1.

Prezentarea societății comerciale LUSTIC INVEST SA

1.1. Denumire, înființare, capital

Societatea comercială se numește Lustic Invest S.A.

Societatea a fost fondată în anul 1879, cu denumirea de Fabrica de petrol, și a ajuns

de-a lungul anilor prin unele modificări, una din companiile de vârf din domeniul producerii
și comercializării lubrifianților.

Din anul 1990 compania schimbă numele în LUBRIFIN.

În anul 1994, compania a fost privatizată prin metoda ”MEBO”, fiind achiziționată în
întregime de către angajați.

Capitalul social a suferit modificări pe parcursul anilor, actualmente capitalul social fiind de
1,037,500 lei.

De la privatizare și pănă în anul 2005, SC LUBRIFIN SA a desfășurat și dezvoltat

activitatea de producere și comercializare a lubrifianților, atât pe piața internă, cât și pe piața
externă. În 1997 pune în funcțiune o instalație nepoluantă de fabricare în proces continuu a
unsorilor lubrifiante și o instalație cu linie automată de imbuteliere a lubrifianților.

În anul 1999 s-a aprobat și au început demersurile pentru realizarea pe un nou

amplasament, respectiv în loc. Cristian, jud. Brașov a uneia din cele mai moderne fabricii de
producere a uleiurilor minerale pe plan internațional.

Obiectivul de investiții s-a realizat de către firme externe de proiectare a construcției,

împreună cu cei mai buni specialiști. Punerea în funcțiune a noului obiectiv s-a realizat în cea
mai mare parte la finele anului 2003, iar finalizarea s-a realizat în cursul anului 2004.

Din anul 1990 și până la inființarea societății mixte Total Lubrifin S.A. (împreună cu
grupul TOTAL Franța, în iunie 2005) a funcționat sub numele de LUBRIFIN S.A..

Dupa înființarea societății mixte Total Lubrifin S.A., LUBRIFIN S.A. și-a schimbat
obiectul de activitate (din „Producerea și comercializarea de lubrifianți” în „Producerea de
vitraje izolante și sticlă securizată”) și implicit numele, în LUSTIC INVEST S.A. (iunie
2006). Începând cu luna iulie 2006 SC LUSTIC INVEST SA a pus în funcțiune o fabrică
nouă, modernă pentru producerea de vitraje izolante și sticlă securizată.

3
1.2 Domeniu de activitate
Societatea produce și comercializează un sortiment variat de produse din sticlă, utilizând
diferite materii prime. Principalele grupe de produse realizate de SC LUSTIC INVEST SA
sunt:

 vitraje arhitecturale pentru pereți cortină și luminatoare;

 vitraje izolante pentru tâmplaria PVC, aluminiu, oțel și lemn;
 sticlă securizată termic;
 uși automate din sticlă securizată cu sau fără ramă;
 compartimentări interioare din sticlă securizată termic cu feronerie;
 trepte și pardoseli din sticlă securizată termic, laminată;
 mobilier și amenajări interioare din sticlă;
 vitraje cu jaluzele încorporate.

1.3 Structură organizatorică

Figura 1.1 – Organigrama entității

4
 1. Diagnosticul financiar

Se stabilește prin prelucrarea informației contabile sintetizate in cadrul situațiilor

financiare și se încadreaza in sfera analizei financiare, care poate opta pentru un anumit set de
indicatori. Diagnosticul urmărește conturarea unor tendințe, anticipări ale evoluției activității
afacerii de evaluat cu toate variabilele care o definesc, prin intermediul unor indicatori.

Obiectivele urmărite pentru diagnosticul financiar sunt:

2.1 Indicatori de profitabilitate

2.2 Finanțarea întreprinderii

2.3 Bonitatea întreprinderii

2.1 Indicatorii de profitabilitate

Acești indicatori exprimă eficiența entității în realizarea de profit din resursele disponibile.
Conform notei explicative numărul 9, indicatorii de profitabilitate sunt reprezentați în tabelul
2.1.

