelor previzionate pentru primele trei luni ale anului 2013, AEROSTAR
înregistrează fluxuri de trezorerie negative, întrucât încasările nu reuşesc să acopere plăţile. Însă
datorită unui sold iniţial al numerarului şi echivalentelor de numerar cu o valoare excedentară,
societatea a reuşit să îşi acopere plăţile şi să îşi menţină echilibrul financiar prin obţinerea unui
sold final de trezorerie pozitiv în valoare de 28.574 mii lei.
În capitolul următor al lucrării vom prezenta principalele concluzii şi câteva propuneri
referitoare la situaţia fluxurilor de trezorerie.

48
 CAP 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În prezenta lucrare, structurată pe patru capitole, am abordat situaţia fluxurilor de

trezorerie din punct de vedere teoretic, precum şi practic printr-un studiu de caz realizat în urma
analizei situaţiei financiare la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău în ceea ce priveşte situaţia fluxurilor
de trezorerie întocmită de către aceasta.
Primul capitol este unul de natură teoretică şi s-a axat pe o sinteză din literatura de
specialitate în ceea ce priveşte apariţia, evoluţia şi principalele reglementări ale situaţiei
fluxurilor de trezorerie pe plan internaţional, precum şi pe plan naţional.
Se poate reţine astfel că situaţia fluxurilor de trezorerie şi-a avut sorgintea în Statele
Unite ale Americii şi că de-a lungul timpului, a trecut prin mai multe transformări pentru a
ajunge la forma şi conţinutul din prezent. Declaraţia nr. 95 – „Situaţia fluxurilor de trezorerie”
emisă de FASB în 1987 a definit în mod concret situaţia fluxurilor de trezorerie şi a cerut
societăţilor auditate să întocmească această situaţie ca şi parte componentă a situaţiilor financiare
anuale. De asemenea, a definit şi structurat cele trei categorii de fluxuri de trezorerie generate din
activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare. Acestea pot fi determinate fie prin metoda
directă (pentru toate cele trei categorii), fie prin metoda indirectă (pentru fluxuri din exploatare).
SFAS 95 recomandă alegerea metodei directe deoarece reflectă valoarea brută a elementelor
principale ale încasărilor şi plăţilor în numerar din activitatea de exploatare.
Modelul Marii Britanii de prezentare a situaţiei fluxurilor de trezorerie s-a bazat pe
modelul american, însă britanicii şi-au construit propriul model de prezentare a acestei situaţii.
Din punct de vedere istoric, situaţiile financiare britanice cuprindeau doar bilanţul şi contul de
profit şi pierdere. Creşterea presiunii de tip inflaţionist a determinat apariţia nevoii de o altă
situaţie financiară şi anume situaţia fluxurilor de trezorerie, care este considerată a fi cea mai
folositoare în multe cazuri întrucât reprezintă lichiditatea societăţii. Norma de comunicare
financiară nr. 1 (FRS 1) – „Situaţia fluxurilor de trezorerie”, revizuită în 1996 solicită entităţilor
mari să întocmească situaţia fluxurilor de trezorerie. De asemenea, FRS 1 clasifică cele trei
categorii de fluxuri de trezorerie prin intermediul a opt rubrici prezentate pe larg în cadrul
capitolului. Ca şi în cazul Declaraţiei nr. 95, FRS 1 recomandă utilizarea metodei directe de
determinare a fluxurilor de trezorerie din exploatare.
În Germania, evoluţia situaţiei fluxurilor de trezorerie este în strânsă legătură cu modelul
american, ca şi în cazul Marii Britanii. Comitetul German de Standarde de Contabilitate (GASC)
a emis în 1999 Standardul de Contabilitate German nr. 2 (DRS 2) – „Situaţia fluxurilor de

