Razboiul Zeilor cu Oamenii

Zecharia Sitchin

NOTA TRADUC ĂTORULUI

În cuprinsul volumului de fa ţă, figureaz ă o serie de nume mai mult sau

mai puţin cunoscute din edi ţiile romaneşti ale celor mai importante surse
documentare (Biblia, Ramayana, Mahabharata, Cartea Egiptean ă a Mor ţilor,
mitologia grecoroman ă etc!"! Întruc#t te$tul se ocup ă pe larg cu
interpretarea lingvistică a numelor şi, totodat ă, unele dintre acestea,
aparţin#nd unor scrieri ezoterice, nu au fost niciodat ă adaptate la limba
rom#nă am optat pentru men ţinerea variantelor din originalul englez!
%otuşi, &n cele mai importante cazuri, fie am operat echivalarea necesara (de
e$' ebuchadnezzar)abucodonosor", fie am ind icat &n pa rantez ă coresponden ţa cu
variantele romanizate (de e$' *ahve)+umnezeu, od)ud, Enoş)Enosh etc!"
entru citatele din Biblie, am folosit edi ţia -B*B.*/ RE0E.E C/R1. **,
2undaţia entru .iteratur ă şi /rt ă -Regele Carol **3, Bucureşti, 4567,
traducere de 8asile Radu si 0ala 0alaction! 9nele dintre citate au fost
adaptate pentru a corespunde cu conte$tul lingvistic sau narativ impus de
autor!

AVERTISMENT
 Cu mult timp &nainte ca omul s ă se fi r ăzboit cu omul, zeii sau luptat
&ntre ei! Ba chiar, Războaiele 1amenilor au &nceput ca Războaie ale :eilor!
*ar R ăzboaiele :eilor, pentru
ă stăp#nireaă acestui  m#nt, &ncepuser
pe propria lor planet ă!
/stfel, prima civiliza ţie omeneasc
ăă a că zut victim unui holocaust
nuclear!
/ceasta nu e o fic ţiune, ci pura realitate' totul a fost scris demult 
&n Cronicile ăm#ntului!

1  R ĂZ!OAIELE OA MENILOR

În prim ăvara anului 45;<,ă un ciob

ă ă
naş careşi c uta o oaie pierdut
pe colinele sterpe de l#ng ă MareaăMoart a descoperit
ă ţ o grot care con inea
suluri ebraice ascunse &n ulcioare de lut! /cestea, &mpreun ă cu alte scri eri
găsite &n zon ă &n anii urm ători  denumite generic Manuscrisele de la
Marea M oart ă - stătuseră neatinse timp de a proape dou ă mii de ani, fiind
&mpachetate şi ascunse cu gri=ă &n anii tulburi c#nd *udeea sfidase puterea
*mperiului Roman!
1are f ăceau parte din biblioteca oficial ă a *erusalimului, pus ăla
adăpost &nainte ca or aşul şi templul s ă cad ă, &n / !+! <>, sa u aşa cum
presupun
o sect ă dema=oritatea
ţ
eremi cercet ătorilor
ă preocup
i cu apar ţineau
ri mesianice? ă unei bibl
ţă 1piniile suntioteci
&mp ar Esenienilor,
ite, c ci &n
bibliotecă se g ăseau at#t te$te biblice tradi ţionale, c#t şi scrieri trat#nd
despre datinile, organizarea şi credin ţele sectei!
9nul dintre cele mai lungi şi mai complete manuscrise, şi poate cel
mai dramatic, descrie un r ăzboi vii tor, un fel de R ăzboi 2in al! *ntitulat de
savanţi -R ăzboiul 2iilor .uminii contra 2iilor &ntunericului3, manuscrisul
imaginează r ăsp#ndirea beligeran tei lupte locale care aveau s ăi implice
iniţial pe vecinii *udeei, cresc#nd &n ferocitate şi anvergur ă p#n ă c#nd
cuprindeau &ntreaga lume antic ă' -rima ciocnire a 2iilor .uminii cu 2iii
&ntunericului, altfel spus cu armata lui Belial, va fi un atac asupra trupelor
lui Edom, Moab, ale ammoni ţilor şi din regiunea filistinilor@ apoi, asupra celor
ale Aittienilor din /siria@ şi asupra celor ceau &nc ălcat &n ţelegerea care le
dădea a=utor (!!!"!3 *ară dup
ă ă aceste b t lii, -vor &nainta asupra Aittienilor din
Egipt3, şi -la tirnpul cuvenit (!!!" &mpotriva regilor de la miaz ănoapte3!
În acest R ăzboi al 1amenilor, profe ţea manuscrisul, +umnezeul lui
*srael avea s ă preia un rol activ'

În ziua când kittienii vor fi c ăzut, va avea loc mare r ăzboi şi m cel,
ă
în prezenţa Dumnezeului lui Israel.
C ăci aceea este ziua pe care El a hot ărâto din vechime pentru lupta
finală împotriva !iilor întunericului.
 rofetul Ezechil prezisese de=a 9ltima B ăt ălie -&n zilele de apoi3,
&ntre 0og şi Magog, &n care +omnul &nsuşi avea -să sfăr#me arcul din m#na
ţi st#ng
ă ăşi săă ţfac
ţ ă s ăge ile i sţ cad ădin m#na i dreapt 3! +ar manuscrisul
de la Marea Moart ă mergea mai departe, preconiz#nd participarea efectiv ă
la lupt ă a multor zei, anga=a
ăţ ă i &n b t lie cot la cot cu muritorii'
În ziua aceea,ă"ov
ă ăr şia Divin şi #dunarea $uritorilor
ţ se vor înso i
în lupt
ă ă şi m cel. ă!iii %uminii se vor r zboiăcu !iii întunericului, întro ar tare
de puteri zeieşti, printre vuietele tun ătoare şi stri& ătele r ăzboinice ale zeilor
şi ale oamenilor .

+eşi crucia ţii, sarazinii şi nenum

ţ ă ra i al ii, dea lungul istoriei, au
pornit r ăzboaie -&n nu mele lui +umnezeu3,
ă ă ţ credin a c &ntrun r zboi viitor
+omnul &nsuşi va fi prezent pe c#mpul de lupt ă şi c ă oamenii şi zeii vor lupta
unii l#ngă al ţii pare o fan tezie, pe care o putem trata &n cel mai bu n caz la
nivel alegoric! i totuşi, nu e o idee at#t de e$traordinar ă pe c#t ar putea s ă
ă ă, c ci &n ce le mai vechi timpuri se
par ă credea
ă ă &ntradev r c R zboaiele
1amenilor nu erau numai decretate de zei, ci şi purtate cu participarea
activă a zeilor!
9nul dintre cele mai roman ţate r ăzboaie, c#nd -dragostea av#ntase
o mie de cor ăbii3, a fost R ăzboiul %roiei, &ntre grecii ahei şi troieni! tim c ăl
au declanşat grecii, pentru ai sili pe troieni so &napoieze pe frumoasa Elena
soţului ei legiuit! %otuşi, o po veste greac ă, -ypria3, a reprezentat r ăzboiul
ca fiind premeditat de marele :eus'

#ăfost o(iăvreme
al ' ământului. când mii
f cânduise milşi de
mii de oameni se în&hesuiau la sânul lar&
ţ ei, )eus, în marea lui în elepciune, sa
hotărât s ă uşureze povara ' ământului.
'rin urmare, a pricinuit b ăt ălia de la Ilion *"roia+ în acest scop, ca prin
moarte să poat ă face un &ol în neamul omenesc.

Domer, povestitorul grec care a relatat evenimentele acestui r ăzboi &n

-*liada3, a &nvinuit toanele zeilor de a fi provocat conflictul, &nr#urindul şi
&ndrept#ndul spre uriaşele sale proporţii din final! /cţion#nd direct şi
indirect, uneori v ăţzu i, alteoriăţnev zu i, diverşi zei i au &nghiontit pe ac torii
principali ai acestei drame omeneşti spre soarta lor! *ar deasupra tuturor
stătea ov (upiter):eus"' -&n vreme ţ ă ceţ al i zei şi lu pt torii &n arma i de pe
c#mpie dormeau ad#nc, ov veghea, c ăci se g#ndea cum s ăl cinsteasc ăpe
/hile şi s ă distrug
ă ţ mul i oameni
ă la cor biile aheilor!3
Chiar &nainte de a intra &n lupt ă, zeul /pollo a &nceput ostilit ăţile' -Fa
aşezat dincolo de cor ăbii, cu un ch ip negru ca noaptea, iar arcul s ău de
argint a sunat a moarte c#nd şia azv#rlit s ăgeata &n mi=locul lor Gal aheilorH
(!!!"! re ţ de
ă nou zile &ncheiate, ţ ăa tr as cu s ge i &n oa meni (!!!"! i c# t era
ziua de lung ă, rugurileţ mor ilor ardeau!3 ţ ă C#nd p r ile beligerante au
convenit s ă am#ne ăţ ostilit ile pentru c a ăproblemaă s fie rezolvat printro
luptă corp la corp &ntre ăconduc ţ ţtori, zeii, nemul
ţ umi i, au instruito pe zei a
Minerva' -+ute de &n dat ă &n oştirile troian ă şi ahee şi tic luieşte ca troienii
săşi calce cei dint#i
ă leg ă m#ntul şi s ăi atace ă pe anei!3 +ornic s şi
&ndeplinească misiunea, Minerva -sa repezit pe cer ca un meteor strălucitor
(!!!" cu o aprig ă d#r ă de lumin ă &n urma ei!3 Mai t#rziu, pentru ca lu ptele
pustiitoare s ă nu &nceteze pe timpul nop ţii, Minerva a pref ăcut noaptea &n zi,
lumin#nd c#mpul de lupt ă' a -ridicat v ălul gros al &n tunericului de pe oc hii
lor şi m ult ăălumin
ă ăc zuta asupr le,ăat#t de p artea cor biilor, c#t şi a colo
unde lupta făăcea ă pr p dăiar aheii lau v ţzut peăDector cu to i oamenii s i!3
În ti mp ce bă ăt liile co ntinuau, uneori ad uc#nd
ţă ţăfa &n f a erou cu
erou, zeii priveau cu ochi aten ţi spre r ăzboinicii individuali, aplec#nduse s ă
&nhaţe c#te un erouţ ă &ncol it sau să &ndrepte
ă un car r mas far vizitiu! C#nd
&nsă ăzeii
ţ şi zei ele, g sinduse &n tabere ă adverse,
ă au &nceput s se loveasc
&ntre ei, :eus ia oprit, ordon#ndule să nu se amestece &n luptele dintre
muritori!
auza nu a durat mult, c ăci un mare num ăr dintre combatan iiţ de
frunte erau fii de zei şi de zei ţe (cu parte neri umani"! Cel mai furios a fost
Marte, c#nd fiul s ău, /scalaphus, a fost str ăpuns mortal cu lan cea de un
aheu! -F ă numiţăg si i vreo
ă vin , voi zeiăăcen
ţ ăăcer s l şlui i, dac m duc la
corăbiile aheilor
ăă s mi r ţzbun fiul,3 ia
ţ anun at Marte pe ceilal i nemuritori,
-chiar dacă &n cele din urm ă voi fi lovit de fulgerul lui ov şi voi z ăcea &n praf
şi s#nge printre leşuri!3
-/t#ta vreme c#t zeii sa u ţinut departe de r ăzboinicii de neam
omenesc,3 a scris Domer, -aheii au triumfat, c ăci /hile, care mult timp
refuzase s ă lupte, era acum cu d#nşii!3 +ar, av#nd &n vedere furia cresc#nd ă
a zeilor şi a=utorul pe care &l primeau acum aheii de la semizeul /hile, ov sa
răzg#ndit'

Din partea mea, voi sta aici,

pe
Dar$untele -limp,
voi, ceilal privind în pace.
ţi, printre troieni şi ahei v ă duce ţi
şi auta ţi fiece tab ăr ă cum vo fi voia. /
#stfel &răita 0ov, poruncă dând de luptă1
%a care zeii şiau luat oştirile
şi au plecat la b ăt ălie.

Războiul %roian, ba c hiar &ns ăşi %roia au fo st considerate mult ăvreme

ca nefiind altceva dec#t elemente ale fascinantelor, dar neverosimilelor
legende greceşti, pe care savan ţii leau numit &n mod tolerant -mit ologie3!
%roia şi evenimentele legate de ea continuau să fie socotite strict mitologice
&n 47II, c#nd Charles Mc.aren a sugerat că un anumit munte din estul
%urciei, numit DissarliA, ar fi locul %roiei homerice! /bia &n 47<>, c#nd un om
de afaceri pe nume Dein rich Fchliemann, risc#nduşi propriii bani, a f ăcut o
descoperire spectaculoas ă ă, s p#nd &n munte, oamenii ţă de ştiin au &nceput
să recunoasc
ă ţ e$isten a %roiei! În prezent,
ă ă ă se accept c R zboiul %roian a
avut loc cu adev ărat, &n secolul al treisprezecelea &nainte de Christos! În
acea perioadă, conform surselor greceşti, zeii şi oamenii luptau al ături@ iar
grecii nu erau singurii cu asemenea convingeri!
În vremurile acelea, deşi cap ătul /siei Mici din dreptul Europei şi
Marea Egee erau pres ărate cu aşez ă ţă&n esen greceşti,
ri ă /sia Mic propriu
zisă era dominat
ă ţ de hittiţ i! Cunoscu
ă i ini ial de cercet torii moderni numai
din referirile biblice, apoi din inscrip ţiile egiptene, hitti ţii şi regatul lor  Datti
  sau red eşteptat la via ţă de ase menea &n momentul c#nd arheologii cu
&nceput să le dezgroape oraşele antice!
+escifrarea scrierii hittite şi a limbii indoeuropene pe care o vorbeau
a f ăcut posibil ă localizarea srcinii lor &n mileniul al doilea &!Ch!, c#nd triburile
ariene au &nc eput s ă migreze din reg iunea caucazian ă  unele spre sudest,
&n *ndia, altele spre sudvest, &n /sia Mică! Regatul hittit a &nflorit &n =urul
anului 4<J> &!Ch!, intr#nd &n declin peste cinci sute de ani! /tunci, hitti ţii
ţ erau
ţ h ăr ui i de incursiunile &ntreprinse
ă ă de pe cel lalt mal al M rii Egee!
Dittiţii &i numeau
ă ă pe n v litori -o amenii ţ ădi n /chiyaKa3@ mul i cercet tori
presupun c ă erau aceiaşi pe care Domer &i numeşte /chioi  ahe ii, al c ăror
atac asupra cap ătului apusean al /siei Mici este imortalizat &n -*liada3!
Cu secole &nainte de R ăzboiul %roian, hitti ţii şiau e$tins regatul p#n ă
la propor ţii imperiale, ţsusăăin#nd c o f ceau la po runca zeului lor suprem,
%EFD9B (-2urtunosul3"! %itlul său mai vechi era' -:eul 2urtună / Cărui
utere /duce Moartea3, iar regii hitti ţi sus ţineau uneori c ă zeul chiar pusese
umărul &n luă pt
ţă ' -M re ăul :eu furtun , +oamne3 G a scris regele MurshilisH,
-şia ar ătat puterea
ă ă şi a aruncat un trăsnet3 spre duşman, a=ut#nd s 
divin
l &nvingă! +e asemenea,ţ pe hitti i ia mai ţ ă a=utat &n lupt şi zei a *FD%/R, al
cărei epitet er a -+oamna c# mpului de b ăt ălie3! Multe victorii se atribuie
-uterii +ivine3 a lui *shtar, care -sa pogor#t Gdin cerH ca s ăloveascăţă rile
ostile!3
*nfluenţa hittit
ă ă , dup ăcum indic multe referiri din 8echiul %estament,
se e$tindea p#n ă &n sud, &n Cannan@ acolo, &ns ă, veniser ă&n chip de colonişti,
nu de cuceritori! +ar, &n vreme ce hitti ţii tratau Canaanul ca pe o zon ă
ă ăă, f r a emite nici
neutr ţ o preten ie asupra sa, nu aceeaşi era şi atitudinea
egiptenilor!
spre nord, p#nÎn ărepetate r#nduri,
&n Canaan şi Ţarafaraonii
Cedrilor au &ncercat
(.iban"@ s ăşi &ntind
au reuşit so facăădomnia
&n =urul
anului 4;<> &!Ch!, c#nd au &nvins o coali ţie a regilor canaanieni, la Megiddo!
8echiul %estament şi inscripăţiile l sate de duşmanii
ţ ăhitti ilor &i prezint
pe aceştia ca pe nişte maeştri ai r ăzboiului, care au perfec ţionat fol osirea
carului &n 1r ientul /propiat antic! +ar inscrip ţiile hittite sugereaz ă c ă ei
plecau la r ăzboi numai c#ndă le d ă ă porunc zeii, c inamicului i se
deau
oferea o şans ă de a capitula paşnic, &nainte de &nceperea ăţ
ă ostilit ilor, şi c , o
dată ce r zboiul era c#ştigat,
ţ ţ hitti ii se mu l umeau cu tribut şi prizonieri@
oraşele nu erau pr ădate@ popula ţia nu era masacrat ă!
+ar %utmes al ***lea, faraonul care a &nvins &n lupta de la Megiddo, a
spus cu m#ndrie &n inscrip ţiile lui' -/cum maiestatea sa a plecat spre
miazănoapte, =efuind oraşele şi pustiind taberele!3 +espre un rege &nvi ns,
faraonul a scris' -*am pr ădat oraşele, am dat foc taberelor, am f ăcut din ele
movile@ nicic#nd nu vor mai putea fi colonizate din nou! %o ţi oamenii pe care
iam capturat au devenit prizonierii mei@ nenu m ăratele lor vite leam luat,
precum şi av erile! /m &nl ăturat toate resursele pentru ţă viăa @ leam t iat
gr#nele şi leam dobor#t toate dumbr ăvile şi to ţi pomii roditori! /m distrus
totul complet!3 i toate acestea, a scris faraonul, sau f ăcut la ordinul lui
/M1R/, zeul s ău!
atura crudă a r ăzboiului egiptean şi distrugerile nemiloase pe care le
pricinuiau egiptenii duşmanului &nfr#nt au f ăcut subiectul multor inscrip ţii
lăudăroase! 2araonul ep i * , de e$emplu, şia comemorat victoria asupra
-locuitorilor nisipurilor3 asiatici &ntrun poem ce saluta armata care -a
 ciop#rţit p ăm#ntul locuitorilor nisipurilor (!!!" lea t ăiat smochinii şi viile (!!!",
a dat foc tuturor s ălaşurilor, ucig#nd oamenii cu zecile de mii3 ! *nscrip ţiile
comemorative erau &nso ţite de reprezent ări grafice vii ale sc enelor de lupt ă
(2ig! 4"!

/der#nd la aceast ă tradi ţie desfr#nat ă, faraonul i/nAhy, care a

trimis trupe din Egiptul Fuperior s ăi supun ă pe egiptenii din Regatul
*nferior, a fost &nfuriat de propunerea generalilor ca adversarii care
supravieţuiau &nă ăţlupt
ţ s fie cr u a i! ur#nd
ă -nimicire veşnic 3, faraonul a
ăăă ţat c avea s vin &n oraşul capturat
anun ă pentru -a r uina ce a mai r mas3!
entru aceasta, a declarat el, -tat ăl meu /mon m ăsl ăveşte3!
:eul
lor, şia g ă/mon, pe seama
sit per echea poruncilor cluiăruia
&n +umnezeul puneau
*srael! egiptenii
/şa reiese dinferocitatea
cuvintele
rofetului *eremia, -/stfel zisa +omnul 1ştirilor, +umnezeul lui *srael' L&l voi
pedepsi pe /mon, zeul %ebei, şi pe cei ce se &ncred &n el, şi voi aduce
răsplata peste Egiptăşi zeii s i, pesteăă2araon ă şi regii s i!3 /fl m din Biblie c
era o confruntare de durat ă@ cu aproape o mie de ani &n urm ă, pe vremea
E$odului, *ahve, +umnezeul lui *srael, lovise Egiptul cu o serie de molime
menite nu numai s ă &nmoaie inima conduc ătorului, ci şi de a fi nişte
-=udecăţi &mpotriva tuturor zeilor din Egipt3!
Miraculoasa plecare a israeli ţilor din sclavia egiptean ă spre  ăm#ntul
ţă 2ăg duin ei ăa fost atribuit ,ă &n povestea biblic a E$odului (*eşirea",
intervenţiei directe a lui *ahve &n acele monumentale evenimente'
(i au c ăl ătorit de la 2uccoth
şi şiau f ăcut tab ăra la Etham, pe mar&inea deşertului.
Iar Iahve a ap ărut înaintea lor,
ziua ca un stâlp de nori, pentru a le arăta calea,
şi noaptea ca un stâlp de foc pentru a le da lumin ă.

/ urmată o b ăăt lie pe malul m rii, despre care

ă faraonul a preferat s nu
lase nici o inscripţie@ ştim despre ea din Cartea Ieşirii3

(i inima lui !araon şi a slu&ilor lui

sa schimbat fa ţă de oameni *...+.
(i e&iptenii iau urm ărit
şi iau prins în tab ăra de lân& ă mare *...+.
 (i Iahve a împins marea înapoi cu vânt puternic de la r ăs ărit
în toată noaptea aceea, şi a secat apele1 şi apele sau desp ăr ţit.
(i Copiii lui Israel au intrat în milocul m ării pe p ământ uscat *...+.

.a cr ăpatul zorilor, c#nd egip tenii şiau dat sea ma ce se &nt#m plase,
faraonul a ordonat carelor sale s ă porneasc
ă ă dup ţ israeli i! +ar'
2a întâmplat la vremea ve&hii de diminea ţă,
că Iahve p ăzea tab ăra e&iptenilor
din stâlpul de foc şi nori1
(i a n ăucit tab ăra e&iptean ă
Și lea sl ăbit ro ţile carelor, în&reuindule mersul.
(i e&iptenii au spus3 2 ă fu&im de israeli ţi,
căci Iahve luptata pentru ei împotriva E&iptului. /

+ar conduc ătorul egiptean carei urm ărea pe israeli iţ a ordonat

carelor să continue atacul! Re zultatul a fost catastrofal pentru egipteni'

(i apele sau întors

şi au acoperit carele şi c ăl ăre ţii
şi toată oştirea lui !araon carei urma1
nici unul dintre ei na mai r ămas *...+.
Iar Israel sa minunat de marea putere
pe care Iahve o prăvălise asupra e&iptenilor.

Ramses .imba=ul biblic

al **lea, este
folosit aproape
pentru identicmiraculoasa
a descrie cu cuvinteleapari
unuiţie
faraon ulterior,
a lui /monRa
l#ngă el, &n timpul unei lupte decisive purtate cu hitti ţii, &n anul 4I7N &!Ch!
/v#nd loc la for t ărea ţa adesh din .i ban, lupta a pus pat ru divizii ale
faraonului Ramses al ** lea fa ţă &n faţă cu for ţ ele mobilizate de re gele hittit
MuKatallis din toate p ăr ţile imperiului s ău! Ea sa sf#rşit cu re tragerea
egiptenilor, fapt ce a oprit ofensiva egiptean ă spre nord, c ătre Firia şi
Mesopotamia! +e asemenea, a sec ătuit resursele hitti ţilor, l ăs#ndui pe
aceştia sl ăbi ţi şi vulnerabili!
8ictoria hittit ă ar fi p utut
ă s ăfie maiă hot r#toare,
ă c ci aceştia fuseser
c#t pe c e s ăl captureze chiar pe f araon! ă +espre
ă ăaceast b t lie nu s au
găsit dec#t inscrip ţii hittite par ţiale@ dar Ra mses, la &n toarcerea &n Egip t, a
găsit de cuviin
ţă
ă s descrie ă ţ am nun ăit ă miracolul sc p rii lui!
*nscripţiile sale de pe zidurile templului, &nso ţite de ilustra ţii detaliate
(2ig! I", relateaz ă cum a=unseser ă armatele egiptene la adesh şi &şi
făcuser
ăă tab ra ăţ ă cet ii, preg tinduse
&n sudul ă pentru lupt !
 /poi, Ramses a o rdonat ca dou ă diviziiă s &nainteze spre ăţăfort rea !
/tunci au apărut carele hittite, ca de nic ăieri, atac#nd de la spate diviziile ce
&naintau şi isc#nd debandadă &n taberele altor două divizii!
În timp ce trupele egiptene &ncepeau s ăfug ă, cuprinse de panic ,ă
Ramses şi a dat seama dintro datăă c -Maiestatea ăă Fa r mă sese si ngur ,
doar cu ga rda de corp3@ iar, -c#nd regele a privit &n ur ma lui, a v ă zut c ă&i
tăiau calea
ă dou mii cinci sute de care3 ănu aleă sale,
ţ ci ale hitti ilor!  r sit
de ofi ţeri, de conduc ătorii de care şi de infanterişti, Ramses sa &ntors spre
zeul s ău, reamintindui
ă c ţ se afla &n situa
ă ia aceea numai fiindc &i
respectase ordinele'

(i $aiestatea 2a a spus3
#cum ce fac, ' ărinte #mon4
(ia
#m fuitat
ăcut tat l fiul4
eu ăvreodat
ă ă ăceva f r tine4
"ot ceam f ăcut sau nam f ăcut
nu a fost potrivit poruncilor tale4 /

/duc#ndui aminte zeului egiptean c ă inamicul slu=ea al ţi zei, &n

continuare Ramses a &ntrebat' -Ce sunt aceşti asiatici pentru tine, o, /mon?
/ceşti netrebnici care nu ştiu nimic de tine, o, :eul meu?3
În timp ce Ramses continua s ă se roage la zeul s ău /mon s ăl salveze,
căci puterile zeului erau mai mari dec#t acelea ale mai multor -milioane de
soldaţi pedeştri, sute de mii de solda ţi cu care de lu pt ă3, sa &nt#mplat un
miracol' zeul a ap ărut pe c#mpul de lupt ăO
#mon a auzit când lam chemat.
$ia întins mâna şi mam bucurat.
# stat înapoia mea şi a stri&at3 înainte5 înainte5
6amses, iubit de #mon, cu tine sunt5 /
9rm#nd porunca zeului, Ramses sa n ăpustit &n trup ele duşmane! Fub
influenţa zeului, puterile
ăţ hitti ilor au sl bită ine$plicabil' -M#inile leau c zut
pe l#ng ă trup, nau mai putut ă ăsţă tragă cu s ţge ile, nici s ridice suli ele!3 i
strigau unii la al ţii' -/cesta dintre noi nu e un muritor de r#nd' este un zeu
puternic@ faptele lui nu sunt ale unu i om@ are un zeu &n m ădulare!3 i astfe l,
fără &mpotrivire, ucig#nd duşmani &n dre apta şi &n st#nga, Ramses a reuşit
să scape!
+upă moartea lui MutaKallis, Egiptul şi regatul hittit au semnat un
tratat de pa ce, iar faraonul de la d omnie a luat o p rin es ţ ă hittit
ă ţ so ie
ca
principală! acea era necesar
ăă ţ
fiindc nu numai hitti ii, ci şi egiptenii erau
tot mai des ataca ţi de -popoarele m ării3  invadatori din Creta şi alte insule
greceşti! /ceştia şiau fi$at o pozi ţie pe coasta mediteranean ă a Canaanului,
urm#nd s ă devin ă filistinii din Biblie@ dar atacurile lor asupra Egiptului au
fost &nfr#nte de faraonul Ramses al ***lea, care a comemorat scenele de
luptă pe pere ţii templului (2ig! 6"! Ramses al ***lea şia atribuit victoriile
aderenţei stricte la -planurile /tot+omnului, augustul meu tat ă divin,
+omnul :eilor!3 :eului s ău /monRa, a scris Ramses, &i revenea creditul
victoriilor' căci -/monRa ia atacat, nimicindui!3