Tabelul 2.1 - Indicatorii profitabilității

Indicatori Formula 2013 2014 2015

Rentabilitatea (Profit înaintea plății dobânzii și a 2 5.8 7

capitalului angajat impozitului pe profit/ capital angajat)×
100

Marja brută din vânzări (Profit brut/ Cifra de afaceri)× 100 11.73 140.6 11.23

a) „Rentabilitatea capitalului angajat (reprezentată în fig. 2.1)- reprezintă profitul pe care îl

obține entitatea din banii investiți în afacere:

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 î𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑙ăț𝑖𝑖 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑧𝑖𝑖 ș𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡

𝑅𝑐𝑎 =
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡

unde capitalul angajat se referă la banii investiți în entitate atât de către acționari, cât și de
creditorii pe termen lung, și include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active
totale minus datorii curente.”1

1
Ordinul Ministrului Finanțelor Publice, Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile anuale consolidate, publicat în Monitorul
Oficial Nr. 963 din 30 decembrie 2014, pag.165.

5
 În anul 2013 Rca = 1.974.507,00 lei/82.096.362,00 lei = 0,02, valoarea înregistrată
este mai mică decât 0,05 ceea ce indică faptul că activitatea desfășurată nu a fost eficientă din
punct de vedere al fructificării capitalurilor proprii.

În anul 2014 Rca = 20.988.177,00 lei/ 36.484.703,00 lei = 0,58, aceată valoare indică
faptul că societatea a desfășurat o activitate eficientă, fructificând-și capitalurile proprii

În anul 2015 Rca = 2.067.248,00 lei/31.442.859,00 lei = 0,07, la fel ca în anul

precedent societatea a depășit pragul de 0.05 rezultând faptul că societatea a avut o activitate
eficientă.

b) “Marja brută din vânzări, indică aptitudinea

activității de exploatare a întreprinderii de a
degaja profit.”2 (reprezentată în fig. 2.1)

În anul 2013 Rmb =(1.974.507,00

lei/16.827.984,00 lei)×100 =11.73%
societatea nu este capabilă să obțină un preț de
vînzare optim.

În anul 2014 Rmb = (20.988.177,00

lei/14.927.879,00 lei )×100 =140.6% se
observă faptul că

Figura 2.1 – Indicatorii de profitabilitate

marja brută crește față de anul 2013, acest lucru se datorează faptului că s-au ținut sub control
costurile și s-a obținut un pret de vânzare optim.

În anul 2015 Rmb =(2.067.248,00 lei/18.414.041,00 lei)×100 = 11.23% „Scăderea

indicatorului scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să-și controleze costurile
de producție în creștere sau să obțină un preț de vânzare optim din diverse motive.”3

2
Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Editura economica, București, 2004, pag. 181.
3
Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ghid teoretico aplicativ, ediția aIII-a revizuită și
actualizată, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 256.

6
 1.2 Finanțarea întreprinderii

Ratele de gestiune a stocurilor sau vitezele de rotație arată rapiditatea cu care stocurile trec
prin toate stadiile activității entității: aprovizionare, depozitare, producție, desfacere, încasare,
până se întorc în formă banească.

Calculul ponderii stocurilor în total active este reprezentat în tabelul 2.2, acest calcul
realizându-se pe cei trei ani 2013, 2014, 2015, datele fiind preluate din bilanțul și contul de
profit și pierdere aferente anilor 2014 și 2015, ce se află la anexe.

Tabelul 2.2 – Ponderea stocurilor în total active

Nr. Specificație Formulă U.M. 2013 2014 2015

Crt

1 Activ total AT Lei 84,490,303.00 43,897,767.00 34,911,882.00

2 Cifra de CA Lei 16,827,984.00 14,927,879.00 18,414,041.00

afaceri

3 Active Ac Lei 11,037,327.00 17,205,686.00 11,425,420.00

circulante

4 Rata active R=(Ac/AT)*100 % 13.06 39.19 32.73

circulante

5 Stocuri St Lei 1,859,558.00 1,754,803.00 1,468,592.00

6 Rata Rs=(St/AT)*100 % 2.20 4.00 4.21

stocurilor

Rata activelor circulante (reprezentată în figura. 2.2) exprimă ponderea activelor cu

caracter temporar în total active. Conform
datelor din tabelul 2.2, în anul 2013 această rată
a înregistrat o valoare de 13.06%, în 2014
valoarea ratei crește semnificativ ajungând la
39.19%. În anul 2015 se înregistrează o valoare
de 32.73%, scăzând față de anul 2014.