49
trezorerie”. Cerinţele DRS 2 sunt în mare parte similare cu cerinţele FRS 1 aplicate în Marea
Britanie.
Pe plan internaţional, s-a observat în ultimii ani un progres semnificativ al armonizării
standardelor de contabilitate globale. Consiliul IASC a emis în 1977 standardul IAS 7, sub
numele de „Tabloul de finanţare”, care utiliza conceptul de fond de rulment (working capital),
referindu-se astfel mai degrabă la fluxurile de fonduri decât la cele de trezorerie. Urmând
majoritatea regulilor standardului american SFAS 95, IAS 7 a fost revizuit în 1994 sub titulatura
de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. În prezent, IASB obligă toate societăţile care raportează în
conformitate cu IFRS să întocmească o asemenea situaţie a fluxurilor de trezorerie, indiferent de
activitatea lor. Respectând tradiţia contabilă americană, fluxurile de trezorerie din exploatare pot
fi determinate fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă, iar fluxurile de trezorerie din
activităţile de investiţii şi de finanţare, prin metoda directă. Deşi conduc la rezultate identice,
IAS 7 recomandă entităţilor să prezinte fluxurile de numerar de exploatare prin metoda directă
deoarece, aceasta oferă informaţii utile în estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare, pe care
metoda indirectă nu le poate furniza.
În a doua parte a primului capitol am surprins principalele reglementări contabile din
România potrivit cărora persoanele juridice cotate la bursă, precum şi cele care depăşesc limita a
două dintre cele trei criterii de mărime sunt obligate să întocmească situaţia fluxurilor de
trezorerie. În prezent, situaţia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaţiilor
financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directivele Europene şi cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate. Conform acestuia, raportarea fluxurilor de trezorerie
din activitatea de exploatare se poate face în două modalităţi: metoda directă şi metoda indirectă.
Metoda directă prezintă principalele plăţi şi încasări brute în numerar provenite din exploatare.
Fluxurile nete de trezorerie din exploatare, din investiţii şi din finanţare se determină prin
diferenţa dintre încasările din vânzări, pe de o parte, şi plăţile pentru cumpărări, cheltuieli de
exploatare şi impozit pe profit, pe de altă parte. Spre deosebire de aceasta, metoda indirectă se
bazează pe corectarea rezultatului brut cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară,
amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare,
şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau
finanţări.
În capitolul al doilea am realizat prezentarea societăţii AEROSTAR S.A., Bacău, precum
şi o analiză a informaţiilor contabile publicate în documentele bilanţ, respectiv cont de profit şi
pierdere în vederea aprecierii poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii.