9rma &ns#ngerat ă a r ăzboiului dus de om contra se menilor s ăi, &n

slu=ba zeilor, ne duce acum &napoi &n Mesopotamia  Ţara +intre R#uri
ă ţar a lui FhinPar!
(Eufratul şi %igrul"  biblica ă /colo, dup ă cum se relateaz &n
"acerea# 11, au ap ărut primele oraşe ale tuturor timpurilor, cu cl ădiri
construite din c ăr ămizi şi tu rnuri &nalte p#n ă la cer! /colo a &nceput istoria
scrisă@ acolo a &nceput preistoria,
ă o dată cu aşez mintele :eilor B tr#ni!
Este o poveste de demult, pe care o vom dep ăna cur#nd! +ar,
deocamdată, s ă ne &ntoarcem &n Egi pt, cu o mie de ani & naintea vremurilor
dramatice ale lui Ramses al **lea! eatunci, &n &ndep ărtata Mesopotamie,
tronul fusese ocupat de un t#n ăr ambi ios! ţ Fe numea Fharruin 
-Conducătorul cel +rept3@ c ăr ţile noastre numindul Fargon &nt#i! /cesta a
construit o capital ă nou ă, numindo /gade, şi a &nfiin at ţ regatul /AAad!
.imba aAAadian ă, scrisa cu caractere cuneiforme, a fost mama tuturor
limbilor semite, dintre care &nc ă se mai folosesc ebraica şi araba!
+omnind aproape pe toat ă perioada secolului al QQ*8lea &!Ch!, Fargon
a atribuit lunga sa domnie (cincizeci şi patru de ani" poz i ţiei speciale pe care
io acordaser ă Marii :ei, careă &lăfă cuser -Ftr =er al lui *shtar, reot 9ns al lui
/9, ăstor Mare şi +rept al lui E.*.3! Enlil, a scris Fargon, a fost cel -care
nu l ăsa pe nimeni s ă i se &mpotriveasc ă lui Fargon3 şi care ia dat lui Fargon
-regiunea
la de la Marea
0olful ersic"! de Fud
+in aceste p#n ă la
motive, Mareaaducea
Fargon de os3 regii
(de lacaptivi
Mediterana p#n ă
la -poarta
casei lui Enlil3, cu zgarde de c#ini la g#t, de care erau legate fr#nghii!
Întruna din campaniile sale &ntreprinse peste mun ţii :agros, Fargon a
cunoscut aceeaşi fapt ă zeiasc
ă la careă asistaser
ţ combatan ii de la %roia! În
timp ce -intra &n ţara lui arahshi (!!!", c#nd &nainta &n bezn ă (!!!", *shtar a
făcut oăălumin
ăă ă
s i str luceasc 3! /stfel, Fargon a putut -r zbi prin
&ntuneric3, duc#nduşi trupele prin trecătorile munţilor p#nă &n .uristanul de
azi!
 +inastia aAAadian ă &ntemeiat ă de Far gon a atins punctul culminant
sub nepotul lui, aramFin (-e care zeul Fin &l iubeşte3"! Cuceririle sale, a
scris aramFim pe monumente, au fost posibile fiindc ă zeul &l &nzestrase cu
o armăă unic , -/rma :eului3, ă şi ţpentru c zeii ceilal i iau acordat
consimţăm#ntul lor e$plicit  sau chiar lau invitat  s ă intre &n regiunile lor!
rincipala ofensivă a lui ar amFin sa des f ăşurat spre nordvest, iar
cuceririle sa le au inclus oraşulstat Ebla, a c ărui arhivă ă deţ t bli e de lut,
descoperită recent, a st#rnit un mare interes ştiin ţific' -+eşi de pe vremea
despărţirii omenirii nici unul dintre regi nu distrusese vre odat ă /rmanul şi
*bla, zeul ergal ia deschis calea viteazului aramFin şi ia dat lui /rmanul
şi *bla! +e asemenea ia ma i d ăruit /manusul, Muntele Cedrilor, p#n ă la
Marea de Fus!3
.a fel cum aramFin şia putut atribui campaniile victorioase
respectării comenzilor zeilor,
ă ă
şi c derea saă a fo st pus pe seama plec rii la
război nesocotind cuv#ntul zeilor! Favan ţii au reconstituit din fragmentele
mai multor versiuni un te$t care a fost intitulat -.egenda lui aramFin3!
8orbind la per soana &nt#i, aramFin e$plic ă &n aceast ă poveste de =al e c ă
necazurile lui au &nceput atunci c#nd zei ţa *shtar -şia schimbat planul3, iar
zeii au binecuv#ntat -şapte regi, fra ţi, glorioşi şi nobili@ trupele lor num ărau
trei sute şaizeci de mii de oameni3! 8enind din actualul *ran, aceştia au
invadat ţinuturile muntoase din 0utium şi Elam, &n estul Mesopotamiei,
ameninţ#nd &nsuşi /AAadul! aramFin ia &ntrebat pe ze i ce s ă fac ă@ i sa
spus s ăădepun armele şi, &n loc deă aăplecaţ la lupt , s se culce cu so ia lui
(dar, din cine ştie ce motiv ascuns, s ă nu fac ădragoste"'

)eii
 -, iau răspuns3iat ă cuvântul nostru3
7aram2in,
#ceastă armată împotriva ta *...+
%ea&ă ţi armele, întrun col ţ le pune5
Înfrâneazţă i cutezan
ţ ăa, acas stai5
Împreună cu nevasta, în pat te culc ă
dar nu care cumva cu dânsa s ă *...+
#fară din ţara ta, spre duşman, nai voie să te duci. /

+ar aramFin, anun ţ#nd c ă avea s ă se bazeze pe propriile lui arme,

sa hotăr#t s ă atace inamicul, &n ciud a sfatului zeilor! -C#nd a sosit primul
an, am trimis o sut ă dou ăzeci de mi i de ostaşi, dar nici unul nu sa &n tors
viu3, a m ărturisit aramFin, &n ţă ţ
inscrip ia sa!ţ /l i lupt tori au fost anihila i &n
anul al doi lea şi al tr eilea, iar /AAad c ădea prad ăfoametei şi m or ii! ţ .a ce a
dea patra aniversare a r ăzboiului neautorizat, aramFin ia cerut mare lui
zeu Ea s ă treac
ă ţ
peste voin aă lu
ă i *s htar şi sţ aduc &naintea ce lorlal i ze i
cazul s ău! /ceştia lauă sfă tuit ă ţ s se ab in de la continuarea luptelor,
fagăduindui că -&n zilele vii toare, Enlil va aduce pierzania asupra 2iilor
Răului,3 /AAad g ăsinduşi sc ăparea!
Epoca de pace promis ă a durat cam trei secole, timp &n care partea
mai veche a Mesopotamiei, Fumerul, sa impus din nou drept centru al
domniei, iar cele mai vechi centre urbane ale lumii antice  9r, ippur,
.agash, *sin, .arsa  au &nceput s ă &nfloreasc ă din nou! Fumerul, sub regii din
9r, a fost centrul unui imperiu care cuprindea tot 1rientul /propiat antic!
+ar, spre sf#rşitul mileniului al treilea &!Ch! ţinutul a devenit arena unor
concurenţe de loialitate şi conflicte &ntre armate@ dup ă care, acea mare
civilizaţie  prima civiliza
ţ ă ie uman ă ă cunoscut
ă  a c zut victim unei
catastrofe ma=ore, de propor ţii f ăr ă precedent!
/ fost un eveni ment fatidic care, cre dem, se reg ăseşte &n poves tirile
biblice! 9n eveniment a c ărui amintire a d ăinuit mult timp, fiind comemorat
şi depl#ns &n numeroase lamenta ţii &n versuri@ acestea au oferit o descriere
foarte pitoreasc ă a haosului şiă a pustirii
ă pr vă lite peste marea vatr a
civilizaţiei antice! / fost, declar ă te$tele mesopotamiene, o catastrof ă care a
lovit Fumerul &n urma unei decizii a marilor zei aşeza ţi la sfat!
Fudul Mesopotamiei a avut nevoie de aproape un secol pentru a fi
recolonizat, şi de & nc ă un se colăcaăs şi revină pe deplin dup anihilarea
divină! Între timp, centrul puterii mesopotamiene se muta se spre nord , la
Babilon! /colo urma s ă se cl ădeasc ă un nou imperiu, proclam#nd un zeu
ambiţios, M/R+9, ca divinitate suprem ă!
În =urul anului 47>> &!Ch!, Dammurabi, rege renumit pentru codul s ău
de legi, a urcat pe tronul Babilonului, &ncep#nd s ăi e$tind ă hotarele!
Conform inscrip ţiei sale, zeii nu numaiă c ă iau
ă spus dac şi c#nd s şi
lanseze campaniile militare, ci iau şi condus literalmente armatele'

'rin puterea marilor zei

re&ele, iubit de zeul $arduk,
a restabilit temeliile 2umerului şi ale #kkadului.
%a porunca lui #nu şi
cu Enlil înaintând în fruntea oştirii,
cu
nu puternicele for ţe pepentru
se & ăsea potrivnic care marii zei din
armata i leau d ăruit,
Emutbal
şi re&ele s ău 6im2in *...+.

entru a &nvinge şi al ţi duşmani, MarduA ia dat lui Dammurabi o

-armă puternic ă3, numit ă -Marea utere a lui MarduA3'

Cu 'uternica #rmă
cu care $arduk şia proclamat victoriile,
eroul 8ammurabi a r ăpus în lupt ă
armatele din Eshnuna, 2ubartu şi 9utium *...+.
Cu $area 'utere a lui $arduk/
a înfrânt oștile din 2utium, "urukku, :amu *...+.
Cuţ$ărea a 'utere pe care #nuă şi Enlil io d duser
şia învins to ţi duşmanii
tocmai până în ţara 2ubartu.

+ar, nu pes te mult, Babilonul a trebuit s ăşi &mpart ă puterea cu un

nou rival, ap ărut la nord  /siria, unde nu era proclamat zeu suprem MarduA,
ci b ărbosul /FD9R (-/toate8 ăz ătorul3"! În timp ce Babilonul se oc upa de
păm#nturile din sud şi est, asirienii şiau e$tins st ăp#nirea spre nord şi vest,
p#năţ &n - ara .ibanului,
ţă ă
pe rmurile ţ M ri3! /celea erau inuturi din
&ntinsei
domeniile zeilor *9R%/ şi /+/+, iar regii asirieni au observat c ă locuitorii
&şi lansau campaniile la porunca e$plicită a acestor mari zei! /stfel, %iglat
ileser * şia comemorat r ăzboaiele, &n secolul al QQ**lea &!Ch! cu
următoarele cuvinte'

"i&lat'ileser, re&ele le&iuit, re&e al lumii, re&e al #siriei, re&e al

tuturor celor patru re&iuni ale ' ământului1
Curaosul erou care e că ăl uzit de poruncile
ăă d t toare de încredere ale
lui #shur şi 7in urta, marii zei, st ăpânii lui, astfel r ăsturnânduşi duşmanii
*...+.
%a porunca domnului meu #shur, mâna mea a cucerit de dincolo de
6âul )ab de os p ân ă la $area de 2 ud care se a fl ăla apus. De tr ei ori a m
m
ă ărş luit împotriva
ţă rilor 7airi ă
*...+. #m pus s se plece la picioarele mele
treizeci de re&i din ţările 7airi. #m luat ostatici de la ei, am primit tribut cai
învăţaţi la u& *...+.
%a porunca lui #nu şi #dad, marii zei, st ăpânii mei, mam dus în mun ţii
%ibanului1 am t ăiat bârne de cedru pentru templele lui #nu şi #dad.

relu#nd titlul de -rege al lumii, rege al tuturor celor patru regiuni ale
ăm#ntului3, regii asirieni sfidau direct Babilonul, c ăci acesta cuprindea
vechea regiune a Fumerului şi a /AAadului! entru aşi =us tifica preten ţiile, a
trebuit ca regii asirieni s ă preia comanda vechilor oraşe unde &şi avuse ser ă
căminele pe vrem uri Marii :ei@ dar drum ul spre aces te locuri era bloc at de
Babilon! 2apta sa realizat &n secolul al *Qlea &!Ch! de c ătre Fhalmaneser al
***lea@ acesta a spus &n inscrip ţiile lui urm ătoarele'

#m pornit spre #kkad să răzbun *...+ şi să aduc înfrân&ere *...+ am

intrat #m
în :utha,
adus ;abilon şi ;orsippa.
ertfe zeilor din sacrele oraşe ale #kkadului. #m coborât în
aval spre Chaldeea şi am primit tribut de la to ţi re&ii chaldeeni *...+.
În vremea aceea, #shur, marele domn *...+ mia dat sceptru, toia& *...+
şi toate cele de trebuin ţă pentru a cârmui poporul.
"ot ce f ăceam era potrivit poruncilor de încredere primite de la #shur,
marele domn, domnul meu care m ă iubeşte.

+escriinduşi feluritele campanii militare, Fhalmaneser a afirmat c ă

victoriile sale sau realizat cu arme d ăruite de doi zei' -/m luptat cu
uternica 2or ţă pe care /shur, domnul meu, mio d ăduse@ şi cu puternicele
arme pe care ergal, conduc ătorul meu, mi le d ăruise!3 /rma lui /shur a
fost descris ă ca av#nd oă -str ăălucire &nsp ăim#nt toare3, &ntrun r zboi cu
/dini, inamicii au fugit v ăz#nd -&nfior ătoarea Ftr ălucire a lui /shur@ ia
copleşit!3
C#nd Babilonul, du p ă mai multe fapte sfid ătoare, a fost pr ădat de
regele asirian Fennacherib (&n anul N75 &!Ch!", pr ăbuşirea sa a fost posibil ă
fiindcă propriul lui zeu, MarduA,
ă sa sup ratăpe ărege şi pe popor, hot r#nd c
-şaptezeci de ani va fi m ăsura pustiirii3  e$act cum, ulterior, +umnezeul lui
*srael avea s ă decreteze pentru *erusalim! 1 dat ă cu sub =ugarea &ntregii
Mesopotamii, Fennacherib a putut prelua r#vnitul titlu de -Rege al
Fumerului şi al /AAadului3!
În inscrip ţiile sale, Fennacherib a descris de asemenea campaniile
militare de pe coastele Mediteranei, duc#nd la lupte cu egiptenii &n poarta
 peninsulei Fin ai! .ista oraşelor cucerite de el seam ăn ă cu un capitol din
8echiul %estament  Fidon, %yr, Byblos, /AAo, /shdod, /shAalon  -cet ăţi
puternice3, pe care Fennacherib lea -cov#rşit3 cu a=utorul -&nfricoş ătoarei
Ftrăluciri, arma lui /shur, domnul meu3! Basoreliefurile care ilustreaz ă
campaniile sale (ca acela ce prezint ă asediul ăţ cet ii .achish, 2ig! ă ;" &i arat
pe atacan ţi folosind &mpotriva duşmanilor proiectile asem ăn ătoare unor
rachete! În oraşele cucerite, Fennacherib a -ucis demnitarii şi patricienii (!!!"
şi leam sp#nzurat leşurile de st#lpi &n =urul cet ăţii@ pe cetăţ enii de r#nd iam
considerat prizonieri de r ăzboi!3

9n artefact cunoscut ca risma lui Fennacherib a conservat o

inscripţie istorică &n care se face referire la sub=ugarea *udeei şi la atacul
asupra *erusalimului! Conflictul lui Fennacherib cu regele *ezechia a pornit
de la faptul c ă acesta &l luas e &n captivitate pe adi, regele oraşului filistin
EAron, -care era credincios =ur ăm#ntului s ău solemn f ăcut zeului /shur3!
-C#t despre *ezechia, iudeul,3 a scris Fennacherib, -care nu sa supus
=ugului
ţ fort meu,
ăre ele am asediat
&mpre=muite ă patruzeci
cu şi şaserate
ziduri şi nă enum dintre
satecetăţvecin
din ile saletate
puternice,
(!!!" e
*ezechia &nsuşi lam capturat &n *erusalim, reşedin ţa sa regal ă@ ca pe o
pasăre &n col ivie lam &ncon=urat cu p ăm#nt (!!!"! 1raşele lui, pe care leam
=efuit, leam rupt de păm#nturile sale şi i leam dat lui Mitinti, regele din
/shdod@ lui adi, regele din EAron@ şi lui Fillibel, regele din 0aza! /stfel iam
&mpuţinat ţara!3
/sediul *erusalimului prezint ă mai multe aspecte interesante! El nu a
avut nici o ca uz ă direct
ă ăţ
, ci numai una indirectă ţ ' re inerea for at acolo a
regelui loial din EAron! -Înfricoş ătoarea Ftr ălucire, arma lui /shur3, care era
folosită pentru -a r ăpune oraşele fortificate3 din 2enicia şi 2ilistia, nu a fost
folosită contra *erusalimului! *ar tradi ţionala &ncheiere a inscrip ţiilor  -am
luptat cu ei şi leam adus &nfr#ngerea3  lipseşte &n cazul *erusalimului@
Fennacherib nu a f ăcut dec#t s ă reduc ă &ntinderea *udeei, d#nd zonele sale
mărginaşe regilor &nvecina ţi!
Mai mult, obişnuita afirma ţie c ă un ţinut sau un oraş a fost atacat la
-poruncile de &ncredere3 ale zeului /shur este absent ă şi ea &n cazul
*erusalimului@ ne &ntreb ăăm dac nu cumva toate acesteaă ă &nseamn c atacul
asupra oraşului a fost neautorizat  un capriciu al lui Fennacherib &nsuşi, dar
nu cu voia zeului s ău?
/ceastă incitant ă posibilitate devine o probabilitate conving ătoare
c#nd citim cealalt ă variant
ă ă ă  c ci e$ist şi o versiune
a povestirii
complementară, &n 8echiul %estament!
În timp ce Fennacherib ascundea sub o poleial ă &nşel ătoare eşecul s ău
de a captura *erusalimul, povestea din Cartea a Doua a Regilor,
capitolele 47 şi 45 ofer ă relatarea complet
ă ăăă
! +in descrierea biblic , afl m c
-&n anul al paisprezecelea al regelui *ezechia a pornit Fennacherib, regele
/siriei, &mpotriva tuturor cet ăţilor &nt ărite ale regatului *udeea şi lea
cuprins3! /poi, a trimis doi generali cu o armat ă numeroas ă la *erusalim,
capitala ţării! +ar, &n loc de a lua cu asalt oraşul, generalul asirian Rab
FhaAeh a &nceput un schimb verbal cu liderii oraşului  un schimb pe care a
insistat s ăl ă ă
fac &n ebraic ă ca toat
, pentru ţ ă ţ popula
ă ia s l &n eleag !
Ce a avut de spus generalul asirian, care merita s ă fie ştiut de
populaţie? +up ă cum scrie clar &n te$tul biblic, schimburile de cuvinte
priveau chestiunea dac ă invazia asirian ă a *udeei era autorizat ă de +omnul
*ahveO
(i 6ab2hakeh lea vorbit aşa3 2pune ţii lui Iezechia3 #şa zice marele
re&e, re&ele #siriei3 Ce însemneaz ă n ăded ea aceasta pe care o ai4 /
(i dac ă îmi spune ţi3
În Domnul Dumnezeul nostru, Iahve, neam pus n ădedea/ *...+
(i crezi tu c ă mam îndreptat eu spre locul acesta, ca s ăl pustiesc,
fără voia Domnului4
7u5 Ci Domnul Iahve mia poruncit3
'orneşte împotriva acestei ţări şi o pustieşte5/

Cu c#t insistau mai mult miniştrii regelui *ezechia, st#nd pe zidurile

oraşului, ca RabFhaAeh s ă &nceteze rostirea acestor neadev ăruri &n ebraic ă
şi s ăşi transmit ă mesa=ul &n limba diplomatic ă a epocii, arameica, cu at#t se
apropia mai mult RabFhaAeh de ziduri, strig#nduşi cuvintele &n ebraic ă,
spre a le au zi toat ă lumea! Cur#nd, a &nceput s ă le adreseze emisarilor lui
*ezechia e$presii obscene' apoi, la &n=osit pe rege &nsuşi! +us de propria sa
retorică, RabFhaAeh a ţrenunăţat la preten iile c avea permisiunea lui *ahve
de a ataca *erusalimul şi a &nceput s ăl umileasc ă p#n ăşi pe &nsuşi
+umnezeu!
C#nd lui *ezechia i sa spus despre blasfemie, acesta -şia sf#şiat
veşmintele, sa &nve şm#ntat &n p#nz ă de sac şi a intrat &n Casa lui *ahv e
(!!!"!3 i ia trimis vorb ă rofetului *saia, spun#nd' -:i de str# mtorare şi de
certare şi de ruşine este ziua de azi (!! !" oate +omnul +umnezeul t ău a
auzit toate vorbele lui RabFhaAeh, pe care la trimis st ăp#nul lui, regele
/siriei, ca s ăl defaime pe +umnezeul cel 8iu!3 *ar cuv#ntul +omnului
+umnezeu *ahve a sosit prin mi=locirea profetului *saia' -entru aceasta aşa
rosteşte +omnul c ătre regele /siriei (!!!"! e dru mul pe care a venit s ăse
&ntoarcăă şi
ă ăs nu p trund &n cetatea
ă aceasta (!!!", c ci eu voi ocroti cetatea
aceasta şi o voi m#ntui (!!!"!3

(i a fost c ă chiar în noaptea aceea

în&erul Domnului a ieşit
şi a lovit în tab ăra asirienilor
o sută şi optzeci şi cinci de mii de inşi1
iar, când sau sculat diminea ţa,
toţi erau leşuri f ăr ăvia ţă
.
#tunci 2ennacherib, re&ele #siriei,
a plecat şi sa întors şi a r ămas în 7inive.

Conform 8echiului %estament, dup ă ce Fennacherib sa &ntors la

inive, -pe c#nd el se &nchina &n templul zeului s uă isroch, fiii s iă
/drammelech şi Fharezzer lau ucis cu sabia, apoi au fugit &n ţinutul /rarat!
*ar &n locul s ău a a=uns rege Esarhaddon, fiul lui!3 +ocumentele asiriene
confirmăţafirma
ă ă
ia biblic ' Fennacherib a fos t &ntradev r asasinat astfel, iar
fiul s ău mai mic, Esarhaddon, a urcat pe tron dup ăel !
1 inscrip ţie a lui Esarhaddon, cunoscut ă ca risma B, descrie mai
complet &mpre=urările! .a porunca marilor zei, Fennacherib &şi proclamase
public fiul mai mic ca succesor! -*a chemat laolalt ă pe locuitorii din /siria,
tineri băătr#ni,
tatăluişimeu, şiăia f ţ cut
ă să depun un pe
=ur fraţ ii mei,
m#nt progenitura
solemn ă&nă ăprezen
de aparte
zeilorb /siriei
rb teasc a
(!!!" &n
scopul de ami asigura succesiunea!3 /poi, fra ţii şi au c ălcat =ur ăm#ntul,
ucig#ndul pe Fennacherib şi c ăut#nd s ăl omoare şi pe Esarhaddon! +ar zeii
lau r ăpit -şi mau
ă pus s ăstau &ntro ascunz ă toare (!!!", ocrotindum pentru
domnie!3
+upă o perioad
ăă ă
de fr m#nt ri, Esarhaddon a primit -o p orunc de
&ncredere din partea zeilor' L+ute, nu mai am#naO %e vom &nsoţiO3
:eitatea delegat ă ăs l &ntov ăă r ăşeasc pe Esarhaddon a fost *shtar! În
timp ce foăr ţele fra ilor s i ieşeau dinăinive, pentru ai st vili atacul asupra
capitalei, -*shtar, +oamna B ăt ăliilor, care dorea ca eu s ăi fiu mare preot,
mia stat al ături! .ea rupt arcurile, ălea &mpr ştiat ăă armata ordonat !3 1 dat
ce trupele ninivite sau dezorganizat, *shtar li sa adresat &n numele lui
Esarhaddon! -.a mţ ărea a ăei porunc , auă venit &n mas la mine şi sau
r#nduit &n urma mea,3 a scris Esarhaddon, -şi mau recunoscut ca rege al
lor!3
/t#t Esarhaddon, c#t şi fiul şi succesorul lui, /shurbanipal, au &ncercat
să &nainteze spre Egipt şi am#ndoi au folosit &n lup te /rme ale Ftr ălucirii!
-Înspăim#ntătoarea Ftr ălucire a lui /shur,3 a scris /shurbanipal, -la orbit pe
2araon, astfel &nc#t a &nnebunit!3
/lte inscrip ţii al e lu i /s hurbanipal sugereaz
ă ăăă c aceast arm , care
răsp#ndea oăălu min intens ,ăorbitoare, era purtat de zei la e chipamentul
capului! Întrun caz, inamicul -a fost orbit de str ălucirea dinspre capul
zeului3, &n al tul, -*shtar, care s ăl ăşluieşte &n /r bela, &nveşm#ntat ă &n 2o c
+ivin şi purt#nd Coiful Radiant, a dezl ţăn uit ploaie ăăde fl c ri asupra /rabiei!3
8echiul %estament se refer ă şi el la o asemenea /rm ă a Ftr ălucirii care
putea orbi! /tunci c#nd &ngerii (&n sens literal, emisarii" lui +umnezeu au
venit la Fodoma, &nainte de dist rugerea ei, popula ţia a &ncercat s ă sparg ă
uşa unei case &n care se odihneau! /tunci, &ngerii -au lovit oamenii de la
intrarea casei cu orbire (!!!" şi ei nau mai putut g ăsi uşa!3
eă m ăsur ce /siria dob#ndeaţ ă
suprema ia, &ntinz#nduşi st p#nirea
chiar şi peste Egiptul *nferior, regii ei, cu cuvintele lui +umnezeu rostite prin
intermediul rofetului *saia, au uitat c ă nu erau dec#t un instrument al
+omnului' -Ftai, /sirie, bici al m#niei meleO 2uria mea este varga din
m#inile lor@ &mpotriva neamurilor necredincioase &i trimit@ asupra oamenilor
care miau &nc ălcat voin ţa &i asmut!3 +ar regii asirieni au trecut dincolo de
simpla pedeaps ă' -Mai degrab ă ă , &n inim
ţ are dorin a de a nimici şi de a
şterge de pe lume nu pu ţine neamuri!3 /cest lucru dep ăşea dorin aţ lui
+umnezeu@ prin urmare, +omnul *ahve a anun ţat' -&i voi cere s ă dea seam ă
regelui /siriei, s ă dea seam ă de roadele cresc#ndei trufii din inima lui!3
rofeţiile biblice care preziceau c ăderea /siriei sau adeverit' c#nd
cotropitorilor de la nord şi est li sau al ăturat bab ilonienii rebeli din sud,
/shur, capitala religioas ă, a c ăzut &n anu l N4; &!Ch!, iar inive, capitala
regală, a fost capturat ă şi =efuit ă peste doi ani! Marea /sirie nu mai era!
+ezintegrarea imperiului asirian a fost folosit ă de regii vasali din Egipt
şi Babilonia ca ocazie pentru a &ncerc a restaura ţia propriilor lor hegemonii!
ăm#nturile dintre regatele lor au redevenit prad ă de mare pre ,ţ iar
egiptenii, sub 2araonul echo, sau gr ăbit s ă le invadeze!

inscripÎn
ţiileBabilonia,
 a primitabucodonosor
or din de la ze ulalMarduA
**lea s ă
dup ă cum ăconsemneaz
porneasc spre vest cu ă
armata! E$pedi ţia a fo st posibil
ăă fiindc -altţ zeu3,
ţ cel care de inuse ini ial
suveranitatea asupra regiunii, -nu mai dorea ţara cedrilor3@ iar acum -o
stăp#nea şi o =efuia un duşman str ăin3!
.a *erusalim, cuv#ntul +omnului *ahve, transmis prin intermediul
profetului s ău *eremia, spunea ăă s se ă al ture Babilonului, c ci *ahve 
numindul pe abucodonosor -servitorul meu3  hot ăr#se s ăl fac ă pe regele
babilonian instrumentul m#niei .ui contra zeilor egipteni'

#stfel &răita Iahve, Domnul Dumnezeu, Domnul lui Israel3

Întradevăr voi trimite şil voi aduce pe 7abucodonosor, servitorul
meu *...+.
(i va lovi ţara E&iptului,
şi va pl ăti cu moarte pentru moarte,
şi cu captivitate pentru captivitate,
şi cu spad ă pentru spad ă.
(i voi aprinde un foc în casa zeilor E&iptului,
şii va arde *...+.
Iar el va d ărâma obeliscurile din 8eliopolis,
cel care e în ţara E&iptului1
Casele zeilor din E&ipt vor arde în fl ăc ări. /
 În decursul acestei campanii, *ahve a anun ţat c ă şi *erusalimul avea s ă
fie pedepsit pentru p ăcatele locuitorilor s ăi, care &ncepuser ă so adore pe
-Regina Cerului3 şi pe zeii Egiptului' -/ mea m#nie şi furia mea se vor
revărsa asupra acestui loc (!!!" şi va arde şi nu se va ostoi (!!!"! În oraşul
asupra căruia numele meu a fost chemat, os#nda o voi &ncepe!3 /şa se face
că, &n anul J7N &!Ch!, -ebuzaraddan, c ăpetenia g ărzii regelui din Babilon, a
intrat &n *erusalim@ şi a ars Casa lui *ahve, şi casa regelui, şi toate casele din
*erusalim (!!!" şi toate zidurile din =urul *erusalimului au fost d ăr#mate de
armata chaldeenilor!3 /cest pr ăăp dă&ns avea ă s dureze doar şaptezeci de
ani, a f ăg ăduit *ahve!
Regele care urma s ă &ndeplinească ă ă şi s fac posibil
promisiunea
reclădirea %emplului din *erusalim a fost Cyrus! +espre str ămoşii lui,
vorbitori ai unei limbi indoeuropene, se crede c ă au migrat c ătre sud,
dinspre z ona M ării Caspice &n provincia /n shan, ă ă p e coasta
ă r s ritean a
0olfului ersic! /colo, DaAham/nish (-1mul &n ţelept3", conduc ătorul
migratorilor, a pus bazele unei dinastii pe care o numim /chaemenid@
urmaşii lui  Cyrus, +arius, Qer$es  au f ăcut istorie ca lideri ai viitorului
*mperiu ersan!
C#nd Cyrus a urcat pe tronul din /nshan, &n anul J;5 &!Ch!, ţara lui era
o provincie &ndep ărtat ă a Elamului şi a Med iei! În Bab ilon, peatunci centrul
puterii, domnia &i apar ţinea lui abunaid, care a devenit rege &n cele mai
neobişnuite &mpre=urări' el nu a fost ales, ca de obicei, de zeul MarduA, ci ca
urmare a unui pact unic &ntre o &nalt ă reoteas ă (mama lui abunaid" şi zeul
Fin! 1 t ţă
ăbliţ par ialădeteriorat
ţ ă
con ine condamnarea final a lui abunaid@
-/ &nălţat o statuie eretic ă pe un soclu (!!!" ia dat numele Lzeul Fin (!!!" .a
vremea cuvenit ă aăriturile
(!!!"! / amestecat F rb şitorii de /nul obiceiurile!3
a tulburat ă ă a săfţ tuit s nu se in petreceri
ou,
În timp ce Cyrus era ocupat s ă se lupte cu grecii din /sia Mic ă, MarduA
 c ăut#nd
ă s şi restabileasc
ăţ ţ pozi ia de zeu na ional al Babilonului  -a
cercetat şi a pr ivit prin ăţări, c ut#nd un c #rmuitor cinstit, ă doritor s fie
condus! i a strigat numele lui Cyru s, Regele /nshanului, şi ia pronun ţat
numele spre a fi conduc ător al tuturor p ăm#nturilor!3
+upă ce primele fapte ale lui Cyrus sau dovedit a fi &n ac ord cu
dorinţele zeului, MarduA -iaăăordonat s porneasc ă &mpotriva propriului s u
oraş, Babilonul! .a pus s ă ămearg pe drumul spre ă Babilon,
ă p şindui al turi
ca un adevărat prieten!3 /stfel, &nsoţit literalmente de zeul babilonian, Cyrus
ă ă f ăr v rsare de s#nge, &ntro
a putut cuceri Babilonul ă zi, echivalent cu data
de I> mar tie a anului J67 &!C h!, Cyrus -a ţinut m#inile lui Bel G+omnulH
MarduA3 &n &mpre=muirea sacr ă din Babilon! +e /nul ou, fiul s u, ă
Cambyses, a oficiat festivalul restabilit, onor#ndul pe MarduA!
Cyrus lea l ăsat urmaşilor s ăi un imperiu care cuprindea toate
ăţ
&mpăr iile şi regatele anterioare, ţ cu e$cep ia unuia singur! Fumer, /AAad,
Babilon şi /siria, &n Mesopotamia@ Elam şi Media, la est@ ţinuturile din nord@
regiunile hittite şi greceşti din /sia Mic ă@ 2enicia, Canaanul şi 2ilistia  toate
se aflau acum sub puterea unui singur rege suveran şi a unui singur zeu
suprem, /huraMazda, :eul /dev ărului şi al .uminii! În er sia antic ă, el era
reprezentat (2ig! Ja" ca o divinitate cu barb ă, zbur#nd pe cer &n inte riorul
unui +isc &naripat  foarte asem ăn ător cu imaginea asirienilor despre zeul lor
suprem, /shur (2ig! Jb"!
 .a moartea lui Cyrus, & n anul JI5 &!Ch!, singura ar ţ ă ce ăr ăm sese
independentă, cu zeii s ăi independen ţi, era Egiptul! atru ani m ai t#rziu, fiul
şi succesorul lui, Cambyses, şia condus trupele pe coasta mediteranean ă a
peninsulei Finai, &nving#ndui pe egipteni la elusium@ peste c#teva luni, el a
intrat &n Memphis, capitala regal ă a Egiptului, proclam#nduse 2araon!
În pofida victoriei, Cambyses a av ut gri= ă să se ab
ţ ă in de la a şi folosi
&n inscripţiile egiptene obişnuita formulă introductivă -marele zeu, /hura
Mazda, ma ales3!