Rata stocurilor (reprezentată în figura.

2.2) exprimă ponderea activelor circulante mai
puțin lichide în total active. Pe baza datelor din
tabelul 2.2, se poate observa că nivelul ratei a Figura. 2.2 – Rata activelor circulante și a
stocurior
crescut de la un an la altul. În anul 2013, rata
stocurilor a înregistrat o valoare de 2.20%, în anul 2014, rata a crescut cu 1.8% ajungând la
valoarea de 4%, iar în anul 2015 se înregistrează o valoare de 4.21%. Creșterea valorii ratei de

7
la un an la altul a fost determinată de scăderea valorii activelor totale, cu aproape 50% în anul
2014 față de 2013 și cu 8.985.885,00 lei în anul 2015 față de 2014, dar și de scăderea în
același timp a nivelului stocurilor.

În continuare pe baza datelor din bilanțul aferent fiecărui an (datele fiind preluate din
bilanțul și contul de profit și pierdere aferente anilor 2014 și 2015, ce se află anexate la
lucrare), a fost calculat stocul mediu.

Acesta fiind calculat ca media aritmetică dintre stocul inițial și stocul final (reprezentat în
tabelul 2.3).

Tabelul 2.3 – Stocul mediu

Nr.Crt. Specificație Formulă U.M. 2013 2014 2015

1 Stocul inițial Si Lei 1,632,305.00 1,859,558.00 1,754,803.00

2 Stocul final Sf Lei 1,859,558.00 1,754,803.00 1,468,592.00

3 Stocul mediu Sm=(Si+Sf)/2 Lei 1,745,931.50 1,807,180.50 1,611,697.50

Pe baza datelor din tabelul 2.3, pentru a se observa cât mai bine nivelul stocurilor, acestea s-
au reprezentat grafic în figura 2.3.

Figura 2.3 - Nivelul stocurilor

Pentru analiza stocului mediu al entității Lustic Invest, în tabelul 2.4 au fost calculați
câțiva indicatori. Datele necesare calculării indicatorilor au fost preluate din bilanțul și contul
de profit și pierdere aferente anilor 2014 și 2015.

Tabelul 2.4 – Stocul mediu și viteza de rotație a stocului

Nr.Crt. Specificație Formulă U.M. 2013 2014 2015

1 Cifra de afaceri CA Lei 16,827,984.00 14,927,879.00 18,414,041.00

2 Cifra de afaceri Caz=CA/360 Lei 46,744.40 41,466.33 51,150.11

8
 zilnică

3 Stocul mediu Sm=(Si+Sf)/2 Lei 1,745,931.50 1,807,180.00 1,611,697.50

4 Viteza de V=Sm/CA*360 Zile 37.3506 43.5819 31.5092

rotație a
stocurilor

5 Numărul de Nr=CA/Sm nr. 9.6384 8.2603 11.4252

rotații a de
stocului ori

Viteza de circulație a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile
trec succesiv prin fazele curente de aprovizionare, producție sau desfacere. Conform datelor
din tabelul 2.4 se poate observa că nivelul ratei din 2014 crește față de nivelul ratei din anul
2013 cu 6.23 zile și scade față de nivelul ratei din 2015 cu 12.07 zile. Se consideră că o durată
în zile de 40-60 de zile asigură o bună gestionare a resurselor. În cazul societății supusă
analizei se observă că doar valoarea din anul 2014 se încadrează în intervalul amintit, restul
valorilor din anii 2013 și 2015 se află sub limita inferioară a intervalului optim, rezultând că
societatea nu prezintă o bună gestionare a resurselor.

Numărul de rotații a stocului arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile
activității până se întorc în forma bănească inițială, arătând de câte ori se înnoiește stocul,
acesta fiind exprimat în număr de ori. Se consideră 8 rotații ca fiind corespunzătoare unei
durate de 45 de zile.