50
 S.C. AEROSTAR S.A., cu sediul social în Bacău, are ca şi domeniu principal de
activitate producţia, iar obiectul său principal de activitate este 3030-Fabricarea de aeronave şi
nave spaţiale. AEROSTAR este furnizor atât în domeniul aviaţiei civile, cât şi în domeniul
apărării şi activează atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
Conform informaţiilor financiar-contabile preluate din bilanţul societăţii rezultă că în
perioada de analiză 2010-2012 activele totale, capitalurile proprii şi datoriile din cadrul societăţii
cresc treptat de la o valoare de 148.027 mii lei în 2010 la 240.461 mii lei în 2012. Totalul de
active imobilizate şi cel de active circulante, deşi cresc de la un an la altul, işi păstrează ponderile
în total active aproximativ egale. Majoritatea elementelor structurale ale bilanţului cresc într-o
măsură mai mare sau mai mică. După o creştere de 6% în 2011, urmează o creştere semnificativă
de 43% a imobilizărilor corporale. Stocurile, creanţele, numerarul şi echivalentele de numerar
cresc şi acestea cu 64%, 46%, respectiv 28% în 2012 faţă de 2011. Capitalurile proprii prezintă o
diminuare uşoară de 0,47% în 2011, urmată de o majorare de 15,80% în 2012. Am constatat un
trend în scădere al ponderii capitalurilor proprii în total capitaluri proprii şi datorii: 75,06% în
2010, 65,58% în 2011 şi 53,25% în 2012; în ciuda acestei descreşteri, societatea se poziţionează
într-o situaţie de normalitate întrucât nivelurile ponderii depăşesc limita de 33%. Descreşterea
capitalurilor proprii presupune o creştere a datoriilor totale care arată măsura în care sursele
împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii, însă ponderea acestora în total capitaluri
proprii şi datorii se încadrează sub limita admisibilă de 66%.
În partea finală a celui de-al doilea capitol am sintetizat informaţiile financiare-contabile
din documentul contul de profit şi pierdere. Am constatat astfel că cifra de afaceri netă are o
evoluţie relativ constantă în primii doi ani supuşi analizei, apoi crescătoare în anul 2012. Astfel,
creşterea este una uşoară în anul 2011 faţă de 2010 de la 156.289 mii lei la 156.382 mii lei. În
schimb, la nivelul anului 2012, cifra de afaceri netă creşte puternic cu 25,91%, respectiv 40.531
mii lei în mărime absolută, atingând valoarea de 196.913 mii lei.
Valoarea rezultatului din exploatare este pozitivă pe parcursul celor trei ani analizaţi.
Acest rezultat caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare al societăţii
AEROSTAR: 14.858 mii lei în 2010, 15.491 mii lei în 2011 şi 16.207 mii lei în 2012. Trendul
evoluţiei rezultatului din exploatare este crescător de la an la an, cunoscând o creştere de 4% în
2010, respectiv 633 mi lei în mărime absolută, apoi o creştere de 5% în 2012, respectiv 716 mii
lei. Rezultatul financiar, ca şi cel din exploatare, reprezintă profit pentru AEROSTAR. În 2010,
societatea înregistrează un profit financiar de 1.548 mii lei, urmând ca în 2011 acesta să ajungă
la valoarea de 2.546 mii lei, având o creştere semnificativă cu 64%. Majorarea cheltuielilor

51
financiare în 2012 într-o proporţie mai mare decât cea a veniturilor financiare a condus la
scăderea profitului financiar cu 7% faţă de anul precedent.
Analizând valoarea profitului net ale exerciţiilor financiare 2010-2012 putem concluziona
faptul că AEROSTAR este performantă, înregistrând profit pe întreaga perioadă analizată. În
plus, se observă tendinţa de creşteri consecutive ale acestui profit de la un an la altul: cu 9% în
2011 şi 21% în 2012. Nivelul de performanţă ridicat al companiei este întărit şi prin calculul
profitului de bază pe acţiune, care în 2010 şi 2011 a avut valoarea de 0,11 lei, iar în 2012 a
crescut la 0,12 lei pe acţiune.
Capitolul al treilea, la fel ca şi cel precedent este de natură practică, în care am prezentat
modul de întocmire şi analiză a situaţiei fluxurilor de trezorerie la S.C. AEROSTAR S.A. Bacău
prin aplicarea celor două metode de determinare a fluxurilor, urmând ca în final să întocmesc
bugetul trezoreriei pentru primul trimestru al anului 2013.
Urmând paşii indicaţi în schema de construcţie a fluxurilor de trezorerie, am întocmit
situaţia fluxurilor de trezorerie la AEROSTAR pe perioada 2011-2012 aplicând metoda directă.
Din interpretarea situaţiei fluxurilor de trezorerie determinate prin metoda directă rezultă că
fluxul de trezorerie din activităţi de exploatare este pozitiv atât în 2011, cât şi în 2012. Aceste
valori denotă eficienţa operaţională a S.C. AEROSTAR S.A. Fluxul negativ generat de
activitatea de investiţii reflectă preocuparea societăţii AEROSTAR pentru înlocuirea şi
modernizarea mijloacelor sale de producţie, politică de investiţii susţinută de rentabilitatea sa
economică. Fluxul de trezorerie din activităţile de finanţare este negativ şi relativ constant în
cadrul perioadei analizate. Întrucât AEROSTAR nu a înregistrat încasări din activităţi de
finanţare, fluxul de trezorerie rezultă doar în urma calculului plăţilor din activităţi de investiţii.
Fluxul de trezorerie negativ indică faptul că AEROSTAR nu a făcut apel la surse de finanţare
externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare, ci din contră, acest fapt
semnifică existenţa unor posibilităţi de rambursare din activitatea de exploatare a capitalurilor de
la acţionari. În ceea ce priveşte creşterea sau scăderea netă a numerarului şi echivalentelor de
numerar se observă că în 2011 AEROSTAR înregistrează scădere cu o valoare de -1.900 mii lei,
urmând ca în 2012 societatea să înregistreze creştere netă de numerar şi echivalente de numerar
cu o valoare de 10.363 mii lei. Valoarea negativă din 2011 reflectă faptul că activitatea de
exploatare nu a reuşit să genereze un rezultat suficient de mare încât să acopere în întregime
activitatea de finanţare şi cea de investiţii. Totuşi, soldul de numerar şi echivalente de numerar
de la începutul anului de 39.617 mii lei conduce la aprecierea favorabilă a activităţii societăţii
derulate în acest exerciţiu. Valoarea pozitivă a numerarului şi a echivalentelor de numerar în
mărimi nete din 2012 de 10.363 mii lei conduce evident la creşterea totalului de numerar şi a

