Sunteți pe pagina 1din 4

Ghid cu privire la organizarea testelor de competență

1. SCOP

Efectuarea testelor de competență (PT) are drept scop:


- evaluarea performanței laboratoarelor;
- identificarea problemelor în laboratoare și inițierea de acțiuni de îmbunătățire care,
de exemplu, pot fi legate de testările inadecvate sau procedurile de măsurare,
eficacitatea de formare și de supraveghere a personalului, sau calibrarea
echipamentelor;
- furnizarea de un plus de încredere pentru clienții laboratoarelor;
- stabilirea eficienței și comparabilitatea metodelor de testare și măsurare.

2. ÎNTRODUCERE

Acreditarea laboratoarelor conform SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 are ca scop


de a atesta competenţa laboratoarelor de a realiza etalonări sau încercări cu mijloace
specificate.
Comparările Interlaboratoare sunt mecanisme fiabile şi performante pentru a atinge
acest scop, deoarece ele permit conform punctului 5.9:
- de a asigura calitatea rezultatelor prestaţiilor livrate de laborator,
- de a contribui la demonstrarea competenţei sale, fiind un mecanism de progres.
Rezultatele comparărilor interlaboratoare permit de a asigura corelarea rezultatelor
încercărilor şi etalonărilor între laboratoare atît la nivel naţional cît şi la nivel
internaţional.
Se disting patru tipuri de comparări:
1. comparări punctuale sau bilaterale între laboratoare acreditate;
2. comparări naţionale pilotate de un laborator recunoscut ca laborator de referinţă şi
la care participă laboratoarele acreditate pentru un domeniu determinat;
3. comparări internaţionale, în cadrul EA la care participă laboratoarele acreditate de
Organismului Național de Acreditare;
4. programe administrate de organizatori de comparări interlaboratoare, care includ
în particular teste de competenţă.
O comparare interlaboratoare este concepută pentru a răspunde la unul din obiectivele
următoare:
1. a evalua aptitudinile laboratoarelor;
2. a evalua caracteristicile unui material;
3. a evalua caracteristicile unei metode de analiză, încercare sau etalonare.
Organismul Național de Acreditare va implementa o schemă de acreditare a
organizatorilor de comparări interlaboratoare la nivel naţional pentru a evalua aptitudinile
laboratoarelor.

3. DEFINIȚII

Teste de Competenţă (PT) – evaluarea performanţelor unui laborator de încercări sau


etalonări prin comparări interlaboratoare.
Comparări interlaboratoare – organizarea, executarea şi evaluarea rezultatelor
încercărilor sau etalonărilor în baza comparărilor identice sau asemănătoare prin cel puţin
două laboratoare diferite în condiţii predeterminate.

Încercarea de competenţă bilaterală – determinarea performanţelor unui laborator în


efectuarea de încercări/etalonări prin intermediul examinării unui obiect de încercat, care
prezintă caracteristici precis determinate, prezentat laboratorului în cadrul unei proceduri
de acreditare. Obiectul de încercat poate fi furnizat de un evaluator sau de o terţă parte.

Nivel de participare – număr de sub-discipline pe care laboratorul le identifică în


domeniul său de acreditare, și, implicit, număr de teste de competență specifice care
trebuie considerate pentru participare.

Sub-disciplină – domeniu de competență tehnică definit de cel puțin o tehnică de


măsurare, o proprietate și un produs care sunt corelate.

Frecvența de participare – cît de des determină laboratorul nevoia de a participa în


încercări de competență pentru o sub-disciplină stabilită, aceasta putând varia de la
sub-disciplină la sub-disciplină în cadrul unui laborator și între laboratoare cu aceleași
sub-discipline.

4. POLITICA ORGANISMULUI NAȚIONAL DE ACREDITARE


PRIVIND COMPARĂRILE INTERLABORATOARE

Prezenta politică nu se aplică decît comparărilor interlaboratoare destinate să


evalueze aptitudinea laboratoarelor participante.
Ca urmare a elementelor descrise mai sus şi pentru ca informaţiile şi concluziile făcute în
rezultatul participării să fie cît mai eficiente, Organismul Național de Acreditare adoptă
politica următoare:
1. promovează comparările interlaboratoare deoarece ele constituie un instrument de
progres pentru laboratoare şi ele pot fi utilizate ca un element de demonstrare a
competenţei lor. Reieșind din aceasta, Organismul Național de Acreditare va
implementa o schemă de acreditare a organizatorilor ILC cu scopul de a furniza un
ajutor laboratoarelor.

2. Organismul Național de Acreditare publică periodic informaţii pe site-ul


www.acreditare.md referitoare la organizatorii ILC destinate să evalueze
aptitudinea laboratoarelor acreditate.

