See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/298419810

100 de ani de zbor românesc

Working Paper · June 2010

DOI: 10.13140/RG.2.1.1119.4001

CITATIONS READS

0 210

1 author:

Leonard Alexandru Pop

Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
12 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Cactușii și filatelia View project

Sustainable Trends Associated with Modern Philately (STAMP) View project

All content following this page was uploaded by Leonard Alexandru Pop on 16 March 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Leonard aLexandru PoP

100 de ani
de zbor românesc
- perspective filatelice -
Baia Mare
- 2010 -
 Leonard Alexandru Pop

Tehnoredactare şi copertă: ing. Pop Alexandru Leonard

Corectură: Vasile Dragomir

Ilustraţii:
corperta I:
planul aerodieni lui Henri Coandă (sursa: soim.ro)
pagina 4 sus:
avionul lui Aurel Vlaicu (sursa: tanasadan.blogspot.com)
pagina 4 jos:
aeroplanul cu turbină Coandă (sursa: www.bileteavion1.ro)

Parteneri:

© 2010 pentru Leonard Alexandru Pop

PAL 2010-01
100 de ani de zbor românesc

Fiicei mele, Camelia

Cu multă dragoste,
tata
 Leonard Alexandru Pop

Î
n acest an avem prilejul de a sărbători împreună două mari
evenimente de referinţă în aviaţia românească şi universală.
Astfel pe 17 iunie 1910 a avut loc pe dealul Cotrocenilor zbo-
rul primului avion conceput, realizat şi pilotat în România de in-
ginerul Aurel Vlaicu. Şase luni mai târziu, pe data de 16
decembrie, lângă Paris, pe platoul de la Issy les Moulineaux,
Henri Coandă testează primul avion cu reacţie din lume, pe care
tot el l-a conceput, realizat şi pilotat.
100 de ani de zbor românesc

AUREL VLAICU (1882-1913) ŞI FILATELIA

N
ăscut la 6 noiembrie 1882, în Binţinţi (astăzi Aurel Vlaicu), sat ce
aparţine de oraşul Geoagiu (lângă Orăştie), judeţul Hunedoara (RO1
#3627), din părinţi ţărani, Aurel Vlaicu (RO #3750 - fig. 1) a urmat
şcoala primară în satul natal apoi trece la şcoala elementară din Orăştie (1890),
localitate unde va urma şi Colegiul Reformat al Liceului Calvin (care din 1919
încoace a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”) şi şi-a luat bacalaureatul la Sibiu
(RO #3871) în 1902. De timpuriu a îndrăgit tehnica dispunând acasă de un ade-
vărat atelier. S-a ocupat cu electricitatea, ceasornicăria, şi-a construit o mică ma-
şină cu aburi şi a fost permanent preocupat de ideea unei maşini de zburat.
În 1902, Vlaicu se înscrie la Politehnica din Budapesta, iar în 1903
pleacă la München în Germania sperând că va găsi mai multă înţelegere. În 1907
obţine diploma de inginer. Serviciul militar îl satisface la marina de război în
Pola, port la Adriatica, unde se remarcă, de asemenea, prin construirea şi mon-
tarea pe un zmeu a unui aparat fotografic, cu care fotografiază la mari distanţe.
Întors la München, Vlaicu inventează un nou tip de gramofon. Între timp se an-
gajează ca inginer la fabrica de automobile „Opel” din Ruselsheim unde devine
în scurt timp cunoscut. O maşină montată şi reglată de el câştigă la un concurs
premiul I.
După câţiva ani de pribegie, împins de o chemare lăuntrică, în 1908,
Vlaicu se întoarce pe meleagurile
natale cu credinţa că numai aici
va reuşi să-şi realizeze planurile
sale de zbor. Ajutat de tatăl său cu
bani şi la fel cu 1.000 de coroane
proveniţi dintr-o listă de subscrip-
ţie deschisă de Romulus Boca,
având colaborarea fratelui său,
Ion, om foarte priceput la lucru,
Aurel Vlaicu începe construcţia
primului său planor numit „Gân-
dac zburător”. Fig. 1. RO #3750 - Timbru cu valoarea nomi-
Planorul lui Vlaicu a fost nală de 4,80 lei din emisiunea Pioneri ai aviaţiei
(LP #972) pusă în circulaţie pe 18 decembrie
terminat în câteva săptămâni, în 1978. Marca este tipărită pe hârtie cromo, având
anul 1909. Cu el a efectuat pri- dimensiunea de 48 x 33 mm şi dantelura de 13¼.
mele sale zboruri. „Impresia cea Macheta este semnată de Vladimir Stoianov
mai puternică am simţit-o când (VLASTO). Tiraj: 300.000 exemplare.
1
Cotă Mărcile Poştale Româneşti
5
 Leonard Alexandru Pop

am zburat pentru prima dată la Binţinţi, în

Ardeal. Bleriot (RO #5550) încă nu trecuse
Canalul Mânecii. Primul meu aparat era în
întregime din lemn, şi nu avea motor. Am
legat trei cai de el, trei flăcăi au prins a pocni
din bice şi aparatul s-a ridicat la vreo 15 m
înălţime, după ce a alergat câţiva km pe pă-
mânt”, avea să declare la acea vreme tânărul
inginer. Imaginea acestuia este reprodusă pe
marca poştală de 50 bani din seria „Cente-
narul naşterii lui Aurel Vlaicu” din 1982
(LP2 #1061, ZC3 #0962) care este compusă
din 4 valori (fig. 2). La această emisiune
sunt cunoscute patru erori filatelice, trei din- Fig. 2. RO #4076/4079 - Tim-
tre ele regăsindu-se la valoarea de 50 bani brele emisiunii Centenarul naşterii lui
[punct la buclă; linie brună stânga jos (r.2, Aurel Vlaicu (LP #1061) pusă în cir-
c.4); verticală neagră sub U din cuvântul culaţie pe 27 septembrie 1982. Seria
este tipărită pe hârtie cromo, având
CENTENARUL (r.2, c.3)] şi cea de-a patra formatul de 48 x 33 mm şi dantelura
la valoarea de 1 leu (S din NASTERII cu se- de 13¼. Macheta este semnată de
dilă). Aurel Popescu. Tiraj: 250.000 serii.
În continuare Aurel Vlaicu a fost
preocupat să înceapă construcţia unui avion
cu motor. În acest sens, îndemnat de mai mulţi
prieteni dintre care poetul Octavian Goga (RO
#923), în octombrie 1909 pleacă la Bucureşti
pentru a cere sprijinul guvernului român.
Printe cei care l-au sprijinit moral au fost
scriitori şi poeţi ca Vlahuţă (Mi4 #1703), Emil
Fig. 3. RO #2054 - Timbru cu Gârleanu (Mi #2290), Ştefan Octavian Iosiv,
valoarea nominală de 10 bani din Zaharia Bârsan, Ilarie Chendi şi alţii. Cu aju-
emisiunea Ziua aviaţiei (LP #500) torul acestora şi a lui Spiru Haret, pe atunci
pusă în circulaţie pe 15 iunie 1960.
Marca prezintă filigran XVII, având ministru, Vlaicu obţine hotărârea guvernului
dimensiunea de 42 x 27 mm şi dan- de a construi avionul la Arsenalul Armatei,
telura de N pentru mărcile orizon- cheltuielile urmând să fie suportate de Minis-
tale şi R pentru cele verticale. terul de Război. Vlaicu urma să primească o
Macheta este semnată de Harold
subvenţie de 300 lei lunar de la ministerul Lu-
Meschendörfer. Tiraj: 1.000.000
exemplare în 100 de coli finite. crărilor Publice.

