Opinie publică și comunicare

Curs 6. 3 aprilie 2019

Influenta sondajelor asupra publicului. Efectele bandwagon şi underdog

Exista o influenta a sondajelor asupra publicului? Aceste întrebări au primit ambele răspunsuri:

1. Influenta puternică – ideea a fost sustinuta de un grup de experti romani, in dezbatere publica, in 1992.

a. exista un potential manipulatoriu al sondajelor asupra publicului

- Caracterul predictiv al sondajelor este supraestimat – un sondaj e o radiografie a optiunilor de vot intr-un
anume moment. Votul este unul singur, sondajele preelectorale sunt multiple.
- se prezinta doar raspunsurile la intrebari, fara a se tine seama de formularea intrebarilor
- se prezinta in media doar o parte a informatiei culese prin sondaj – decupaj, teoria incadrarii (Framing)
- un sondaj care nu tine cont de regulile metodologice poate fi sursa de manipulare

b. exista pericolul pierderii credibilitatii institutelor si meseriei de sociolog

c. sondajele nu sunt doar descriptori ai realitatii, ci si fabricanti ai realitatii.

d. un sondaj are un potential manipulatoriu mai mare cu cat este mai credibil. Sondajul generaza
incredere prin obiectivitatea si neutralitatea lui.

Principalele modalitati prin care se realizeaza manipularea:

- folosirea unor esantionare nereprezentative
- modul de formulare al intrebarilor
- alegerea temelor de cercetare
- culegerea datelor
- prezentarea datelor

2. Influenta partială

- Sociologul francez Dominique Wolton susține că „omniprezenţa sondajelor ne face să uităm de limita lor
principală, anume faptul că nu reprezintă expresia naturală a opinie publice, ci răspunsul dat de aceasta în
anumite condiţii la o întrebare pusă de cei care au comandat sondajul” (Wolton, 1997/2012, 182).
- De multe ori sondajele de opinie publică urmăresc probleme care nu-i interesează şi pe
respondenţi
- Rezultatele sondajelor au un impact semnificativ asupra elitelor şi oamenilor politici. Aceştia se
mulţumesc astfel cu un „rezumat al realităţii” prezentat de sondajele de opinie

Sebastian Lazaroiu (director CURS, 1992):

- ”Se vorbeste in teorie de trei tipuri de influenta pe care o pot avea sondajele asupra alegatorilor:
bangwagon, underdog si efectul de mobilizare a electoratului (este mult mai important decat
celelalte doua).
Daca sondajele arata scor strans intre primele doua partide sau primii doi candidati, atunci probabil
vom avea o participare mai mare decat in mod normal, pentru ca oamenii simt ca prin votul lor pot

1
 decide invingatorul. Dar poate avea si efecte de demobilizare, daca, de pilda, un partid apare in
sondaje cu 50-60% si unii simpatizanti ar putea decide sa nu mai mearga la vot pentru ca, cu sau
fara sprijinul lor, partidul respectiv va castiga un scor rezonabil de mare.
- ”nu exista o influenta directa a sondajelor asupra alegatorilor obisnuiti”.
- ”sunt putini cei care urmaresc sondajele, dar si mai putini cei care sa mai tina cont de ele atunci cand
voteaza. Exista in schimb o influenta asupra militantilor, a activistilor de partid, a sponsorilor. Ei sunt
oameni informati, urmaresc aceste sondaje de opinie si sunt influentati de ele. O buna parte din migratia
politica din Romania cred ca se datoreaza acestor sondaje de opinie. Sponsorii, la fel, cand vor sa dea
bani unui candidat sau unui partid, se uita sa vada ce sanse are sa castige alegerile, sa intre in parlament sau
sa influenteze politica la varf. Si evident ca, in functie de aceste scoruri, ei platesc. ”
- ”nu este suficient să fii expus la informaţiile despre rezultatele sondajelor de opinie publică şi să le acorzi
atenţie. Mesajele trebuie să influenţeze electoratul, să schimbe opinii şi să conducă spre un anumit
comportament de vot. Rezultatele sondajelor publicate în mass-media pot fi interesante prin problema pusă în
discuţie, dar şi prin modul în care sunt prezentate datele produse de sondaje. În mass-media românească
prezentarea prin bare sau cercuri de structură în ziare, în reviste sau la TV, este oarecum stereotipă, nu
stârnește decât cu rare excepţii interesul publicului”.

- Sondajele de opinie, mai ales cele pre-electorale, dacă nu influenţează direct cetăţenii, ele au o influenţă
indirect considerabilă: oamenii politici îşi ajustează discursul în funcţie de diagnoza făcută de institutele
de sondare a opiniei publice, iar jurnaliştii şi comentatorii politici fac din rezultatele sondajelor de opinie
ştiri, dacă nu chiar evenimente de presă.

Concluzie: sondajele de opinie publică nu ajung direct in constiinta publica; semnificatia lor depinde
in intregime de insertia lor in cadrul mass media si al discursului elitelor.