Pe baza datelor din tabelul 2.4 s-a efectuat analiza stocului mediu aferent perioadei
2013-2014 și perioadei 2014-2015.

 Analiza stocului mediu aferent perioadei 2013 - 2014.

Variația stocului mediu se notează ΔSm, reprezentând diferența dintre stocul mediu aferent
anului 2014 și cel aferent anului 2013.

ΔSm=Sm2014 - Sm2013=1,807,180,00 lei - 1,745,931.50 lei = 61,248.50 lei

Modelul de analiză al stocului mediu reprezintă produsul dintre variația cifrei de afaceri
zilnică și variația vitezei de rotație a stocurilor.

ΔSm= ΔCAz×ΔV

1. Influența modificării cifrei de afaceri zilnice asupra variației stocului mediu.

ΔCAz Sm= CAz2014×V2013 - CAz2013×V2013 = V2013(CAz2014- CAz2013)

ΔCAz Sm= 37,3506(41.466,33 – 46.744,40) = 37,3506×(-5.278,07)= -197.139,08 lei

9
2. Influența modificării vitezei de rotație asupra variației stocului mediu.

ΔV Sm= CAz2014×V2014 - CAz2014×V2013 = CAz2014 (V2014- V2013)

ΔV Sm= 41.466,33 (43,5819 - 37,3506) = 41.466,33×6,2313= 258.389,14 lei

ΔSm= ΔCAz Sm + ΔV Sm = -197.139,08+258.389,14= 61.250,06 lei

Pe baza rezultatelor obținute se poate obseva că variația stocului mediu este pozitivă datorită
faptului că valoarea stocului mediu din anul 2014 este mai mare decât cea din anul 2013.

 Analiza stocului mediu aferent perioadei 2014 - 2015.

Variația stocului mediu se notează ΔSm, reprezentând diferența dintre stocul mediu aferent
anului 2015 și cel aferent anului 2014.

ΔSm=Sm2015 - Sm2014=1.611.697,50 lei – 1.807.180,00 lei = -195.482,50 lei

Modelul de analiză al stocului mediu reprezintă produsul dintre variația cifrei de afaceri
zilnică și variația vitezei de rotație a stocurilor.

ΔSm= ΔCAz×ΔV

1. Influența modificării cifrei de afaceri zilnice asupra variației stocului mediu.

ΔCAz Sm= CAz2015×V2014 - CAz2014×V2014 = V2014(CAz2015- CAz2014)

ΔCAz Sm= 43,5819(51.150,11 - 41.466,33) = 43,5819×9.683,78= 422.037,53 lei

2. Influența modificării vitezei de rotație asupra variației stocului mediu.

ΔV Sm= CAz2015×V2015 - CAz2015×V2014 = CAz2015 (V2015- V2014)

ΔV Sm= 51.150,11(31,5092 - 43,5819) = 51.150,11×(-12,0727)= -617.519,93 lei

ΔSm= ΔCAz Sm + ΔV Sm = 422.037,53 + (-617.519,93)= -195.482,40 lei

Pe baza rezultatelor obținute se poate observa că valoarea variației stocului mediu este
negativă, acest lucru se datorează faptului că valoarea stocului mediu din anul 2015 este mai
mică decât cea din anul 2014.

10
 1.3 Bonitatea întreprinderii

2.3.1 Lichiditatea
„ Lichiditatea blanțului se definește prin faptul, că activele mai mici de un an sunt
superioare datoriilor mai mici de un an. Lichiditatea bilanțului face să se prezume, faptul, că
vânzarea progresivă a stocurilor și încasarea creanțelor vor permite plata datoriilor în lunile
următoare, riscul de faliment este redus pe termen scurt”4

„Lichiditatea este o proprietate generală a activelor și exprimă capacitatea acestora de

a fi transformate rapid în monedă lichidă dar și cu o cheltuială minimă”5. Cele mai utilizate
rate de lichiditate sunt reprezentate în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 – Indicatorii lichidității

Indicatori Formula 2013 2014 2015

Rata lichidității curente sau Active circulante/Datorii curente 4.56 2.32 3.25
generale (rlc).