2
Cotă Romfilatelia 4
Cota Michel
3
Cotă Zimbrul Carpatin
6
100 de ani de zbor românesc

Când construcţia avio-

nului numit „VLAICU I” (Mi
#1861, RO #2054) se apropia de
sfârşit, îi lipsea motorul - care în
acel timp nu putea fi construit în
ţară. Vlaicu pleacă la Paris cu
suma de 14.000 lei şi după con-
sfătuiri cu inginerul Traian Vuia
(ZM5 #3612, LP #1712), face co-
manda necesară. În luna mai
Fig. 4. - Eroare la timbrul cu valoarea nominală 1910 motorul soseşte şi este aşe-
de 10 bani (RO #2054), din emisiunea Ziua avia-
zat pe avion. La data de 17 iunie
ţiei (LP #500), de cinci stele având litera R
(MOTOR) ilizibil. Poziţia erorii în coala finită este 1910, Vlaicu (ZM #3613) reu-
r.6; c.10. La această valoare mai sunt cunoscute seşte să se dezlipească de pamânt
încă şase erori. cu aparatul său şi să execute pri-
mul zbor cu motor. Entuziasmat,
Vlaicu spune prietenilor săi: ”Nu m-am ridicat mai sus de 4 m, cu toate acestea,
Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi decât la înalţimea la care mă ridicasem eu.
Înalţimea de 4 m era atunci un record, care îmi consacra maşina. Zburasem şi
asta era principalul“. Înregistrează brevetul nr. 2258 pentru Maşina de zburat cu
un corp în formă de săgeată, care poate fi văzut pe timbrul cu valoarea de 3 Lei,
emisiunea din 1982 al Poştei Române (fig. 2), folosită ulterior la realizarea mai
multor piese de aerofilatelie. Cu această marcă poştală este francat plicul ani-
versar realizat de Cercul Filatelic Municipal Timişoara, cu prilejul expoziţiei fi-
latelice „Centenarul naşterii Aurel
Vlaicu – 1882 – 1982” din 19 no-
iembrie 1982, din Timişoara.
Aceaşi marcă poştală o reîntâlnim
şi pe o maximă realizată de Gru-
parea Filatelică „Aurel Vlaicu” şi
pusă în circulaţie la Boboc cu pri-
lejul „Zilei Aviaţiei”, pe data de
19.06.1983 (fig. 8). La 90 de ani
de la primul zbor al aeroplanului
Fig. 5. - Eroare la timbrul cu valoarea nominală
„Vlaicu I” (Mi #1862), la Bacău de 10 bani (RO #2054), din emisiunea Ziua avia-
a fost marcat evenimentul prin ţiei (LP #500), de cinci stele având litera E ca şi
obliterarea unui plic ilustrat cu F şi R fără primul picior (AEROPLANUL). Poziţia
marcă fixă având nominalul de erorii în coala finită este r.7; c.7.

5
Cotă Zumstein briefmarkenkatalog
7
 Leonard Alexandru Pop

1.700 lei (fig. 7). Ilustraţia plicului îi repre-

zintă pe inginerul Aurel Vlaicu şi Giovani
Magnani în faţa avionului „Vlaicu II”.
În ziua de 16 august 1910, Aurel
Vlaicu zboară cu un deosebit succes la o înăl-
ţime de 100 m. Cu acest aparat a participat la
manevrele militare de toamnă şi a reuşit să
ducă un mesaj cifrat (ordin de luptă) de la Sla- Fig. 6. RO #2055 - Timbru cu
tina la Piatra Olt (27 septembrie 1910), zbu- valoarea nominală de 20 bani din
rând la o înălţime de 500 m, în 35 de minute. emisiunea Ziua aviaţiei (LP #500)
Prin acest lucru a situat România pe locul al pusă în circulaţie pe 15 iunie 1960.
Marca prezintă filigran XVII, având
doilea în lume (după Franţa) în utilizarea dimensiunea de 42 x 27 mm şi dan-
avionului cu destinaţie militară, avionul telura de N pentru mărcile orizon-
„Vlaicu I” (model 1910) fiind primul avion tale şi R pentru cele verticale.
militar din dotarea armatei române. Vlaicu a Macheta este semnată de Harold
Meschendörfer. Tiraj: 1.000.000
introdus pentru prima dată inelul protector în exemplare în 100 de coli finite.
jurul motorului, cunoscut sub numele de inel
NACA. A perfecţionat aripa cu profil variabil (concepută de Vuia), a introdus
un reductor între motor şi elice, a utilizat două elice coaxiale contrarotative, a
introdus direcţia dublă, trenul de aterizare pe roţi independente şi frâna pe roţi.
Avionul său este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală 5+5 lei, de culoare
violet, din emisiunea „Aviaţia” (LP #238) lansată pe data de 26 iulie 1948.
La 17 octombrie acelaşi an se
organizează la Băneasa un miting de
aviaţie pentru prezentarea avionului
”Vlaicu I”. Cu tot vântul puternic, Vlaicu
a efectuat o serie de zboruri care i-au
adus vii ovaţii. Avionul „Vlaicu I” (ZM
#1972) însă s-a uzat şi în decembrie
1910 pilotul începe construcţia avionului
„Vlaicu II” (ZM #1973) la Şcoala pentru
Fig. 7. - Piesă de aerofilatelie realizată arte şi meserii din Bucureşti. Avionul
pe plic ilustrat (Muzel Aviaţiei) cu marcă avea să fie terminat în scurt timp. Con-
fixă (portretul lui Aurel Vlaicu cu valoa- strucţia aduce multe elemente noi, fără să
rea nominală de 1.700 lei) în 24 iulie
fie o imitaţie. Întregul aparat nu cântărea
2000, cu prilejul Aerofilei din Bacău. În
ilustraţia de pe plic apar inginerii Aurel decât 200 kg, pilotul şi motorul stăteau
Vlaicu şi Giovani Magnani în faţa avio- dedesuptul aripei, cea ce mărea stabilita-
nului „Vlaicu nr. 2”, iar ştampila oma- tea.
gială aniversează 90 de ani de la primul Participarea lui Vlaicu, în august
zbor al aeroplanului Vlaicu I.
8
100 de ani de zbor românesc