Egiptul, a recunoscut el, nu intra &n domeniile acestui zeu! +in respect
pentru zei i independen ţi ai Egiptului, Cambyses sa prosternat &n fa ţa
statuilor lor, accept#ndule st ăp#nirea, &n schimb, preo ţii egipteni iau
legitimat domnia peste Egipt, acord#ndui titlul de -rogenitur ă a lui Ra3!
.umea antică era acum unit ă sub un singur rege, ales de -marele zeu
al adev ărului şi al luminii3 şi accep tat de zeii Egi ptului! ici oamenii şi nici
zeii nu mai aveau motive s ăăse ră zboiasc &ntreăei! ace pe  m#ntO
+ar pacea nu a reuşit s ă dureze! +incolo de Marea Mediteran ,ă
grecilor le c reşteau bog ăţiile, puterea şi am
ţ bi iile!ă /sia Mic , Marea Egee şi
Mediterană de Est cunoşteau ciocniri tot mai multe, at#t locale, c#t şi
internaţionale, &n anul ;5> &!Ch!, +arius * a &ncercat s ă invadeze 0recia şi a
fost &nvins la Maraton@ nou ă ani mai t#rziu,
Qer$es * a fost &nfr#nt la Falamina! este un secol şi =um ătate,
/le$andru Macedon a traversat marea din Europa pentru a lansa o
campanie de cucerire car e a v ărsat s#n ge ome nesc pe toate p ăm#nturile
străvechi, şi ă
1arep#n el&n&ndeplinea
*ndia! o -porunc ă de &ncredere3 a zeilor? +impotriv ă!
+#nd cre zare unei legende care spunea c ă tat ăl lui era un zeu egiptean,
/le$andru a mers mai &nt#i &n Egipt, pentru a auzi de la oracolul zeului
confirmarea srcinilor sale semidivine! +ar oracolul ia mai prezis şi moartea
prematură, iar c ăl ătoriile şi cuceririle lui /le$andru au fost &n co ntinuare
motivate de c ăutarea /pei 8ii, pe ntru a o bea şi aşi evi ta soarta!În pofida
tuturor carnagiilor, el a murit t#n ăr şi &n putere! i de atunci, R ăzboaiele
1amenilor au r ămas numai ale oamenilor!
 $  CON"LICTUL DINTRE %ORUS &I SET%

Fă fi fost oare un tr ist comentariu asupra istoriei r ăzboaielor faptul c ă

mesianicii essenieni au imaginat R ăzboiul 2inal al 1amenilor ca pe o lupt ă &n
care /dunarea Celor +ivini se al ătura Congrega ţiei Muritorilor, iar -strig ătele
de război ale zeilor şi ale oamenilor3 se amestecau pe c#mpul de lupt ă?
C#tuşi de pu ţin! Ceea ce a avut &n ve dere -R ăzboiul 2iilor .uminii
contra 2iilor &ntunericului3 nu era dec#t c ă r ăzboaiele omeneşti aveau s ă se
&ncheie la fel cum &ncepuseră' cu zeii şi oamenii lupt#nd alături!
1ric#t ar p ărea de incredibil, e$ist ă un document care descrie primul
război &n care zeii au implicat oameni muritori! Este o inscrip ie ţ de pe
zidurile marelui templu de la Edfu, un vechi oraş sf#nt egiptean, &nchinat
zeului Dorus! /colo, sus ţine ţtradi ia
ăă special
egipteanţ , Dorus a &nfiin at o topitorie
de -fier divin3 unde, &ntro &ngr ăditur ă ţ , &şi inea uriaşul +isc &naripat
care putea zbura pe cer! -C#nd uşile topitoriei se deschid3, declara un te$t

egiptean, -+iscul se &nal ţă3' !

*nscripţia (2ig! N", remarcabil ă prin precizia ei geografic ă, &ncepe cu o
dată e$act ă  nu din calendarul oamenilor, ci din cel al zeilor! Ea se refer ăla
evenimente de pe vremea c#nd zeii &nşişi  cu mult timp &naintea faraonilor 
au domnit peste Egipt'
 În anul <=<, $aiestatea 2a, 6a, Cel 2fânt, (oimul -rizontului,
7emuritorul Ca re >e şnic "r ăieşte, se af la în ţara :henn. Era înso itţ de
războinicii lui, c ăci duşmanii conspiraser ă împotriva domnului lor în districtul
care, din ziua aceea, a fost numit ?a?a.
6a sa dus acolo cu barca lui, împreun ăcu tovar ăşii s ăi. # ac ostat în
districtul %ocului de "ron al lui 8orus, în partea apusean ă a acestuia, la
r:henu.
ăsărit de Casa lui :hennu, cel care a fost numit deatunci încoace 6e&atul
8orus, $ ăsur ătorul înaripat, a venit la barca lui 6a. Ia spus
înaintaşului s ău3  -, (oim al -rizontului, am v ăzut duşmanii conspirând
contra Domniei tale, pentru a lua ei Coroana %uminoas ă./

În c#teva cuvinte, str ăvechiul scrib a ţreuşit

ă ă eze fundalul şi s
s schi
descrie decorul neobişnuitului r ăzboi care urmaă să seţ desf şoare! În elegem
imediat că luptele au fost provocate de conspira ţia anumitor -duşmani3 ai
zeilor Ra şi Dorus, pentru a pune m#na pe -Coro na .uminoas ă a +omniei3!
/cest lucru, evident, nu lar fi putut face dec #t alt zeu sau al ţi zei! entru a
pre&nt#mpina conspiraţia, Ra  -&ns o ţit de r ăzboinicii lui3  a plecat cu ba rca
&ntrun district unde Dorus &şi instalase cartierul general!
-Barca3 lui Ra, aşa cum e cunoscut ă din multe alte te$te, era o
/mbarca
&ndep ţiune
ă ceruri!
ărtate Celest cu care
În aceast Ra
ă situa ţ se
ţie,ăRaăputea &n l pentru
a folosito a p#n a acosta
&n celedeparte
mai
de orice ap ă, -&n partea apusean ă3 a districtului 9a9a! /colo, sa oprit la est
de -.ocul de %ron3 al lui Dorus! *ar Dorus a ieşit s ăşi primeasc ă &naintaşul şi
la anunţat c ă -duşmanii3 &şi adunau for ţele!
#tunci 6a, Cel 2fânt, (oimul -rizontului, ia spus lui 8orus,
$ăsur
ă torul înaripat3 Înalt
ă ăţă ml di a lui 6a, urmaşul meu3 dute repede,
doboară duşmanul pe care lai v ăzut. /
*nstruit astfel, Dorus a pornit cu +iscul &naripat, ca s ă caute din cer
inamicul'
 #şadar 8orus, $ăsurătorul înaripat, a zburat spre orizont cu Discul
înaripat al lui 6a1 de aceea, începând din acea zi, el a fost numit $are )eu,
Domn al Cerurilor. /
+in cer, zbur#nd cu +iscul &naripat, Dorus a z ărit for ţele inamice şi a
dezlănţuit asupra lor o -fu rtun ă3 care nu se pu tea nici vedea, nici auzi, şi
totuşi omora pe loc'
În t ăria cerurilor, din Discul înaripat, a v ăzut duşmanii şi a venit spre
ei din spa te. Din partea anterioar ă a dat drumul peste ei unei !urtuni pe
care nici cu ochii no vedeau, nici cu urechile nu o auzeau. "uturor lea adus
moartea, întro clipit ă1 nici ă
o fă ptur nu ăa mai scţăpat cu via .
+upă aceea, Dorus a zburat &napoi la barca lui Ra, cu +iscul &naripat
-care str ălucea &n multe culori3, şi şi a au zit victoria anun at ţ ă oficial de
%hoth, zeul meşteşugurilor vră=itoreşti'
#poi 8orus, $ăsurătorul înaripat, a reapărut cu Discul înaripat, care
strălucea în multe culori1 şi sa întors la barca lui 6a, (oimul -rizontului.
Iar "hoth a spu s3  -, Do mn al zeilor5 $ ăsur ătorul înaripat sa întors
cu marele Disc înaripat, str ălucind în multe culori *...+. /
'rin urmare, din acea zi a fos t numit $ ăsur ătorul înaripat/. (i d up ă
8orus, $ăsur ătorul înaripat, au numit oraşul lui 8ut ;ehutet/, de atu nci
încoace.
În Eg iptul Fuperior a avut loc pr ima lupt ă, descris ă mai su s, &ntre
Dorus şi -duşmani3! Deinrich Brugsch, cel care a publicat primul te$tul
inscripţiei, &n 47<> *Die Sage von der geßügten Sonnenscheibe +, a
sugerat c ă Ţara lui henn3 era ubia, iar Dorus v ăzuse inamicii la F yene
(astăzi /sKan"! Ftudii mai recente, ca Eg!t in "ubia de alter B! Emery,

nordice,ăregiunea
confirm c ă %ahenn
dintre era
primaubia, iar cataract
şi a doua 9a9a era denumirea
ă a ilului! zonei
(artea salea
de sud
ubiei se numea ush!" /ceste identific ări par valabile, &ntruc#t oraşul
Behutet, care ia fost acordat lui Dorus ca premiu pentru prima victorie, era
chiar localitatea Edfu, consacrat ă lui Dorus deatunci şi p#n ă &n zilele
noastre!
ă ţiile
%radi ă afirm c Edfu a fost locul ţ unde Dorus a &nfiin at o topitorie
divină de metale, &n car e se f ăureau arme unice, din -fi er divin3! %ot ac olo,
Dorus a instruit o armat ă de #esniu - -1ameni de Metal3! /ceştia au fost
reprezentaţi pe pere ţii templului din Edfu ca av# nd capetele rase, o tun ic ă
scurtă cu guler =os şi arme &n ambele m#ini! 1 descriere a armei
neidentificate, &n form ă de harpon, era inclus ă &n termenii hieroglifici
-fier divin3 şi -oameni de metal3!
Mesniu au fost, conform tradi ţiilor egiptene, primii oameni &narma ţi
vreodată de zei cu ar me f ăcute din metal! +e as emenea, dup ăcum vom
&nţelege cur#nd din desfăşurarea povestirii, ei au fost primii oameni &nrolaţi
de un zeu pentru a lupta &n r ăzboaiele dintre zei!
Întruc#t zona aflat ă &ntre /sKan şi Edfu era acum asigurat ă cu
străşnicie, iar oameniilupt
ă ţ tori
ţ &narma i şi instrui i, zeii sau declarat gata
să porneasc
ă ă spre nord, c tre vatraă Egiptului!
ţ Fe pare c victoriile ini iale au
&ntărit de asemenea ţ alian
ă ă a zeilor, c ci ăni se spune c grupului i se al turase
şi zei ţa asiatic ă *shtar (pe car e te$tul egiptean o pomeneşte cu numele ei
canaaneian, /shtoreth"! lutind pe cer, Dorus ia strig at lui Ra s ă cerceteze
păm#nturile de =os'
 Iar 8orus a spus3 Înainteaz ă, o, 6a5
Caută duşmanii care umbl ă pe os, pe p ământ5 /
#tunci 6a, Cel 2fânt, a înaintat1
iar #shtoreth era cu el.
(i sau uitat dup ă duşmani pe p ământ1
dar fiecare dintre aceştia era ascuns.

Întruc#t duşmanii de la sol erau ascunşi vederii, lui Ra ia venit o idee'
-i Ra le a spus zeilor cel &nso ţeau' LDaide ţi s ă ne c#rmim corabia spre
apă, căci duşmanul se ascunde pe p ăm#nt! i din acea zi &ncoace au numit
apele L/peleă C ăl torite!3
ă +ac Ra putea folosiăţ capacit ile amfibii ale
vehiculului s ău, Dorus avea nevoie de o corabie ăăă care s pluteasc pe ap !
rin urmare, iau dat o ba rc ă, -şi deatunci şi p#n ă acum au nu mito MaA/
(Marele rotector"!3
*mediat dup ă aceea, a avut loc prima lupt ă &n care au participat
oameni muritori'

Dar şi duşmanii sau dus pe ap ă, pref ăcânduse în crocodili şi

hipopotami, şi au lovit barca lui 6a, (oimul -rizontului *...+.
#tunci 8orus, $ăsurătorul înaripat, a venit cu autoarele sale, care
slueau de r ăzboinici, fiecare chemat pe num e, cu !ie rul Divin şi un lan ţ în
mâini, şi iau bătut pe crocodili şi pe hipopotami.
(i au scos din ap ă şase sute cincizeci şi unu de duşm ani în acel loc1 i
au ucis în preama cet ăţii.

ca aceIar
st 6a,
loc (oimul -rizontului,
s ă fie cunoscut caia
locspus lui 8orus,
ul unde $ ăsur ătorul
sa consacrat a taînaripat3
vic torie!ie
în
ţinuturile de sud. /
+upă biruirea duşmanilor din cer, de pe uscat şi de pe ap ă, victoria lui
Dorus p ărea complet
ă @ iar %hothă a ăchemat la s rb torire'
#tunci spusulea "hoth celorlalţi zei3
 -, )ei din Ceruri, s ă se bucure inimile voastre5
-, )ei de pe ' ământ, s ă se bucure inimile voastre5
"ânărul 8orus a adus pacea, dup ă ce a izbutit
să fac ă fapte miraculoase în aceast ăcampanie. /
Cu acea ocazie, +iscul &naripat a fost adoptat ca emblem ă a
victoriosului Dorus'
Din ziua aceea, e@ist ă emblemele de metal ale lui 8or us. 8orus e cel
care şia f ăcut emblem ă din Discul înaripat, punândul pe partea de dinainte
a b ărcii lui 6a. 'eţ zei a deă la miaz ţnoapte şi zei a de la miaz zi, înf işate
ă ăţ
ca doi şerpi, lea aşezat al ături.
Iar 8orus st ătea în spa tele emblemei, la bor dul b ărcii lui 6a, cu ! ierul
Divin şi lan ţul în mân ă.
În ciuda proclam ării lui Dorusă de c tre %hăoth ă ca aduc tor al p cii,
pacea &ncă nu era aproape! În timp ce compania zeilor continua s ă avanseze
spre nord, -au z ărit dou ă str ăluciri pe o c#mpie, la sudest de %eba! *ar Ra i
a spus lui %hoth' L/ceia su nt du şmanii@ Dorus s ăi ăm cel ă reasc
ă (!!!"! i
Dorus mare masacru a f ăcut &n r#ndu rile lor!3
 Încă o dat ă, cu a=utorul armatei de oameni pe carei instruise şi
&narmase, Dorus a &nvins@ iar %hoth a continuat s ă denumească locurile după
triumfurile &n lupt ă!
+acă primaăă b t lie ae rian a iz bucnit
ă pe ste liniile de a p rare ca re
despărţeau Egiptul de ubia, la Fy ene (/ sKan", lu ptele urm ătoare de pe
uscat şi ap ă au adus sub controlul lui Dorus meandra ilului, de la %eba
p#nă la +endra! În vremurile viitoare, acolo aveau s ă prolifereze mari
temple şi palate regale! Fe deschisese drumul spre vatra Egiptului!
%imp de mai multe zile, zeii au &naintat spre nord  Dorus st#nd de
veghe &n ce r, cu +iscul &naripat, Ra şi to var ăşii s ăi navig#nd pe il, iar
1amenii de Metal p ăzind flancurile, pe maluri! / urmat o serie de ciocniri
scurte, dar aprige@ denumirile de locuri  bine stabilite &n vechea geografie
egipteană  arată ţ atacan i au a=uns la regiunea lacurilor ce se
c zeii
&ntindeau &n antichitate de la Marea Roşie p#nă la Mediterană (dintre care
unele mai e$ist ă şi ast ăzi"'

#tunci, duşmanii sau îndepărtat de el, spre miazănoapte. 2au oprit în

ţinutul lacurilor, cu fa ţa spre mar ea dosnic ă a $editeranei1 iar inimile le
erau pierite de frica lui.
Dar 8orus, $ ăsur ătorul înaripat, ia urmat îndeaproape, în barca lui
6a, cu !ierul Divin în mân ă.
(i toate #utoarele lui, înar mate cu arme f ăurite din fier , sau rânduit
în ur.

+ar &ncercarea de ai &ncon=ura şi de ai prinde &n curs ă pe inamici nu a

ă reuşit' -%imp m
făr aă vedea de patru zile şi
car unul!3 ăpatru
ă
/tunci, nopla
Ra ţi, asfcutreierat apele
tuit s urce urmcuărirea
din&nnou lor,
+iscul
&naripat, iar de astă dată Dorus ia putut vedea pe duşmanii care fugeau@
-şia azv#rlit .ancea +ivin ă dup
ă ei şi ia ucis, şiămare
ă pr p d a f cut printre
ei! i a mai adus o sut ă patruzeci şi doi de prizonieri duşmani &n partea de la
prova a b ărcii lui Ra,3 unde au fost e$ecuta ţi sumar!
*nscripţia din templul de la Ed fu continu ă pe un alt panou, c ăci şi &n
acel R ăzboi al :eilor &ncepe un nou capitol! *namicii care reuşiser ă s ăscape
-sau &ndreptat pe l# ng ă .acul din Miaz ănoapte, merg#nd spre Mediteran ă,
unde doreau s ă a=ung ă navig#nd prin ţinutul lacurilor! +ar zeul lea lovit
inimile (cu fric ă" şi c#nd au a=uns &n mi=locul ape lor, fugind, sa u ab ătut
dinspre lacul de la apus spre apele care au leg ătur ă cu lacurile din regiunea
Mer, &n scopul de a se uni acolo cu duşmanii care erau &n Ţara lui Feth!3
/ceste versete nu ofer ă numai informa ţii geografice@ ele &i identific ă,
totodată, pentru prima oar ă, pe -duşmani3! Conflictul se transferase spre
salba de lacuri care, &n antichitate, &ntro mult mai mare m ăsur ă dec#t
astăzi, desp ăr ţea Egiptul propriuzis de peninsula Finai! .a est , dincolo de
această barier ă lichid ă, se &ntindea domeniul lui Feth  adversarul de
odinioară şi ucigaşul lui 1siris, tat ăl lui Dorus! Feth, afl m ă acum, era
inamicul &mpotriva c ăruia avansaser ă for ţele lui Dorus dinspre sud! *ar
acum, Dorus a=unsese la linia care desp ăr ţea Egiptul de Ţara lui Feth!
9n timp, luptele au cu noscut o pau z ă, &n timpul c ăreia Dorus şia a dus
&n linia &nt#i 1amenii de Metal, iar Ra a a=uns la faţa locului cu barca!
*namicii sau regr upat şi ei, dup ă care au traversat &napoi apele, urm#nd o
ă băt lie i mportant
ă ăă ! +e a st dat
ţ , au ţf ost c aptura i şi e $ecuta i tr ei su te
optzeci şi unu de inam ici (te$tul nu prezint ă cifra victimelor din ta b ăra lui
Dorus"@ iar Dorus, alerg#nd pe urmele lor, a traversat apele, p ătrunz#nd pe
teritoriul lui Feth!
/tunci, conform inscrip ţiei din marele templu de la Edfu, Feth sa
&nfuriat at#t de tare &nc#t a ieşit &n faţa lui Dorus, antren#ndul &ntro serie
de lupte  la sol şi &n aer pentru a se confrunta ca de la zeu la zeu! +espre
aceste ciocniri sau g ăsit mai multe versiuni, dup ă cum vom vedea!
*nteresant, &n momentul de fa ţă, este faptul subliniat de E!/! allis Budge &n
$he %ods o& the Eg!tians 3 şi anume, c ă &n prima participare a oamenilor
la R ăzboaiele :eilor, oştirea omeneasc ă &narmat ă cu 2ierul +ivin a fost cea
care ia adus victoria lui Dorus' -E destul de clar c ă şia datorat succesele &n
primul r#nd superiorit ăţii armelor cu care e rau &nzestra ţi el şi oam enii lui, şi
materialului din care erau f ăcute!3
/stfel, conform scrierilor eg iptene, omul a &nv ăţat s ă ridice spada
&mpotriva omului!
C#nd toate luptele sau sf#rşit, Ra şi a e$primat satisfac ţia fa ţă de
realizările -acestor 1ameni de Met al ai lui Do rus3 şi a hot ăr#t ca, de atunci
&ncep#nd, -să locuiasc
ă ă ţ şiţ s fie slu=i i cu liba ii şi ofrande -ca
&n sanctuare3
răsplată, c ăci iau ucis pe du şmanii ze ului Dorus3! Ei sau aşezat la Ed fu,
capitala Egiptului Fuperior a lui Dorus, şi la %his (%anis &n greac ă, biblicul
:oPan", capitala Egiptului *nferior a zeului! Cu timpul, şiau dep ăşit rolul strict
militar, a=ung#nd la titlul de FamsuDor (-/sisten ţi ai lui Dorus3", servind ca
emisari şi a=utoare umane!
Fa stabilit c ă inscrip ţia de pe pere ţii templului din Ed fu era copia unui
te$t cunoscutte$tul
fost compus scribilor egipteni
ini ţial, nu şti edin sur se Favan
nimeni! mai vechi@ c#nd
ţii care au &ns ă şi de
studiat cine ţia
inscrip a
au tras concluzia c ă datele e$ acte geografice şi de alt ănatur ădin te $t
indică (folosind cuvintele lui E!/! allis Budge" -c ă nu avem dea face numai
cu evenimente mitologice@ este aproape sigur c ă &naintarea triumfal ă
atribuită lui 'or-Behutet (Doras din Edfu" se bazeaz ă pe faptele unui
invadator victorios care sa stabilit la Edfu &n cele mai vechi timpuri!3
.a fel ca &n cazul tuturor te$telor egiptene istorice, şi acesta &ncepe cu
o dată calendaristic ă' -În anul 6N63! /semenea date indic ă &ntotdeauna anul
din domnia faraonului la care se refer ă evenimentul' fiecare faraon avea
primul s ău an, al doilea an şi aş a mai departe! %e$tul respectiv &ns ă nu se
ocupă de problemele regilor, ci de chestiuni divine  un r ăzboi &ntre zei! rin
urmare, te$tul relateaz ă evenimente care au avut loc &n -anul 6N63 din
domnia anumitor zei şi ne duce &napoi, &n vremurile de demult, c#nd Egiptul
era stăp#nit de zei, nu de oameni!
%radiţiile egiptene ănu ă las
ă nici o &ndoial ă c au e$istat &ntradev r
asemenea timpuri! *storicul grec Derodot (secolul al 8lea &!Ch!", cu ocazia
vizitei sale prelungite &n Egipt, a aflat de la preo iţ am nunte ă despre
dinastiile şi domniile faraonice! -reo ţii,3 a scris el, -au spu s c ă Men a fost
primul rege al Egiptului şi c ăel a ţ&n ă ăl at z gazulăăcare ap r oraşul Memphis
de rev ărs ările ilului,3 ab ăt#nd albia r#ului şi &n continuare construind
Memphisul pe terenul astfel dob#ndit! -e l#ng ă aceste lucr ări, au mai spus
preoţii,
ă a c l dit templul lui 8ulcan, care ţăă se &nal ţ l#ng oraş, o c onstruc ie
vastă, foarte vrednic ă de a fi pomenit ă!
 În continuare, miau citit de pe un papirus numele a trei sute treizeci
de monarhi care au fost urm aşii lui la tron! În acest num ăr de succesori se
&nscriau optsprezece regi etiopieni şi o regină ăb ştinaşă ţ @ toţ i ceilal i au fost
regi egipteni!3
/poi, preoţii iau ar ătat lui Derodot şiruri de statui reprezent#ndui pe
faraonii succesivi şi iau povestit diverse detalii despre unii dintre aceşti regi
şi p reten ţiile lor de ascenden
ţă ă ădivin ! -2 pturile re prezentate de acele
imagini erau &ntradev ăr foarte departe de a fi zei,3 a comentat Derodot@
-totuşi3, a continuat el'

În timpurile dinaintea lor, altfel au stat lucrurile3 peatunci, E&iptul

avea cârmuitori zei, care loc uiau pe ' ământ cu oamenii, unul dintre ei fiin d
întotdeauna suprem deasupra celorlal ţi.
?ltimul dintre aceştia a fost 8orus, fiul lui -siris, pe care &recii îl
numeau #pollo. El la detronat pe "Aphon şi a domnit peste E&ipt ca re&e
zeu.

