EVALUAREA NEUROPSIOLOGICA

Neuropsihologia – o subspecializare a psihologiei clinice – este o stiinta aflata la

intersectia neurologiei cu psihologia cognitiva si se ocupa de studiul relatiei creier-
comportament, mai exact de legatura dintre structurile cerebrale si functiile sau
procesele cognitive, ca de exemplu: limbajul, memoria, atentia, rationamentul etc.

Atunci cand din cauze neurologice diverse (functionale sau organice) functionarea
cognitiva a unei persoane este afectata, in plus fata de investigatiile medicale
specifice, inclusiv cele imagistice (RRG, CT, EMN etc), evaluarea neuropsihologica
ajuta la stabilirea acurata a dianosticului si a planului de interventie si tratament.

Evaluarea neuropsihologică “scanează” cele mai cunoscute funcții cognitive (ex:

atenție, diferite tipuri de memorie, funcții senzoriomotorii, limbajul receptiv și
expresiv, raționamentul etc) asociate unor arii corticale specifice pentru a stabili
gradul de afectare a acestora.

Evaluarea neuropsihologică include și evaluarea psihologică clinică a stării afectiv-

emoționale, oferind un input valoros în diagnosticul diferențial al tulburărilor
neurologice și psihiatrice, în urmărirea evoluției copilului înainte, în timpul și după
tratament medical sau intervențiile chirurgicale (mai ales dacă acestea includ
anestezia generală)

Ce se masoara in evaluare neuropsihologica?

Practic, prin aplicarea unor teste psihologice specifice, psihologul “scaneaza” cele
mai cunoscute functii cognitive pentru a depista tipul si gradul de severitate al
anomaliilor de functionare sau existenta unor tipare de functionare cognitiva atipice.
Abilitatile cognitive cel mai frecvent evaluate sunt:
 Intelectul general
 Atentia si concentrarea
 Limbajul si comunicarea
 Perceptia vizuala si auditiva
 Memoria si capacitatea de invatare
 Abilitatile executive de nivel superior, cum ar fi rationamentul, planificarea si
organizarea
 Abilitatile motorii si senzorio-motorii
 Functionarea adaptativa
 Functionarea social-emotionala

In ce consta si cat dureaza o evaluare neuropsihologica?

Evaluarea consta in aplicarea unei baterii de teste neuropsihologice consacrate
(instrumente standardizate validate stiintific, normate si etalonate corespunzator).

Testele neuropsihologice sunt selectate pentru a raspunde nevoilor de a intelege ce,

cum si cat este afectat in functionarea neuropsihologica a unei persoane, precum si
cerintelor specifice ale medicului care a solicitat acest tip de evaluare, in functie de
problema neurologica a pacientului

. Depinzand de complexitatea problemei pacientului, o evaluare neuropsihologica

necesita intre 2 si 5 sedinte si necesita coroborarea informatiilor obtinute din testare
cu cele ale evaluarii medicale, inclusiv cu rezultatele la investigatiile paraclinice
(EEG, RMN etc), dar si cu alte informatii relevante obtinute din intervievarea
pacientului si a apartinatorilor acestuia.

Metode neurohistologice de evaluare a tesutului nervos:

 Tehnica Golgi/- o metoda a colorarii in negru a tesutului creierului permitand

vizualizarea neuronilor dar nu si a structuri interioare
 Tehnica lui Nissl – coloreaza selectiv corpul celulei, detesteaza distributia lor
in anumite zone ale creierului, coloreaza tesutul nervos – identifica tipuri de
neuroni.
 Tehnica petei de mielina – arata invelisul de mielina a axonilor
 Tehnica HRP – schitarea fibrelor neuronale