1911, la serbările ASTREI de la Blaj

a entuziasmat mulţimea. Erau de faţă
Caragiale (ZM #1940, #2160; LP
#540), Goga şi cei din Ardeal, când
Vlaicu zboară în 1911 la Iaşi unde
este primit cu un rar entuziasm. În
1912 participă la concursul interna-
ţional de aviaţie la Aspern între-
cându-se cu cei mai mari aviatori din
lume. Aici câştigă cinci premii me-
Fig. 8. - Maximă de aerofilatelie realizată de morabile (1 premiu I şi 4 premii II).
Gruparea Aerofilatelică “Aurel Vlaicu” cu pri- Concursul a reunit, între 23 şi 30
lejul Zilei Aviaţiei din 19.06.1983. Cartea poş-
tală ilustrată este francată cu timbrul de 3 lei
iunie, 42 piloţi din 7 ţări, dintre care
(RO #4079) ce reproduce avionul “Vlaicu II” 17 din Austro-Ungaria, 7 germani,
proiectat şi realizat de Aurel Vlaicu cu care a 12 francezi printre care şi Roland
efectuat primul său zbor la 17 iunie 1910 pe Gaross, cel mai renumit pilot al vre-
aerodromul de la Cotroceni, şi obliterat cu
mii, un rus, un belgian, un persan şi
ştampila aniversară la Boboc.
românul Vlaicu. Revenit la Bucu-
reşti, Vlaicu (ZM #3108) începe calculele pentru construcţia avionului „Vlaicu
III”. Este chinuit permanent de gândul de a trece în zbor Carpaţii. Deoarece pie-
sele comandate pentru noul avion întârziau să sosească, iar în septembrie 1913
aveau loc la Orăştie Serbările Astrei, Vlaicu hotărăşte să treacă munţii cu vechiul
aparat destul de uzat la data aceea. Pentru a apărea pe neaşteptate la aceste ser-
bări, astfel ca bucuria celor prezenţi să fie şi mai mare, Vlaicu se preface pentru
moment că renunţă la această hotărâre scri-
ind tatălui său: ”La Orăştie m-au chemat
să zbor, dar nu vin”. Cu prilejul aniversării
a 75 de ani de la zborul lui Aurel Vlaicu la
Lugoj are loc o expoziţie filatelică pe data
de 23 iulie 1987 unde este pusă în circula-
ţie o nouă maximă. Timbrul, cu valoare no-
minală de 3 lei, face parte din emisiunea
lansată în 1982 şi este obliterată cu ştam- Fig. 9. - Maximă de aerofilatelie rea-
pila aniversară (fig. 9). Aceaşi ştampilă am lizată cu prilejul expoziţiei filatelice de-
dicată aniversării a 75 de ani de la
întâlnit-o şi pe alte plicuri care au fost fran- zborul lui Aurel Vlaicu la Lugoj din
cate cu timbre uzuale ale perioadei respec- 23.07.1987. Cartea poştală ilustrată
tive, marcând evenimentul filatelic. Tot la este francată cu timbrul de 3 lei (RO
Lugoj, peste 10 ani, cu prilejul „Aviafila #4079) ce reproduce avionul “Vlaicu
92” este realizat un nou plic special „80 de II” şi este obliterată cu ştampila expo-
ziţiei.
9
 Leonard Alexandru Pop

ani de la zborul lui Aurel

Vlaicu” având aplicată aceaşi
marcă poştală.
În după amiaza zilei
de 13 septembrie 1913, Vlaicu
îşi ia zborul pentru a trece Car-
paţii dar cade din înălţimi în
apropierea satului Băneşti, de
lângă Carpaţi, se pare din
cauza unui atac de cord. Vestea
morţii sale a îndurerat adânc o
întreagă naţiune în drumul ei
Fig. 10. - Carte poştală semiilustrată (Aurel Vlaicu
la manşa avionului “Vlaicu 2”), cu marcă fixă (por- spre triumf. O frumoasă ştam-
tretul inginerului) având nominalul de 17 lei, reali- pilă ocazională (ŞPOO #722)
6

zată cu prilejul a 80 de ani de la prima încercare de a fost realizată de Cercul Fila-

traversare a Carpaţior - Aurel Vlaicu - 13 septem- telic din Ploieşti cu prilejul ani-
brie 1913 (cod #0136/93). A fost folosită în vederea
realizării unei piese de aerofilatelie, purtând ştam-
versării a 90 de ani de la
pila aniversară cu textul “80 de ani de la prima ten- primul zbor peste Carpaţi cu
tativă de zbor peste Carpaţi / Aurel Vlaicu / aeroplanul, în care este repro-
13-09-1993 / 2173 Băneşti”. dusă imaginea inginerului
aviator împreună cu aparatul său de zbor şi este datat Băneşti – 13.09.2003.
Când toată ţara de dincolo şi de dincoace de munţi era în doliu naţional,
cel mai bun prieten al său, poetul Octavian Goga, nu aflase nimic. El se afla într-o
călătorie personală la Sevillia, în Spania. Reîntors la Paris, află tragica veste. El
trimite în ţară cel mai tulburător articol revistei ”LUCEAFĂRUL” de la Sibiu,
intitulat ”VLAICU”. Se împliniseră cuvintele lui Caragiale (ZM #3481) rostite
la zborul lui Vlaicu de la Blaj, pe Câmpia Libertăţii în 1911, când era singurul
care plângea. Întrebat de Agârbiceanu de ce plânge, Caragiale i-a răspuns:
”Plâng pentru că simt că acest geniu va trebui să moară, ca gloria ce o revarsă
asupra neamului românesc să
fie veşnică!’’. În 1993, la 80 de
ani de la prima tentativă de
zbor peste Carpaţi, este marcat
filatelic la Băneşti prin oblite-
rarea cu o ştampilă aniversară Fig. 11. RO #1497/1499 - Timbrele emisiunii
a unei cărţi poştale (cod Aurel Vlaicu 1882 - 1913 - supratipar (LP #306) su-
0136/93) cu marca fixă de 17 pratipărită pe 28 ianuarie 1952. Seria foloseşte pie-
lei în semiilustraţia căreia sele emisiunii LP #269. Tiraj: 1.037.000 serii.
6
Cota Ştampilelor Poştale Ocazionale Omologate a FFR conform revistei Filatelia
10
100 de ani de zbor românesc

apare reprodus avionul „Vlaicu II” (fig.

