www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Elemente de Limbaj Pascal

Constante, variabile, tipuri de date, citiri scrieri:

Structura unui program Pascal:

Program (nume dat de utilizator): → antetul programului

………………………………. → zona de declaratie a programului

begin

……………………………… → corpul programului

end. (sfarsitul programului).

Constantele si variabilele reprezinta datele cu care lucreaza un program.

Constantele isi pastreaza aceasi valoare pe tot parcursul programului in timp ce variabilele se pot modifica
in orice moment.

Cuvintele cheie: sunt niste identificatori predifiniti care au un inteles bine stabilit si nu pot fi definiti de
utilizatori.
Ex: begin, end, write, readln.

Tipuri de date in Limbajul Pascal

Orice variabila se caracterizeaza printrun identificator (nume si are asociat un anumit tip).
Tipul unei date variabile defineste multimea variabilei respective .

Proceduri si functii predefinite ale limbajului

Procedurile si functiile predefinite sunt niste blocuri de instructiuni care au fost scrise de catre
autori ale limbajului. Pentru a folosi o astfel de procedura trebuie sa avem executia adica sa o apelam.
Exemple de proceduri: - write
-Writeln
Sunt folosite pentru afisarea unor date pe ecran.
Functiile predefinite sunt similare cu procedurile dar in plus, in unor executari de o functie intoarce o
valoare adica noi apelam functia , ia se executa si la sfarsitul executiei ne da inapoi un rezultat.
Ex: - ABC(X) returneaza mod lui z
- SQR(X) returneaza X²
- SQRT(x) returneaza radical X
 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Operatii, expresii, atribuinte

Operatorii limbajului pascal sun de mai multe tipuri

a) operatorii aritmetice: -,*,+,:.·,
b) operatorii relationari: <,>,mai mare sau egal, mai mic sau egal,
c) operatorii logici: AND, OR, NOT
d) operatorii de atribuire: =

Scrierea Datelor

Afisarea se realizeaza apeland una din procedurile:

-write
-writeln
cu ajutorul acestor proceduri se pot afisa: constante de orice fel, valori ale unor variabile, valori ale unor
expresii, valori returnate de catre functii. Deosebirea dintre write si writeln consta in faptul ca dupa afisare
procedura wriyeln muta cursorul la inceputul randului urmator pe ecran.

Citirea variabilelor de la tastatura

Citirea valorilor variabilelor in timpul executiei unui program este necesara pentru ca la fiecare o
noua executie a programului variabilele sa poata primii alte valori.
Pentru citire folosim una din procedurile:
-read
-readln
Definirea tipurilor: in cadrul unui program utilizatorul poate defini moi tipuri de date care vor putea fi
folosite in continuare ca si tipurile predifinite.
Crearea unui tip nou se face cu cuvantul cheie type in zona de declaratie a programului inaintea
declaratiilor de variabile.
Tipul sir de caractere: sirurile de caractere sunt numerotate in variabile de tipul
-string
La declararea variabilei putem preciza luncimea maxima adica nr. maxim de caractere si al sirurilor ce pot
fi numerotate in variabila respectiva.

Instructiunile limbajului Pascal

Instructiunia IF

Instructiunea if permite alegerea unui bloc de instructiuni din 2 posibile de starea unei conditii.
Principiul de functionare:
1. se evalueaza expresia logica (conditie)
- daca aceasta este adevarata se executa segventa in caz contrar daca exista ramura else se executa
segventa.
2. Apoi indiferent daca s-a executat segventa 1 sau segventa 2 se trece la instructiunea de dupa if. then
- else

Exemplu:

Program exemplu_if;
 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

var a,b,m:real; {se declara variabilele a,b, si m de tipul real}

begin
write(‘Dati a si b’); readln(a,b) {citeste 2 numere. a si b}
if (a<0) and (b>0) then {daca numerele citite sunt pozitive}
begin
m:=sqrt (a*b); {calculeaza media geometrica a numerelor)
writeln (‘Media este’,m); {afiseaza media geometrica}
end.
else {in caz contrar (nr a si b nu sunt ambele mai mari decat 0) nu exista medie geometrica}
writeln (‘Eroare!’); {deci afiseaza un mesaj de eroare}
end.

Instructiunea CASE

Instructiunea CASE permite alegerea unui bloc de instructiuni din mai multe posibile in funcie de
valorile unei variabile de selectie numita selector, selectorul trebuie sa apartina unui tip ordinal sau unui
sub domeniu al unei astfel de tip.
Principiul de functionare:
- se evalueaza valoarea variabilei.
- Daca aceasta valoare se uncadreaza intr-unul din cazuri atunci se executa blocul de instructiuni
aferenta cazului respectiv in caz contrar daca exista ramura else se executa plocul de pe aceasta
ramura.
Exemplu:

program exemplu_case;
var c,x1,x2:integer; media: real;
begin
write(‘c=’); readln(c) {citeste valoarea variabilei c}
case c of {alege in functie de valoarea variabilei c citita anterior}
1,2,4:writeln (x1*x2); {daca c are una din valorile 1,2,4, afiseaza x1*x2}
3,5,6,7,8:writeln(x1-x2); {daca c are una din valorile 3,5,6,7,8 afiseaza x1-x2}
9:begin {daca valoarea lui c este 9}
media:= (x1+x2)/2; {calculeaza media aritmetica x1 si x2}
writeln (media); {afiseaza media aritmetica}
end;
else {daca valoarea lui c nu este nici una din cazurile anterioare}
writeln(‘valoarea incorecta’); {afiseaza un mesaj}
end;
end.

Subprograme
Pascalul ofera posibilitatea de a grupa instructiunile unui program in mai multe blocuri de
instructiuni numite subprograme astfel programele vor fi mult mai clare mai usor de urmarit si de corectat.
Scopul organizarii in subprograme este acela de a apela un subprogram de mai multe ori fara a exista o
anumita regula care sa dicteze repetarea, blocul de program din interiorul caruia se apeleaza un subprogram
poarta numele de mosul apelant, acesta poate fi programul principal sau chiar un alt program.
Asadar programele se pot apela unul pe altul. La fiecare apel al unui subprogram modulul apelant poate
transmite acestuia pe care subprogramul le va folosi atunci cand se executa.
Aceste date se numesc parametri.
 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Astfel la fiecare 9 executie a sa in urma unui nou apel subprogramul poate sa lucreze cu alte date pe care
lea receptionat sub forma unor parametri . Orice subprogram are un identificator si eventual un set de
programe.

Subprogramele pot fi de 2 feluri:

 Proceduri
 Functii
In concluzie avantaje e folosirii subprogramelor sunt o mai mare claritate a programelor.
Posibilitatea de a executa instructiunile dintrun subprogram de mai multe ori, la fiecare executie cu alte
date.