Metode si tehnici fiziologice

1. 1. Stimularea si inregistrarea electrica – activitatea electrica a creierului
A. Stimularea electrica – mimarea activitatii neurale a creierului, folosita ca
scop terapeutic
B. Inregistrarea electrica – inregistrarea activitatii naturale a creierului – tehnici
electrofizilogice
 . Electroencefalografia – inregistreaza undele electrice cerebrale, electrozi
aplicati pe scalp
 Electrocorticografia – electrozi aplicati direct pe cortex
 Potentiale evocate – reactii electrice de stimuli specifici
 Stereoencefalografia – electrozi implantati in profunzime/ pt studiul
miscarilor anormale, substrat anatomic al emotiilor, agresivitatii , al
epilepsiei
 Electroencegalografia cuantificata – se realizeaza cu autorul
calculatoarelor
  Tehnica mapping-ului prin stimularea electrica – identificarea si localizarea
functiilor neuropsihice pe scoarta cerebrala

1.2 Stimularea si inregistrarea chimica – activitatea chimica a creierului

 Testul Wada – determinarea dominatiei cerebrale – se foloseste in timpul
anesteziilor
1. 2. Analiza licidului cefalorahidian – releva aspecte ale activitatii metabolice a
creierului.
1. 4 . Metode fiziologice globale –
 Metoda conditionarii clasice – studiul reflexolor conditionate semnalizarii,
raporturi spatio-temporarare procese nervoase
 Metoda conditionarii operante – instrumentale : intaririle la nivelul
comportamentului, orientarea in spatiu functii cognitive, senzo-motorii

1.3. Metode sitehnici anatomice -

1. Metoda lexiunilor anatomice – distrugerea fizica a subst nervoase -
implantare de granule radioactive indepartarea chirurgicala a zonei afectate din
tesut pt sudierea lui
 Ablatia
 Lobotomia
 leucotomia
A, Tehhnici neurocirurgicale lezionale centrale

 micro –DEZ –otomia :intreruperea componentelor aferente ale reflexelor

 mielotomia longitdinala – intreruperea arcului reflex

B. Tehnici neuro lezionalechirurgicale periferice – SNP

 neurotomia partiala periferica – intreruperea partiala a nervilor periferici
 radicotomia posterioara – sectionarea radacinilor dorsale ale maduvei spinarii

C. Tehnici percutane nechirurgicale lezionale – utilizarea leziunilor termocoagulante

–radiofrecventa aplicata

1.4. Metode neuropatologice – studiul structurilor si tesuturilor nervoase pt

localizarea anumitor procese patologice.

1. 5. Examinarea neuro – radiologica

 radiografia cerebrala simpla - raze X
 tomografie computerizata - CT
 tomografia cu pozitroni - PET: fluxul sanguin metabolism cerebral
 tomografia cu emisie cu protoni – SPECT fluxul sanguin cerebral
  angiografia cerebrala – substanta de contrast prin raze X – pt vizualizarea
vaselor de sange
 imagistica prin rezonanta magnetica - MRI – investigarea nucleului atomic de
hidrogen din moleculele de apa din creier
 imagistica prin rezonanta magnetica functionala fMRI – controlul direct al
creierului.

1. 5.Scale de evaluare clinica –

Scalele functionale – instrumente utilizate incuantificarea unor aspecte

functionale ierhizand capacitatilor de functionare pe categorii.

 Scala cantitativa a lui Ashorth, 1964, – intensitatea rigiditatii in reactia

tripla reflexa –bazata pe examinare rapiida si simpla a rezistentei musculare
la reflexul de indindere
 Scala Tardlieu, 1982 – scala clinica cantitativa – rezistenta la mobilizare
postura si viteza de intindere.
 Scala Penn, 1987 – efectul baclofenului intratecal(medicament care trateaza
nuschii in sleroza mutipla)
 Scala calitativa Millet – Beneton – Sindou 1981 : scala calitativa – bilant
functional al pacientului paraparetic in functie de caracterul durerii asociate.