10).
În anul 1948 a fost ales membru
post-mortem al Academiei Române
(R.P.R.). La Binţinţi s-a inaugurat în
1952 Muzeul Memorial ce-i poartă nu-
mele. În 1982 o nouă maximă „Aurel
Vlaicu – Eroii neamului” este obliterată
cu ştampila ocazională „Simpozionul Fi-
latelic Centenarul Aurel Vlaicu” (12 no-
iembrie) la Bucureşti cât şi „Expoziţia
Filatelică Aurel Vlaicu – 100 ani de la
naştere” (fig. 12) la Timişoara (19 no-
iembrie). Timbrul de pe aceste maxime
are valoarea nominală de 2,50 lei (LP
#1061). Din aceaşi emisiune, timbrul cu
nominalul de 1 leu este aplicat pe plicul
Fig. 12. - Maximă realizată cu prilejul
semiilustrat cu marcă fixă, cu nominalul
expoziţiei filatelice de la Timişoara din de 2 lei, plic emis cu prilejul aniversării
19.11.1982. Timbrul (RO #4048) face a „100 ani de la naşterea lui Aurel
parte din emisiunea Centenarul naşterii Vlaicu” şi care prezintă în ilustraţie mo-
lui Aurel Vlaicu (LP #1061).
numentul lui Aurel Vlaicu de la Băneşti-
Câmpina care este reprodus şi pe marca ataşată ce a fost obliterată cu ştampila
aniversară. Acelaşi plic a fost folosit ca suport pentru marcarea centenarului naş-
terii inginerului la Bacău unde a fost obliterat
cu două ştampile aniversare (fig. 13 şi 14).
De-alungul timpului, Poşta Română a emis
mai multe serii de timbre dedicate lui Aurel
Vlaicu. Prima emisiune filatelică „Aurel
Vlaicu” a fost tipărită în 1950 (LP #269, ZC
#0271) fiind compusă din 3 timbre având va-
lorile nominale de 3, 5 şi 8 lei (fig. 19). Doi
ani mai târziu aceaşi emisiune este supratipă-
rită (LP #306, ZC #0306), noua valoare nomi-
nală fiind de 10 bani (fig. 11), datorită
Fig. 13. - Ştampila omagială apli-
reformei băneşti din 1952 când un leu nou era cată la Bacău cu prilejul aniversării
echivalat cu 20 lei vechi. La „40 de ani de la a 100 de ani de la naşterea lui
moartea lui Aurel Vlaicu”, în 1953 pe 17 de- Aurel Vlaicu, pe data de 6 noiem-
cembrie, este tipărită o nouă emisiune dintr-o brie 1982.

11
 Leonard Alexandru Pop

singură valoare (LP #358, ZC #0360) în

care este reprezentat Aurel Vlaicu şi
avionul său, având valoarea nominală de
50 bani şi culoarea albastru violet. Cei
„50 de ani de la moartea lui Aurel
Vlaicu” (LP #567, ZC #0559) sunt mar-
caţi prin supratipărirea valorii de 10 bani
(ZM #1972) din emisiunea „Ziua avia- Fig. 14. - Ştampila omagială aplicată
ţiei” (LP #500), timbru ce îl reprezintă pe la Bacău cu prilejul aniversării a 100 de
Aurel Vlaicu şi primul său avion. Mesa- ani de la naşterea lui Aurel Vlaicu, pe
data de 6 noiembrie 1982.
jul supratiparului este „1913 – 1963 / 50
ani de la moarte”, iar noua valoare nominală este de 1,75 lei. În tirajul de 300.000
bucăţi a fost identificată şi o eroare (LP #2349a) la voloarea nominală unde lip-
seşte litera „i” (fig. 15), fiind reprodus doar „1,75 le” (r7.8, c8.4). În lucrarea
„Erori filatelice”9 al bunului meu prieten Sergiu-Marian D. Găbureac veţi găsi
semnalate alte zece erori catalogate cu una, trei şi patru stele.
Cea mai populară emisiune filatelică românească dedicată inginerului
aviator (fig. 2) a fost cea lan-
sată pe 27 septembrie 1982 –
„Centenarul naşterii lui Aurel
Vlaicu” (LP #1061). Tirajul de
250.000 serii complete a per-
mis realizarea de-alungul tim-
pului (după cum se observă şi
din referinţele prezentului ma-
terial) a mai multor piese fila-
telice şi parafilatelice de către
mai multe grupări filatelice din
Fig. 15. RO #2349 - Supratipar pe timbrul emi-
siunii 50 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu (RO
ţară, prilejuite cu diverse eve-
#2054) realizat pe 15 septembrie 1963. Piesa folo- nimente aeronautice. Printre
sită, cu valoarea nominală de 10 bani, face parte acestea se numără şi plicul
din emisiunea LP #500, având dimensiunea de 42 omagial realizat în 14 noiem-
x 26 mm. Tiraj: 300.000 serii. În blocul de 4 de mai
brie 1987 cu prilejul aniversă-
sus apare şi eroarea “1,75 le” lipsă i (LP #567a).
Poziţia erorii în coala finită este r.8; c.4. În cadrul rii a „50 de ani de la
acestei emisiuni mai sunt cunoscute încă nouă inaugurarea aerogării aeropor-
erori. tului Arad”, plic timbrat cu va-
7
Poziţia mărcii cu eroare în funcţie de rândul din 9
Eroarea filatelică este abaterea de la marca poştală
coala finită standard, ce se întâlneşte la o anumită poziţie din
8
Poziţia mărcii cu eroare în funcţie de coloana din coala de tipar, identică cu suratele ei, din colile ante-
coala finită rioare sau cele care urmează
12
100 de ani de zbor românesc