În cartea sa (#!otriva lui )!ion, istoricul evreu din secolul * 2lavius

osephus a citat ca sursă despre istoria Egiptului scrierile unui preot
egiptean numit Manetho! /ceste scrieri nu sa u g ăsit niciodat ă@ dar orice
&ndoială privitoare la e$istenţa unui asemenea istoric sa risipit c#nd a ieşit
la iveal ă faptul c ă lucr ările lui formau baza mai multor opere ale i storicilor
greci ulteriori! În pre zent, se şti e cu certitudine c ă Manetho (numele s ău
hieroglific &nsemna -+arul lui %hoth3", cu adev ărat mare preot şi c ărturar, a
compilat istoria Egiptului &n mai multe volume, la porunca regelui tolem eu
hiladelphus,
marea bibliotec &nă=urul anului I<> &!Ch!
din /le$andria, pentruManuscrisul
a pieri acolosrcinal a ăfost
laolalt depus &n
cu nenum ărate
alte documente de o valoare inestimabil ă, c#nd cl ădirea şi con ţinutul ei au
fost incendiate de cuceritorii musulmani, &n /!+! N;I!
Manetho a fost primul istoric cunoscut care ia &mp ră itţ pe
conducătorii Egiptului &n dina stii  sistem continuat p#n ă &n zilele noastre!
.ista Regilor &ntocmit ă de el  cu numele, perioadele de domnie, ordinea
succesiunii şi alte infor ma ţii pertinente  sa conservat &n primul r#nd prin
intermediul scrierilor lui *ulius /fricanul şi ale lui Eusebius din Caesarea (&n
secolele al ***lea şi al *8lea d!Ch!"! /cestea, precum şi alte versiuni, bazate
pe Manetho, confirm ă c ă el la &nscris ca prim domnitor din p rima dinastie a
faraonilor pe regele Men (&n greac ă Menes" unul şi acelaşi pe care la
menţionat Derodot, pe baza propriilor sale cercet ări &n Egipt!
+e atunci, acest fapt a fost confirmat de descoperirile moderne, ca
ţ %ăbli a lui /bydos (2ig! <", &n care ţ2araonul
ă Feti *, &nso it de fiul s u, Ramses
al ** lea, &nşir ă numele a şaptezeci şi cinci de predecesori ai s ăi! rimul
nominalizat este Mena!
+acă Derodot a avut dr eptate &n privin ţa dinastiilor faraonilor egipteni,
e posibil s ă fi spus adev ărul şi referitor la un -tim p anterior3, c#nd -Eg iptul
avea c#rmuitori zei3?
Constatăm c ă Manetho a fost de aceeaşi p ărere cu Derodot şi &n
această problemă! +inastiile faraonilor, a scris el, au fost precedate de alte
patru dinastii  dou ă de zei, una de semizei şi o dinastie tranzitorie! .a
&nceput, a scris el, şapte mari zei au domnit peste Egipt, pe o perioadă
totală de 4I!6>> de ani'
 / doua dinastie a zeilor, a scris Manetho, a constat din doisprezece
conducători divini, dintre care pri mul a fost zeul %ho th@ aceştia au domnit
4!J<> de ani! În total, a spus el, nou ăsprezece zei au domnit timp de 46!7<>
ani! /poi, a urmat o dinastie de treizeci de semizei, care au domnit 6!NJ> de
ani@ &n to tal, au fos t patruzeci şi nou ă de conduc ători divini şi sem idivini ai
Egiptului, domnind &n total 4<!JI> de ani! /poi, vreme de 6J> de ani, nu a
e$istat nici un co nduc ător al &n tregului Egipt@ a fo st o pe rioad ă haotic ă, &n
care zece conduc ători umani au continuat domnia la %his! umai dup ă
aceea a &nfiin ţat Men prima dinastie uman ă a faraonilor şi a construit o nou ă
capitală, &nchinată zeului tah  -8ulcan3 al lui Derodot!
9n secol şi =um ătate de descoperiri arheologice şi descifr ări ale
scrierilor hieroglifice ia convins pe savan ţi c ă, probabil, dinastiile faraonice
au &nceput &n Egipt &n =urul anului 6!4>> &!Ch!@ ba mai mu lt, se confirm ă c ă
sub un con duc ător a c ărui hieroglifa se citeşte Men! / cesta a unit Egiptul
Fuperior şi cel *nferior şi a stabilit capitala &ntrun oraş nou, numit Menefer
(-2rumuseţea lui Men3  &n greceşte Memphis"! /scensiunea lui pe tronul
unui Egipt unit urmase &ntradev ăr unei perioade anarhice, cu ara ţ
dezbinată, dup ă cum declarase Man etho! 1 inscrip ţie de pe un artefact
cunoscut ca i atra de l a alermo a p ăstrat cel pu ţin nou ănume arhaice ale
regilor care nu purtau dec#t Coroana Roşie a Egiptului *nferior şi care au
domnit &naintea lui Menes! Fau g ăsit morminte şi artefacte propriuzise
aparţin#nd regilor arhaici care purtau nume ca -Fcorpion3, a, :eser,
anner şi Fma! Fir 2linders etrie, reputatul egiptolog, a afirmat &n $he
Roal $o#bs o& the *irst Dnast şi &n alte scrieri c ă aceste nume
corespund cu cele prezentate de Manetho &n lista celor zece conduc ători
umani careaau
grup, care domnitprima
precedat la %anis &n secolele
dinastie, s ă sehaotice!
numeasc etrie a propus
ă -+inastia >3! ca acest
9n document arheologic ma=or, av#nd dea face cu regalitatea
egipteană, aşanumitul apirus din %orino, &ncepe cu o dinastie de zei care &i
enumera pe Ra, 0e b, 1siris, Feth şi Dorus, urma ţi de %hoth, Maat şi al ii, ţ
atribuindui lui Dorus  la fel cum a f ăcut şi Manetho  o domnie de trei sute
de ani! /cest papirus, care dateaz ă de pe vremea lui Ramses al **lea, &nşir ă,
după conduc ătorii divini, treizeci şi opt de conduc ători semidivini'
-ouăsprezece C ăpetenii ale :idului /lb şi no u ăsprezece 8enerabili de la
Miazănoapte3! Între ei şi Menes, declar ă apirusul din %orino, au domnit regi
umani sub patrona=ul lui Dorus@ epitetul lor era FhamsuDorO
Ţin#nd o cuv#ntareţ &năţfa a Fociet ii Regale
ă de .iteratur din .ondra,
&n 47;6, curatorul /ntichităţilor Egiptene de la British Museum, dr! Famuel
Birch, a anun ţat c ă num ărase pe papirus şi pe fragmentele acestuia un total
de trei sute treizeci de nume  num ăr care -coincidea cu cei trei sute treizeci
de regi men ţiona ţi de Derodot3!
Chiar dac ă se co ntrazic &n unele am ănunte, egiptologii convin c ă
descoperirile arheologice confirm ă informa ţia furnizat ă de istoricii antici cu
privire la dinastiile &ncepute de Menes, &n urma unei perioade anarhice de
circa zece conduc ători ai unui Egipt dezbinat@ şi c ă a e$istat o !erioadă
anterioară, c#nd Egiptul era unit sub conduc ători ale c ăror nume sar fi
putut s ă nu fie altele dec#t Dorus 1siris şi aşa mai departe! %otuşi, savan ţii
care g ăsesc dificil de acceptat faptul c ă aceşti conduc ători erau -zei3
sugerează că nu au fost dec#t fiin ţe omeneşti -zeificate3!
 entru a l ămuri mai bine sub iectul, putem &ncepe chiar cu locul ale s
de Menes pentru a fi capitala Egiptului reunificat! /mplasamentul oraşului
Memphis, constat ăm, nu a fo st stabilit la v oia ă&nt#mpl
ă ă rii@ el a vea leg tur
cu anumite evenimente privitoare la zei! ici moda litatea &n care sa cl ădit
Memphisul nu a fost lipsit ă de sem nifica ţii simbolice' Menes a construit
oraşul pe o movil ă artificial ă, creat ă prin devierea ilului &n ac el loc şi pr in
alte &ndiguiri e$tinse, st ăvilare şi asan ări, pentru recuperarea de terenuri! /
făcut acest lucru &ntro emula ţie a modului &n car e luase naştere &nsuşi
Egiptul!
ă ţ c ă &n ar a sosit -un foarteămare zeu care a ap rut
Egiptenii credeau
&n cele mai vechi timpuri3 şi care a găsito scufundată sub apă şi noroi!
/cesta a &ntreprins mari lucr ări de z ăg ăzuire şi asanare, literalmente
ridic#nd Egiptul din ape  astfel e$plic#nduse supranumele Egiptului, - Ţara
&nălţ ată3! /cest zeu vechi se numea tah  un -:eu al Cerului şi al
ăm#ntului3! / fost considerat un mare inginer şi meşter artificier!
8eridicitatea legendei Ţăriiţ ă&n l ate este accentuat
ă de aspectele sale
teologice! ilul e un fluviu liniştit şi navigabil p#n ă la Fyene (/sKan"@ cu
&ncepere de acolo, cursul apei e &nşelător şi obstrucţionat de mai multe
cataracte! /şa cum actualul nivel al ilului este regularizat de bara=ul de la
/sKan, la fel pa re s ă fi fost situa ţia şi &n Egiptul preistoric! tah, afirm ă
legendele egiptene, şia stabilit baza de opera ţiuni pe insula /bu, cea
numită din epoca greceasc ă Elefantina, din cauza formei sal e@ ea se afl ă
deasupra primei cataracte a ilului, la /sKan! În te$te şi desene (2ig! 7",
tah, al c ărui simbol era şarpele, este reprezentat control#nd apele ilului
din nişte caverne subterane!

*igura +
-El era cel ce p ăzea uşile c are opreau inunda iile,
ţ cel ce tr geaă
zăvoarele la momentul potrivit!3 În limba= tehnic, suntem informa ţi c ă, &n
locul cel mai adecvat din punct de vedere ingineresc, tah a construit
-caverne gem ene3 (dou ă rezervoare legate &ntre ele" ale c ăror valve se
puteau deschide şi &nchide, -z ăvor&3 şi descuia, astfel regl#nd artificial
nivelul şi curgerea apelor ilului!
tah şi al ţi zei erau nu mi ţi, &n egiptean ă, "tr - -ăzitor, 8eghetor3!
8eniseră &n Egipt, au scr is egiptenii, din $a-r, -Ţara Fătră in )Îndep
ă ă rtat 3,
al c ărei nume, r, &nsemna -vechi3, dar putea fi şi denumirea propriuzisă a
locului  un loc bine cunoscut din documentele mesopotamiene şi biblice'
străvechiul oraş 9r din sudul Mesopotamiei! *ar str#mtorile M ării Roşii, care
făceau leg ătura &n tre Me sopotamia şi Eg ipt, se numeau $a-"eter, -.ocul
:eilor3, trecătoarea pe unde veniser ă aceştia &n Egipt! 2aptul c ăprimii zei au
venit din ţinuturile biblice ale lui Fhem este sus ţinut şi de faptul surprinz ător
că numele acestor zei vechi era ţde ă deriva
ă ie -semitic 3 (aAAadian "! /stfel,
ptah, care nu &nse mna nimic &n egiptean ă, &n limbile semite avea sensul de
-cel care făurea lucruri cioplind şi deschiz#nd3!
În timp  dup ă nou ă mii de ani, conform lui Manetho , Ra, un fiu al lui
tah, a devenit st ăp#nitorul Egiptului! ici numele lui nu avea nici un &n ţeles
&n egipteană, dar, &ntruc#t Ra era asociat cu un corp ceresc luminos,
cercetătorii presupun c ă &nsemna -str ălucitor3! tim cu mult mai mare
certitudine că una dintre por eclele lui , $e#, avea conota ţia semitic ă de
-+esăv#rşitul, Cel ur3!
Egiptenii credeau c ă şi Ra venise pe  m#nt ă de pe -laneta
Milioanelor de /ni3, cu o Bar= ă Cereasc ă ă , a c rei parte
ă ăsuperioar conic ,
numită Ben-Ben (-asărea iramidal ă3", urma s ă se conserve ulterior &ntr
un altar construit anume &n oraşul sacru )nu (biblicul n, mai cunoscut
după numele s ău grecesc, Deliopolis"! În epocile dinastice, egiptenii f ăceau
pelerina=e la acest altar pentru a vedea Ben-Ben-ul şi alte relicve asociate
cu Ra şi cu
construiasc ăăluic Ra
ăl toriile celeste&n ale
oraşul numit ţ
Bibliezeilor!
i-$o# ă- ţ-oarta
*sraeli ii au lui
fost sili i s i
%em3!
reoţii din Deliopolis au fos t primii care au cons emnat tradi ţiile zeilor
din Egipt şi au relatat c ă prima -companie3 de zei, condus ă de Ra, consta
din nouă - ăzitori3  şi patru perechi divine care la u urmat! rimul cuplu
divin care a venit la conducere, atunci c#nd Ra sa s ăturat s ămai stea &n
Egipt, a fost alc ătuit din propriii lui copii, masculul Su (-9scăciune3" şi
femela $e&nut (-9mezeală3"@ principala lor sarcin ă, conform legendelor
egiptene, era aceea de al a=u ta pe Ra s ă controleze cerurile de dea supra
ăm#ntului!
Fhu şi %efnut au servit de e$emplu pentru faraonii muritori din epocile
ulterioare' regele &şi alegea ca so ţie regal ă propriaă sor
ăă dup p rintele
păm#ntean! Erau urma ţi pe tronul divin  cum ne informeaz ă at#t legendele,
c#t şi Manetho  de cop iii lor, din no u un cuplu fratesor ă' %eb (-Cel Care
&ngrămădeşte ăm#ntul3" şi "ut (-2irmamentul &ntins3"!
/titudinea strict mitologic ă fa ţă de poveştile egiptene despre zei 
aceea c ă oamenii primitivi observau atura şişi imaginau -zei3 &n
fenomenele ei  ia determinat pe cercet tori ă ăs presupun ăă c 0eb
reprezenta  ăm#ntul zeificat, iar u t, Cerul@ şi c ă, numindui pe 0e b şi ut
Mamă şi %at ă ai zeilor care au domnit &n co ntinuare peste Egipt, egiptenii
credeau c ă zeiiăă se n scuser ădin uniunea dintre ă  m#nt şi C er! +ar dac
legendele şi versetele din -%e$tele piramidelor3 şi -Cartea mor ţilor3 sunt
interpretate &ntrun mod mai li teral, reiese c ă 0eb şi ut erau numi ţi astfel
pe baza activit ăţilor legate de apari ţ ia periodic
ăăă a p s rii Bennu, de unde
grecii au ob ţinutălegenda
ă ă
p s rii hoeni$' un vultur ale c rui pene erau roşii
şi aurii şi care murea şi reap ărea la intervale de c#teva milenii! entru
această pas ăre  al c ărei nume era acelaşi cu al vehiculului cu care a
aterizat 0eb pe  ăm#nt , 0eb sa anga=at &n mari lucr ări terestre, iar ut -a
&ntins firmamentul cerului3! Fe pare că aceste fapte au fost realizate de zei
&n -Ţara .eilor3@ acolo, 0eb -deschisa păm#ntul3 pentru marele obiect sferic
care a cobor#t din -cerul &ntins3 şi a ap ărut la orizont!
În urma faptelor descrise mai sus, 0eb şi ut leau predat domnia
directă asupra Egiptului celor patru copii ai lor' lui )sar (-/toate
8ăzătorul3", pe care grecii &l numeau 1siris, şi sorei)so iei ţ lui, )st, mai
cunoscută ca *sis@ pr ecum şi lui Feth şi so iei ţ sa le, ephtys /"ebt-'at,
-+oamna Casei3", sora lui *sis! +e ace şti zei, care au fost cu adev ărat
divinităţi ale Egiptului, se ocup ă &n cea mai mare parte legendele egiptene@
dar, &n nici una dintre &nfă ăţiş rile lor (2ig! 5", Feth nu este ăreprezentat
ă f r
travestiul s ău animal' chipul nu i se vedea niciodat ă, iar numele lui continu ă
săi sfideze pe egi ptologi, chiar dac ă e identic cu num ele dat &n Bib lie celui
deal treilea fiu al lui /dam şi al Evei!

În cazul celor doi fra ţi care şiau luat de so ţii propriile surori, zeii sau
confruntat cu o serioas ă problem
ă ţ Fin
a succesiunii! ă gura sol u ie pla uzibil
era aceea de a &mp ăr ţi regatul' 1siris a primit şesurile din nord (Egiptul
*nferior", iar lui Feth i sa dat sudul muntos (Egiptul Fuperior"! C#t timp a
durat acest aran=ament, nu putem dec#t deduce din cronicile lui Manetho@
dar este sigur c ă Feth nu a f ost mulţ umit ţ ăde &mpăţr irea suveranit ii şi a
recurs la felurite planuri, pentru a dob#ndi controlul asupra &ntregului Egipt!
Favanţii au presupus c ă singurul motiv al lui Feth era pofta de putere!
+ar, o dat ă ce afl ăm care erau regulile de succesiune zeiasc ă, devine posibil
să &nţelegem profundul efect al acestor reguli asupra afacerilor zeilor (şi, &n

pe ţ ă ă so ia
continuare,
l#ng aleoficial
regilor, una
umani"! Întruc#t
sau mai multezeii ţ apoi
(şi ă
concubine, oamenii"
precum şiputeau
copii navea,
scu i
din relaţii ilicite, prima regul ă de succesiune era urm ătoarea' cel dint#i fiu
născut deţ s ăo iaă oficial avea s fie moştenitorul
ţă ă tronului! +ac so ia oficial
nu avea copii, moştenitorul devenea primul n ăscut al oric ăreia dintre
concubine! %otuşi, dac ă la un mo ment dat, chiar şi du p ă naşterea primului
moştenitor, conduc ătoruluiă i se n ştea un fiu deţ la ăpropria sa so r )so ie,
acesta &l &ntrecea pe primul n ăscut, devenind 9rmaş .egal!
/ceastă ădatin a fost cauza multor ăţ rivalit i şi c onflicte &ntre :eii din
Cer şi d e pe  ăm#nt şi  p resupunem ăe$ ţ plic
ă motiva ia de baz a lui Feth!
 Fursa acestei ipoteze este tratatul De hide et si ride (-+espre *sis şi
1siris3", de lutarh, istoricbiograf din secolul * d!Ch!, care a scris pentru
grecii şi romanii din vremea lui legendarele istorii ale zeilor din 1rientul
/propiat! Fursele egiptene pe care sa bazat el erau considerate &n acea
epocă a fi scrieri ale zeului %hoth &nsuşi, care, ca Fcrib al :eilor, a
consemnat pentru totdeauna istoriile şi faptele lor pe acest  ăm#nt!
-*ar povestea lui *sis şi 1siris, omi ţ#nd p ăr ţile ei cele mai semnificative
GreţinuteH şi superficiale, este astfel relatat ă pe scurt,3 a scris lutarh &n
fraza introductivă, spun#nd &n continuare c ă ut (pe care grecii o comparau
cu zei ţa lor Rhea" n ăscuse trei fii' primul n ăscut era 1siris, iar ultimul, Feth!
+e asemenea, ea a adus pe lu me şi do u ă fiice, *sis şi e phtys! +ar nu to iţ
aceşti copii erau &n realitate ai lui 0eb, ci numai Feth şi ephtys! 1siris şi
fratele s ău al doilea &i apar ţineau, de fapt, zeului Ra, care venise pe furiş la
nepoata lui ut@ iar *sis era fiica lui %hoth (zeul grec Dermes", care, -fiind de
asemenea &nd r ăgostit de ace eaşi zei ţă3, sa achitat &n diverse moduri -ca
recompensă pentru favorurile pe care le primise de la ea3!
rin urmare, situa ţia se prezenta astfel' primul n ăscut era 1siris şi, cu
toate c ă nul avusese ca tat ă pe 0eb, el avea preten iiţ mai mari la
succesiune, &ntruc#t era procreat de &nsuşi marele Ra! +ar moştenitorul
legitim era Feth, fiind conceput de domnitorul 0eb şi sora sa ut! Ca şi cum
at#t nar fi fost de a=uns, problema sa complicat şi mai mult prin cursa
dintre cei doi fra ţi pentru a se asigura
ă ă ă lor urma s fie urm torul
c fiul
succesor legitim! Fpre a realiza acest lucru, Feth ar fi putut face un fiu
numai cu propria sa sor ă *sis, c#t ă vreme 1siris putea rezolva chestiunea
concep#nd un copil fie cu *sis, fie cu ephtys (ambele fiindui numai pe
=um
aduceătate surori"!
urmaşii pe +ar ă1siris
tronul ă ţ a z d lu#ndo
Egiptului, rnicit inten ionat
pe *sis deşansele lui Feth
so ţie! /tunci, de sa
Feth aşi
&nsurat cu ephtys@ dar, &ntruc#t ea &i era soră dup ă ambii ă ţ p rin i, nici unul
dintre copiii lor nu se putea califica!
/stfel sa p reg ătit decorul pentru furia tot ma iăviolent ţă a lui Feth fa
de 1siris, care &l &ndep ărtase at#t de tron, c#t şi de succesiune!
Conform lui lutarh, Feth a avut ocazia s ă se r ăzbune c#nd -o anumit ă
regină din Etiopia, numit ă /so3, a venit s ă viziteze Egiptul! Conspir#nd cu
ă ă susţin torii s i, Feth a dat un banchet &n cinstea
ţ ei, la care ia invitat pe to i
zeii! entru acest plan, Feth a construit un cuf ăr magnific, suficient de
ă &ncăp tor pentru ă 1siris' -/ adus cuf rulăin sala banchetului@ unde, dup ce
toţi cei
ţă de fa mult l au admirat, Feth  chipurile
ă ă & n glum  a promis c
avea s ăl ăd ruiasc aceluia
ă ă care &nc peaţ &n ţ untru! .a asta, to i invita ii, unul
după altul, au intrat &n cuf ăr!
9ltimul dintre to ţi, 1siris sa culcat şi el &n ăuntru, la care conspiratorii
sau repezit imediat cu to ţii, au tr#ntit capacul şi la u b ătut &n cu ie pe
dinafară, turn#nd de asemenea peste el şi plumb topit!3 /poi, au dus
cufărul, cu 1s iris &n chis &n ăuntru, pe malul m ării şi, &n lo cul unde ilul se
varsă &n Mediterana, la %anis, lau aruncat &n mare!
Îmbră cat &n straie de doliu ă şi t induşi
ţă ă o ş uvi de p r &n semn de
durere, *sis a pornit &n c ăutarea cuf ărului! -+up ă un timp, a primit veşti mai
concrete despre cuf ăr, cum ă c valurile
ă ă ă&l duseser p#n pe coastele de
m rii
la Byblos3 (&n .ibanul de azi "! *sis a g ăsit cuf ărul cu trupul lui 1siris şi la
ascuns &ntrun loc p ăr sit, p#n
ă ăă s ă g seasc o cale de al re&nvia pe
avea
1siris! +ar Feth a aflat cumva toate astea, a r ăpit cuf ărul şi a t ăiat trupul lui
1siris &n paisprezece buc ăţi, pe care lea &mpr ăştiat prin tot Egiptul!
Încă o dat ă, *sis a plecat s ă caute fr agmentele risipite ale corpului
soţului)fratelui ei! 9nele variante spun c ă pe unele lea &ngropat acolo unde
lea g ăsit, pun#nd bazele
ţ adora iei lui 1siris ă &n acele
ă locuri@ altele afirm c
a adunat la ună loc
ţ p ăr ile g site, astfel &ncep#nd ă cutuma mumific rii! %oate
ă ă ă c a g sit mai multe fragmente,
confirm ţ cu e$cep ia unuia singur  falusul
lui 1siris!
%otuşi, &nainte de a se debarasa de trupul ne&nsufleţit, a reuşit să
e$tragţă -esen a3 lui 1siris şi sa autoinseminat
ţ ă cu s m#n a lui, astfel
concep#ndul şi n ăsc#ndul pe b ăiatul Dorus! .a ascuns de Feth &n
mlaştinile cu papirus din delta ilului!
Fau găsit multe legende despre evenimentele care au urmat' legende
copiate şi recopiate pe papirusuri, alc ătuind capitole din -Cartea mor ţilor3
sau folosite ca versete &n te$tele piramidelor! /dunate la un loc, ele
dezvăluie o mare dram ă care a implicat manevre legale, r ăpiri din motive de
stat, o &nviere din mor ţi magic ă, homose$ualitate şi, &n sf# rşit, un mare
război  o dram
ăă aă c rei miz era %ronul +ivin al zeilor!
Întruc#t to ţiăp reau
ă s ăăcread c 1siris ăă ăpierise f r a l sa moştenitori,
Feth a considerat c ă avea şansa de a ob ţine un moştenitor legitim, silindo
pe *sis s ăl ia de
ă b ărbat / rţ pito şi a ă ăinuto prizonier p#n c#nd e a a
consimţit, dar, cu a=utorul zeului %hoth, *sis a reu şit s ă evadeze! 1 versiune
consemnată ăpe aşanumita Ftel Metternich,
ă ăcompus ca o pov este spus
de *sis cu propriile sale cuvinte, descrie fuga &n noapte şi aventurile ei, p#n ă
a a=uns la mlaştinile unde era ascuns Dorus! .a g ăsit pe moarte, &n urma
&nţepăturii
despre unuifiului
agonia scorpion (2ig! 4>"! +in
ei a determinato s ă te$t se poate
evadeze! deduce
1amenii că vestea
care locuiau &n
mlaştini au ieşit la auzul strig ătelor ei, dar nu iau put ut da nici un a=utor!
/poi, a sosit o nav ăspa ţial ă'

#tunci, Isis a stri&at spre cer,

trimiţânduşi chemarea spre ;arca $ilioanelor de #ni.
 (i Discul Celest sa oprit în loc şi nu sa mai clin tit din locu l unde se
afla.
Iar "hoth a coborât, şi era înz estrat cu puteri vr ăite, şi avea chiar
marea putere care a f ăcut s ă se nasc ălumea. (i a spus3
 -, Isis, tu zei ţă, atât de &lorioas ă, care ai cunoştin aţ &urii1 iat ,ănici
un r ău nu i se va întâmpla copilului 8orus, c ăci ap ărat este de ;arca lui 6a.
#m sosit în această zi cu ;arca Discului Ceresc din locul unde se
&ăsea ieri. ă%a l sarea
ţ ănopăii, aceast %umin va alun&a Botrava pentru
însănătoşirea lui 8orus *...+.
#m coborât din cer ca să salvez copilul pentru mama lui. /

Re&nviat din mor ţi de c ătre m ăiastrul %hoth şi, cum spun unele te$te,
imunizat pentru totdeauna &n urma tratamentului primit, Dorus a crescut ca
"etch-ate&, -Răăzbun ăă tor al %at lui F u3! Educatţ şi instruit &n artele mar iale
de către
ţ ţzei
ă e şi zei al tura i lui 1siris,
ţ a fost crescut ca rin +ivin, demn de
asocierea celest ă! /poi, &ntro zi, a ap ărut &n fa ţa Ffatului :eilor, pentru a
revendica tronul lui 1siris!
+intre numeroşii zei care au fost surprinşi de apari ţia lui, nici unul nu
sa mirat mai mult dec#t Feth! %o ţi p ăreau s ă se &ntrebe' la procreat &ntr
adevăr 1siris pe fiul s ău? Conform descrierii dintrun te$t cunoscut ca
-apirusul Chester Beatty r! 43, Feth a prop us ca del iber ările zeilor s ă se
scurteze, pentru a i se da posibilitatea s ă discute paşnic problema cu
nepotul s ău noăuap rut! . a in vitat pe ăăăDorus s -vin , s petrecem o zi
fericită &n casa mea3, iar Dorus a acceptat! +ar lui Feth nui st ătea mintea la
&mpăcare, ci la &nşelătorie'

(i când sa înserat, patul a fost aşternut pentru dânşii şi culcatusau

cei doi.
Iar în puterea nop ţii, 2eth şia f ăcut m ădularul s ăse înt reasc
ă ăşi la
vârât între coapsele lui 8orus.

.a următorul sfat al zeilor, Feth a cerut ca 2unc ţia de C#rmuitor s ăi se

ă hotărasc lui, Dorus fiind descalificat'
ă ţ
indiferent dac era sau nu din spi a lui
1siris, acum avea &n el s ăm#n ţa lui Feth, d#ndui dreptul de ai succede, nu
de ai precede, lui FethO
/poi, a venit r#ndul lui Dorus s ăi ia prin surprindere pe zei! C#nd Feth
şia slobozit s ăm#n ţa, -am p rinso &ntre m#ini3, a spus Dorus! +iminea ţa, ia
arătato mam ei sale, spun#ndui ce se &nt#mplase! /tunci, *sis la pus pe
Dorus s ăşi erecteze membrul ă ţşi ăs şi verse
ă s m#n a &ntrun vas! +up
aceea, a ieşit &n gr ădina lui Feth şi a turnat s ăm#n ţa lui Dorus peste salata
pe care Feth, ă f ăr a b nui nimic, a m#ncato!
ă ţ /şa c , a anun at Dorus, -nu
numai ăcţă s m#n a lui Feth nu e ă&nţ mine, ci s m#n a #ea este 0n el1 Feth e
cel care r ăm#ne nedemnO3
Încurcaţi, zeii lau chemat pe %hoth, ca s ă rezolve dilema! El a verificat
sţăm#n a pe care ăDorus io d duseă mamei lui, p strat de *sis &ntrun ulcior@
a confirmat c ă era a lui Feth! /poi, ia e$aminat acestuia trupul pe din ăuntru
şi a constatat c ă &ntradev
ă ţr con
ă inea
ţ s m#n a lui Dorus!!!
Înfuriat, Feth na aşteptat continuarea discu ţiei! umai o lupt ă pe
viaţă şi pe moarte mai putea hot ăr& acum rezultatul, a strigat el, plec#nd!
 #nă atunci, potrivit lui Mane tho, Feth domnise trei sute cin cizeci de
ani! +acă la aceştia adun ăm perioada  de treisprezece ani, se pr esupune 
necesară lui *sis pentru a gasi cele treisprezece fragmente din trupul
dezmembrat al lui 1sir is, era &nt radev ăr -&n anul 6N63 c#nd Ra sa &nt#lnit
cu Dorus &n ubia, pentru c a de ac olo s ăl &nso ţ easc
ă ă &n r zboiul contra
-+uşmanului3! În -Dorus, zeul regal al Egiptului3, F!B! Mercer rezum ă opiniile
savanţilor asupra acestui subiect cu impresionantele cuvinte' -ovestea
conflictului dintre Dorus şi Feth reprezint ă un eveniment istoric!3
Conform in scrip ţiei din templul de la Edfu, prima ţă ă ţă fa &nfa
lupt
dintre Dorus şi Feth a avut loc la -.acul :eilor3, cunoscut cu &ncepere de la
acea dat ă sub numele de ă - .acul
ă B t liei3! ă Dorus
ă a reuşit s l loveasc pe
Feth cu .ancea +ivin ă@ c#nd Feth a c ăzut, Dorus la capturat şi l a adus &n
faţa lui Ra! -Fuli ţa sa er a &n g# tul lui GFethH şi pi cioarele ce lui r uă erau
ţ &nlăn uite, iar gura &iă fusese ă&nchis dintro lovitur cu ghioaga zeului
GDorusH!3 Ra a hot ăr#t ca *sis şi Dorus s ăle fac ăce doreau lui Feth şi
celorlalţi -conspiratori3 prinşi!
+ar, c#nd Dorus a &nceput s ă e$ecute prizonierii t ăindule capetele, lui
*sis i sa f ăcut mil ă de fratele ei Feth şi la eliberat! +espre urm ările acestui
moment e$istă mai multe variante, inclusiv cea cu noscut ă ca -/l atrulea
apirus Fallier3@ conform ma=orit ăţii, eliberarea lui Feth la &nfuriat at#t de
tare pe Dorus &nc#t ace sta a decapitato pe prop ria lui mam ă, *sis@ dar zeu l
%hoth ia pus la loc capul tăiat şi a &nviato! (/celaşi incident este relatat şi
de lutarh!"
+upă ce a sc ăpat, Feth sa ascuns la &n ceput &ntrun tunel subteran!
/u trecut şase zile, apoi a urmat o serie de lupte aeriene! Dorus şia luat
zborul
cilindriccu
ă, un "ar ă(-Ft#lp
echipat /rz ător3", care
cu stabilizatoare sau era reprezentat
aripioare! nav ădoi
8#rfulcaeioavea alungit ă,
-ochi3
care &şi schimbau &ncontinuu culoarea, din albastru &n roşu şi &napoi@ din
coadă ăţ erau &nf işate ieşind linii ca ale unuiţ motor cu reac ie (2ig! 44"@ din
faţă, alc
ă tuireaă r sp#ndea raze! (%e$tele egiptene, scrise toate de di scipolii
lui Dorus, nu con ţin nici o descriere a vehiculului aerian al lui Fet h!"