1.5 Metode psihologice.

Scopul utilizarii instrumentelor de evaluare – identificarea slabiciunilor si atuurilor
cognitive si comportamentale a pacientului, auta la diagnosticarea diferitelor deficite
mentale in tratarea si reabilitarea pacientilor.
Scop:
 Diagnostic – 56%
 Implicatii in tratamente – 16%
 Evaluarea capacitatii de scolarizare munca- 8%
 Reabiltare – 7%
Se aplica metode generale cat si specifice(evaluare neuropsihologica).
Investigatiile clinice incep cu studiul documentelor si continua cu ancheta pe baza
te interviu, teste observatii,cestionare scale etc

Studiul documentelor
Importanta – detine inregistrari despre indicatori cu relevanta psihologica.
Toate investigatiile unui pacient sunt adunate in dosarul medical( radiografii, analize,
consulturi de specialitate etc), psihologul stdiind prima data acest dosar inaintea
masuratorilor psihologice. Acest dosar ofera informatii psihologului. Deci inaintea
oricararei evaluari se recomanda a se studia istoricul medical profesional, societal,
familial judiciar etc al pacientului.
 Aspecte ale educatiei: tipul de invatamant, Performante scolare, rezultate
evaluari psihologice,viata profesionala,parcurs profesional, competente,
experiente evaluari personale, concedii pe motive speciale , etc
 Date medicale – pre si post diagnostice de specialitate
 Chestiuni legale – litigii, incalcari ale legii
 Contacte cu servicii de sanatate mintala-psiholog, psihiatru asistent socialnotari
terapeuti, rezultate la teste,rapoarte, protocoale
 Abuz de substante –tratamente inregistrate
 Date militare.

Interviul clinic semistructurat – obtinerea de informatii cu privire la:

1. Date descriptive de baza-varsta statut marital locul nasterii, domiciliu,
2. Istoricul dezvoltarii – factori incipienti de risc, deviatii de dezvoltare normala
3. Aspecte sociale – educatie,nivel de scolarizare istoric vocational etc
4. Istoric medical relevant, medic droguri, alcool, istoric medical familie
5. Status medical actual – psihic, emotional, compoertamental regim viata
tratament
6. Efectele bolii asupra vietii, activitatii, aspiratii personale, relatii
Interviul clinic semistructurat –intrebari specifice despre diagnostic si tratament
medicatie curenta functii vizuale, aspect fizic – greutate, inaltime etc emotionalitate,
interese personale relatii familiale, societale etc

Observatia - vizeaza:
 Nivelul de constientizare
 Aparenta generalizata – contact vizual, voce, mimica gest
 Activitatea motorie
 Dispozitie
 Grad de cooperare
 Anormalitati ale limbaului, gandirii, udecatii,, memoriei

Ancheta pe baza de chestionare –varianta de autoevaluare-pacientul raspunde la un

set de intrebari Chestionarele parcurg etape de conceptualizare, constructie,incercare,
analiza su revizie de itemi.

Metoda analizei produselor activitatii – unitatea dintre structura psihica interna si

actiunile realizate . Serveste pt abilitati cognitive, praxice, motivatii interese
disponibiltati creatoare.
Se recurge la desen, compunere, constructii obiecte etc.
Pt fiecare sarcina se stabilesc criterii cantitative si calitative.
In clinica se aplica pt:
1. A evalua nivelul premorbid al personalitatii si a stabili comparatii
2. Determinarea diagnosticului diferentialsi al dinamicii evolutiei tulburarilor
psihice.