Efectele bandwagon si underdog

În momentul în care publicul este informat, prin mijloacele de comunicare în masă, asupra
rezultatelor sondajelor de opinie, apar două efecte, cunoscute şi analizate în literatura de
specialitate: o parte dintre indivizi se vor alătura celui învins, personalităţii sau formaţiunii
politice/instituţiei cu cei mai puţini simpatizanţi (underdog effect – regruparea in jurul celui invins =
tendinta oamenilor de a adopta punctul de vedere minoritar), dar cei mai mulţi vor fi alături de majoritate,
adică se vor alătura învingătorului (bandwagon effect - regruparea in jurul invingatorului =
tendinta oamenilor de a adopta punctul de vedere majoritar). Cele două efecte nu produc schimbări
puternice la nivelul distribuţiei opiniilor, dar fac parte din dinamica fenomenului de opinie publică.

În literatura de specialitate efectul bandwagon şi efectul underdog sunt analizate ca două fenomene
psihosociologice care surprind influenţa publicării sondajelor de opinie asupra publicului, în general, şi
asupra electoratului, în particular. Cele două efecte sunt importante inclusiv pentru cei care realizează
sondaje de opinie, pentru că pot influenţa predicţiile şi, în final, pot compromite acuratetea
sondajelor - reputaţia specialiştilor în măsurarea opiniei publice.

Termenul de bandwagon effect a fost folosit in 1944 d e P a u l Lazarsfeld, Bernard Berelson,

H a z e l Gaudet, in lucrarea ”Mecanismul votului”.
Termenul de underdog effect a fost lansat in 1949 de membrii conferintei despre cercetarea opiniilor si
atitudiniilor de la Iowa, SUA.

Din punct de vedere psihosociologic, atât bandwagon effect, cât şi underdog effect sunt considerate forme
2
particulare ale profeţiei autorealizatoare (self-fulfilling prophecy – concept impus în sociologie de
către Robert K. Merton în 1948), în care distribuţia opiniilor, prezentată ca reală de către sondajele de
opinie, transformă realitatea şi intervine în procesele decizionale ale actorilor sociali. Totuşi, multe dintre
studiile experimentale care au încercat să pună în evidenţă cele două efecte nu au produs rezultate suficient
de consistente sau au eşuat în a produce diferenţe statistice semnificative între grupurile experimentale
(descrise prin manipularea informaţiilor cu privire la distribuţia opiniilor înregistrate într-un sondaj de
opinie) şi grupul de control (în care participanţii sunt rugaţi să-şi exprime opiniile faţă de o problemă de
interes general, fără a cunoaşte distribuţia opiniilor celorlalţi).
- efectele se manifesta mai puternic asupra celor nedecisi in campania electorala. – 6%
- studiu J.A. Laponce, 1966: s-a inregistrat cum anume au votat respondentii inainte si dupa ce
au fost informati despre cum a votat majoritatea – s-a pus in evidenta mai degraba efectul de regrupare
in jurul celui invins
- studiu .J.R. Beninger, 1976: cele 2 efecte se identifica cel mai bine in studiile de laborator,
unde pot fi tinute sub control variabilele independente. In realitate, analizand comportamentul efectiv
de vot, nu se pot identifica exact cauzele care au stat la baza schimbarii de opinie. Publicarea
sondajelor poate fi o cauza, dar exista si altele.
- studio Catherine Marsh, 1985 – publicarea rezultatelor sondajelor poate avea un efect de
intarire si constientizare a propriilor opinii, mai degraba decat unul de schimbare atitudinala.
Subiectii care nu sunt siguri pe ceea ce simt/cred au nevoie sa se
compare cu ceilalti pentru a-si intari propriile opinii
Doar cei care nu sunt interesati de subiectul dezbatut sunt si cei carora
nu le pasa de evolutia opiniilor majoritare

Efectul de regrupare in jurul invingatorului se bazeaza pe tendinta de conformare.

Efectul de regrupare in jurul invinsului se bazeaza pe tendinta de reactanță psihologică.

Increderea publicului in rezultatele sondajelor

Mulţi cetăţeni consideră că sondajele de opinie publică sunt imprecise, pline de erori. Din nou, situaţia
diferă de la ţară la ţară. Încrederea în fiabilitatea sondajelor de opinie este mai mare în SUA decât în multe
ţări europene.

- Noiembrie 2016: 37% dintre americanii democrati credeau in sondaje, si 32% dintre
republicani
- Februarie 2017: mass media traditionala continua sa piarda increderea publicului. La
intrebarea din sondajul Gallup: ”Câtă incredere aveti ca stirile sunt pe deplin corecte si de
incredere?”, s-a atins cel mai scazut nivel din istoria sondajului, de 32%. Declinul a inceput cu mai
mult de 20 de ani in urmă, si de datoreaza in buna parte scepticismului republicanilor in sondaje. In
anii 90, increderea democratilor în sondaje era de 60-70%, iar a republicanilor de 40-50%.
- Martie 2018: 37% dintre americani au încredere in rezultatele sondajelor (7% foarte multa/ iar
22 % foarte puțina, 38% incredere redusa). Democratii au mai multa incredere decat republicanii:
47%.

Rata de raspuns: procentul din populatie care accepta sa raspunda la un chestionar atunci cand este solicitat:
90% in anii 1930, 9% in 2012 (sursa: The Guardian, articol ”Sa nu aveti incredere in sondaje!”)

Sursa stirilor: 62% dintre americani urmaresc stirile in social media (2016). In 2012, proportia acestora era
de 49%. Jumatate dintre americani urmaresc stirile dintr-o singură sursă.
3