%e$tele descriu o luptă care sa desfăşurat &n lung şin lat, iar primul
lovit a fost Dorus  atins de un tr ăsnet aruncat din vehiculul lui Feth! "ar-ul
şia pierdut un -ochi3, iar Dorus a continuat lupta din +iscul &naripat al lui
Ra! +e acolo, a tras &n Feth cu un -harpon3@ lovit, Feth şia pierdut
testiculele!!!
*nsist#nd asupra naturii armei, ! Ma$ MSller a scris, &n -Mitologia
egipteană3, c ă avea -un cap straniu, imposibil din punct de vedere practic3,
iar te$tele hieroglifice o mai numeau -arma celor treizeci3! +up ă cum
dezvăluie reprezent ările antice (2ig! 4Ia", -harponul3 era &ntradev ăr o
 ă ă rachet cu trei componente &ntrunul
ingenioas ă ă singur@ dup ce era lansat
prima rachetă, cea mai mare, r ăm#nea pe loc, pentru a porni şi cele dou ă
rachete mai mici! +enumirea (-arma celor treizeci3" sugereaz ă c ă era ceea
ce &n zilele noastre se numeşte Rachet ă cu 2ocoase Multiple, fiecare
proiectil conţin#nd c#te zece focoase!
rintro pur ă coinciden ţă ă
, dar probabil ţ
fiindc circumstan ele
ă ăn toare duc
asem ţ la co nota ţii similare, Corpora ia Mc+onnell +ouglas din
Ft! .ouis, Missouri şia numit racheta naval ă cu ghida=, recent construit ă,
-Darponul3 (2ig! 4Ib"!
:eii cei mari au chemat la un armisti ţiu şi din nou iau convocat pe
adversari &n fa ţa Ffatului :eilor! +etaliile despre deliber ări se pot deduce
dintrun te$t &nscris pe o coloan ă de piatr ă de c ătre 2araonul FhabaAo
(secolul al 8 ***lea &!Ch!", care a d eclarat c ăte$tul e o co pie
ă ăf cut dup un
sul de piele foarte vechi, -m#ncat de viermi3, care a fost g ăsit &ngropat &n
marele templu al lui tah din Memphis!

.a &nceput, Ffatul a re&mp ăr ţit Egiptul &ntre Dorus şi Feth, pe linia de

diviziune din timpurile lui 1siris, dar 0eb avea alte inten ţii şi a respins
hotăr#rea,
ă c ci &l pr eocupa problemaăţ continuită ii'
ă cine avea s -deschid
corpul3 generaţiilor succesive? Feth, pierz#nduşi testiculele, nu mai putea
avea urmaşi!!! i astfe l, 0eb, -+om nul  ăm#nt, ia dat moşte nire lui Do rus3
&ntregul Egipt! .ui Feth i sa dat un dominion din afara Egiptului@ &n
continuare, egiptenii declar ă c ă el a devenit o zeitate asiatic ă!
Ffatul :eilor a ado ptat unanim recomandarea! M ăsura sa fin al ă este
descrisă &n -apirusul lui Dunefer3 astfel'

8orus a triumfat în prezen ţa între&ii adun ări a zeilor. I sa dat

suveranitatea asupra lumii, iar st ăpânirea lui se înt inde pân ă în cele mai
îndepărtate re&iuni ale ' ământului.
"ronul zeului 9eb ia fost adudecat, deopotriv ă cu ran&ul care fusese
întemeiat de zeul 2hu.
/ceastă legitimare, spune &n continuare papirusul'
... a fost oficializat ă prin decrete Bînre&istrat ă în Camera
Documentelor.
2a î nscris pe o tţăăbli de metal, potrivit poruncilor
ăă ta t lui t u 'tah
*...+.
)eii cereşti şi zeii pământeşti se pun în sluba fiului tău 8orus.
Îl urmeaz ă în 2ala 8ot ărârilor. >a domni peste ei.

'  RAC%ETELE LUI ZEUS ȘI ALE LUI INDRA

+upă ce a vizitat Egiptul, &n secolul al 8lea &!Ch!, Derodot a fost

convins c ă de la egipteni
ţ ă ob inuser
ţ grecii
ţ concep iile şi credin ele lor teiste@
scriind pentru compatrioţii lui, Derodot a folosit numele zeilor greci pentru a
descrie divinit ăţile egiptene
Convingerea sa asupracorespunz ătoare! a teologiei greceşti nu izvora
srcinii egiptene
numai din atributele şi sensurile comparabile ale numelor zeilor, ci şi (mai
ales" din similitudinile povestirilor despre ei! +intre acestea, o paralel ă
şocantă trebuie
ă ţă cu s iguran ca fiind mai
s l fi frapat ă mult dec#t o s impl
coincidenţă' era povesteaăcastr rii unui ă zeu de c tre altul, &n lupta pentru
supremaţie!
Fursele greceşti din care sa putut inspira Derodot sunt, din fericire,
&ncă disponibile' diverse opere literare, ca -*liada3 lui Domer@ -1dele3 lui
indar din %eba, scrise şi cunoscute chiar &naintea perioadei lui Derodot@ şi,
&n primul r#nd, -%eogonia3 (-0enealogia divină3" a lui Desiod, un scriitor
originar din /sAara, &n 0 recia central ă, care a cr eat aceast ă oper ă, precum
şi -.ucrări şi zile3, &n secolul al 8***lea &!Ch!
oetul Desiod a preferat s ă atribuie scrierea -%eogoniei3 muzelor,
zeiţele muzicii, literaturii şi ale celorlalte arte, despre care scria c ă lau
&ncura=at să -celebrez &n c#ntec3 istoriile -veneratului neam de zei, de la
&nceputuri (!!!" şi apoi să c#nt despre neamul oamenilor şi al giganţilor
puternici@ şi astfel s ă bucur inima lui :eus &n 1limp3! %oate acestea sau
&nt#mplat &ntro zi c#nd Desiod &şi păstorea mieii l#ngă Muntele Ff#nt, care
era s ălaşul lor!
În pofida acestei introduceri pastorale, povestea zeilor dezv ăluit ă lui
Desiod con ţinea mai mult pasiune, revolt ă, viclenie şi mutil ări@ şi, de
asemenea, lupte şi r ăzboaie globale! Cu toat ă glorificarea &n imn uri a lui
:eus, nu e$ist ă nici o &ncercare de a escamota suita de violen ţe s#ngeroase
care au dus la suprema ţia sa! %ot cee a ce c#ntau muzele, Desiod scria@ şi
-aceste lucruri leau c#ntat muzele, cele nou ă fiice ale lui :eus3'

#devărat, la început 8aosul a luat fiinţă,

iar apoi, 9eea cea cu piept lar& *...+.
(i tenebrosul "artar, nadâncurile "errei cu c ăi b ătute,
şi Eros, cel mai frumos dintre nemuritorii zei *...+.
Din 8aos sau ivit Erebus şi nea&ra 7A@1
iar din 7A@ n ăscutusau #ether şi 8emera.

rimul grup de zei celeşti sa de s ăv#rşit c#nd %eea (-ăm#ntul3" la
născut pe ranus (-Cerul &nstelat3", dup ă care la luat de so ţ pe propriul ei
dint#i n ăscut, pentru a putea fi inclus &n rima +inastie a zeilor! e l#ng ă
9ranus, la scurt timp dup ă moartea lui, 0eea a mai n ăscuto şi pe gra ioasa
ţ
lui soră 9reea, şi pe -ontus, sterpul /bis cu furtunile lui pustiitoare3!
/poi, sa n ăscut genera ţia urm ătoare de zei  progeniturile
&mperecherii dintre 0eea şi 9ranus'

După aceea sa culcat cu ?ranus,

şi a n ăscut pe -keanos, cel cu volburi adânci1
'e Coeus şi Crius şi 8Aperion şi Iapetus1
'e "heea şi 6hea, "hemis şi $nemosAne1
(i pe 'hoebe cea încoronat ă cu aur,
şi pe frumoasa "hetAs.
În urma lor sa n ăscut Cronos, r ăul,
cel mai mic
În ciuda şi mai cumplit
faptului dintre
c ă aceste doucopiii ei.
ăsprezece odrasle proveneau din
&mperecherea unui fiu cu propria lui mamă, copiii  şase băieţi, şase fete 
erau vrednici de originile lor divi ne! +ar 9ran us devenind tot mai p ătimaş,
progeniturile care au urmat  deşi de o for ţăfizic ă formidabil
ă  au prezentat
diverse di formit ăţi! rimii di ntre -monştrii3
ţă n scu i au fo st ce i trei ciclopi,
Brontes (-%unătorul3", Fteropes (-2 ăuritorul 2ulgerului3" şi /rges (-Cel Ce
2ace Razele3"@ -&n toate celelalte erau asemenea zeilor, dar numai un singur
ochi aveau &n mi=locul frun ţii@ şi se numeau L0lobd eochi (ciclopi", fiindc ă
numai un singur glob ocular le st ătea &n frunte3!
ţ ăşi, al iătrei fii sau n scut din 0eeaăşi 9ranus,
-i iar ă mari şi vite=i f r
seamăn' Cottus şi Briareos şi 0yes, cutez ători copii!3 +e propor ţii gigantice,
cei trei au fo st nu mi ţi DeAatoncheires (- Cei Cu 1 Fut ă +e Br a e3"' ţ -+in
umeri le creşteau c#te o sut ă de bra ţe, de nu te pu teai apropia, şi fiecare
avea c#te cincizeci de capete pe umeri!3
-*ar Cronos &şi ura pofticiosul p ărinte,3 scrie Desiod@ dar -9ranus se
bucura de relele lui fapte!3
/tunci, 0eea -a dat form ă unei mari seceri şi le a dest ăinuit planul
dragilor ei fii,3 ca -p ăăc tosul ătată 3 s fie pedepsit pentru -murdarelei
m#rşăvii3' s ăi taie lui 9ranus organele genitale, pun#nd cap ăt pornirilor lui
se$uale! +ar -fr ica ia cup rins pe to ţi3@ şi numai -marele Cronos, cel r ău, a
avut cura=3!
 i astfel, 0eea ia dat lui Cronos secera pe care o f ăcuse din cremene
cenuşie şi la ascuns &n od ăile ei, care se a flau l#ng ăMarea Me diteran ,ă
pun#ndul s ă -stea la p#nd ă3!
Iar ?ranus a venit la ceas de noapte, râvnind la dra&oste1
şi sa culcat lân&ă 9eea, întinzânduse peste ea.
#tunci, fiul, din ascunzătoare
a întins mâna stân& ă s ă apuce 1 iar în dreapta ţinea
secera mare şi lun& ă cu din ţi t ăioşi.
Cu iu ţeal ă, a t ăiat p ră ile
ţ b rb iei tat lui
ă ăţ ă s uă
şi lea aruncat, în spatelei s ă cad ă *...+
în valurile m ării.
2apta era consumată, dar castrarea lui 9ranus nu ia &ntrerupt complet
linia urmaşilor! În timp ce &i şiroia s#ngele, o parte dintre stropi au
impregnato pe 0eea, care a r ămas grea şi lea n ăscut -pe puternicile Erinii3
(2uriile femeieşti ale r ăzbun ării" -şi pe marii 0igan ţi cu armuri luc itoareO
ţin#nd &n m#ini suli ţe lungi@ şi pe imfele care Meliae se numesc GLimfele
copacului de cenuş ăH!3 +in organele genitale castrate, purtate de curen ţii
marini, l ăs#nd &n uărmă o d#ră de ă spum , p# n &n in sula Ci pru, -s a ivit o
groaznică şi fermec ă toare ţă zei (!!!" zeii şi oamenii o numesc )&rodita
GLCea +in Fpuma M ăriiH!3
Mutilat, 9ranus ia chemat pe zei imonştri s ăl r ăzbune! ropriii lui
copii, a strigat el, deveniser ă $itani, %r ă ăd tori careă au ă-tr dat şi f cut cu
&ng#mfare infama faptă3@ acum, trebuia ca ă zeii
ţ ceilal
ă i s se asigure -c
răzbunarea avea s ă urmeze3! Fperiat, Cronos ia &nchis pe ciclopi şi pe
ceilalţi gigan
ţ i monstruoşi &ntro ţă ăătemni &ndep rtat ă , pentru ca nici unul s
nu r ăspund
În to tă acest
chem ătiriimp,
lui 9ranus!
pe c# nd 9r anus era ocupat s ăşi aduc ăpe lume
propriile progenituri, ceilal ţi zei proliferau şi ei@ copiii lor purtau nume
indic#ndule atributele  &n genere, binevoitoare! /cum, dup ă fapta cea rea,
zeiţa y$ ăa r spuns la apel, ă n ăţ ă ă zeit ile r ului' -/ f cut +estinele şi
sc#nd
nemiloasele Foarte r ăzbun ă toare' Clothoă ă GL+ep n toareaH şi .achesis
GL/runcătoarea sorţilorH şi /tropos GL*nevitabilulH (!!!"! / odr ăslit 1s#nda şi
Foarta eagr ă şi Moar tea (!!!" şi 8ina şi +ureroasa ale (!!!" 2oametea şi
%risteţile!3 i a mai adus pe lume ăă -&nşel
ă ciunea şi F r cia (!!!", precum şi
.upta, B ăt ăliile, 1morurile, 9ciderile, Certurile, 8orbele Mincinoase,
+isputele, elegiuirea şi Ruina!3 .a sf#rşit de tot, y$ a n ăscuto pe
"e#esis (-Răzbunarea3"! Chemarea lui 9ranus primise r ăspuns' luptele,
ăbăăt liile şi r zboaiele ă&ncepuser
ă s circule printre zei!
În această lume prime=dioas ă, %itanii aduceau la lumin ă cea dea treia
generaţie de zei! %em#nduse ţde ăpedeaps ţ , se ineau str#ns uni i, cinci sau
şase fra ţi c ăs ătorinduse cu cincişase dintre propriile lor surori! +intre
aceste cupluri divine fratesor ă, cel mai important era CronosRhea, c ăci
Cronos, din cauza faptei sale &ndr ăzne ţe, preluase conducerea printre zei!
+in uniunea lor, Rhea a dat naştere la trei fiice şi trei fii' Destia, +emet er şi
Dera@ şi Dades, oseidon şi :eus!
ici nu se n ăştea bine c#te un co pil, c ă -marele Cronos &l & nghi ea ţ pe
fiecare (!!!", hot ăr#t ca nici un altul dintre m#ndrii 2ii ai Cerului s ănu
primească rang regesc printre zeii nemuritori3! Motivul de aşi elimina
propriile progenituri, &nghi ţindule, ţinea de o profe ţie pe care o auz ise, şi
anume c ă -oric#t ar fi fos t de puternic, &i er a sortit s ă fie &nvins de pro priul
lui fiu3' Foarta urma s ă repete cu Cronos ceeaă ceiă ăf cuse el tat lui s u!
+ar Foarta nu putea fi ocolit ă! tiind despre şiretlicurile lui Cronos,
Rhea la ascuns pe ultimul n ăscut, :eus, pe insula Creta! .ui Cron os ia dat
&n locul copilului -o piatră mare &nfăşată &n scutece3! eobserv#nd
&nşelăciunea, Cronos a &nghiţit piatra, crez#nd că era micul :eus! u peste
mult, a &nceput s ă vomite, regurgit#ndui unul c#te unul pe to iţ copiii
&nghiţiţ i &nainte!
-Cu trecerea anilor, puterea şi voinicele membre ale prin ţului G:eusH
creşteau repede!3 9n timp, ca vrednic nepot al p ătimaşului 9ranus, :eus sa
ţinut dup ă zei ţe frumoase, adesea av#nd necazuri cu partenerii lor zei! /poi
&nsă şia &ndreptat atenţia spre problemele de stat! +e zece ani, avea loc un
război &ntre %itanii b ătr#ni, -domneştii %itani de pe &na ltul Munte 1thyres3
(care era s ălaşul lor", şi zeii mai tineri, -pe care Rhea cea cu p ăr bogat ia
născut din uniunea cu Cro nos3 şi care sau instalat vis Tvis, pe Muntele
1limp! -Cu amarnic ă m#nie au luptat continuu &ntre ei, vreme de zece ani &n
cap, ia r aspra b ăt ălie nu se apropia de sf #rşit din nic i o parte, mo tivul
războiului r ăm#n#nd &n echilibru!3
1are aceast ă lupt ă nu era dec#t punctul culminant al deterior ării
relaţiilor &ntre coloniile zeieşti &nvecinate, o izbucnire de rivalitate &ntre zei ţe
şi zei consangviniza ţi şi infideli (mamele culc#nduse cu fiii lor şi unchii
fecund#nduşi nepoatele" sau era prima manifestare a eternei rebeliuni a
tineretului contra vechiului regim? -%eogonia3 nu ofer ă un r ăspuns clar, dar
legendele şi piesele de teatru greceşti ulterioare sugereaz ă c ă toate
motivele de mai sus se combinaser ă spre a provoca un ă ă-r ăzboi &nd r tnic3 şi
prelungit
:eus &ntre
a gzeii
ăsit tineri şi cei
&n acest ătr#ni!
r ăbzboi interminabil şansa de a aca para domnia
asupra zeilor şi, prin urmare  cu sau far ăbună ştiin ţă , a & mplini destinul
rezervat tat ălui s ău, Cronos, &nl ătur#ndul de la putere!
Ca primă ă ă m sur , :e us -i a eliberat
ă ă n ucig toarele lo r c tuşe pe
di
ăăţii tat lui s u, fiii lui 9ranus,
fra ă ţ tat l lui, &n nesocotin a sa, &l legase3!
pe care
Recunoscători, cei trei ciclopi iau dat armele divine pe care 0eea le
ascunsese de 9ranus' -%unetul, %r ăsnetul cu Raze şi 2ulgerul3! +e
asemenea, iau dat lui Dades un coif vr ă=it, care &l f ăcea invizibil pe cel carel
purta pe cap@ iar oseidon a primit un trident magic, cu care putea face s ă
se cutremure p ăm#ntul şi marea!
entru ai os p ăta şi ai re vigora pe De Aatoncheires dup ă &ndelungata
lor captivitate, :eus lea oferit celor trei -nectar şi ambrozie, aceleaşi pe
care le m ăn#nc ă zeii3@ apoi, li sa adresat cu cuvintele'
#scultaţimă,
-, luminoşi copii ai lui ?ranus şi ai 9eei,
săă v pot spuneă ce ă m lea& inima din mine.
De multă vreme, noi cei
ce neam n ăscut din Cronos, şi zeii "itani,
luptăm unii cu al ţii în fiecare zi
spre a învin&e şi a triumfa.
>reţi a v ă ar ăta acum uriaşa for ţăşi putere
şi pe "itani s ăi înfrunta ţi în crunt ă încleştare4
 *ar Cottus, unul dintre Cei Cu 1 Fut ă +e Bra ţe, ia r ăspuns' -+ivinule,
spui lucruri pe care le cunoaştem bine (!!!" prin fapta ta, venitam &napoi din
bezna neagr ă şi din nemiloasele c ătuşe! /şadar, azi, cu un sco p limpede şi
sfaturi cugetate, & ţi vom slu=i puterea &n gro aznicul r ăzboi şi vom lupta
contra %itanilor &n b ăt ălie grea!3
/stfel, -toţ ţăi cei n scu i din
ă Cronos, &mpreunţ cu cei puternici şi temu i,
de o c opleşitoare for ţă, pe care :eus ia scos la l umin ă ţăţ cu to ii, b rba i
(!!!"
şi femei, au ţa ţ# at &n aceaă ziă ura b ţt liei!3 R#ndui i contra acestor 1limpieni
erau %itanii b ătr#ni, care şi ei -sau
ă ă gr bitţ s le &ngroaşe for ele3!
*zbucnind b ăt ălia, ea sa &ntins pe tot  ăm#ntul şi &n ceruri'
7emăr&inita mare mu&ea cumplit în ur,
pământul se ciocnea cu z&omot1
Cerul cel lar& se z&uduia, &emea,
iar marele -limp se cl ătina din temelie
sub şara zeilor nemuritori.
De la adâncul sunet al paşilor,
de la temuta lovitur ă a armelor lor tari,
cutremuratul &reu aunse pân ăn "artar.

Întrun vers care aminteşte de te$tul Manuscriselor de la Marea

Moartă, -%eogonia3 aminteşte
ă strig
ă ă de lupt ale zeilor &n r zboi'
tele

#stfel, atunci, îşi aruncau amarnicele trăsnete unul spre altul1

(i stri& ătul ar matelor amândurora când
ă ă ăăr cneau a r zb tut pân în
înstelatul cer cum se ciocneau cu ţipete de b ăt ălie.

:eus &nsuşi lupta din r ăsputeri, folosinduşi /rmele +ivine la puterea

ma$imă! -+in ceruri, &n fa ţa Muntelui 1limp, se repezeanainte, azv#rlinduşi
trăsnetul! 2ulgerele zburau groase şi repezi din puternica lui m#n ă, %unet şi
%răsnet laolalt
ă ă ă ca ăo flacă r zdrobitoare!  m#ntul m nos se
, &nv#rte=induse
răscolea arz#nd, iar codrul &ntins trosnea
ă ţă de ăf l c ri peste tot! %oat ara
clocotea, precum şi r#urile cu ap ă dulce şi marea cea s ărat ă!3
/poi, :eus a aruncat o iatr ăa%unetului (2ig! 46" spre Muntele
1thyres@ &ntradevăr, nu sa deosebit cu nimic de o e$plozie atomic ă'

#buri încinşi fierbeau în urul "itanilor din 9eea născuţi1

!l
ă ăc ri de nedescris
ţ ăă se în l au
ă str lucitoare în t rii.
>ăpaia de ful&er a 'ietrei"unetului,
lumina ei, le orbea ochii 
atât de puternic ă era.
Căldură uluitoare cuprinse 8aosul *...+.
'ărea cum c ă ' ământul şi lar&ul Cer de sus
se îmbinaser ă1
?n bubuit n ăprasnic, de parc ă "erra se pr ăbuşean
ruine.
 -/t#t de mare era zarva c#nd zeii se ciocneau &n lupt ă3!
e l#n gă sunetul asurzitor, lumina orbitoare şi c ăldura ce p#r=olea
totul, aruncarea ietrei%unetului a provocat şi un imens v#nt de furtun ă'

#semenea vânturi suflau vuind,

cutremur
tunet şi ura&an de praf,
şi ful&er.

%oate acestea au fost produse de iatra%unetului a lui :eus! *ar c#nd

cele două tabere beligerante au auzit şi au v ăzut ce se &nt#mplase, -un oribil
huiet d e lupt ă cumplit
ă ţ ăsa &n lţăat@ f apte
ă m re eă sau ar tat@ ş i cump na
bătăliei sa &nclinat3! .uptele sl ăbe au@ zeii &i &nvingeau pe %itani!
-esătui de r ăzboi3, cei trei ciclopi sau n ăpustit asupra %itanilor,
copleşindui cu arme ţinute &n m#n ă! -*au legat &n lan ţuri amarnice3 şi iau
azv#rlit &n captivitate, &n &ndep ărtatul %artar! -/colo, la sfatul lui :eus care
se preumbl ă pe nori, zeii %itani sunt ascunşi sub ţă o cea
ă &ntunecoas , &ntrun
loc umed din cap ătul uriaşului  ăm#nt!3 Cei trei ciclopi au r ămas şi ei acolo,
ca -temniceri de n ăde=de ai lui :eus3, pentru ă ai ţp zi peţ %itanii &ntemni a i!
C#nd :eus se preg ătea s ăşi revendice -egida3, suzeranitatea asupra
tuturor zeilor, &n scen ă a ap ărut un concurent neaşteptat! C ăci, -c#nd :eus &i
izgonise pe %itani din cer, marea 0eea la n ăscut pe cel mai mic co pil al ei,
%yphoeus, din dragoste de %artar, cu a=utorul auriei /frodita!3 %yphoeus
(-%yphon3  %aifun" era un adev ărat monstru' -uterea era cu m#inile lui, &n
tot ce f ăcea, iar picio arele puternicului zeu erau neobosite! +e pe umeri &i
creşteau o sut ă de capete ale unui şar pe, un &nfior ător dragon, cu limbi
negre, s ăget ătoare! +e sub spr#ncene, &n miraculoasele sale capete,
fulgerau fl ăcări@ iar focul &i ardea din capete c#nd se &ncrunta! i &n toa te
capetele lui groaznice erau voci, ce scoteau sunete de necrezut3' sunetul
unui om c#nd vorbeşte, şi sunetul unui taur, şi acela al unui leu, şi al unui
căţelandru! (Conform lui indar şi Eschil, %yphon avea ă ă o statur gigantic ,
-iar capul s ău a=ungea la stele!3"
-În ziua aceea, sar fi putut &nt#mpla &ntradev ăr un lucru cu neputin ţă
de oprit,3 iau dezv ăluit muzele lui Desiod@ era aproape inevitabil ca
%yphoeus -să a=ungă la domnie peste muritori şi nemuritori3! +ar :eus a
observat pe loc pericolul şi, f ără ăs piard
ă vremea, la şi atacat!
Feria de lupte care au urmat nau fost cu nimic mai pu inţ
&nfricoşătoare dec#t războaiele dintre zei şi %itani, căci :eularpe %yphon
era &nzestrat cu aripi şi putea zbura la fel ca :eus (2ig! 4;"! -:eus tuna din
răsputeri şi cuţăforă , iar p m#ntul
ă &n =ur r suna cumplit, precum şi cerul larg
de deasupra şi ma rea şi cu rsurile de ap ă, chiar şi p ăr ile
ţ de de desubt ale
ăm#ntului!3 /rmele +ivine sau folosit din nou  de c ătre ambii combatan ţi'

'rin amândoi,
prin tunet şi ful&er,
căldura în&hi ţea m ările albastre1
(i prin focul $onstrului,
şi vânturile arz ătoare şi orbitorul "r ăsnet,
între& ' ământul clocotea, şi cer şi m are.
$ari valuri pustiau pe ţărmuri *...+.
(i sa iscat un cutremur necontenit.
În .umea de os, -Dades tremura unde domnea3@ tremurau şi %itanii
&nchişi la capătul ăm#ntului! 9rmărinduse unul pe altul pe cer şi pe
păm#nt, :eus a re ă uşit s dea cel dint#i
ăă ăo lo vitur cu -n prasnicul %r snet3!
2ulgerul
lui3@ -a ars toate
iar %yphoeus capetele
sa pr miraculoase
ăbuşităpe p m#nt,ăcuale ămonstrului,
nemaiv zuta satotalc
ce tuire'
era &n =urul

Când )eus la r ăpus şi la biciuit cu lovituri,

"Aphoeus a fost zvârlit os, zdrean ţă schiload ă.
Enormul ' ământ a &emut.
- flac ăr ă ţâşnita din domnul lovit
în valeantunecoasă, st ăncoas ă şi pustie a $untelui,
când la tr ăsnit.
- mare parte din ' ământul uriaş fu pârolit ă de aburii cumpli ţi,
 topinduse cum se topeşte tabla încins ă de meşteşu&ul omului *...+.
În văpaia unui foc nimicitor ' ământul sa topit.