Metoda experimentala si de laborator –operatiile masurarii cuantificarii analiza si

interpretarea datelor.
Metoda genetica si comparata –principiul deverii si evolutiei cercetarea etapelor
anterioare evolutiei ontogenetice.
Metoda logico-matematica , logico-formala si cibernetica –programe computerizate
Metoda testelor psiologice/neuropsihologice –determinarea dezvoltarii mintale
generale, operati cognitive, emotionale motorii. Testele neuropsihologice surprind
detalii pe care nici o alta metoda nu le poate evidentia.
Rezultatele testului permit:
 Realizarea profilului detaliat al pacientului
 Argumentarea diagnostic diferential
 Ofera repere la interventia neurochirurgicala al epilepsiei sau al unor tumori
 Orientarea activitatii recuperatorii a pacientului

2 . Ipostaze ale evaluarilor psihologice

1. In unele cazuri care implica patologii evidente-tumori cerebrale, evaluarile
pregatesc sau sunt complementare procedurilor medicale de evaluare
neurologica sau imagistica cerebrala – pot stabili diagnostic medical
2. In alte cazuri ca dizabilitati invatare, deficit atentie dementa sau mici leziuni,
diagnoza medicala este mai putin precisa. Rol major – se bazaeaza pe simpt.
Comportamentale ,cognitive emotionale.
3. In anumite conditii –epilepsie,scleroza multipla sau sida - au o mica valoare
de diagnoza. Sunt folosite pt investigarea fortelor si slabiciunilor.
Multe evaluari = scopuri descriptive

3. Caractersitici ale evaluarii neuropsihologice.

 Utilitate – folosite in variate directii, clinice –indreptate catre studiul celor 2
emisfere cerebrale. Pot determina exact deficiente psihologice sau neurologice.
 Cuprinzatoare – investigheaza o gama variata de arii cognitive si
comportamentale, integrandu-se aici evaluari ale intelectului si personalitatii in
contexul scanilor CT si MRI
 Obiectiva – apreciere obiectiva a severitatii afectiunilor pacientului
 Orientata general si specific – includ masuratori obiectve ale inteligentei
vnostintelor funcionslitatii limbaului, memoriei , coordonarea miscarilor, etc.
  Descriptiva – identifica, cuantifica si descrie schimbarile comportamentale
care au loc cu integritatea cognitiva a creierului
 Explicativa – stabileste relatii intre pacienti si psihologi
 Predictiva – informatii utilela impactul deficientelor pacientului
 Ameliorativa – reabilitare si tratament
 Avantajoasa – este nonevaziva , ofera informatii descriptive amanuntite.

O interventie poate dura intre 30 min si 8 ore de aceea se recomanda ca psihologii sa

studieze cerinta medicilor asupra testarii. Diagnosticarea si interpretarea profilului
depinde de:
A. intrebari de referinta – specificare exacta ce probleme, asteptari sunt, scopul
folosirii informatiilor.
B. interpretarea datelor de catre neuropsiholog tine de:
 Diagnostic neurologic diferentiat
 Localizarea procesului patologic
 Leziune progresiva sau statica
 Leziunea este extinsa sau difuza sau sunt leziuni multiple
 Stabilire nivel de performanta neuropsihologica pt viitoarele evaluari
 Efectele disfuncttilor cerebrale asupra comport.
 Gradul de dizabilitate pt stabilirea compensatiilor in cazul unor litigii
 Cand pacientul are nevoie autor la externare
 Dezv metode auziliare de recuperare
 Masurarea abilitatilor
 Managementul ingriirii pacientului.

4. Domenii generale ale investigatiilor neuropsihologice

Dupa prima etapa a evaluarii, urmeaza selectarea unor teste, chestionare, scale
clinice si pregateste pacientul pt aplicatii.
 Testele neuropsihologice trebuie sa indeplineasca niste cerinte stiintifice:
1. Fidelitatea – rezultatesimilare la fiecare administrare
2. Validitate – detalii esentiale specifice reiesite din rezultatele obtinute
3. Evitarea riscului de erori :
a. Fals-pozitive – tip I, alarma falsa, indicarea eronat a unei
afectiuni
b. Fals – negative – tip II, rezultatul exclude conditia patologica
4.definirea rate de baza a testului – frecventa diagnosticarii unei conditii
patologice in randul populatiei
5. criteriile de decizie – explicarea manierii stabilirii diagnosticului.
Tipuri de teste:
  Teste de achizitie
 Teste de inteligenta
 Teste de personalitate
 Teste de aptitudini
 Scalele de care masoara comportamental adaptiv

5. Domenii specifice ale investigatiilor neuropsihologice

Abilitatile cognitive – grupate pe domenii functionale listate ierahic .