loarea de 3 lei a emisiunii şi obliterat

cu ştampila aniversară. Marca poştală
cu nominalul de 2,50 lei o întâlnim şi
pe plicul omagial „Centenarul naşte-
rii lui Aurel Vlaicu” (fig. 16) din ca-
drul Expoziţiei Filatelice
Interjudeţene „Aerofila ‘82” de la
Orăştie (28.XI – 5.XII.1982). Tot în
acelaşi an, dar de data aceasta pe 18
Fig. 16. - Piesă de aerofilatelie realizată pe
august, A.F.R. Alba realizează un plic
28 noiembrie 1982 la Orăştie cu prilejul Ex- omagial pe care este aplicat timbrul
poziţiei Filatelice Interjudeţene “Arofila ‘82”. cu valoarea nominală de 60 bani din
Plicul, dedicat aniversării centenarului naş- emisiunea „Aniversări: Aviaţie” (LP
terii lui Aurel Vlaicu, ilustrează avionul
#803) din 15 august 1972.
“Vlaicu II” în zbor deasupra Carpaţilor, este
francat cu timbrul (RO #4078) cu valoarea Ca şi o curiozitate filatelică
nominală de 2,50 lei ce reprezintă monu- personală am întâlnit un plic aniver-
mentul “Eroilor Aerului” realizat de Lidia Kot- sar „14.11.1909 – 14.11.1994 / Arse-
zebue şi Iosif Fekete, şi este obliterat cu nalul armatei – 85 de ani de la
ştampila expoziţiei.
construirea avionului Vlaicu 1” care
este timbrat cu una din piesele dedicate lui Henri Coandă (!) şi obliterată cu
ştampila omagială ce poartă inscripţia „85 de ani de la construirea avionului
Vlaicu 1 * 2900 – Arad – 3 / 14.11.94” (fig. 17). Am inclus şi această piesă da-
torită dualităţii prezentei lucrări, dedicate celor doi ingineri români.
Cei 125 de ani de la naşterea
lui Aurel Vlaicu a fost marcată la Ti-
mişoara printr-o ştampilă aniversară,
pe amprenta căreia se găseşte „avio-
nul săgeată”, cu prilejul expoziţiei
„Aeromfila 2007” din 3 august, la
cea de a XXV-a ediţie.
La începutul anului 2010,
Romfilatelia lansează emisiunea 65
de ani de Aviaţie Civilă pentru susţi-
nerea comunităţii la nivel global Fig. 17. - Plic aniversar realizat cu prilejul
(OACI - 65 de ani), pe ilustraţia tim- marcării a 85 de ani de la construirea avio-
brului, cu valoarea nominală de 8,10 nului “Vlaicu I”. Surpinzător este faptul că
tema plicului (atât ilustraţia cât şi ştampila
Lei, fiind reprodus avionul “Vlaicu I” omagilă) îi este dedicat lui Aurel Vlaicu, iar
(LP #1859). Personal nu văd nici o el este totuşi francat cu un timbru dintr-o
legătură între tema şi subiectul aces- emisiune dedicată lui Henri Coandă (RO
#3077).
13
 Leonard Alexandru Pop

tei emisiuni filatelice (fig. 18), dar

s-ar putea să greşesc.
Cu prilejul marcării a 100
de ani de la zborul lui Aurel Vlaicu,
Fundaţia Culturală Bartoc va realiza
cea de a XXVI-a ediţie a expoziţiei
„Aeromfila 2010” sub patronajul Fe-
deraţiei Asociaţiilor Filatelice Euro-
pene, precum şi reamplasarea
monumentului lui Aurel Vlaicu de Fig. 18. - Timbrul cu valoarea nominală de
pe Câmpul Libertăţii şi realizarea 8,10 lei (LP #1859) ce reprezintă avionul
“Vlaicu I”, piesă a emisiunii OACI - 65 de ani
unui web site. lansată de Romfilatelia în 29 martie 2010.
Seria este tipărită pe hârtie cromo-gumată,
având formatul de 42 x 26 mm. Macheta este
semnată de Mihai Vămăşescu. Tiraj: 38.120
timbre.

Fig. 19. - Bloc de 4 din piesele emisiunilor Aurel Vlaicu 1882 - 1913 (LP #269) şi Aurel
Vlaicu 1882 - 1913 - supratipar (LP #306)

14
100 de ani de zbor românesc

HENRI COANDĂ (1886-1972) ŞI FILATELIA

H
enri Marie Coandă
(n. 7 iunie 1886 -
d. 25 noiembrie
1972) a fost un academician şi
inginer român, pionier al avia-
ţiei, fizician, inventator, inventa-
tor al motorului cu reacţie
(CMPR ’84 #4133) şi descope-
ritor al efectului care îi poartă
numele (fig. 24).
Henri Coandă (PM10
#385 - fig. 21) s-a născut la Bu-
cureşti la 7 iunie 1886, fiind al
doilea copil al unei familii nu-
meroase. Tatăl lui fusese gene-
ralul Constantin Coandă, fost
profesor de matematică la
Şcoala naţională de poduri şi
şosele din Bucureşti şi fost prim-
ministru al României pentru o
scurtă perioadă de timp în 1918.
Mama sa, Aida Danet, a fost Fig. 20. - Maximă cu Henri Coandă realizată cu
fiica medicului francez Gustave prilejul Expoziţiei Aerofila Junior de la Pucioasa
din 4 iunie 1988. Cartea poştală folosită ilustrează
Danet, originar din Bretania. portretul inginerului, iar timbrul cu valoarea nomi-
Încă din copilărie viito- nală de 2 lei (RO #4480) face parte din emisiunea
rul inginer şi fizician era fascinat Aniversări (LP #1169) lansată pe 10 noiembrie
de miracolul vântului, după cum 1986.
îşi va şi aminti mai târziu. Henri
Coandă (Mi #4302) a fost mai întâi elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucu-
reşti, apoi al Liceului Sf. Sava (1896) unde a urmat primele 3 clase, după care,
la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară,
la Liceul Militar din Iaşi (1899). Termină liceul, ca şef de promoţie, în 1903, pri-
mind gradul de sergent major şi îşi continuă studiile la Şcoala de ofiţeri de arti-
lerie, geniu şi marină din Bucureşti (RO #3883).
Coandă a avut şi alte preocupări. A studiat sculptura, împreună cu
Auguste Rodin, care îl socotea deosebit de talentat şi a luat şi lecţii de violoncel.
10
Cota Poşta Moldovei
15
 Leonard Alexandru Pop