Rata lichidității reduse (rlr). (Active circulante-stocuri)/datorii 3.8 2.08 2.84

curente

Rata lichidității imediate (rli) Disponibiltăți/Datorii pe termen scurt 1.31 0.65 1.43

a) Rata lichidității curente sau generale (reprezentată în fig. 2.5)

Lichiditatea generală este indicatorul care măsoară capacitatea firmei, la un moment

dat, de a-și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale
firmei. „Conform IAS1, Prezentarea situațiilor financiare, lichiditatea generală este strâns
legată de fondul de rulment și este considerată a fi un bun indicator al capacității întreprinderii
de a-și achita facturile și de a-și rambursa creditele contractante.”6

Se determină prin raportul dintre valoarea activelor curente (circulante) și valoarea

pasivelor curente (obligațiilor pe termen scurt).

În anul 2013 rlc = 11,068,190.00 lei/ 2,424,655.00 lei = 4,56, aceasta depășind pragul
maxim de 2, acestă valoare ne fiind avantajoasă, fiind asociată unei gestiuni
necorespunzătoare a activelor circulante, în acest sens se vorbește de un grad de exigibilitate
ridicat.

4
Brezeanu P., coordonator, Diagnostic financiar – instrumente de analiză financiară, Editura Economică,
București, 2003, pag. 252.
5
http://abctrainingconsulting.ro/blog-posts/lichiditatea-generala/ - accesat ultima oară în data de 22.01.2016
6
Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru G.D., Radu F., Analiza financiară - studii de caz, Editura
Tehnopress, Iași, 2006, pag. 152.

11
 În anul 2014 rlc = 17,217,831.00 lei/ 7,423,753.00 lei = 2,32, depășind cu puțin pragul
maxim de 2. Se observă faptul că față de anul precedent, această rată a scăzut foarte mult.

În anul 2015 rlc = 11,492,253.00 lei/ 3,534,454.00 lei = 3,25, la fel ca în anii
precedenți această rată depășește pragul maxim de 2, acestă valoare fiind neavantajoasă
entității. “Rata lichidității generale este supraunitară, ceea ce semnifică existența fondului de
rulment, deci firma dispune de resurse pentru a-și asigura finanțarea activelor circulante”.7

b) Rata lichidității reduse (reprezentată în fig. 2.5).

Exprimă posibilitatea entității de a-și transforma rapid activele circulante în lichidități, pentru
a-și putea onora datoriile pe termen scurt.

În anul 2013 rlr= (11,068,190.00 lei- 1,859,557.00 lei)/ 2,424,655.00 lei = 3,8, acestă
valoare nu reprezintă o situație favorabilă din punct de vedere al lichiditățiilor deoarece se
află cu mult peste intervalul (0.5, 1).

În anul 2014 rlr= (17,217,831.00 lei - 1,754,803.00 lei)/ 7,423,753.00 lei = 2,08,
aceasta valoare, la fel ca anul precedent depășește intervalul optim, observându-se o scădere
cu 1.72.

În anul 2015 rlr= (11,492,253.00 lei - 1,468,592.00 lei)/ 3,534,454.00 lei = 2,84.
Această valoare indică o situație nefavorabilă, deoarece la fel ca în anii precedenți depășește
intervalul optim.

„Valoarea supraunitară a ratei evidențiază faptul că stocurile nu sunt finanțate prin datorii pe
termen scurt. În general, raportul este subunitar și nu produce dificultăți, în condițiile în care
întreprindrea dispune de stocuri sănătoase și previziuni de trezorerie corecte. Valoarea acestei
rate se consideră normală, potrivit uzanțelor intrenaționale, dacă este de 0,8-1 (sau 80-100%).
Lichiditatea curentă prezintă un nivel asiguratoriu, certificând faptul că întreprinderea este
capabilă să-și acopere datoriile pe tremen scurt.”8

7
Brezeanu, P.- Analiza riscului financiar. Tribuna economică, București, 2006, pag.21
8
Patrașcu L., Bilanțul contabil și alte rapoarte financiare, Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov,
2011, pag.116.