În ciuda pr ăbuşirii şi a cutremur ătorului impact al vehiculului lui

%yphon, zeul a rămas &n viaţă! Conform -%eogoniei3, :eus la aruncat şi pe
el -&n largul %artar3! 1 dat ă cu aceast ă victorie, domnia lui era asigurat ă@ ca
atare, el sa &ndreptat spre problemele importante ale procre ării, aduc#nd
pe lume odrasle de la so ţii şi concubine deopotriv ă!
+eşi -%eogonia3 descrie numai o sin gur ă b ăt ălie &ntre :eus şi %y phon,
celelalte scrieri greceşti afirm ă c ă aceasta a fost doar lupta final ă, ea fii nd
precedată de altele, &n care :eus fusese lovit cel dint#i! *ni ţial, :eus a luptat
cu %yphon de aproape, folosind secera special ă pe care io d ăduse mama lui
pentru -fapta rea3, c ăci urm ărea s ăl castreze şi p e %yphon! +ar % yphon la
prins pe :eus &n plasa lui, ia smuls secera din m#n ăşi i a t iat ă cu ea
tendoanele de la m# ini şi de la pi cioare! +up ă aceea, la l ăsat pe :eus
neputincios, cu tendoanele şi armele, &ntro peşter ă!
Însă zeii /egipan şi Dermes au g ăsit caverna, lau &ntremat pe :eus,
refac#ndui tendoanele, şi iau &napoiat armele! /poi, :eus a fugit şi a zburat
-cu un Car &naripat3 &napoi pe 1limp, unde a primit o nou ă provizie de
trăsnete de la %u n ătorul lui! Cu acestea, :eus a reluat atacul asupra lui
%yphon, &mping#ndul spre Muntele yssa, unde Foartele lau amăgit să
măn#nce din hrana muritorilor, care ă la
ăă sl
ă bit, &n loc s l &nt reasc ! .uptele
au re&nceput pe cer, deasupra Muntelui Daemus, din %racia, au continuat
peste Muntele Etna, din Ficilia, şi sau sf#rşit deasupra Muntelui Casius, de
pe coasta asiatică a Mediteranei de Est! /colo, :eus, folosinduşi %r ăsnetul,
la dobor#t
/semă pe
nă%yphon dinlupte,
rile dintre cer! dintre armele folosite, dintre locuri, precum
şi castrările, mutil ările şi re&nvierile  toate pe parc ursul unei lupte pentru
succesiune  lau convins pe Derodot (şi pe al ţi istorici clasici greci" c ă grecii
&şi &mprumutaseră teogonia de la egipteni! /egipan &l reprezenta pe :eul
Berbec /frican al Egiptului, iar Dermes era omologul zeului %hoth! Desiod
&nsuşi a scris că, atunci c#nd :eus a &nt#lnito pe frumoasa muritoare
/lcmena, pentru a il naşte pe eroicul Deracles, sa furişat noaptea de pe
Muntele 1limp, duc#nduse &n ţara lui %yphaonion, unde sa oprit &n v#rful
hi2ion-ului (Muntele Ffin$"! -9cig ătorul Ffin$, carei distrusese pe
Cad#eeni3 (-Cei Ftr ăvechi3", prezent &n fap tele Derei, so ţia oficial ă a lui
:eus, avea le g ătur ă &n ac este legende şi cu %yphon şi do meniul lui! *a r
/pollodorus a relatat c ă, atunci c#nd sa n ăscut %yphon, cresc#nd p#n ă la o
mărime incredibil ă, zeii au alergat &n Egipt s iă arunce o privire
&nfricoşătorului monstru!
Ma=oritatea savanţilor sus ţin c ă Muntele Casius, locul luptei decisive
dintre :eus şi %yphon, se afl ă l#ng ă gura r#u lui 1rontes, din Firia zilelor
noastre! +ar, du p ă cum a ar ătat 1tto Eissfeldt &n importantul s ău studiu
Baal 3a!hon, 3eus 4asios und der Durchgang der Israeliten durches
Meer, &n antichitate mai e$ista &ncă un munte cu acest nume  un
promontoriu al .agunei Ferbonice care iese din peninsula Finai, &n Marea
Mediterană! Eissfeldt a sugerat c ă acesta era muntele men ţionat &n legende!
Încă ăo dat , nu
ăţ avemă alt solu ie dec#t ţs ne &ncredem &n informa iile
pe care lea primit Derodot &n Egipt! +escriind drumul pe uscat din 2enicia &n
 Egipt, prin 2ilistia (-*storia3, Cartea a ***a, J", Derodot a scris c ă ţinuturile
asiatice -se &n tind p#n ă la .acul Ferbonis, l#ng ă locul unde Muntele Casius
se repede &n mare! Egiptul &ncepe la .acul Ferbonis, unde povestea spune
că sa ascuns %yphon3!
Încă o dat ă, poveştile egiptene şi greceşti converg, cu punctul
culminant &n peninsula Finai!
Ţin#nd seama de numeroasele analogii g ăsite de grecii antici &ntre
teogonia lor şi cea egiptean ă, savan ţii europeni din secolul al Q*Q lea au
găsit paralele şi mai uluitoare mult mai departe  &n *ndia!
.a sf#rşitul secolului al Q8***lea, c#nd sanscrita, limba *ndiei antice,
abia &ncepuse s ă ăfieă st p#nit , Europaă a f ost fascinat de traducerile unor
scrieri p#n ă atunci necunoscute! +ominat ini ţial de britanici, studiul
literaturii, filosofiei şi mitologiei sanscrite devenise pe la =um ătatea secolului
al Q*Qlea favoritul c ărturarilor, poe ţilor şi intelectualilor germani, c ăci
sanscrita a reieşit a fi limbamam ă a tuturor limbilor indoeuropene (c ărora
le apar ţine şi germana", iar &n *ndia o aduseser ă migratorii de pe malu rile
Mării Caspice  -arienii3, despre care germanii credeau c ă fuseser ă şi
strămoşii lor!
9n loc central &n aceast ă literatur ă &l ocup ă 5edele, sfinte scripturi pe
care tradi ţia hindus ă le crede a fi -nu de origine uman ă3, ci compuse de zei
&nşişi, &ntro epocă anterioară! /cestea au fost aduse pe subcontinentul
indian de c ătre emigran ţii arieni, c#ndva &n mi leniul ** &! Ch!, sub fo rm ăde
tradiţie orală! +ar, cu timpul, sau pierdut tot mai multe dintre cele zece mii
de versete ini ţiale@ astfel, &n =urul anului I>> &!Ch!, un &n elept ţ a scris
versurile r ămase,ţ&mp ă r induleţ &nă patru p r i' Rig-5eda (-8eda &n versuri3
alc ătuit
ă dinrug
ma=oritate, ăţăciuni
z ece Sa#a-5eşida)tharva-5eda
c rdei@ sacrificiu"@ (-8edele c#ntate3"@ 6a7şiur-5
(farmece edaţii"!
incanta (&n
În timp, diversele componente ale 5edelor şi literatura au$iliar ă pe
care au generato (Mantrele, Brahmanele, /ranyaAele, 9panishadele" sau
&mbogăţit cu uranele nonvedice (-Fcrierile str ăvechi3"! Împreun ă cu
marile epopei Mahabharata şi Ra#aana, toate acestea alc ătuiesc
sursele poveştilor ariene şi hinduse despre Cer şi  ăm#nt, zei şi eroi!
+in cauza &ndelungatului interval oral, a dimensiunilor şi abunden ţei
te$telor scrise &n sf#rşit dup ă mai multe secole, numeroasele nume,
termenii generici şi epitetele folosite interşan=abil pentru zeit ăţi  precum şi
faptul că multe dintre aceste nume şi termeni originali nu erau, &n fond,
deloc ariene , consisten ţa şi pr ecizia nu r eprezint
ă ăă tr s turi definitorii ale
acestei literaturi sanscrite! %otuşi unele fapte şi evenimente apar ca
elemente fundamentale ale moştenirii arianohinduse!
.a &nceput, relateaz ă sursele, au e$istat numai corpu rile cereşti, -Cei
primordiali care zburau3! În ceruri a avut loc o fr ăm#ntare şi -+rag onul3 a
fost rupt &n dou ă de -Curgerea dint#i a furtunilor3! /tribuindule celor dou ă
ţ păr i nume de origineă nonarian ă ă, poveştile afirm c Rehu, partea
superioară a planetei distruse, str ăbate ne&ncetat cerurile &n c ăutarea
răzbunării@ partea inferioar ă, 4etu (-Cel retezat3", sa al ăturat
-rimordialilor3 pe -curgerile3 (orbitele" lor! +eatunci, au trecut multe epoci
şi şia f ăcut apari ţia o din astie de :e i ai Ce rului şi ai  ăm#ntului! Cerescul
Mar*shi, care &i conducea, avea şapte (sau zece" copii, de la consoarta sa
rit-'ivi (-Cea largă3", care personifica  ăm#ntul! 9nul dintre aceştia, 4as-
6a!a (-Cel de pe tron3" sa aut ointitulat şef al Devilor (-Ftrălucitorii3",
acapar#nd titlul de Daus-itar (-%ată ceresc3"  ne&ndoielnica surs ă a
numeluititlu grecesc :eus (-+yaus3" şi al omologului s ău roman upiter
(-+yauspiter3"!
2iind foarte prolific, asyapa a procreat mul ţi zei, gigan ţi şi progenituri
monstruoase, cu diverse so ţii şi concubine! Cei mai proeminen ţi, venera ţi şi
cunoscuţi individual din timpurile vedice au fost /di tyaii  unii n ăscu iţ de
consoarta lui as yapa, /diti, (-em ărginita3"! um ăr#nd şapte la &nceput,
au fost 8ishnu, 8aruna, Mitra, Rudra, ushan, %vashtri şi *ndra! /poi , /di ţilor
li sa al ăturat /gni, un fiu al lui asyapa,
ă ţ ă f cut fie de c tre so ia sa /diti, fie
(cum sugerează unele te$te" de propria lui mam ă, rithivi! .a fel ca &n cercul
olimpian din 0recia, num ărul /di ţilor a crescut &n cele din urm ăla
doisprezece! rintre ei se afla Bhaga, despre care savan ţii cred c ă a devenit
zeul slav suprem Bogh! 9ltimul n ăscut din tre /di ţi  deşi nu se ştie sig ur
dacă tatăl lui era asyapa  a fost Furya!
%vashtri (-Modelatorul3", &n rolul său de -/toate&mplinitor3, artizanul
zeilor, lea oferit care aeriene şi arme magice! +intrun metal celest arz ător
a făurit un dis c pentru 8is hnu, un tr ident pentru Rudra, o -arm ă de foc3
pentru /gni, un - %un ător arunc
ă ă tor de t r snete3 pentru
ăă *ndra şi o -m ciuc
zburătoare3 pentru Furya! În vechile reprezent ări hinduse, toate aceste
arme apar sub forma unor proiectile de diverse forme, ţinute &n m#n ă (2ig!
4J"! În plus, zeii au dob#ndit şi alte arme de la a=utoarele lui %vashtri@ *ndra,
de e$emplu, a primit o -pla s ă aerian ă3 cu care &şi putea prinde duşmanii &n
timpul luptelor cereşti!

Carele celeste, sau -aeriene3, erau descrise invariabil ca fiind

luminoase şi str ălucitoare, f ăcute sau placate cu aur! 5i#ana (carul aerian"
al lui *ndra avea lumini aprinse pe margini şi se mişca -mai repede ca
g#ndul3, travers#nd rapid ma ri dis tan ţe! Caii ăs i ănev
ţ zu i aveau -ochide
soare3, r ăsp#ndind o nuan
ţă ăroşiatic , dar şi schimb#nduşi culoarea! În alte
situaţii, carele aeriene ale zeilor erau descrise ca supraeta=ate@ uneori,
puteau nu nu mai s ă zboare prin aer, ci şi s ăse deplaseze pe sub ap !ăÎn
epopeea Mahabharata, sosirea zeilor la un osp ăţ de nunt ă cu oăf lot de
care aeriene este descris ă dup
ă ă ă
cum urmeaz (dup traducerea lui R! + utt,
&n Mahabharata, $he E!ic o& )ncient India89

)eii, în care purtate pe nori,

 au venit s ă vad ăfrumoasa scen ă3
#diţii luminoşi în splendoarea lor,
$aruţii în v ăzduhul mişc ător1
2uparnaii înaripaţi, 7a&aii solzoşi,
6ishii Deva puri şi înal ţi,
>estiţi cu muzica lor, 9andharvaii1
*şi+ frumoşii #psaraşi ai cerului *...+.
%uminoase care celeste în şir
pluteau pe cerul fără nori.

%e$tele vorbesc şi despre )shvin-i (-8izitii3", zei specializa ţi &n

pilotarea carelor aeriene! -*u ţi ca şoimii tineri3, aceştia erau -cei mai buni
ţ căru aşi care a=ung &n cer3, pilot#nduşi ţ mereu ţcarele c#te doi, &nso i i de un
navigator! 8ehiculele lor, care uneori ap ăreau &n grupuri, erau aurii,
-luminoase şi str ălucitoare (!!!" cu locuri comode şi leg ănat bl#nd3! Erau
construite pe principiu triplu, av#nd trei niveluri, trei fotolii, trei st#lpi de
susţinere şi trei ro ţi care se &n v#rteau! -/cest car al vostru3, spune *mnul II
din Cartea a 8***a din Rig-5eda, proslăvindui pe /sh vini, -avea un loc
triplu şi h ăţuri de aur  faimosul car ce traverseaz
ă ă Cerul şi  m#ntul3!
Roţile, reiese din te$t, serveau mai mul tor func ţii' una pen tru a ridica nava,
cealaltă pentru a o direc ţiona, iar a treia pentru accelera ţie' -9na dintre
roţile carului vostru se &nv#rteşte cu repeziciune de =ur &mpre=ur@ una se
roteşte &nainte, ca s ă v ăduc ăpe drum!3
.a fel ca &n legendele greceşti, zeii din 8ed e manifest ă foarte pu ţin ă
moralitate sau re ţinere &n problemele se$uale  uneori sc ăp#nd cu bine,
alteori
ochi3" canu,s ăca atunci
lăucid
ă c#nd
pe tat /di ţii +yaus,
l lor, indigna
ă ţpentru
i lau ales
c lepeviolase
Rudrasora,
(-C el9shas!
cu trei
(+yaus, r ănit, şia salvat via ţa fugind pe un corp ceresc &ndep ărtat!" %ot ca
&n poveştile greceşti, zeii din folclorul hindus se amestecă, mai t#rziu, &n
iubirile şi r ăzboaiele regilor şi eroilor muritori! În ace ste situa ţii, vehiculele
aeriene ale zeilor =ucau roluri mai importante dec#t armele! /stfel, c#nd un
erou sa &necat, /shvinii au ap ărut cu o flot ă de trei care aeriene, -cor ăbii &n
care apa nu p ătrunde, care str ăbat v ăzduhul prin propria lor putere3, sau
scufundat &n ocean, lau scos pe erou din ad#ncuri şi -lau dus pe uscat,
dincolo de oceanul lichid3! Mai este apoi şi povestea lui Uayati, un rege care
sa &nsurat cu fiica unui zeu! C#nd cei doi au avut copii, fericitul bunic ia
dăruit regelui -un car celest auriu, foarte str ălucitor, care putea merge
oriunde nefac#nd pop as3! 2 ăr ă a pierde vremea, -Ua yati a urcat &n car şi,
ne&nvins &n luptăă, &n r stimpţ de şase nop ă i a cucerit &ntregul  m#nt!3
/semenea -*liadei3, tradi ţiile hinduse ne vorbesc despre r ăzboaie ale
oamenilor şi ale zeilo r pentru eroine frumoase! Cea mai cuno scut ă dintre
aceste povestiri este -Ramayana3, lunga epopee a lui Rama, prin ţul a c ărui
frumoasă ţso ie a fost ăă r pit de regele din .anAa (insula Ceylon, din
apropierea *ndiei"! rintre zeii care au venit s ăl a=ute pe Rama era şi
Danuman, zeul cu fa ţă de maimu ţă , care a purtat lupte aeriene cu &naripatul
0aruda (2ig! 4N", unul dintre urmaşii monstruoşi ai lui asyapa! Întrun alt
e$emplu, FuAra, un zeu -&ntinat de imoralitate3, a r ăpito pe %ara, frumoasa
ţ soţăie a c ru aşului lui *n dra! -*lustrul
ţ ă Rudra3 şi al i zei au s rit atunci &n
a=utorul so ţului &ntristat!
 / urmat -o b ăt ălie cumplit ă, distrug#nd zei şi demoni, nentru %ara3! În
pofida &nfricoş ătoarelor lor arme, zeii au fos t &nvinşi şi a trebuit s ă se
refugieze la -rima :eitate3! rin urmare, tat ăl zeilor &nsuşi a cobor#t pe
ăm#nt şi a pu s cap ăt luptelor, &napoindo pe %ara so ţului ei! /poi, %ara a
născut un fiu -a c ărui frumuse ţe &i umbrea pe celeşti (!!!"! Cuprinşi de
bănuieli, zeii au cerut
ă s ştie cine ă ţ era
ă adev ratul tat ' so ul legiuit sau zeul
răpitor3!ă %ara aădeclarat c b iatul era fiul ă lui Foma, -emurirea cereasc 3@
şi ia pus numele Budah!

+ar p#n ă la toate acestea mai era dest ul timp@ pe vremuri, zeii s au
luptat &ntre ei din cauze mai importante' suprema ţia şi domnia peste
ăm#nt şi peste resursele lui! Cu at#t de multe odrasle ale lui asyapa de la

conflictulso aţii devenit

diferite şi con cubine,
cur#ndprecum şi cu+omina
inevitabil! descenden ţ ţi aiiloraltor
ţia /di erazei b ătr#ni,
ăduşm nit
&ndeosebi de )suraşi, zeii v#rstnici, ale c ăror mame &i n ăscuser ă lui
asyapa &naintea /di ţilor! urt#nd un nume nonarian, de srcine oriental
apropiată clar ă (&nrudit cu numele zeilor supremi ai /siriei, Babilonului şi
Egiptului  )shur, )sar, siris8, &n cele din urmă ei au preluat &n tradiţiile
hinduse rolul de zei r ăi, -demoni3!
*nvidiile, rivalit ăţile şi alte motiveţ de fric iuni au dusă&n cele din urm
la r ăzboi, atunci ăc#nd  m#ntul, -care laă &ncepută aă produs hran f r a avea
culturi3, a c ăzut victim ă unei foamete globale! :eii, dezv ăluie te$tele, &şi
&ntreţineau nemurirea b#nd Foma, un ambroziac care era adus pe ăm#nt
din F ălaşul Celest de c ătre un vultur şi se bea &n amestec cu laptele!
-inele3 (vitele" zeilor ofereau de asemenea -sacrificiile3 de carne fript ă
preferate de aceştia! +ar a sosit o vreme c#nd toate aceste produse de
strictă necesitate au dev enit tot mai rar e! Sata!atha Brah#ana descrie
evenimentele care au urmat'
)eii şi #surii, descendenţi, şi unii şi alţii, ai "atălui )eilor şi ai
-amenilor, concurau pentru superioritate. )eii iau învins pe #suri1 totuşi, în
continuare, aceştia din urm ă iau ţăh r uit
ă încă o dat *...+.
)eii şi #surii, descendenţi, şi unii şi alţii, ai "atălui )eilor şi ai
-amenilor, au început s ă concureze Bdin nou pen tru superioritate. De ast ă
dată, zeii au fost
ţ înfrân i. Iar #surii şi au
ţă spus3 7umai nou ne apar ine
această lume5 /
 %a care, au zis3  Ei bine, atunci haide iţ s ăîmp ăr im
ţ lu mea aceasta
între noi1 şi, dup ă ce o împ
ţă ăr im,ăs ne hr nim din ea. / 'rin urmare, sau
apucat so împart ă de la apus la r ăs ărit.

/uzind acestea, /di ţii &nvinşi sau ăţ

&nf ăişată s cear o parte din
resursele ăm#ntului'

Când au aflat, zeii au spus3

#surii împart întradev ăr acest ' ământ5
8aideţi, s ă mer&em acolo unde îl împart #surii1
căci ce se va ale&e din noi dac ănu primim o parte din ' ământ4 /
'unândul pe >ishnu în frunte, sau dus la #suri.
%rufaşi, /surii leau oferit /diţilor doar at#ta păm#nt c#t &i a=ungea lui
8ishnu s ă se culce!!! +ar zeii au folosit un subterfugiu şi lau aşezat pe
8ishnu &ntro -&ngr ăditur ă3 care putea -merge &n trei direc ii3, ţ astfel
c#ştig#nd trei dintre cele patru regiuni ale  ăm#ntului!
ăcăliţi, /surii au ata cat atunci dinspre sud@ iar zeii lau &ntrebat pe
/gni -cum iar putea &nvinge pe /suri pentru totdeauna3! /gni a propus o
manevră tip cleşte' &n timp ce zeii atacau dinspre regiunile lor, -eu voi ocoli
p#nă &n partea de la miaz ănoapte, iar voi &i ve iţ &mpresura de aici@ şi ,
&mpresur#ndui, &i vom răpune!3 Înfr#ng#ndui astfel pe /suri, consemnează
Sata!atha Brah#ana, -zeii erau dornici s ă vad ă cum &şi puteau &ndestula
=ertfele3@ prin urmare, multe dintre fragmentele de luptă ale vechilor scrieri
hinduse vorbesc despre recapturarea Ainelor şi reaprovizionarea cu b ăutur ă
Foma!/ceste r ăzboaie sau purtat
ă pe p m#nt, ă &năaer şi sub m ri! /surii, dup
cum scrie &n -Ma habharata3, şiau f ăcut trei fort ăre ţe de me tal &n cer, de
unde au atacat cele trei regiuni ale  ăm#ntului! /lia ţii lor din r ăzboiul cu zeii
puteau deveni nev ăzuţi, folosind arme invizibile@ iar al ţii luptau dintrun oraş
de sub mare, pe care &l capturaser ă de la zei!
9nul dintre cei care au e$celat &n aceste b tă lii ă a fost *ndra
(-2urtună3"! e uscat, el a nimicită nou ăţzeci
ă şi nou de fort re e ale /surilor,
ucig#nd un mare num ăr din discipolii lor &narma ţi! În cer, lupta din carul s ău
aerian, contra /surilor ascunşi &n -fort ărea ţa lor din nori3! *mnurile din Rig-
5eda enumera grupuri de zei, precum şi zeit ăţi individuale &nvinse de *ndra
(după traducerea lui R!%! 0riffith, -*mnurile din Rig8eda3"'

?cisuiai cu tr ăsnetu ţi pe 2asAii *...+

Departe de podeaua Cerului, în toate p ăr ţile,
cei de demult şi f ăr ă rituri fu&eau spre nimicire *...+
'e DasAii arsuiai din ceruri.
#u întâlnit în luptă armata celor
ă ă f ă r de prihan , şiatunci
7ava&vaii dezl ănţuituşiau puterea.
'recum u&ani lantrecere cu taurii
fu&iră pe c ăi abrupte dinspre Indra sau risipit.
2farmata Indra tarile casteleale lui Ilibsa
şi în buc ăţi pe 2ushna cu cornui la t ăiat *...+.
?cisuţiai duşmanul lupt ător cu "unetu ţi *...+
 #pri& căzu arma lui Indra peste duşmani, cu iutelei
"răsnet celţ ascu ită le spulber
ă oraşelen f râme.
(i înainteai mers din lupt ăăs lup
ţ i cutez
ă tor,
castel după castel cu for ţa ţi nimicind.
"u, Indra, cual t ău prieten care duşmanul face s ă se plece,
cel mai încet din dep ărt ări neînfricatul 7amuchi.
În moarte doborâtai pe :arana, pe 'arnaAa *...+
-raşele o sutăale lui >an&rida leai zdrobit.
!ăcutai să se cutremure streaşin ă naltului cer
când, îndr ăzneţ, prin tine însu ţi ai lovit 2ambara.

Înving#ndui pe inamicii zeilor &n grupuri ca şi &n ciocniri individuale şi

făc#ndui s ă -fug ă spre ni micire3, *ndra şia &ndreptat ef orturile sp re a da
drumul Ainelor!
+emonii3 leau ascuns &ntrun munte, p ăzit de 8ala (-&ncercuitorul3"@
*ndra, a=utat de /ngiraşi, zei tineri care puteau emite fl ăc ri divine, ăa n v lit
&n ascunzătoarea fortificată şi a eliberat Ainele! (9nii cercetători, ca !
Derbert, &n 'indu Mtholog, susţin c ă ceea ce a eliberat sau re cuperat
*ndra nu erau vaci, ci o Raz ă +ivin ă, c ăci cuv#ntul sanscrit go are ambele
&nţelesuri!"
C#nd au &nc eput aceste r ăzboaie ale ze ilor, /di ţii lau numit pe /gn i
(-/gilul3" &n func ţia de Dotri, -ef de ţfuncăie3!
ă e m sur ce r zboaiele
continuau  unele te$te sugereaz ă c ă au durat mult peste o sut ăde ani  a
fost făcut şef 8ishnu (-/ctivul3"! +ar c#nd luptele au luat sf#rşit, *ndra, care
contribuise at#t de mult la victorie, a revendicat suprema ţia! .a fel ca &n
-%eogonia3
cererea a fostgreac ă, una dintre
asasinarea primele
propriului s ăufapte ăv#rşite pentru
tat ă! sRig8eda (Carteaaşi im pune
a *8a' 47,
4I" &l &ntreab ă retoric pe *ndra' -*ndra,ă ţcinP ă ia ă l sat mama v duv ?3
Răspunsul urmeaz ă tot sub form ă de &ntrebare' -Care zeu a fost prezent &n
v#ltoare, c#nd tu ucisu ţiai tat ăl, prinz#ndul de picior?3
entru aceast ă crim ă, *ndra a fost e$clus de ze i de la b ă utul Fomei,
astfel periclit#nduise continuarea nemuririi! /ceştia au -urcat la Cer3,
lăs#ndul pe *ndra cu Ainele pe care le luase &napoi! El &ns ă-sa dus dup ăei,
cu /rma%unet ridicat ă3, &n ăl ţ#nduse din locul de la nord al zeilor!
%em#nduse de arma lui, zeii au strigat' -u azv#rliO3 şi au acceptat s ăl lase
din nou pe *ndra s ă se &nfrupte din alimentele divine!
Însă acapararea puterii zeilor
ă ă c tre ă*ndra nu a r mas necontestat !
de
rovocarea ia apar ţinut lui %vashtri, la care, &n *mnuri, se fac referiri
ambigue ca fiind -&nt#iul n ăscut3  fapt care ar putea e$plica propriile lui
pretenţii la succesiune! *ndra la lovit rapid cu /rma%unet, una şi aceeaşi cu
cea pe ca re io f ăurise %vashtri! /poi &ns ă lupta a fost preluat ăde 8ritra
(-1pritorul3", pe care c# teva te$te &l dec lar ă primul n ăscut al lui %vashtri,
dar unii cercet ători &l interpreteaz ă ca fiind un monstru artificial, &ntruc#t a
crescut rapid p#n ă la propor ţii imense! .a &nceput, *ndra a fost &n
inferioritate şi a fugit &ntrun col ţ &ndep ărtat al  ăm#ntului! C#nd lau
abandonat to ţi zeii, nu iau ămaiă r masă al turi dec#t dou zeci şi unu de
Maruţi! /ceştia f ăceau parte dintrun grup de zei ca re conduceau cele ma i
repezi care aeriene, cu -puternic vuiet ca al v#nturilor ce clatin ă şi r ăstoarn ă
munţii3 c#nd -se &n ăl ţau la cer3'
 #ceste neasemuite miracole, roşii la culoare,
9oneau pe drumul lor cu mare mu&et peste streşinile cerului *...+
(i se aşterneau cu raze de lumin ă *...+
2trălucitoare, celeste, cu ful&erul în mâini
şi pe capete cu coifuri de aur.

Cu a=u torul Maru ţilor, *ndra a revenit s ă se lup te cu 8ri tra! *mnurile
care descriu b ăt ălia &n termeni spectaculari a u fost traduse de ! Muir
/riginal Sans2rit $e:ts8 &n versuri ritmate poetic'

Carul îşi urcă zeul nenfricat,

De apri&ai iu ţeal ă e purtat,
'e cer zboar ă eroul în neştire
Escorta de $aruţi îi e oştire,
Cutezătoare duhuri de furtun ă.
#lear&ă carele ce ful&eră şi tună,
(i str ălucesc de apri& ă mândrie *...+.
6ă&et de leu e &lasul lor deosând ă1
Ca fierul tari, ai lor din ţi se împlânt ă.
Colinele, pământul îl cutremur1
"oate făpturile iaud şi tremur.

În timp ce p ăm#ntul se cutremura şi to ate fiin ele

ţ vii fugeau s ăse
adăpostească, numai 8ritra, duşmanul, le privea calm apropierea'

'eabruptă culme aerian ă , stândă ţă m rea ,

>iu str ăluceaa lui >ritra fort
ăţă rea .
'e zid, în strai mar ţial, cutez ător,
9i&antul demon sta, încrezător în artele ma&iei,
şinarmat cu sute de s ă&e ţi, neînfricat.

ăă -2ăr fric , sfid#nd

ţ puterea braăului lui *ndra,3 netem tor de
-spaimele zborului de moarte3 ce se repezea spre el, 8ritra st ătea &n
aşteptare!

(iatunci, cumplit spectacol sa ivit

Demon şi zeu în lupt ă sau ciocnit.
>ritra să&eţile şia aruncat,
"răsnet şi ful&er
ăă fă r num r au zburat,
fierbinţi ca focul, dese cum e ploaia.
Dar furiei lui, zeui sfida v ăpaia1
#rmele boanten lături îi căzură
spre Indra aruncaten van cu ur ă.

C#nd 8ritra şia consumat toate proiectilele, *ndra a putut trece la

ofensivă'
!ul&ereau început s ă str ăluceasc ă,
 "răsnet cumplit purcesa s ă zdrobeasc ă, de Indra
Cu mândrie azvârlite.
(i ca f ăpturi deuimire amu ţite
2tau zeii înşişi1 &roaza potopea lumea universal ă *...+.