52
echivalentelor de numerar de la sfârşitul exerciţiului cu 27,47% faţă de 2011. Această creştere
indică faptul că AEROSTAR şi-a acoperit activităţile de investiţii şi finanţare din fluxurile
degajate de activitatea de exploatare, care presupune implicit o majorare a încasărilor de la
clienţi.
Ca şi în cazul metodei directe, pentru determinarea situaţiei fluxurilor de trezorerie din
exploatare am urmărit paşii indicaţi în schema construcţiei situaţiei fluxurilor de trezorerie din
exploatare. Rezultatele obţinute în urma aplicării celor două metode sunt identice. Dacă
informaţiile furnizate de metoda directă se referă la încasări şi plăţi în mărimile lor brute,
conform metodei indirecte, rezultatul brut este corectat pentru a ţine cont de influenţa operaţiilor
care nu au un caracter monetar, de elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de
trezorerie care vizează activităţile de investiţii sau de finanţare, de influenţa variaţiilor
elementelor necesarului în fond de rulment asupra trezoreriei.
Pentru întocmirea bugetului de trezorerie aferent primului trimestru al anului 2013, am
estimat o valoare a vânzărilor de 48.500 mii lei. Încasările previzionate aferente celor trei luni a
fost de 48.496,5 mii lei, iar plăţile previzionate de 68.002,5 mii lei. Conform datelor previzionate
pentru primele trei luni ale anului 2013, AEROSTAR înregistrează fluxuri de trezorerie negative,
întrucât încasările nu reuşesc să acopere plăţile. Însă datorită unui sold iniţial al numerarului şi
echivalentelor de numerar cu o valoare excedentară, societatea a reuşit să îşi acopere plăţile şi să
îşi menţină echilibrul financiar prin obţinerea unui sold final de trezorerie pozitiv în valoare de
28.574 mii lei.
Situaţia financiară per global a S.C. AEROSTAR S.A. este pozitivă şi de echilibru.
Societatea înregistrează profit pe întreaga perioadă analizată şi îşi remunerează acţionarii anual
prin dividende. În ceea ce priveşte fluxurile de trezorerie, am constatat că acestea au crescut în
2012 faţă de 2011 în principal datorită creşterii încasărilor de la clienţi. Însă bugetul de trezorerie
aferent primului trimestru din 2013 previzionează fluxuri de trezorerie negative, întrucât plăţile
nu vor putea fi acoperite de încasări. De aceea, aduc drept propuneri luarea unor măsuri de
prevenire sau cel puţin diminuare a acestor fluxuri negative şi de transformarea lor în fluxuri
pozitive. Astfel de măsuri pot fi amânarea scadenţei datoriilor şi în acelaşi timp micşorarea
termenului de încasare a creanţelor. De asemenea semnarea de noi contracte pe piaţa externă
rămasă neexplorată va duce la creşterea vânzărilor şi implicit a încasărilor.