Fractura unei mâini l-a impiedicat să

urmeze firul preocupărilor sale artis-
tice.
Henri nu avea nici 14 ani
impliniţi când a născocit o seceră-
toare-treierătoare, un fel de combină,
pusă în mişcare de aripile unei mori
de vânt.
Detaşat la un regiment de
artilerie de câmp din Germania în
1904, este trimis la Technische Ho-
chschule (Universitatea Technică)
din Berlin-Charlottenburg. Pasionat
de probleme tehnice şi mai ales de
tehnica aviaticii, în 1905, la 19 ani,
Coandă construieşte un avion-ra-
chetă pentru armata română în Ate-
Fig. 21. PM #385 - Timbru cu valoarea no-
minală de 25 bani emisă de Poşta Moldovei lierele Arsenalului Armatei, din
reprezentând portretul inginerului român. Dealul Spirii.
Timbrul face parte din emisiunea Personali- Primele preocupări stator-
tăţi ilustre lansată pe data de 26 februarie nice în domeniul aviaţiei le-a avut în
2000. A fost tipărită în sistem ofset pe hârtie
1907, în Belgia, unde a început să
albă, gumată la două culori, în coală de 10 (5
x 2) mărci. Dantelura 13 :14. Format 27,50 construiască planoare, cu prietenul
3/4

x 32,80 mm. său, italianul Caproni.

Între 1907-1908 a urmat
cursuri universitare în Belgia, la Liège, şi la Institutul tehnic Montefiore. În 1908
se întoarce în ţară şi e încadrat ofiţer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită
firii sale şi spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut
şi obţinut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâş-
tigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran -
Tibet. La întoarcere pleacă în Franţa şi se înscrie la Şcoala superioară de aero-
nautică şi construcţii, nou înfiinţată la Paris în 1909, al cărei absolvent devine
în anul următor, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici.
Tânăr inginer, Henri Coandă (Mi #5367), realizează mai multe cercetări
ale căror rezultate au fost prezentate într-o comunicare susţinută la începutul
anului 1910 la şcoală Superioară de Aeronautică din Paris şi apoi într-un studiu
intitulat „Aripile considerate ca maşini de reacţie”, pe care l-a publicat în luna
iunie 1910 în revista pariziană „La Tehnique Aeronautique”, comunicare ce s-a
bucurat de un vădit interes în cercurile oamenilor de ştiinţă şi îndeosebi a celor

16
100 de ani de zbor românesc

care studiau problemele aerodina-

mice. Piesa cu valoarea nominală
de 50 bani (Zu #3970) din emisiu-
nea „25 ani cosmonautică (1957 –
1982)” reproduce portretul savan-
tului român şi schema motorului cu
reacţie proiectat şi experimentat de
acesta. Acestă marcă o regăsim pe
maxima realizată cu prilejul lansă-
rii emisiunii (LP #1071), ce ilus-
trează portretul savantului, fiind
Fig. 22. - Plic semiilustrat circulat recoman-
obliterată cu ştampila „prima zi a dat, cu marcă fixă având nominalul de 2 lei, din
emisiunii”. Aceaşi marcă poştală seria Aniversări - Comemorări 1986, dedicat
este folosită şi în 1983 în realizarea lui Henri Coandă, purtând amprenta ştampilei
unei maxime cu prilejul expoziţiei omagiale realizată cu prilejul marcării a „30 de
ani de la publicarea brevetului de Aerodină”.
filatelice „Avia ‘83”.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel (RO #6351), pe şantierul căruia
şi-a început activitatea profesională la Nisa, şi a savantului Paul Painlevé, care
l-au ajutat să obţină aprobările necesare, Henri Coandă (RO #3751) a efectuat
experimentele aerodinamice prealabile şi a construit în atelierul de carosaj al lui
Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacţie,
fără elice, numit convenţional „Coandă-1910” (LP #750, ZC #0721) pe care l-a
prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910. De la în-
ceput aparatul său a trezit un interes deosebit în rândul tehnicienilor şi oamenilor
de ştiinţă care au vizitat salonul de aeronautică. Inventatorul a surprins pe spe-
cialişti prin faptul că a ieşit complet din făgaşul drumului bătut de constructorii
din acea vreme în domeniul aeronauticii şi al zborului aerian. El a conceput de
fapt primul avion cu reacţie din lume (LP #973, ZM #3614). Motorul avionului
consta dintr-un compresor acţionat de un motor cu piston de 50 de cai putere.
Aerul absorbit de compresor prin partea din faţă a motorului era aruncat cu mare
viteză prin spatele lui. În felul acesta se produce un efect de reacţie, împingând
avionul către înainte, deci deplasarea în spaţiu a aparatului. Imaginea aparatului
de zbor românesc o regăsim imprimată de ştampila care marchează „prima zi a
emisiunii” pe FDC-ul realizat în 1970 de către Poşta Română.
Printre alte inovaţii realizate de inventatorul român la acest prim avion
cu reacţie, merită să amintim: rezervoarele cu combustibil au fost instalate în
planul superior al avionului; în locul pânzei a fost folosit placajul vopsit şi lăcuit
pentru a opune în aer o rezistenţă cât mai mică, iar în vederea obţinerii unei por-
tante cât mai mari a avionului aripa a fost făcută cu fantă (volet) la bordul de

17
 Leonard Alexandru Pop

atac; roţile de la trenul de aterizare

au fost montate pe resorturi plate de
oţel, destul de elastice. Fiind unul
dintre cele mai atractive exponate
ale salonului presa de specialitate a
publicat articole elogioase despre
avionul lui Henri Coandă, iar con-
structorul turnului Eiffel a spus des-
pre inventatorul român, care nu avea
Fig. 23. - Plic “Par Avion” realizată de către
decât 24 de ani: „Băiatul acesta s-a
Societatea Filatelică “Aradul” cu prilejul zbo- născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de
rului inaugural Romavia pe data de 11 august ani prea devreme”. Într-adevăr,
1994. Plicul este francat cu timbrul de 60 bani ideile lui Henri Coandă erau mult
ce reproduce avionul lui Henri Coandă (RO prea avansate, ştiut fiind faptul că
#3077) şi este obliterat cu ştampila ocazio-
nală. primele avioane cu reacţie au înce-
put să apară abia în perioada celui
de al doilea război mondial - 1939-1945.
În timpul unei încercări de zbor din 16 decembrie 1910, pe aeroportul
Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat
de sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la marginea
terenului de decolare şi a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion
înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima şi câteva contuzii minore pe
faţă şi pe mâini. Această zi a fost înscrisă în istoria aviaţiei româneşti şi univer-
sale ca o dată de referinţă: a primei desprinderi de pământ a unui avion dotat cu
motor reactiv.
Un an mai târziu a construit primul avion bimotor din lume. Pentru o
perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes
din partea publicului şi savanţilor vremii. Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat
ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia şi a construit avioane
cu elice de mare performanţă, de concepţie proprie numit „Bristol-Coandă”. În
următorii ani se întoarce în Franţa, unde a construit un avion de recunoaştere,
foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reac-
ţie, primul tren aerodinamic din lume şi altele. În 1916 a creat un avion cu două
elice propulsoare, montate la extremităţile fuselajului. În 1934 obţine un brevet
de invenţie francez pentru Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de
fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efec-
tul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui
perete convex, fenomen observat prima oară de el în 1910, cu prilejul probării
motorului cu care era echipat avionul său cu reacţie. Această descoperire l-a