%răsnetele aruncate de ă*ndra, ă -f

ă urite de m iastra m#n a lui
%vashtri3 din fier divin, erau rachete comple$e, arzătoare'

Cinear fi putut s ă steien cale ploii de s ă&e ţi,

Ce v ărsa din roşiai mân
ă ă dreapt ţ ă Indra cel m re
"răsnete având pe elencheieturi sute şi sute,
%ăncile de fier cu vârfuri mii şi mii neîntrecute,
#rzătoare, şuierănde, iute prin văzduh zburând,
ă !ăr &reş lovinduşi
ţ ăinta, cu vitez ca de &ând,
Ce duşmanul cel mai mândru întro clip ă îl doboar ă,
2curt şi zdrobitor lovindul înc ă de întâia oar ă,
(i al c ăror însuşi sunet îi alun& ă ne&reşit
'e nebunii ce mânia "unetului au stârnit.
Rachetele ghidate &şi nimereau inevitabil ţinta'
(i &on&ul osândei lui >ritra, curând,
Cu dan&ăt şi tunet puternic sunând
din ploaia de fier a lui Indraa vestit1
Cun urlet oribil, str ăpuns şi zdrobit,
Din turnul în nouri cl ădit se v ăzu
Cum demonun &hearele mor ţii c ăzu.

8ritra z ăcea pr ăbuşit la p ăm#nt, -ca un tr unchi de c opac dobor#t de

secure3@ &n s ă, chiar
ăă ră mas -f r m#ini ă şi p icioare, &nc &l mai desfidea pe
*ndra3! /tunci, *ndra ia aplicat lovitura de gra ţie, -izbindul cu tr ăsnetul
&ntre umeri3!
%riumful lui *ndra era total@ dar Foarta voia ca roadele victoriei să nu
fie numai ale lui! În timp ce revendica tronul tat ălui s ău, asyapa, au ieşit la
suprafaţă vechi &ndoieli referitoare la adev ărata sa paternitate!
Fe ştia sigur c ă la naştere, mama lui &l ascunsese de m#nia lui
asyapa! +e ce ? E$ista un s# mbure de ad ev ăr &n zvonurile c ăadev ă ratul
său tată era propriul lui frate mai mare, %vashtri?
5edele nu &nl ă ăturăţ dec#t par ial v lul misterului!
ă E le spun totuşi c
*ndra, mare zeu cum era, nu a dom nit singur@ a trebuit s ă &mpart ă puterea
cu /gni şi Fu rya, fr a ţii lui  la fel cum şi :eus a fost nevoit s ă&mpart ă
domeniile cu fra ţii s ăi, Dades şi oseidon!

(  CRONICILE ) ĂM*NTULUI

Ca şi cum similitudinile dintre genealogiile şi r ăzboaiele zeilor greci şi

hinduşi nu ar fi fost de a= uns, t ăbli ţele descoperite &n arhivele regale hittite
(&ntrun loc numit actualmente BoghazAoi" con ţin alte aspecte ale ac eleiaşi
poveşti' cu m, o dat ă cu &nlocuirea un ei ge nera ţii de c ătre al ta, ze ii s au
luptat &ntre ei pentru suprema ţie!
Cele mai lungi te$te g ăsite vorbeau, cum este de aşteptat, despre
zeitatea hittit ă suprem
ă %eshub' genealogia ăţsa@ &ndrept ita sa dob#ndire a
domniei peste regiunile superioare ale  ăm#ntului@ şi lup tele dezl ăn ţuite
&mpotrivăi de c ătre zeul 9M/RB* şi progeniturile lui! .a fel ca &n legendele
greceşti şi egiptene, R ăzbun ătorul lui umarbi a fost asc uns cu a=u torul
zeilor aliaţi, p#n ă a crescut mare, undeva &ntro parte -&nchis ă la culoare3 a
ăm#ntului! 9ltimele lupte sau desf ăşurat &n ce ruri şi pe m ări@ &ntruna din
ele, %eshub a fost spri=init de şaptezeci de zei cu carele lor! Înv ins ini ţial şi
ascunz#nduse sau plec#nd &n e$il, %eshub şia &nfruntat p#n ă la urm ă
inamicul &ntro lupt ă de la zeu la ze u! Înarmat cu -%unetuldefurtun ă care
&mprăştie st#ncile pe optsprezece poşte3 şi -2ulgerul ce străluceşte
&nfricoşător3, a urcat spre cerăcu carul s u, tras ţ deădoi %auri Cereşti &nz ua i
&n aur, şi -din cer şia &ntors faţa3 spre duşman! +eşi din fragmentele de
tăbliţe lipseşte sf#rşitul poveştii, e evident c ă %eshub a ieşit victorios!
Cine erau aceşti zei str ăvechi, care sau luptat &ntre ei pentru
supremaţie şi au ă ăc utat ăs domine ă  ţm#ntul &nt r#t#nd na iunile una
&mpotriva alteia?
Întrun mod adecvat, poate, tratatele care au pus cap ăt chiar unora
dintre r ăzboaiele declanşate de oameni pentru zeii lor of er ă c#teva indicii
importante!
C#nd egiptenii şi hitti ţiiă au f cută pace, dup ămai mult de dou secole
de r ăzboi, aceasta a fost pecetluităă ă prin c s toria fiicei regelui hittit
Dattusilish al ***lea cu faraonul egiptean Ramses al **lea! 2araonul a
consemnat evenimentul
Elefantina, l#ng ă /sKan, şipe stele
la /bu comemorative depuse la arnaA, la
Fimbel!
ă c ăl toria şi s osirea
+escriind ţ prin esei &nţ ă ă inscrip ia relateaz c ,
Egipt,
atunci c#nd -Maiestatea Fa a v ăzut ăc era frumoas ă ţăla fa ţă ca o zei 3, sa
&ndrăgostit de ea pe loc şi a declarato a fi -un dar fermecător de la zeul
tah3 şi un se mn al rec unoaşterii -victoriei3 sale de c ătre hitti ţi! *mplica ţiile
tuturor acestor manevre diplomatice au fost clarificate de alte fragmente
ale inscripţiei' cu treisprezece ani &n urm ă, Dattusilish &i trim isese faraonului
te$tul unui tratat de pace@ dar Ramses al **lea, &nc ă medit#nd la
&nt#mplarea aproape fatală prin care trecuse &n bătălia de la adesh, nu la
luat &n s eam ă! -/tunci, marele ef din Datti ia scris ă ăţ ciuitor Maiest ii
&mp
Fale, an de an@ dar Regele Ramses nu ia dat nici o aten ţie!3 În sf#rşit,
Regele din Datti, &n loc s ă mai trimit
ă ţ ă
mesa=e &nscrise pe t bli e, -a trimiso
pe fiica lui cea mai mare, precedat ă de un tributţpre ăios3 ţ şi &nso it de nobili
hittiţi! Întreb#nduse ce &nsemnau toate aceste daruri, Ramses a trimis o
escortă egiptean
ăă ă ţ ă şi s ţi &nso easc pe hitti i! i , conform
s i &nt#mpine
relatării de mai su s, a fos t fermecat de fru muse ţea prin ţesei hittite, astfel
&nc#t a facuto regină şi ia pus numele MaateferuRa (-2rumuseţea e
Care Ra 1 8ede3"!
Cunoştinţele noastre de istorie antic ă au avut şi ele de c#ştigat de pe
urma acestei iubiri la prima vedere, c ăci faraonul a acceptat &ndelung
am#natul tratat de pace şi a porun cit s ă fie &nscris şi acesta la arnaA, nu
departe de locul unde fuseser ă comemorate B ăt ălia de la adesh şi
ovestea 2rumoasei rin ţese Dittite! +ou ă e$emplare, unul aproape
complet, celălalt fragmentar, au fost desc operite, descifrate şi traduse de
către egiptologi! rin urmare, nu numai c ă avem te$tul complet al tratatului,
ci ştim şi c ă regele hittit a scris tratatul &n lim ba aAAadian ă, care pe atunci
era (la fel ca franceza, acum un secol, dou ă" limba comun ăa rela iilor ţ
internaţionale!
2araonului ia trimis o copie a originalului aAAadian, scris ă pe o ăt bli
ţă
de argint, pe care inscrip ţia egiptean ă de la arnaA o descrie astfel'

Ce e în milocul ţt ăbli ei de ar&int, pe partea

ţă din fa 3
!i&uri conţinând o ima&ine a lui 2eth, îmbr ăţişând o ima&ine a $arelui
'rinţ din 8atti, înconurat ă de un chenar cu cuv intele 'ecetea lui 2eth,
cârmuitorul cerului1 pecetea re&lement ării pe care a f ăcuto 8attusilish /
*...+.
Ce e în ceea ce înconoar ă ima&inea pece ţii lui 2eth, pe cealalt ăparte3
!i&uri con ţinând o ima&ine femeiasc ă a zei ţei din 8atti îmbr ăţişând o
ima&ine femeiasc ă a 'rin ţesei din 8atti, înconurat ă de un chenar cu
cuvintele 'ecetea lui 6a cel al oraşului #rinna, st ăpânul p ământului/ *...+.
Ce e în Bchenarul care înconoar ă fi&urile3 pecetea lui 6a din #rin na,
stăpânul tuturor p ământurilor.

În arhivele regale hittite, arheologii au descoperit efectiv sigiliile

regale ca re re prezint ă principala zeitate hi
ă ttit
ăţ &mbr iş#ndul pe regele
hittit (2ig! 4<", e$act aşa cum e descris ă &n documentul egiptean, inclusiv
inscripţia &ncon=ur ătoare de pe chenarul sigiliului! 1ric#t de sur prinz ător
pare, &n arhive sa g ăsit chiar şi tratatul original &nsuşi, &nscris pe dou ă
ăbliţe &nnu
t%eshub, limba
-FethaAAadian ă! +ar
din Datti3! te$tele
Întruc#t hittite &nsemna
$eshub &l numeau pe zeu l8#ntoas
-2urtuna principal
ă3,
iar Seth (=udec#nd dup ă numele s ău grecesc, %yp hon" &ns emna -8# ntul
ăprasnic3, reiese c ă egiptenii şi hit ti ţii &şi aco rdau panteonurile con form
numelorepitete ale zeilor lor! În acelaşi spirit, so ţia lui %eshub, DEB/%, se
numea -+oamna Cerurilor3, &n paralel cu zei ţa ce purta acest titlu &n
versiunea egipteană a tratatului@ Ra (-Ftr ălucitorul3" &şi ave a omologul &n
-+omnul Cerului3 hittit, pe care varianta aAAadian ă &l numea FD/M/FD (-Cel
Ftrălucitor3", şi aşa mai departe!
 Era clar c ă egiptenii şi hitti ţii potriveau &ntre ele panteonuri separate,
dar paralele@ iar oamenii de ştiin ţă au &nceput s ă se &ntrebe ce mai aveau de
dezvăluit vechile tratate! ţ*nforma
ă ăii surprinz toare sau g sit &ntrun tratat
&ncheiat &n =urul anului 46J> &!Ch! &ntre regele hittit Fhuppilulima şi regele
hurrian MattiKaza, al ţării Mitanni, care se afla pe r#ul Eufrat, la =um ătatea
drumului dintre ţara hitti
ţ ă şi str
ilor ţ vechile inuturi sumeriene şi aAAadiene!
Redactat ca de obicei &n dou ă e$emplare, tratatul srcinal a fost depus
&n altarul zeului %eshub din oraşul hurrian ahat  un loc şi o t ăbliţă pierdute
&n negura timpurilor! +ar tăbliţa duplicat, depusă &n oraşul hittit sf#nt /rinna,
-&n fa ţa zei ei +iscului ţă
Ce Fe &nal 3, aăfost descoperit de arheologi la circa
6!6>> de ani dup ă ce fusese scris ăO
.a fel ca toate tratatele din acele vremuri, şi cel dintre regele hittit şi
cel mitannian se &ncheia cu un apel ca -zeii p ăr ilor ţ contractante s ăfie
prezenă ţi, s asculte
ă şi să serveasc drept martori3, astfel ca respectarea
tratatului s ă aduc
ă binecuv#ntareaă ădivin ,ăiară &nc lcarea lui s atrag m#nia
zeilor! /ceşti -zei ai p ăr ţilor contractante3 erau &nşira ţi &n continuare,
&ncep#nd cu %eshub şi consoarta sa Debat, ca zei suverani supremi ai
ambelor regate, zeii -care reglementeaz ă domnia regelui şi a reginei3 &n
Datti şi Mitanni, şi &ntrale c ăror temple au fost depuse copiile tra tatului!
/poi erau enumerate mai multe zeit ăţi tinere, ăb ţrba i şi femei, ur maşi ai
celor doi domnitori, dup ă capitalele de provincii unde ţ ăţ ca di vinit i
ac ionau
guvernatoare, reprezent#nduşi p ărin ţii!
rin urm are, era vo rba de o list ă a aceloraşi zei, &n ace leaşi pozi iiţ
ierarhice@ spre deosebire de cazul egiptean, c#nd se puneau de acord
panteonuri diferite! /şa cum au dovedit alte te$te descoperite, panteonul
hittit
acest era de anume
tratat fapt &mprumutat
rezerva ode la hurrieni
surpriz (sauspre
ă aparte' prinsf#rşitul
intermediul
t ăblilor"! +ar
ţei, printre
martorii divini, erau nominaliza ţi şi Mitraash, ru;ana, Indar, precum şi
zeii "ashatianu - &nşişi Mitra, 8aruna, *ndra şi zeii asatya din panteonul
hindusO
Care dintre cele trei  hittit ă, hindus ă, hurrian ă  era, aş adar, su rsa
comună? R ăspunsul se g ăseşte &n acelaşi tratat hittitomitannian' nici una@
căci aşazişii zei -arieni3 er auţ enumera ţ i &n tratat
ă la un loc cu p rin ii şi
bunicii lor, -:eii B ătr#ni3' perechile /nu şi /ntu, Enlil şi so ţia sa inlil, Ea şi
soţia sa +amAina@ precum şi -divinul Fin, domnul =ur ăm#ntului (!!!" ergal
din utha (!!!" zeul r ăzboinic inurta (!!!" belicoasa *shtar!3
%oate acestea sunt nume familiare@ fuseseră invocate &n vremurile de
demult de c ătre Fargon din /AAad, care sus ţinuse c ă era -Fupraveghetor al
lui *shtar, preot uns al lui /nu, mare şi drept p ăstor al lui Enlil3! epotul s ău,
aramFin (-Cel iubit de zeul Fin3" a putut ataca Muntele Cedrilor c#nd zeul
ergal ia -d eschis calea3! Dammurabi din Babilon a m ărş ăluit contra altor
ţări -la porun ca lui /nu, cu Enlil &naint#nd &n fa ţa armatei3! Regele asirian
%iglatileser a pornit să cucerească, la ordinul lui /nu, /dad şi inurta@
Fhalmaneser a luptat cu arme primite de la ergal@ Esarhaddon a fost
&nsoţit de *shtar, &n marşul spre inive!
u ma i pu ţin revelatoare a fost descoperirea faptului c ă hitti iiţ şi
hurrienii, deşi pronun ţau numele zeit ăţilor &n limbile lor proprii, le scr iau cu
caractere sumeriene@ chiar şi determinativul -divin3 folosit era sumerianul
+*!0*R, &nsemn#nd literalmente -Cei +rep ţi3 (+*" -+in avarachet ă3
 (0*R"! /stfel, numele lui %eshub era scris +*!0*R *M (-2urtunosul +ivin3",
unul şi acelaşi cu numele sumerian al zeulut *FD9R, cunoscut şi ca /dad@
sau mai era scris +*!0*R 9, &nsemn#nd -:eul 4>3, care era rangul numeric
al lui *shAur)/dad  rangul lui /nu fiind cel mai mare (N>", urmat de cel al lui
Enlil (J>", al lui Ea (;>" şi aşa mai departe! +e asemenea, la fel ca
sumerianul *shAur)/dad, %eshub era reprezentat de hitti ţi ţin#nd &n m#n ă
arma emi ţătoare de fulgere, o -/rm
ăă aFtr lucirii3 (2ig! 47"!

.a vremea c#nd hitti ţii şi scr ierile lor au fos t scoşi din negura uit ării,
savanţii determinaser
ă ă ţ ă de civiliza
de=a c &nainte ă iile hittit şi egiptean ,
&naintea
Mesopotamiei/siriei şi a marea
e$istase Babilonului,
civiliza ţchiar &naintea
ie sumerian /AAadului,
ă! %oate celelalte&nausudul
fost
mlădiţe ale acestei prime civiliza ţii cunoscute!
*ar acum se ştie f ăr umbr
ă ăă
de &ndoial c &n Fumer sau consemnat
primele povestiri despre zei şi oameni! /colo sau scris prima oar ă
numeroase te$te  mai numeroase dec#t ne putem imagina, mai detaliate
dec#t sar aştepta oricine! /colo sa aflat originea tuturor documentelor
scrise despre istoria şi preistoria planetei  ăm#nt! .e vom numi CR1*C*.E
ĂMV%9.9*!
+escoperirea şi &nţelegerea civiliza ţiilor antice a constituit un proces
marcat de continu ă uimire, de ţ revela ii incredibile! Monumentele
ăţ antichit ii
 piramide, ziggurate, platforme vaste, coloane &n ruine, pietre cioplite  ar fi
rămas nişte enigme, dovezi mute ale unor evenimente de dem ult, dac ă nu
e$ista Cuv#ntul Fcris! ă 2 ăr acesta, monumenteleă ă str vechi ar fi r mas
rebusuri nerezolvate' de o v#rst ă incert ă, cu creatori obscuri şi sco puri
neclare!
%ot ceea ce ştim se datorează vechilor scribi  o breaslă prolifică şi
meticuloasă, care folosea monumente, artefacte, pietre de funda ţie,
ă căr mizi, us tensile, arme din to ate ţmaterialeleă po sibile, ca t bli e carei
invitau s ă scrie nume şi s ă &nregistreze evenimente! Mai presus de toate au
fost t ăbli
ţ ele de argil
ă ăţ' buc i plate de lut umed, pe care scribul grava
dibaci, cu a=utorul unui condei, simbolurile ce formau silabe, cuvinte şi
propoziţii! /poi,
ţ ă tă bli a era pus laă uscat (sau uscat &n cuptor" şi astfel lua
fiinţă un document definitiv  document care a supravie uit ţ prin milenii
&ntregi de eroziuni naturale şi distrugeri omeneşti!
 În locuri nenumărate  centre comerciale sau administrative, temple şi
palate şi &n toate zonele 1rientului /propiat antic  au e$istat arhive de stat
şi private pline de asemenea t ăbli ţe@ au mai fost şi biblioteci propriuzise,
unde t ăbli ţele, cu zecile de mi i, erau aran=ate &n ordine, dup ă subiect, cu
titlul con ţinutului, numele scribului, num ărul continu ării! *nvariabil, ori de
c#te ori aveau dea face cu istori a, ştiin ţa sau zeii, erau identificate ca fiind
copii ale unor t ăţbli e anterioare,
ăţ t bli e scrise &n -limba veche3!
C#t au fost arheologii de uimi ţi s ă descopere grandoarea /siriei şi a
Babiloniei, au fost şi mai nedumeri ţi cand au citit inscrip ţiile despre -oraşele
vechi3! i ce &nsemna titlul de -rege al Fumerului şi al /AAadului3, pe care &l
r#vneau at#t de mult conducătorii acelor imperii?
/bia o dat ă cu descoperirea documentelor privindul pe Fargon din
/gade, cercetătorii moderni sau putut convinge c ă &n Mesopotamia ap ăruse
&ntradevăr un mare regat, Regatul /AAad, cu o =umătate de mileniu &nainte
de &nflorirea /siriei şi a Babilonului! Cu cea mai mare uimi re, savan ţii cu citit
&n acele scrieri că Fargon -a &nvins 9ruAul şi ia dăr#mat zidul (!!!"! Fargon,
regele din /gade, ia &nfr#nt pe locuitorii 9rului (!!!"! / r ăpus pe Eimmarul
şi ia demolat zidul şi ia cucerit teritoriile de la .agash p#n ă la mare! /rmele
şi lea sp ălat &n mare! În b ăt ălia cu locuitorii 9mmei, a ieşit victorios (!!!"!3
1amenilor de ş tiin ţă nu le v enea ă s ă cread ' era
ă posibil s fi e$istat
centre urbane, cet ăţi cu ziduri, &nc ă &naintea lui Fargon din /g ade, ch iar
&nainte de anul IJ>> &!Ch!?
+upă cum se ştie acum, au e$istat! Erau oraşele şi centrele urbane
sumeriene, ale Fumerului din titlul -rege al Fumerului şi al /AAadului3! 9n
secol &ntreg de descoperiri arheologice şi cercet ări erudite a confirmat c ă
era
unde,ţinutul unde
dintro datsa
ă şiformat
&n modCiviliza ţia, cu ca
ine$plicabil, aproape
de n icşase
ăieri, mii
a apdeărut
aniun mba=ă@
&nliurm
scris şi o literatur ă@ regi şi preo ţi@ şcoli şi temple@ medici şi astronomi@ cl ădiri
&nalte, canale, porturi şi corăbii@ o agricultură intensivă@ o metalurgie
avansată@ o industrie te$til ă@ meşteşuguri şi co mer ţ@ legi şi co ncepte de
=ustiţie şi morală@ teorii cosmologice@ şi, &n sf#rşit, povestiri şi documente
despre istorie şi preistorie!
În toate aceste scrieri, fie epopei lungi, fie prove rbe de dou ă r#nduri,
&n inscripţii prozaice sau divine, apar aceleaşi fapte ca un precept imuabil al
sumerienilor şi al popoarelor care leau urmat' pe vremuri, +*!0*Rii  -Cei
+repţi din avelerachete3,
ţ fiin ele pe careă ăgrecii au &nceput s le numeasc
-zei3  veniser ă pe  ăm#nt de pe planeta lor! /u ales sudul Mesopotamiei ca
locuinţă departeă de cas ! /u numit re giunea Ţ *!E!0*R  - ara +omnului
Rachetelor3 (numele aAAadian, Shu#er, &nsemna -Ţara ăzitorilor3"@ şi au
&nfiinţat acolo primele aşezări de pe ăm#nt!
+eclaraă ţia c primii & ntemeietoriăăai unor aşez ri pe  m#nt au fost
astronauţi de pe ăalt ăplanet nu ăăa fost f ţă cut ă cu uşurin de c tre
sumerieni! În te$te nenum ărate, ori de c#te ori se rememora punctul de
pornire, apăreau &ntotdeauna urm ătoarele' cu ;6I!>>> de ani &nainte de
otop, +*!0*Rii (-Cei +rep ţi din avelerachete3" au venit pe  ăm#nt de pe
propria lo r planet ă! Fumerienii o considerau a dou ăsprezecea me mbr ă a
Fistemului Folar  un sistem alc ătuit din Fo are, &n ce ntru, .un ă, cele nou ă
planete cunoscute şi o pl anet ă mai mare,ă a c ţrei revolu ă ie dureaz un Sar,
6!N>> de ani tereştri! 1rbita acesteia, au scris ei, duce pla neta la o -sta ţie3
 aflată departe &n ăcer, dup care o ăreaduce
ă &n vecin tatea  m#ntului,
trec#nd printre Marte şi upiter! +atorit ă acestei pozi ţii  reprezentat ă &ntrun
desen sumerian vechi de ;!J>> de ani (2ig! 45 ", planeta şia ob ţinut numele,
*B*R9 (-R ăscrucea3", şi simbolul, Crucea!

.iderul astronau ţilor sosi ţi pe  ăm#nt de pe ibiru, ştim din

numeroase te$te antice, se numea E! / (-Cel /l C ărui Cas ăE /pa3"@ dup ăce
a aterizat şi a &ntemeiat Eridu, prima Fta ţie %erestr ă, a preluat titlul de E!*
(-+omnul  ăm#ntului3"! 9n te$t descoperit &n ruinele Fumerului &i
consemnează aterizarea pe  ăm#nt la persoana &nt#i'

Când mam apropiat de ' ământ

era mare inundaţie.
Când mam
dâmburi apropiat
şi movile deînpaiştile
sau verzi,
ăl ţat la comanda mea.
$iam cl ădit casa întrun loc pur *...+.
Casa mea  umbra ei se întinde peste $laştina (arpelui.

În continuare, te$tul descrie eforturile lui Ea de a face construc ţii

hidrotehnice e$traordinare &n mlaştinile din cap ătul 0olfului ersic' a studiat
ţă băl ile, a t iat canale de scurgere şi ăcontrol
ă ă al apei, a cl dit z gazuri, a s pat
şanţuri şi a construită cl
ă ădiri de c r mizi modelate din a rgile locale! / un it
r#urile %igru şi Eufrat prin canale@ iar la marginea mlaştinilor şia cl ădit Casa
/pei, cu un cheu şi alte ane$e!
%oate aveau un motiv! e planeta lui era nevoie de aur! u pentru
bi=uterii sau alte foloase frivole, c ăci niciodat ă, &n mileniile urm ătoare, aceşti
vizitatori ai  ăm#ntului nu auţ fost
ă ăv zu i vreodat purt#nd giuvaeruri de aur!
ă 2ăr &ndoial , aurul era n ecesarţ pentru programele spa iale ale nibirienilor,
după cum reiese clar din referirile te$telor hinduse, pentru carele celeste
acoperite cu aur@ &ntradev ăr, aurul este vital pentru multe aspecte ale
instrumentelor şi vehiculelor spa ţiale din timpurile noastre! +ar acesta nu
putea fi singurul motiv pentru intensitatea c ăut ării de au r a nibirienilor pe
ăm#nt şi imensele lor eforturi de al ob ţine aici şi de al transporta &n
cantităţi mari pe planeta loră natal ! Metalul respectiv, ăţ cu pr opriet ile sale
unice, era necesar acas ă &ntrun scop crucial, afect#nd &ns ăşi supravie ţuirea
tuturor formelor de via ţă de peăplanet @ din c# te pu tem deduce, ă ac east
nevoie vitală putea fi aceea de a suspenda particulele de aur &n atmosfera
evanescentă a planetei ibiru, oprindui astfel disiparea &n continuare!
2iu al conducătorului de pe ibiru, Ea a fost bine al es pentru misiune!
Era un savant şi inginer str ălucit, cu porecla 9!+*M!M9+ (-Cel Care
2ăureşte .ucruri3"! lanul, dup ă cum indica numeleepitet E!/!, consta &n a
e$trage aurul din apele calme ale 0olfului ersic şi din b ăl ţile &nvecinate
puţin ad#nci, care se &ntindeau de l#ng ă golf p#n ă &n Mesopotamia!
Reprezentările sumeriene ăţ
ă &l &nf işeaz pe Ea ca domn
ă al apelor curg toare,
aşezat &ntrun laborator şi &ncon=urat de vase comunicante (2ig! I>"!