53
 BI BLIOGRAFIE

1. Berceanu, D., Sichigea, N. – Cunoştinţe economice de specialitate. Specializarea finanţe

şi bănci. Modulul 1 – Política şi managementul financiar operativ al firmei, Ed.
Universitaria, Craiova, 2011.
2. Feleagă, N., Malciu, L. – Politici şi opţiuni contabile (Fair Accounting versus Bad
Accounting), Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
3. Focşan, E.I. – Tabloul fluxurilor de trezorerie: componentă a situaţiilor financiare,
Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 4/2012.
4. Greenback, A. – Cash Flow Statements, The Daily NNA, septembrie 2007, accesat pe
http://www.greenback-alan.co.uk/pdf/articlesbriefs/200709gb.pdf
5. Jianu, I. – Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii. O abordare din
prisma Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, Ed. CECCAR, Bucureşti,
2007.
6. Lazăr, A. – Contabilitatea trezoreriei întreprinderii. Situaţia fluxurilor de trezorerie,
accesat pe http://www.ronduldesibiu.ro/afaceri-economie/contabilitatea-trezoreriei-
intreprinderii-situatia-fluxurilor-de-trezorerie-v/
7. Leuz, C. – The Development of Voluntary Cash Flow in Germany and the Influence of
International Reporting Standards, Social Science Research Network, Frankfurt, 1999.
8. Lungu, C.I. – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2006.
9. Popa, A.F. – Contabilitatea şi fiscalitatea, rezultatul întreprinderii, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2011.
10. Suciu, Gh. – Analiză economico-financiară, Ed. Infomarket, Braşov, 2009.
11. Tabără, N., Rusu, A., Neagu, A. – Situaţia fluxurilor de trezorerie – mijloc de reflectare
a sănătăţii financiare a întreprinderii, Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul
afacerilor, nr. 4/2010.
12. Thompson, J., Buttross, T.E. – Return to Cash Flow, The CPA Journal, martie 1988.
13. Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, ed. A V-a, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2005.
14. Zeller, T.L., Stanko, B.B. – Operating Cash Flow Ratios Measure a Retail Firm´s Ability
to Pay, Journal of Applied Business Research, vol. 10.

54
15. Zgreabăn, C. – Comunicarea Financiară pe bază fluxurilor de numerar, pag. 3, lucrare
consultată pe http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/47.pdf.
16. Actul constitutiv al S.C. AEROSTAR S.A. accesat la
http://www.aerostar.ro/docs/ActConstitutiv2012.pdf
17. Cunoştinţe economice de specialitate. Specializarea Finanţe şi bănci, Craiova, 2011
accesat pe
http://feaa.ucv.ro/cm/images/stories/docs/Licenta2012/Manual%20Licenta%20Finante%
20Banci%202012%20-%20bun.pdf
18. Raport anual 2012 al S.C. AEROSTAR S.A., accesat la http://www.aerostar.ro/raportari-
periodice.php
19. Financial Reporting Standard 1 (revised 1996) – Cash Flow Statements, The Accounting
Standards Board Limited, 1996.
20. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 7 - Situaţiile fluxurilor de numerar, Ed.
CECCAR, Bucureşti, 2004.
21. Ghid practic contabil – Unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 3055/2009, accesat la
http://codfiscal.net/mfp-ghid-practic-contabil-precizari-privind-aplicarea-omfp-
30552009/
22. IAS 7 – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000, Bucureşti, Ed. Economică,
2000.
23. IAS 7 – Statement of Cash Flows, accesat pe http://www.iasplus.com/en/standards/ias7
24. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, publicat în MOF nr. 766 – 10.11.2009.
25. Opinions of the Accounting Principles Board 19 – Reporting Changes in Financial
Position, American Institute of Certified Public Accountants. Accounting Principles
Board, 1971.
26. Statement of Financial Accounting Standard No. 95 – Statement of Cash Flows. Financial
Accounting Standard Board of the Financial Accounting Foundation, November 1987,
pag. 4, accesat pe http://www.xavierpaper.com/documents/usgaap/n.Fas95.pdf

55
56