3. Laboratoarele acreditate trebuie, atunci cînd există şi sunt adecvate, să participe la


ILC punctuale sau bilaterale, naţionale sau internaţionale, pentru a demonstra
competenţa şi a asigura calitatea rezultatelor lor.

4. Este responsabilitatea laboratorului de a determina circuitele şi frecvenţa de


participare, pentru a acoperi într-un ciclu de acreditare, ansamblul activităţilor
legate de domeniul de acreditare.
5. Cînd ele există, modalităţile particulare de participare la ILC în domeniile
reglementate trebuie să fie specificate în documente corespunzătoare, reieşind din
necesităţile exprimate de autorităţile publice.

6. Cînd ILC sunt organizate în cadrul acordurilor multilaterale de recunoaştere EA,


laboratoarele acreditate solicitate de ONA sunt obligate să participe.

7. În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare, laboratorul trebuie să examineze cauzele şi


consecinţele eventuale asupra validităţii rezultatelor încercărilor/etalonărilor.
Reieşind din această analiză, el trebuie să ia măsuri corespunzătoare, care să
includă, dacă este cazul, oprirea lucrărilor, rechemarea rapoartelor de încercări
invalide şi acţiuni corective care să permită de a garanta din nou calitatea
rezultatelor.

8. Laboratoarele trebuie să fie capabile, dacă este cazul, să demonstreze eforturile


depuse pentru căutarea circuitelor de ILC aplicabile domeniilor lor de acreditare,
sau pentru a demonstra că acestea nu sunt adecvate activităţii lor.

9. Cînd nici un program de comparări nu există într-un domeniu specific, este rolul
laboratorului să asigure corelarea rezultatelor sale, să recurgă la utilizarea regulată
a materialelor de referinţă, sau să coreleze rezultatele sale cu ale altor laboratoare,
sau să repete încercările sau etalonările cu ajutorul metodelor echivalente (5.9.)

10. Înainte de acordarea acreditării iniţiale sau extinderii acreditării pentru un nou
domeniu, ONA, dacă este cazul, examinează rezultatele obţinute la ILC pentru a
evalua aptitudinea laboratoarelor de a realiza încercările sau etalonările cerute
pentru acreditare. Echipa de evaluare examinează, dacă laboratorul are dovezi care
să demonstreze eforturile depuse de a participa la ILC potrivite, existente pentru
domeniul cerut la acreditare.

11. Pentru a se asigura de menţinerea competenţei laboratorului, rezultatele obţinute la


ILC sunt examinate în timpul supravegherii sau reevaluării pe parcursul ciclului de
acreditare. Cînd rezultatele obţinute la ILC pun la îndoială calitatea prestaţiilor
acreditate şi în absenţa acţiunilor corective eficace ale laboratorului, ONA va lua
măsuri adecvate pînă la suspendarea acreditării pentru domeniul în cauză în
aşteptarea rezolvării deficienţelor.

5. Evaluare

Linii directoare pentru evaluare

În timpul vizitei de evaluare a laboratorului, echipa de evaluare descrie situaţia


observată referitor la programele ILC la care a participat laboratorul şi modul de
utilizare a rezultatelor. Rezultatele acestor observaţii sunt consemnate în raportul de
evaluare şi se referă la punctele următoare:
1. Politica laboratorului de participare la programul ILC (frecvenţa, înregistrarea şi
evaluarea rezultatelor şi acţiunile corective efectuate după caz) care este
documentată şi aplicată;
2. Alegerea organizatorilor de ILC a căror competenţă şi servicii propuse sunt
evaluate de laborator în conformitate cu necesităţile sale (4.6). O alegere relevantă
poate să se bazeze pe o acreditare a organizatorilor în raport cu referenţialul
ISO/CEI 17043 şi Ghidul ILAC G13 sau din lipsa acestora, pe funcţionarea
organizaţiei sale în conformitate cu aceste documente.
3. Justificarea de către laborator a neparticipării la ILC; în acest caz el a implementat
alte mijloace pentru a demonstra competenţa sa şi a asigura corelarea rezultatelor
sale (5.9.)

În decursul misiunii sale echipa de evaluare evaluează rezultatele laboratorului,


referitoare la comparări pe baza criteriilor definite fie în ISO/CEI 17043 sau în ISO
13528 (exemplu: En sau Z-score), prin reguli definite în documente de cerinţe specifice.

Comitetul tehnic ONA pentru laboratoare, ţinînd cont de experienţa membrilor săi, poate
să aducă o contribuţie pozitivă evaluatorilor pentru a identifica mai bine domeniul de
investigare şi a-i ajuta cu privire la modalităţile de examinare a rezultatelor obţinute la
ILC.

S-ar putea să vă placă și