ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI

Procesul de îmbătrânire al populației reprezintă una dintre multiplele amenințări

globale la adresa omenirii. Îmbătrânirea demografică a populației reprezintă procesul de
modificare a structurii populației pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată.
Factorii demografici implicați în modificarea structurii pe vârste și în fenomenul
îmbătrânirii, în special, sunt: mortalitatea, natalitatea/fertilitatea/, migrația.
(La 1 ianuarie 2018 persoanele în vârstă de 65 ani și peste din România reprezentau
18% din populația rezidentă a țării. Indicele de îmbătrânire demografică a populației rezidente
din același an 2018 a fost de 16,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.)
Tendința de îmbătrânire a populației are un profund impact asupra tuturor generațiilor
și asupra celei mai mari părți din domeniile de activitate economică și socială: piața muncii,
protecție socială, educație, cultură, politică. Mai mult decât atât, întâlnim situația în care
populația inactivă creează o presiune economică și socială asupra populației active ocupate.
În acest caz, vorbim de un indice de dependență, calculat astfel:

Această formulă se referă la raportul între bătrâni/vârstnici și populația cu vârsta de

muncă (15-59 ani).
În același timp, putem afirma că dependența populației inactive este cu atât mai
mare cu cât proporția populației active neocupate este mai mare.
Alt indice important este indicele îmbătrânirii demografice care reprezintă raportul
dintre populația de peste 65 ani și cea cu vârste cuprinse între 0-14 ani.
Un efect important al îmbătrânirii populației va fi legat de creșterea numărului de
persoane în vârstă care au nevoie de îngrijiri de sănătate și specifice.
Îmbătrânirea populației active necesită noi abordări privind raportul între vârstă și
productivitate pe de o parte, organizarea muncii, stimularea motivației și a riscului de boli
profesionale, pe de altă parte.
Îmbătrânirea demografică deşi a început mai târziu decât în majoritatea statelor UE, se
desfăşoară după anul 1990 cu o intensitate mai mare decât în ţările europene dezvoltate, ca
urmare a impactului democratizării vieţii sociale şi trecerii la economia de piaţă.
Ca și concluzie, scăderea numărului şi ponderii populaţiei tinere (de la baza
piramidei) şi creşterea corespunzătoare a populaţiei vârstnice constituie cea mai frapantă
deplasare a structurii populaţiei României în ultimii 10 ani. Îmbătrânirea demografică va
produce, în cele din urmă, efecte dintre cele mai dure asupra structurii viitoare a forţei de
muncă, asupra indicelui de dependenţă economică şi şcolarizării, precum şi asupra
bugetului şi sistemului de asigurări.