12
 c) Rata lichidității imediate (reprezentată
în fig. 2.5)

Este cunoscută și sub denumirea de

trezorerie la vedere, aceasta măsurând
capacitatea entității de rambursare a datoriilor pe
termen scurt, utilizând disponibilitățile existente.
Valoarea ratei trebuind să tindă către o mărime
unitară, în cazul în care întreprinderea ar trebui
să-și

Figura 2.5 – Ratele lichidității

plătească datoriile pe termen scurt, ea să dispună de lichidități pentru a le putea acoperii.

În anul 2013 rli= 3,178,614.00 lei/ 2,424,655.00 lei = 1,31, această valoare indică
faptul că întreprinderea depinde mai mult de creditorii săi.

În anul 2014 rli= 4,854,466.00 lei/ 7,423,753.00 lei = 0.65, această valoare subunitară
arată faptul că banca va acorda în continuare împrumuturi în condiții de siguranță.

În anul 2015 rli= 5,054,718.00 lei/ 3,534,454.00 lei = 1,43, această valoare depășește cu puțin
pe cea din anul 2010 indicând faptul că societatea depinde de creditorii săi.

„Un nivel ridicat al ratei indică o lichiditate ridicată, dar care poate fi consecința unei utilizări
mai puțin performante a resurselor disponibile.O valoare redusă a ratei lichidității imediate
poate fi compatibilă cu menținerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea deține în schimb
valori de plasament, creanțe, stocuri ușor de transformat în disponibilități bănești.”9

2.3.2. Solvabilitatea
„ Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe
termen lung și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile
financiare (costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care
dorește să-și păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii și rezultă din echlibrul
dintre fluxurile de încasări și fluxurile de plăti, dar și dintr-un fond de rulment net pozitiv,
adică dintr-o bună adecvare între necesarul de finanțare pe tremen lung (în active corporale și
financiare) și resursele de finanțare cu caracter permanent (capitalurile proprii și îndatorarea
la termen)”10

9
Popa D.,Mester C., Analiză economico-financiară: elemente teoretice și aplicații practice, Editura. Univ. din
Oradea, Oradea, 2006, pag. 327.
10
Petrescu S., Diagnostic economic-financiar, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004, pag. 239.

13
 „Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face față tuturor datoriilor sale.
În funcție de nivelul la care se consideră datoriile, pot fi construite mai multe rate de
solvabilitate”.11 Cele mai utilizate rate de solvabilitate fiind reprezentate în tabelul 2.6.

Tabelul 2.6 – Indicatorii solvabilității

Indicatori Formula 2013 2014 2015

Rata solvabilității globale Activ total/Datorii totale inclusiv 34.86 5.91 9.9
sau generale dobânzile aferente

Rata solvabilității Capital propiu/(Capital 1 1 1

patrimoniale propiu+Credite bancare)

a) Rata solvabilității globale sau generale

(reprezentată în fig. 2.6)
Arată măsura în care datoriile totale sunt
acoperite de către activele totale ale entității în
cazul în care aceasta se află în faliment,
determinându-se astfel:

În anul 2013 Rsg= 84,521,167.00

lei/2,424,655.00 lei = 34,86 semnificând faptul
că întreprinderea are puterea de a-și onora
obligațiile față de terț.
Figura 2.6 – Ratele solvabilității
În anul 2014 Rsg= 43,909,912.00 lei/
7,423,753.00 lei = 5.91, ceea ce indică la fel ca și în anul precedent că societatea își poate
onora obligațiile față de terți. Se poate observa că această valoare a scăzut cu mult față de
valoarea ratei din anul 2013.

În anul 2015 Rsg= 34,978,715.00 lei/ 3,534,354.00 lei = 9.90, la fel ca în anii
precedenți se poate observa că entitatea își poate onora obligațiile față de terți, indicatorul
mențindu-se la o valoare mai apropiată față de anul 2014.

b) Rata solvabilității patrimoniale (reprezentată în fig.2.6)

Arată gradul în care capitalurile proprii asigură acoperirea datoriilor pe termen lung și
a creditelor prin elementele patrimoniale existente.