5.1 Statusul mintal general, orientare(nivel de activare)
a. Starea de constienta – veghe- scara Glasgow Coma Scale. Permite evaluarea
nivelului de constienta si alterare a constientei =3-15 pct
 3-8 afectare severa
 9-12 afectare moderata
 Peste 13, afectare usoara
b. Orientarea –recunoasterea de baza a propriei persoane
1. Cunoasterea individului
2. Cunoasterea locului in care se afla
3. Cunoasterea indicatorilor temporali
Investigare coumuna cu cele trei sfere: ”care este numele tau”? , ”unde
locuiesti?”, ” cati ani ai?”.unde te afli, cine e presedintele tarii etc.
c. Statusul mintal – evaluat cu Folstein Mini-Mintal State Exam (FMMSE)

5.2. Senzatiile si perceptia

EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ A COPIILOR: CE ÎNSEAMNĂ ȘI

CÂND ESTE NECESARĂ
neuropsihologul ajută atât medicii (neurologi, psihiatri, neurochirurgi, etc) cât și
părinții să înțeleagă:

 care este relația dintre problemele medicale ale creierului și problemele

afective, de comportament său de învățare ale copilului;
 cum poate fi ajutat copilul să își îmbunătățească performanța în învățare și
abilitățile sale adaptative;
 dacă există și alte tulburări psihologice asociate problemelor neurologice
și cum pot fi acestea gestionate;
 cum evoluează funcționarea cognitivă și starea psihică a copilului aflat sub
tratament medical sau după o intervenție neurochirurgicală.

În procesul de evaluare se folosesc informații utile din surse multiple și contexte

diverse (obținute prin intermediul și cu acordul părinților):

 intervievarea părinților și solicitarea de informații de la alte persoane

relevante (ex: cadre didactice, alte persoane de îngrijire) prin intermediul
unor chestionare standardizate;
 analiza unor materiale personale ale copilului (desene, picturi, modelaje,
caietul de teme și alte documente școlare etc);
 evaluarea directă a copilului de către psiholog.

Testele de evaluare vor fi selectate în funcție de ipotezele psihodiagnostice

rezultate din interviul de anamneză, dar și de cerințele specifice ale medicului
care a solicitat acest tip de evaluare, în funcție de problema specifică a copilului.
Neuropsihologul va adresa anumite întrebări copilului și îi va cere acestuia să
execute anumite cerințe, sub formă de joc. Testele de evaluare sunt foarte
atractive și includ materiale care trezesc interesul copiilor. Acest tip de evaluare
presupune un număr de 2 până la 5 ședințe de evaluare directă, stabilite în
funcție de vârsta copilului, natura solicitării și complexitatea diagnosticului.
În ce situații este necesară o evaluare neuropsihologică?
Iată care sunt cele mai frecvente situații, afecțiuni neurologice organice sau
funcționale;

 afectarea creierului, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral, accident

vascular, lipsa oxigenului, infecții etc sau consecutiv expunerii la substanțe
nocive, droguri, alcool, gaze (ex: monoxid de carbon) etc;
 alte probleme medicale asociate prematurității, diabetului, afecțiunilor
cronice respiratorii sau cardiovasculare, anumitor boli genetice,
afecțiunilor oncologice etc;
 în cazul suspicionării unor tulburări de neurodezvoltare: ADHD, tulburări
de spectru autist, tulburări de limbaj și comunicare, tulburări specifice de
învățare (dislexie, disgrafie, discalculie), deficit intelectual, etc;
 în orice situație în care se constată o modificare bruscă în personalitatea,
comportamentul, starea afectivă, performanța sportiva sau școlara a
copilului etc.