ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Specialitatea: Management
Disciplina: Metodologia cercetărilor economice

Tema: Naşterea Creştinismului – sfîrşitul

Evului Mediu: Gîndirea Economică
Elaborat de:
Rudei Natalia
Ranga Tatiana
Popa Veaceslav
Istoria Creştinismului
 Creştinismul a apărut în prima jumătate a
sec.I şi are originea în Iudaism
 Creştinismul este împărţit în 3 ramuri:
catolici, protestanţi, ortodoxi.
 Creştinismul este una din cele mai
răspîndite religii de pe glob:
cca 240.000.000 de adepți
 Instituția specifică creștinismului:
Biserica
Creştinismul – sfîrşitul Evului
Mediu: Gîndirea Economică
 Gandirea economica era subordonată teologiei, supusă unor norme
juridice şi psihologice de origine religioasă.
 Ideile economice erau răspandite în cărti cu caracter religios, filozofic,
sau în scrierile părinţilor bisericii creştine.
 Biserica, prin funcţiile îndeplinite, devine o putere nu numai spirituală
ci şi economică şi politică a lumii medievale.
 Are loc stratificarea socială: feudali, iobagi şi ţărani liberi.
 Monarhia evului mediu uneşte, treptat, Biserica cu puterea statului
pentru exercitarea controlului asupra societăţii.
 ,,Viaţa economică nu poate fi separată de principiile moralei creştine”
(Thomas d`Aquino).
 În evul mediu gandirea economică a progresat foarte puţin, dar se face
remarcată prin apariţia scolasticii care a avut un rol pozitiv prin
educaţia pe care a facut-o poporului în spiritul muncii, al solidarităţii
dintre membrii diferitelor clase sociale, ceea ce a facilitat dezvoltarea
mesteşugurilor, a umanizat relaţiile sociale, atenuînd tensiunile dintre
grupuri.
THOMAS d`AQUINO (1225-1274) ,,SUMA TEOLOGICĂ”
(Călugăr domnican, teolog, filosof, doctor al bisericii)
• Unul dintre cei mai mari
reprezentanţi ai scolasticismului
medieval european.
• abordează societatea ca pe un
sistem organic, în cadrul căruia,
fiecare individ îşi exercită în mod
natural şi firesc " funcţia “
• ,,Vînzarea şi cumpărarea, au fost
introduse pentru folosul comun al
societăţii, " căci unul are nevoie de
lucrul altuia şi invers “
• Divizează bogăţia în funcţie de
forma acesteia:
- bogăţia naturală (hrana, bunuri
de uz personal, animale, pămînt)
- bogăţia arficicială (aur şi argint)
Thomas d`Aquino (1225-1274)
- „bogatul este dator printr-o obligaţie legală (adică
o datorie de justiţie) să distribuie bunurile sale
săracilor sau pentru nevoile altora”
- “preţul şi salariul just“ - totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru producerea mărfurilor ce vor face
obiectul schimbului, cît şi venitul corespunzător
stării sociale a participantului la schimb, venit care
să le asigure acoperirea nevoilor de consum
corespunzătoare rangului şi stării lor sociale.
NICOLAS ORESME (1320-1382)
Originea, natura, dreptul şi mutaţia monedei”
(Filosof, mecanic, astronom, teolog)
Cel mai mare economist medieval cosideră:
• oamenii au un drept natural de a deține
proprietatea; această proprietate aparține
individului și comunității.

•într-o societate în care circulă două valute cu

aceeași denumire, dar cu o valoare diferită,
banii de valoare mai mică alungă banii cu o
valoare mai mare.

•moneda aparține societăţii, nu regelui, care

nu are dreptul să schimbe în mod arbitrar
conținutul sau greutatea.

•banii sunt un instrument de valoare, prima lor

calitate este de a fi invariabili.
Mulţumim pentru atenţie!