Rata solvabilității patrimoniale în anii 2013, 2014 și 2015 este 1 deoarece entitatea nu a
contractat nici un credit bancar.
11
Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întrepriderii, Ed. Economică, București, 2004, pag. 168.

14
 Tabel 2.7 - Diagnosticul financiar

Nr. Obiective Activitate Coeficient Notă Punctaj

crt de obiectiv
importanță
1 Indicatori de •Rentabilitatea 10 9 90
profitabilitate capitalului angajat
•Marja brutădin
vânzări
2 Finanțarea •Ponderea stocurilor 9 9 81
întreprinderii in total active
3 Bonitatea •Lichiditatea generală 8 10 80
întreprinderii •Lichiditatea redusă
•Lichiditatea imediată
•Solvabilitatea globală
•Solvabilitatea
patrimonială
4 Riscul •Riscul de exploatare 7 8 56
întreprinderii •Riscul financiar
•Riscul de faliment
5 Datoria •Respectarea 6 9 54
întreprinderii graficelor de
rambursare a
creditelor
•Autonomia financiară
6 Fluxurile •Fondul de rulment 5 7 35
financiare
7 Fluxul de •Ritmul creșterii 4 8 32
trezorerie veniturilor depășesc
pe cel al cheltuielilor
8 Echilibrul •Trezoreria netă 3 9 27
financiar
9 Structura •Raportul capitalurilor 2 8 16
bilanțului proprii-datorii
•Raportul active
circulante-imobilizări
10 Situațiile •Ȋntocmirea conform 1 10 10
financiare reglementărilor
contabile și fiscale
•Corelarea cu
balanțele de verificare
fundamentate pe
datele din evidențele
întreprinderii
TOTAL PUNCTAJ 481

15
 Diagnosticele calculate in cadtul societății comericale LUSTIC INVEST SA au
obtinut urbatoarele punctaje:

• diagnosticul juridic 189 puncte;

• diagnosticul resurselor umane și managementului 256 puncte;

• diagnosticul financiar 481 puncte;

• diagnosticul comerical 342 puncte;

• diagnosticul tehnic 236 puncte;

Cu ajutorul punctajelor acordate fiecărui diagnostic se poate stabili categoria de

bonitate în care se încadreaza entitatea diagnosticată. Ȋn aceasta situație putem stabili
următoarele categorii de bonitate:

• diagnostic slab, punctaj sub 1200 puncte;

• diagnostic precar, punctaj între 1200 – 1490 puncte;

• diagnostic satisfăcător, punctaj între 1500 – 1800 puncte;

• diagnostic bun, punctaj între 1800 – 2400 puncte;

• diagnostic solid, punctaj între 2400 – 3040 puncte;

Societatea comericală LUSTIC INVEST SA are un punctaj global de 1504 puncte,

deci categoria de bonitate în care se încadraza entitatea este diagnosticul satisfăcător.

16
BIBLIOGRAFIE

1. Brezeanu P., coordonator, Diagnostic financiar – instrumente de analiză financiară,

Editura Economică, București, 2003.

2. Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întrepriderii, Editura Economică,

București, 2004.

3. Patrașcu L., Bilanțul contabil și alte rapoarte financiare, Editura Universității

Transilvania din Brașov, Brașov, 2011.

4. Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru G.D., Radu F., Analiza financiară - studii de
caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006.

5. Petrescu S., Diagnostic economic-financiar, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004.

6. Petrescu S., Analiza și diagnostic financiar-contabil, Ghid teoretico aplicativ, ediția a

III-a revizuită și actualizată, Editura CECCAR, București, 2010.

7. Popa D.,Mester C., Analiză economico-financiară: elemente teoretice și aplicații

practice, Editura. Univ. din Oradea, Oradea, 2006.

8. Ordinul Ministrului Finanţlor Publice Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

9. http://abctrainingconsulting.ro/blog-posts/lichiditatea-generala.

17