18
100 de ani de zbor românesc

condus la importante cercetări apli-

cative privind hipersustentaţia aero-
dinelor, realizarea unor atenuatoare
de sunet şi altele.
În perioada Primului Răz-
boi Mondial, în plină criză a meta-
lului, a inventat rezervoare pentru
hidrocarburi construite din beton
armat. Tot el a descoperit materialul
beton-bois, mai rezistent decât lem- Fig. 24. RO #4113 - timbru cu valoarea no-
nul, destinat prefabricatelor pentru minală de 50 Bani din emisiunea 25 de ani
construcţii. Printre alte invenţii ale cosmonautică “1957 - 1982” (LP #1071) pusă
sale se numără şi tunul fără recul din în circulaţie pe 24 ianuarie 1983. Marca este
dotarea avioanelor militare, proiec- tipărită pe hârtie cromo, având dimensiunea
de 48 x 33 mm şi dantelura de 13¼. Macheta
tul unei instalaţii de desalinizare a este semnată de Andrei Mihai. Tiraj: 250.000
apei marine ş.a. exemplare. Timbrul ilustrează portretul savan-
După 1945 a fost solicitat tului şi schema motorului cu reacţie proiectat
de United States Corporation să par- şi experimentat de acesta pe avionul
“Coandă” în anul 1910.
ticipe la programe de cercetări care
vizau aplicarea efectului Coandă la realizarea unor tehnici de zbor, iar apoi a lu-
crat la Laboratoarele Diamond din SUA.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, în 1956, Henri Coandă a fost
sărbătorit atât în ţară cât şi în străinătate. Cu această ocazie la New-York nume-
roase reviste de specialitate i-au dedicat savantului român studii şi articole. „In-
ginerul Coandă simbolizează prin el însuşi trecutul, prezentul şi viitorul
progreselor aeriene” scria cronicarul unei reviste, numindu-l, pe drept cuvânt,
aşa cum au făcut-o şi autorii unor lucrări publicate în ţara noastră, „părintele
aviaţiei reactive”.
La 3 aprilie UNESCO 1965 i-a decernat lui Henri Coandă ordinul „Me-
ritul pentru cercetări ştiinţifice, în gradul de comandor”. Pe lângă faptul că
această decoraţie este una dintre cele mai înalte distincţii acordate oamenilor de
ştiinţă, savanţilor, în acest fel, meritele lui Henri Coandă au căpătat încă o con-
firmare pe plan mondial. În anul 1961, savantului român i s-a înmânat de către
guvernul Franţei „Medalia militară” a aeronauticii franceze, una dintre distinc-
ţiile foarte importante ale Franţei.
Henri Coandă revine definitiv în ţară, în 1969, ca director al Institutului
de creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine
membru al Academiei Române (LP #1259).
Prin excepţionalele sale realizări, precum şi prin înfăptuirea şi experi-

19
 Leonard Alexandru Pop

mentarea primului avion cu reacţie

(RO #5549), Henri Coandă a rămas
unul dintre pionerii aviaţiei române
şi mondiale, iar numele său este
legat de dezvoltarea aviaţiei cu reac-
ţie (fig. 25). O parte dintre numeroa-
sele sale invenţii precum şi
brevetele obţinute în diferite pe-
rioade se găsesc expuse la Muzeul
Fig. 25. RO #5549 - Timbru cu valoarea
Tehnic, secţia „Coandă”, din Bucu-
nominală de 1.100 Lei din emisiunea Secolul reşti. De numele lui sunt legate şi
XX (LP #1472) pusă în circulaţie pe 22 de- unele realizări ale zborului omului
cembrie 1998. Marca este tipărită pe hârtie în cosmos. Printre altele lui îi apar-
cromo (Anglia), având dimensiunea de 42 x ţin unele dispozitive tehnice deose-
27 mm şi dantelura de 13½. Macheta este
semnată de Simona Zamşa. Tiraj: 540.000 bit de complexe, denumite „epoleţii
exemplare. Timbrul ilustrează portretul savan- zburători” cu ajutorul cărora s-a asi-
tului şi avionul său cu reacţie. gurat frânarea modulului lunar al lui
„Apolo 11” şi „Apolo 12” în mo-
mentul aselenizării. La 30 de ani de la publicarea brevetului de Aerodină, pe data
de 19.05.1988, este realizată o ştampilă poştală ocazională care a fost aplicată
pe întregul poştal cu marcă fixă „Aniversări – Comemorări 1986” ce-l ilustrează
pe Henri Coandă (fig. 22).
Henri Coandă moare la Bucureşti, pe data de 25 noiembrie 1972, la vâr-
sta de 86 de ani. Este înmormântat la cimitirul Belu. Imaginea savantului este
reprodusă şi pe timbrul cu valoarea nominală de 2.100 lei din blocul-coliţă „Eu-
ropa 1994 – Invenţii şi descoperiri” (LP #1342, Mi #B289). Emisiunea a fost
marcată şi cu un FDC, obliterat cu ştampila „prima zi a emisiunii” la Sibiu pe
data de 25.05.1994.
Piesele filatelice dedicate lui Conadă nu sunt puţine. Din tirajul de un
milion de exemplare emise cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la primul zbor cu
un avion cu reacţie (CMPR ’84 #3077), câteva piese se regăsesc pe plicul ce ani-
versează „zborul inaugural Romavia Arad – Stuttgard” realizat de către Socie-
tatea Filatelică „Aradul” pe data de 11.08.1994 (fig. 23). Timbrul a fost obliterat
cu ştampila aniversară. Aceaşi marcă poştală o întâlnim şi pe maxima realizată
cu prilejul zborului inaugural Iaşi – Bucureşti din 1981. În 1995 marca este parte
componentă din maxima realizată cu prilejul aniversării a „85 de ani de la primul
zbor al unui avion cu reacţie”.
Cu prilejul expoziţiei „Aerofila Junior” din 1988 de la Pucioasa (fig.
20) a fost realizată o nouă maximă de aerofilatelie cu aplicarea timbrului având

20
100 de ani de zbor românesc

valoarea nominală de 2 lei (CMPR

’94 #4480) din emisiunea “Aniver-
sări 1986” (LP #1169).
La 90 de ani de la zborul
primului avion cu reacţie eveni-
mentul a fost marcat printr-o ştam-
pilă aniversară, datată 16.12.2000,
aplicată pe un întreg filatelic cu
marcă fixă de 2.000 lei (având ima-
ginea inginerului) iar în ilustraţia de
pe plic este reprodusă imaginea
avionului “Coandă 1910” expus la
Muzeul Aviaţiei.
Cu prilejul marcării a 100
de ani în programul de emisiuni Fig. 26. - Tabloul filatelic ce marchează eve-
pentru anul 2010 al Romfilateliei nimentul din 2010.
am zărit o planificare a emisiunii „Centenarul avionului cu reacţie - 100 de ani
de la prima testare a unui avion cu reacţie care a fost proiectat, realizat şi pilotat
de Henri Coandă în 1910”. De asemenea Fundaţia Culturală Bartoc va realiza
cea de a XXVI-a ediţie a expoziţiei „Aeromfila 2010” sub patronajul Federaţiei
Asociaţiilor Filatelice Europene, marcând 100 de ani de la realizarea motorului
cu reacţie şi încercarea lui de către Henri Coandă (10 decembrie 1910), realizarea
filmului documentar “Henri Coandă” precum şi realizarea unui web site. De ase-
menea am avut ocazia să văd şi un tablou filatelic (20 x 22 cm) care îl ilustrează
pe savant, avionul său şi secţiune prin motorul cu reacţie, tablou ce are încadrat
coliţa dantelată (format 80 x 70 mm cu marca poştală 54 x 42 mm) cu valoarea
nominală de 10 lei (Mi #B156). Inscripţiile din tablou sunt următoarele: „Henri
Coandă / (1886 – 1972)” / „1910 – A Romanian built the first jet plane in the
world” / „2010 – See you in Romania” (fig. 26).

21
 Leonard Alexandru Pop

ÎN LOC DE CONCLUzII
Bineînţeles, în cinstea celor doi ingineri români, pioneri ai aviaţiei,
s-au realizat mult mai multe piese filatelice. M-am rezumat a le cita doar pe cele
pe care le cunosc şi pe care am avut onoarea de a le vedea sau deţine personal.
Mai mult ca sigur şi în acest an vor fi realizate piese noi care să marcheze cei
„100 de ani de zbor românesc” pe care însă nu am posibilitatea de a vi le dezvălui
acum. Le vom cunoaşte la o dată viitoare. Ce am aflat însă din revista „Univers
Ingineresc” este faptul că vor fi elaborate mai multe evenimente aniversare con-
stând în mitinguri, expoziţii, serate muzeale, conferinţe, editarea de cărţi tema-
tice, o emisiune filatelică, precum şi realizarea a două machete 1:1 ale celor două
avioane implicate, „Vlaicu I” şi „Coandă 1910”.
În data de 17 iunie 2010, la Muzeul Naţional de Istorie a României s-a
vernisat expoziţia „Aviaţia în România. 1910 – 2010”. Expoziţia a fost realizată
cu prilejul împlinirii unui secol de la primul zbor în spaţiul aerian românesc, al
unui avion construit şi pilotat de un român: Aurel Vlaicu. Expoziţia este deschisă
până la data de 1 septembrie 2010.

22
100 de ani de zbor românesc

BIBLIOgRAFIE:
Univers ingineresc, Anul XXI, Nr. 4 (458), 16 – 28 februarie 2010,
„1910 – 2010. Două aniversări centenare aeronautice”
Univers ingineresc, Anul XXI, Nr. 5 (459), 16 – 28 februarie 2010,
„1910 – 2010. Două aniversări centenare aeronautice”
eComunitate - Oameni de seamă ai oraşului Geoagiu
Wikipedia – Aurel Vlaicu
Aurel Vlaicu – Pagina municipiului Orăştie
Catalog filatelic – Timbre.ro
Zumstein - Briefmarkencatalog, Ost Europa, 1984, vol. 4
Direcţia generală a poştelor şi telecomunicaţiilor – Catalogul Mărcilor
Poştale Româneşti, 1948 – 1984, volumul II, 1984
Sergiu-Marian D. Găbureac – România – catalog specializat ilustrat /
Erori filatelice / 1903 – 2006, 2008
Prezentarea Fundaţiei Culturale Bartoc
Filatelia, Anul LIII, Nr. 9 (569), septembrie 2003, Dan Anghelescu şi
Julieta Dolcu - Ştampile Poştale Ocazionale Omologate
Wikipedia – Henri Coandă
Poşta Moldovei - filatelie
Google Docs - HENRI COANDĂ, PRECURSORUL AVIAŢIEI CU
REACŢIE
Expoziţii – organizatori, expozanţi, jurii
Victor Sasu – Catalogul Mărcilor Poştale Româneşti ’84 – ’94, Editura
„Insert” SRL, Bucureşti, 1995
DeAGOSTINI – Dicţionar Enciclopedic Britanica, vol.11, CIN-CON,
Editura Litera International
DeAGOSTINI – Dicţionar Enciclopedic Britanica, vol.50, VAS-WAL,
Editura Litera International
Gheorghe Tudor – Mărcile Poştale Româneşti 1858 – 2009, Bucureşti,
2009

23
 Leonard Alexandru Pop este li-
cenţiat al Facultăţii de Inginerie, programul
de studiu Calculatoare, al Universităţii de
Nord din Baia Mare. În prezent este maste-
rand în cadrul programului de studiu Ingine-
rie şi Management în Domeniul Electric din
cadrul aceleiaşi facultăţi.
Domenii de specializare filatelică:
filatelia feroviară (membru AFFR), aerofila-
telia, tehnologia informaţiei, marca poştală
românescă.
Este redactor filatelic la Jurnalul de
Vineri, unde realizează de trei ani rubrica
“Jurnal Filatelic”.
Contact: timbrufilatelic@yahoo.com.

Prezenta lucrare a fost realizată sub forma unei

broşuri de filatelie tematică cu prilejul marcării unui secol
de când cei doi ingineri români, Aurel Vlaicu şi Henri
Coandă, au efectut primul zbor în aparatele concepute şi
realizate de ei. Autorul mulţumeşte tuturor celor care au fost
alături de el şi l-au sprijinit, sub toate formele, în vederea
conceperii şi realizării prezentei lucrări.

View publication stats