2igura I>
+ar desf ăşurarea poveştii sugereaz ă c ă planul nu me rgea deloc bine!
roduc ţia dealaţiurastronau
au aterizat era mult
ţi sub
de un ra ngărinumit
aştept i, pentru a o acc (-Cei
)nunna2i elera,Care ăm#nt
pe  din Cer
au 8enit pe  ăm#nt3"!
/ceştia au sosit &n grupuri de c#te cincizeci, iar unul dintre te$te
dezvăluie c ă unul dintre aceste grupuri era co ndus de primul fiu al lu i EnAi,
M/R!+9! %e$tul consemneaz ă mesa=ul urgent al lui MarduA ă ăă c tre tat l s u,
descriind riscul unei catastrofe pe drumul spre  ăm#nt, la trecerea navei pe
l#ngă unul dintre gigan ţii Fistemului Folar (probabil upiter", c#nd aproape s
a ciocnit cu un satelit al planetei! +escriind -atacul3 asupra navei spa ţiale,
MarduA, emo ţionat, ia spus tat ălui s ău'

Era creat ă ca o arm ă1

2a repezit ca moartea *...+
'e #nnunakii care sunt cincizeci ia lovit *...+
'e 2uprema -rbital ă, ca o pas ăre în zbor,
a lovito în piept.
E foarte posibil ca o gr avur ă sumerian ă de pe un sigiliu cilindric (2ig!
I4" s ă ilustreze scena &n ca re +omnul  ăm#nt (&n st#nga" &şi &nt#mpin ă
neliniştit fiul, &mbr ăcat &n astronaut (&n dreapta", pe c#nd nava pleac ă de pe
Marte (steaua cu şa se col ţuri" şi s e apropie de  ăm#nt (a şa ptea planet ă,
număr#nd din afar ă spre centru, simbolizat ă prin cele şapte puncte
desenate &mpreun ă cu .una"!
 e planeta natal ă, unde era conduc ător tat ăl lui EnAi, / /)nu, &n
aAAadiană", progresele grupurilor debarcate pe  ăm#nt erau urm ărite cu
nelinişte şi speran ţă! /cestea trebuie
ă ă
s se fi transformat &n ner bdare
cauzată de &ncetineal ă, apoi &n dezam ăgire! Evident, planul de a e$trage aur
din apele marine, prin procese de laborator, nu mergea conform
aşteptărilor!
+ar aurul era &n continuare foarte necesar, iar /nunnaAii se
confruntau cu o dilem ă grea' s ă abandoneze proiectul  ceea ce nici nu intra
&n discuţie  sauă s &ncerce
ă ăţ s ob in aurul printrun nou procedeu' mineritul!
Căci aurul, aflaser ă &ntre timp /nunnaAii, se g ăsea din belşug &n stare
naturală, &n /B!:9 (-Fursa rimordial ă3", pe continentul /frica! (În limbile
semite
termenul care au evo
pentru aurluat
p#n din
ă &n su merian
zilele ă, 3a-ab - )b<u inversat  a r ămas
noastre!"
E$ista &ns ă o mare problem ă! /urul african trebuia s ă fie e$tras din
ad#ncurile p ăm#ntului, prin minerit@ iar hot ăr#rea cu profunde implica ţii de
a &nlocui sofisticatul proces de tratare a apei cu o munc ă istovitoare sub
suprafaţa p ăm#ntului nu a fost uşor de luat! În mod clar, noua &ntreprindere
necesita mai mul ţi /nunnaAi, o colonie de mineri, &n -locul filoanelor
strălucitoare3, ins tala ţii e$tinse &n Mes opotamia şi o flot ă de nave pentru
minereu (M/!09R 9R!9 /B!:9  -ave pentru Minereul din /bzu3", care s ă
facă leg ătura &ntre ce le dou ă regiuni! utea rezolva EnAi totul de unul
singur?
/nu a considerat c ă nu@ şi, la opt ani nibirieni dup ă aterizarea lui EnAi 
I7!7>> de ani tereştri , /nu a venit pe  ăm#nt, ca s ăvad ăcu ochii lui ce se
&nt#mpla! / aterizat &nsoţit de Moştenitorul .egal E!.*. (-+omnul oruncii3"
 un fiu ca re, socotea cu si guran ţă /nu, se putea &n s ărcina cu mi siunea
terestră, organiz#nd transporturile de aur pe ibiru!
/legerea lui Enlil pentru misiune poate s ă fi fost necesar ă, dar şi
chinuitoare@ c ăci na f ăcut dec#t s ă acutizeze rivalitatea şi invidia dintre cei
doi fr a ţi du
ăăăp tat ! C ci En Aiă er a primul n scut şi fiul lu i /n u cu * d, un a
dintre cele şase concubine ale lui, şi sar fi putut aştepta s ăi urmeze lui /nu
pe tronul ibirului! /poi &ns ă  la fel ca &n pov estirea biblic ă a lui /braham,
cu concubina sa Dagar şi s o ţia pe =um ă ătate sorţ , Fara
ă  so ia pe =um tate
soră a lui /nu, /ntum, ia n ăscut un fiu, Enlil! i, co nform regulilor de
succesiune nibiriene  adoptate cu at#ta fidelitate de patriarhul biblic , Enlil
 a devenit moştenitorul legal &n locul lui EnAi! *ar acum acest rival, acest
uzurpator al dreptului lui EnAi din na ştere, venise pe  ăm#nt ca s ăpreia
comandaO
E greu de accentuat suficient de mul t importan ţa ascenden ţei şi a
genealogiei &n R ăzboaiele :eilor, &n luptele pentru succesiune şi suprema ţie,
pe ibiru, ca şi, mai t#rziu, pe  ăm#nt!
Întradevăr, peăăm sur ă ce d epan ă m surprinzţă toarea persisten şi
ferocitate a r ăzboaielor dintre zei, &ncerc#nd s ă le &nscriem &n cadrul de
referinţă al istoriei şi a l preistoriei  s arcin
ă ă niciodat
ă &ntreprins p#n acum
, devine clar c ă ele proveneau dintrun cod de comportament se$ual bazat
nu pe moral ă, ci pe considerente de puritate genetic ă, &n centrul acestor
războaieă se afl o genealogie ă ă
complicat , care determin ierarhia şi
succesiunea@ iar actele se$uale erau =udecate nu dup ă tandre eţ sau
violenţă, ci &n func ţie de scop şi rezultat!
E$istă o poveste sumerian ă despre felul cum Enlil, comandant suprem
al /nunnaAilor, sa &ndr ăgostit de oăăt#n ă r ă sor medical
ă pe care a v zuto
scăld#nduse ă goal &n r#u! / ăc onvinso
ă ă s mearg &mpreun cu barca şi a
făcut dragoste cu ea , &n ci uda protestelor fetei (-v ulva mea e mic ă, nu
cunoaşte &mpreunarea3"! Cu tot rangul s ău, Enlil a fost arestat de cei
-cincizeci de zei seniori3, la &nt oarcerea &n oraşul s ău ippur, şi g ăsit, de
către -cei şapte /nunnaAi care =udec ă3, vinovat de a fi comis crima de vi ol@
aceştia lau condamnat la e$il &n /bzu! (/ fost iertat numai c#nd sa
căs torit cuăt#n ţăra zei , care &l urmase &n surghiun!"
Multe c#ntece celebreaz ă povestea de dragoste dintre *nanna şi un
t#năr zeu numit +umuzi, &n care -culc ările3 lor sunt descrise cu o
&nduioşătoare tandreţe'
-, săşi pun ă ei mâna lui în mâna mea pentru mine.
-, s ăşi pun ă ei inima lui lân& ă inima mea pentru mine.
7u numai c ă e dulce somnul mân ăîn mân ăcu el.
Cel mai dulce din cei dulce este şi farmecul de a se uni inim ă la inim ă
cu el.

utem &n ţelege tonul aprobator al versurilor, fiindc ă +umuzi era mirele
destinat *nannei, ales de ea cu aprobarea fratelui ei, 9tu)Fhamash! +ar cum
să e$plicăm un te$t &n care *na nna descrie amorul pasional cu propriul ei
frate?

Iubitul meu ma întâlnit,

şia luat plăcerea de la mine, cu mine sa bucurat.
!ratele ma dus în casa lui,
ma culcat pe dulcele s ău pat *...+
%a unison, cu limbile la unison,
fratele meu cu cel mai frumos chip
făcu de cincizeci de ori.

/ceste lucruri se pot &n ţelege numai ţă dacă re inem c legea interzicea
ă căs toria, dar nu ş i se$ul &n treăfrateţ şiăs or
ă din ambii p rin i! e d e alt
parte,ăc ăs toria cu
ă o sor
ă pe =um tate ă era permis ăă ă @ fiii de parte b rb teasc
fţăcu i cuăoăso r dup ă un si ngur p rinte av eau chiar &n t#ietate &n o rdinea
ierarhică! *ar dac ă violul era co ndamnat, se$ul  chia r şi neregulamentar şi
violent  era scuzat dac ă se f ăcea &n scopul succesiunii la tr on! 1 lung ă
poveste relateaz ă cum EnAi, dorind un b ăiat de la sora pe =um ătate a lui şi a
lui Enlil, Fud, i sa impus cu for ţa c#nd era singur
ă şiă-şia
ăţ v rsat s m#n a &n
p#ntecul ei3! C#nd Fud a n ăscut o fiic ă (&n lo cul fiului dorit", EnAi nu a
pierdut vremea şi a f ăcut dragoste cu fata, imediat ce a d evenit -t#n ăr ăşi
frumoasă (!!!"! ia luat bucuria de la e a, a &m br ăţişato, sa cu lcat &n po ala
ei@ &i atinge coapsele, &i atinge (!!!", cu cea t#n ăr ă conlocuieşte!3 /cest
sistem a continuat f ăr ă ruşine, cu un şir de tinere fiice, p#n ăc#nd Fud la
legat pe EnAi cu un blestem care la paralizat@ abia atunci au &ncetat
isprăvile erotice &n c ăutarea unui moştenitor de se$ masculin!
C#nd EnAi se anga=a &n aceste aventuri amoroase, el era de=a c ăs ătorit
cu inAi, ceea ce il ustreaz ă faptul c ă acelaşi cod ca re condamna violul nu
interzicea leg ăturile e$tracon=ugale ca atare! Mai ştim şi c ă zeilor li se
permitea orice num ăr de neveste şi concubine (un te$t catalogat cu
indicativul C%I; &nşir ă şase din tre concubinele lui /nu", dar, dac ă erau
căăţs tori i, trebuia
ă ăs şi
ţ aleag
ă o so ie oficial  prefer#nd pentru acest rol,
cum am men ţionat, o sor ăpe =um ătate!
+acă zeul, pe l#ng ă numele dat şi nu meroasele epitete, era gra tificat
şi cu un numetitlu, consoarta sa ofic ial ă era la r#ndul ei ono rat ă cu forma
feminină a titlului respectiv! /stfel, c#nd / şia primit numeletitlu
(-Cerescul3", so ţia lui a fost numit ă /%9  &n aAAadian ă, /nu şi /ntum! Fora
medicală care se m ăritase cu Enlil (-+omnul oruncii3" a primit numeletitlu
inlin (-+oamna oruncii3"@ so ţia lui EnAi, +amAina, a fost numit ă inAi, şi
aşa mai departe!
+atorit ă importan ţei rela ţiilor de fam ilie &ntre aceşti mari /nunnaAi,
multe aşanumite .ist e de :ei preg ătite de scribii din antichitate aveau o
natură genealogic
ă ! Întro asăemenea
ă ălist important , intitulat de scribii
antici seria =)"9 ilu )nu #=, apar cei -patruzeci şi doi de &naintaşi ai lui
Enlil3, aran=aţi vizibil ca dou ăzeci şi unu de cu pluri divine! /cesta trebuie s ă
fi fost un semn de m are ascenden ţă regală ,ăc ci ă dou documente similare
despre /nu &i &nş ir ă şi ele cele dou ăzeci şi unu de cu pluri ancestrale de pe
ţ ă /flă ăm c p rin ii lui /nu au fost /!FD/R!0/.
ibiru! ţ (-Mare rin al
Cerului3" şi *!FD/R!0/. (-Mare rin ă ţes a Folului %are3"!
ă ă+up cum indic
numele, nu era perechea domnitoare pe ibiru' mai degrab ă, tat ăl era
Marele rinăţ, adic moştenitorulţ legal@ iar soă ia ţlui era o mare prin es , fiica
dint#i n ăăscut aăconduc torului
ţă (cu o altă so ăie" şi, astfel, sor pe =um tate a
lui /nshragal!
În aceste fapte genealogice se g ăseşte cheia &n ţelegerii evenimentelor
de pe ib iru, dinaintea ateriz ării pe  ăm#nt, şi a celor ulterioare, de pe
ăm#nt!
%rimiterea lui Ea pe ăm#nt dup ă ăaurţ d ăde &n eles c nibirienii ştiau
de=a despre e$isten ţa metalului pre ţios pe  ăm#nt, cu mult timp &nainte de
a fi lansat misiunea! Cum şi de unde?
Far putea oferi mai multe r ăspunsuri' e posibil s ă fi sondat  ăm#ntul
cu sateli ţi automatiza ţi, la fel cum facem noi cu alte planete din Fistemul
Folar! E po sibil s ă fi cercetat  ăm#ntul ateriz#nd pe sup rafa ţa lui, cum am
făcut şi noi pe .u n ă! Mai mu lt, nu put em trece cu ved erea asolizarea lor pe
Marte, citind te$tele care descriu ă c ăl toriile
ţ spa iale deăpe ibiru pe  m#nt!
+acă şi c#nd au avut loc asemenea ateriz ări !re#editate pe  ăm#nt,
nu şt im! +ar e$ist ă totuşi o cronic ă str ăveche, trat#nd despre o aterizare
anterioară, &n & mpre=ur
ă ă fuga pe
ri dramatice' ă  ţ m#nt, cu n ava spa ial , a
conducătorului demis de pe ibiruO
Evenimentul trebuie s ă se fi &nt#mplat &nainte ca Ea s ă fi fost trimis pe
ăm#nt ăă de c tre tat l lui, c ci cu acel ă prile= a a=uns /nu conduc torul
planetei ibiru! Întradev ăr, este vorba de uzurparea tronului nibirian de
către /nu!
*nformaţia este ăcuprins &ntrun
ă te$tă a c rui versiune hittit a fost
intitulată de cercet ători -Regalism &n Ce r3! El descrie via a ţ de la curtea
regală din ibiru
ă şiă deapă n o poveste deă tr dare şi u zurpare demn de o
intrigă shaAespeareian
ă ă ! +ezvă luie faptul c , atunci c#nd pe ibiru a sosit
vremea succesiunii  prin moartea natural ă sau &n alte condi iiţ , nu
/nshargal, tat ăl lui /nu şi moşte nitorul legal, a urcat pe tron! În schi mb, a
devenit conducător un nibirian &nrudit cu el, pe nume /lalu (/lalush, &n
te$tul hittit"!
Ca gest de reconciliere sau prin tradi ţie, /lalu la numit pe /nu
paharnic regal, func ţie onorant ă şi de &ncredere, cunoscut ă şi din mai multe
te$te apropiatorientale şi reprezent ări regale (2ig! II"! +ar, dup ă nou ă ani
nibirieni, /nu ( /nush, &n te$tul hittit" -la chemat la lupt ă pe /lalu3 şi la
&nlăturat'

-dată, demult, #lalush era re&e în Cer.

pe tron #lalush stătea aşezat1
>iteazul #nush, primul între zei, naintea lui st ătea3
%a picioarei se pleca, în mân ă cupa îi punea.
7ouă r ăstimpuri num ărate, #lalush a fost re&e în Cer.
Întral nou
ă ăleaăr stimp num rat, #nush
ă pe #lalush la lupt la chemat.
/tunci, ne spune str ăvechiul te$t, a avut loc dramatica fug ă pe
ăm#nt'
#lalush a fost învins, de #nush a fu&it
'e 'ământul închis la culoare a coborât.
 #nush ia luat locul pe tron.

+eşi e foarte pos ibil ca pe ibiru s ă se fi cunoscut at#t de multe

despre  ăm#nt şi res ursele sale &nc ă dinainte de fuga lui /l alu, realitatea
este că &n aceast ă poveste avem totuşi o consemnare a sosirii unei nav e
spaţiale cu nibirieni pe  ăm#nt, &naintea misiunii lui Ea! -.ista regilor
sumerieni3 arată că primul administrator al lui Eridu se numea /lulim  nume
care ar fi p utut s ă fie un alt e pitet al lui Ea )EnAi, sau redarea sumerian ăa
numelui lui /lalu@ astfel, ne vine &n minte posibilitatea c ă, deşi destituit,
/lalu era suficient de preocupat de soarta planetei ibiru pentru aşi anun ţa
uzurpatorulăc ă g sise aur &n a pele ă de
ă pe  m#nt! C asta sa &nt#mplat &ntr
adevăr, ne poate indica faptul c ă a urmat o reconciliere &ntre fos tul şi
actualul rege@ &n continuare, /nu la numit pe umarbi, un nepot al lui /lalu,
paharnic regal!
+ar gestul de &mp ăcare nu a f ăcut dec#t ca istoria de pe ibiru s ăse
repete! În ciuda tuturor onorurilor acordate, t#n ărul umarbi nu a putut uita
că /nu uzurpase tronul de la bunicul s ău@ şi, cu timpul, duşm nia ă lui
umarbi fa ţă de /nu a &nceput ă ă s devin tot ă mai evident , ia r /nu -nu
suporta privirea din ochii lui umarbi3!
i a stfel s a f ăcut
ăă că , h ot r#nd s plece ăd e pe  ibiru p e  m#nt şi
chiar s ăl ia cu el p e Moştenitorul .egal (Enlil", /nu a con siderat c ăera mai
sigur s ăl ia ăşi pe t#n rul umarbi! /mbele ă decizii
ă  d e ai lua &n c l torie şi
pe Enlil, şi pe umarbi  au f ăcut, p#n ă ă la urm ă, ca vizita
ă s fie tulburat de
conflicte şi, de asemenea  pentru /nu , plin ă de chinuri personale!
Dotăr#rea de al aduce pe Enlil pe  ăm#nt şi al pune la conducere a
dus la certuri
acum! 2urios, aprinse cu EnAiţat
EnAi a amenin  certuri reproduse
cu plecarea de pe&nte$tele descoperite
ăm#nt şi &ntoarcerea peă
p#n
ibiru@ dar /nu pu tea av ea &ncredere &n el c ă, a=uns acas ă, nu urma s ă
uzurpe tronul? +a c ă, printrun compromis, /nu ă&nsuşi ă urma
ă s r m#n pe
ăm#nt, numindul pe Enlil ă conduc tor ădelegat ă pe ibiru, putea s aib
&ncredere &n el că avea săi restituie tronul la &ntoarcere? În cele din urmă, s
au h ot ăăr#t
ăă ţs trag la s or i' s determine ăhazardul ceea c e avea s se
&nt#mple! Împ ţ ăr ireaăţautorit ii care a urmat ţ ă este men ionat &n repetate
r#nduri &n te$tele sumeriene şi aAAadiene! 9na dintre cele mai lungi Cronici
ale  ăm#ntului, o scriere numit ă -Epopeea /traDasis3, consemneaz ă
tragerea la sor ţi şi deznod ăm#ntul s ău'

)eii şiau dat mâna,

apoi au tras la sor ţi şiau împ ăr ţit3
%ui #nu cerul ia revenit1
%ui Enlil, ' ământul ia fost f ăcut supus1
'e cel pe care marea ca un la ţ îl cuprinde
prinţului Enki i lau dat.
Enki în #bzu a coborât,
luând cârmuirea peste #bzu.

Crez#nd c ă reuşiseă s i ădespart

ţ pe fra ii rivali, -/nu la Cer sa
ţ &năl at3! +ar, &n cerurileă de deasupra  ăm#ntului
ă &l aştepta o &ntors tur
ă ăzută ! ăoate ca m sur de prevedere,
neprev ă umarbi fusese l sat pe o
platformă orbital ă care gravita &n =u rul  ăm#ntului@ c# nd /n u a revenit la
bord, gata s ă porneasc ă pe lungul drum &napoi spre ibiru, umarbi la
primit furios! Cuvintele aspre au degenerat cur#nd &n &nc ăierare' -/nu la
bătut pe umarbi, umarbi la b ătut pe /nu3! C#nd umarbi la &nvins pe
/nu la tr#nt ă, -/nu sa smuls din bra ţele lui umarbi3! +ar umarbi a reuşit
săl apuce pe /nu de picioare şi -la muşcat &ntre genunchi3, v ăt ăm#ndul &n
-băăţ ă g sit desene antice ale evenimentului (2ig! I6a", precum
rb ia3 lui! Fau
şi ale obiceiului /nunnaAilor care se luptau de a se lovi &n organele genitale
(2ig! I6b"!
+izgraţiat şi suferind, /nu a plecat &napoi spre ib iru, l ăs#ndui &n
urmă pe umarbi şi pe ţceilală ţ i astronau
ă i, s deserveasc platformele şi
navetele spa ţiale! +ar, &nainte de a pleca, la legat pe umarbi cu un
blestem de -trei monştri &n burt ă3!

/semănarea dintre aceast

ă ă ă
legend hittit şi povestea greceasc a
castrării lui 9ranus de c ătre Cronos, precum şi a &n ghi ţirii fiilor lui Cronos de
către ta t ăl lor nu are ne voie de alte detalieri! i , la fe l ca &n legendele
greceşti, episodul respectiv a preg ătit terenul pentru r ăzboaiele dintre zei şi
titani!
+upă plecarea lui /nu, Misiunea
ăă ă
 m#ntean a &nceput cu adev rat!
ă m ăsur ce aterizau
e ţ tot mai mul iă/nunnaAi  &n timp, num rul lor a
crescut la şase sut e , unii au fost repartiza ţi &n .umea de os, pen tru al
a=uta pe EnAi săţă e$trag aurul@ al ii manevrau navele
ţ cu minereu@ iar ceilal i
au r ămas cu Enlil, &n Mesopotamia! /colo sau &nfiin ţat aşez ări noi, conform
unui plan general stabilit de Enlil, &n cadrul unui proiect organizatoric
complet de ac ţiune şi proceduri definite clar'
# desăvârşit ce era de făcut, poruncile divine1
#nfiinţat cinci oraşe în locuri fără cusur,
%ea dat nume,
%ea rânduit ca însemn ătate.
'e primul dintre ele, Eridu,
I la dat în seam ă lui 7udimmud, pionierul.
2iecare dintre aceste aşez ări antediluviene din Mesopotamia avea o
funcţie concret ă, e$primat ă prin denumire! r imul era E! R*!+9  -Casa &n
+epărtare Cl ădită3, combinatul pentru e$tragerea aurului de pe malul apei,
care a r ămas pentru totdeauna locuin ţa mesopotamian ă a lui Ea! 9rma
B/+!%*B*R/  -.ocul .uminos 9nde Minereul Fe &ntregeşte3, centrul
metalurgic pentru topire şi rafinare! /poi, ./!R/!/  -8ederea 8 ăp ăii
Ftrălucitoare3  era un oraşfar pentru ghidarea navetelor care soseau!
F*/R  -1raşul as ăre3  era locu l de aterizare! *ar FD9!R9!/  -.ocul
Celei Mai Mari Bun ăst ări3  era ec hipat ca un ce ntru medical@ ia f ost dat &n
sarcină lui F9+ (-Cea CareţăRedă 8ia ă a3", o sor pe =um tate a lu i EnAi şi
Enlil!
/ mai fost construit &nc ă un oraşfar, ./!/R!F/ (-8ederea .uminii
Roşii3", c ăci opera ţiunile comple$e depindeau de o co ordonare str#ns ă &ntre
/nunnaAii care aterizaserăă pe  m#nt şi trei suteţde ţ astronau i, numi i *0*!0*
(-Cei Ce 8 ăd i 1bserv ă3", care r m#neau ă permanent pe orbita
circumterestră! /c ţion#nd ca intermediari &ntre  ăm#nt şi ibiru, *gigii
stăteau pe platformele orbitale unde minereul prelucrat pe  ăm#nt era adus
cu navetele, pentru a fi transferat &n continuare pe nave spa ţiale propriu
zise, care puteau transporta aurul pe laneta atal ă, c#nd aceasta se
apropia periodic de  ăm#nt, pe vasta eiă ăorbit ţ eliptic ! /stronau ii şi
echipamentele erau aduse pe  ăm#nt &n aceleaşi etape, inversate!
%oate acestea necesitau un Centru de Control al Misiunii, pe care Enlil
a &nceput s ăl construiasc ă şi s ăl echipeze! Fe numea * BR9!* (- .ocul
ăm#ntean /l .ui ibiru3"  &n aAAadian ă, ippur! /colo, pe o platform ă
artificială &nalt ă, echipat ă cu antene  prototipul -%urnurilor lui Babel3
mesopotamiene (2 ig! I;"  se g ăsea o camer ă secret ă, +*R!0/ (-Camera
&ntunecatăă, Ftr lucitoare3", unde erau
ţ ţ ă afişate h r ile spa iale (-emblemele
stelelor3" şi unde se &ntre ţinea +9R!/! (-.eg ătura Cer ăm#nt3"!
Cronicile au afirmat c ă primele aşez ări ale /nunnaAilor pe  ăm#nt au
fost -r#nduite ca &nsemn ătate3! /cestei declara ţii enigmatice i sa ad ăugat
misterul
distruse de oop,ţiei
afirma regiloră' postdiluvieni c ă, ref ăc#nd &n Fumer oraşele
urmaser
>eşnicul plan al p ământului,
cel care tot timpul
a hot ărât construc ţiile.
Este cel ce poart ă
desenele din >remea de Demult
şi scrierile din Cerul de 2us.

2igura I;
Rebusul se va re zolva dac ă &nsemn ăm acele prime oraşe &nfiin ţate de
EnAi şi Enlil pe harta regiunii şi le unim prin cercuri concentrice! Erau &ntr
adevăr -r#nduite caă &nsemn tate3, toate fiind ţă ec hidistante fa de Centrul
 de Control al Misiunii din ippur! lanul era &nt radev ăr -din Cerul de Fus3,
căci nu avea sen s dec#t pen tru cei ce put eau privi &ntregul 1rient /propiat
de la ma re &n ăl ţime, deasupra  ăm#ntului' aleg#nd Muntele /rarat, cel cu
piscuri gemene  cea mai vizibil ă trăsă tură a zo nei , ca punct de reper,
/nunnaAii au plasat spa ţioportul &n locul unde linia nordului, bazat ă pe
/rarat, traversa r#ul vizibil Eufrat! În acest -veşnic plan al p ăm#ntului3,
toate oraşele erau aran=ate &n form ă de s ăgeat ă, marc#nd Ruta de /terizare
spre Fpaţioportul din Fippar (2ig! IJ"!
%ransporturile periodice de aur pe ibiru au generat &ngri=orări, chiar şi
rivalităţi, pe planet
ăă ă, c ci /nu a r mas
ă mult timp
ă dup aceea conduc tor! e
ţ ăm#nt
ă ţ principali erau prezen
&ns to i actorii ă i pe scena -de culoare &nchis
pentru a da fr#u liber tuturor emo ţiilor imaginabile şi unor conflicte
incredibile!

+  R ĂZ!OAIELE ZEILOR ! ĂTR*NI

rima vizit ă a lui /nu pe  ăm#nt şi ho t ăr#rile luate atunci au st abilit

cursul evenimentelor terestre din toate mileniile urm ătoare! În timp, au dus
la crearea lui /dam  omul aşa cum &l cunoaştem, 'o#o sa! iens> de
asemenea, au sţădit s m#n a viitoruluiăconflict de pe  m#nt dintre Enlil şi
EnAi şi dintre descenden ţii lor!
+ar mai &nt#i au avut loc l#ncezelile şi luptele amarnice dintre Casa lui
/nu şi Casa lui /lalu, o du şm ănie care saţ dezl
ă ă n uit ăpe  m#nt &n R zboiul
%itanilor! / fost un război &n care -zeii din cer3 sau &nfruntat cu -zeii de pe
ăm#ntul de culoare ă ă&nchis 3@ &n ăfaza sa final
ă , apoteotic , a fost o revolt a
*gigilorO
 tim că ăacesta sa desf şurat la &nceputurile
ă ă coloniz rii  m#ntului de
către nibirieni,
ă după prima ăvizit a lui /nu pe  m#nt, din te$tul -Regalitate
&n Cer3! Rememor#nd adversarii, el &i numeşte -vite=ii zei bătr#ni, zeii din
vechile vremuri3! +up ă ce nominalizează ă cinci ţ str moşi ca -ta i şi mame ale
zeilor3, care iau precedat pe /nu şi pe /lalu, povestea &ncepe cu uzurp ările
tronului de pe ibiru, fuga lui /lalu, vizita lui /nu pe  ăm#nt şi conflictul
ulterior cu umarbi!
Relatarea din -Regalitate &n cer3 se con tinu ă şi se de zvolt ă &n alte
c#teva te$te hittit)hurriene, c ărora oamenii de ştiin ţă le atribuie titlul
colectiv de -Ciclul lui umarbi3! Compilate laborios (şi &nc ă foarte
fragmentare", te$tele au devenit recent mai inteligibile, prin descoperirea
unor fragmente şi versiuni suplime ntare, descrise şi integrate la locurile lor
de c ătre D! 0 SterbocA /4u#arbi Mthen von Churritischen 4ronos8 şi
D! 1rten /Mthen vo# %otte 4u#arbi - "eue *rag#ente8.
C#t de mult timp a r ămasţ laă & n l ime umarbi
ă dup lupta cu /nu nu
reiese clar din te$te! /fl ăm &ns ă ă c ădup trecerea unei perioade de t imp şi
după ce aăreuşit s scuipe -pietrele3 ăăpe care /nu le f cuse s i se formeze &n
burtă, umarbi sa &ntors pe  ăm#nt! +in motive care sar putea s ăse
e$plice &n p ăr ţile pierdute ale te$telor, umarbi sa dus la Ea, &n /b zu!
În continuare, versurile mutilate descriu apari ţia &n scen ă a :eului
2urtunii, %eshub, care, conform sumerienilor, era fiul cel mai mic al lui Enlil,
*shAur)/dad! %eshub &l sup ăr ă pe umarbi, vorbindui despre minunatele
atribute şi obiecte pe care fiecare zeu i le va acorda lui, :eul 2urtunii@
printre aceste atribute se va afla &n ţelepciunea, carei va fi luat ă lui
umarbi! -Cu sufletul plin de furie, umarbi a plecat la ippur3! 0olurile din
te$t ne &mpiedic
o şedere de şapte ă sluni,
ă ştim ce sa sa
umarbi &nt#mplat
&ntors sacolo, la sediulcu
ă se consulte Enlil@ dar, dup ă
luiEa!
Ea ia propus s ă -urce la c er3 şi s ăcear ăa=utorul lui .ama, care era
-mama a doi zei3 şi astfel, parese, matriarha ancestral ă a celor dou ă
dinastii concurente! /v#nd şi unele interese proprii, Ea sa oferit s ăl
transporte pe umarbi &n F ălaşul Ceresc, cu M/R!0*+!+/ (carul celest", e
care aAAadienii &l numeau $i-ia-ri-ta, -vehiculul zburător @ +ar zei ţa, afl#nd
că Ea ăvenea
ă f r permisiunea
ă /dun rii :eilor, a t rimis -v#nturi de fulgere3
&mpotriva navei spaţiale a lui Ea, silindui pe am#ndoi să se &napoieze pe
ăm#nt!
Însă, &nă loc s ă coboare
ţ p#n la destina ă ie, umarbi a preferat s
răăm#n cu zeii deăpeţ orbit , numi i de te$tul hittit)hurrian *rsirra (-Cei Care
8ăd i 1rbiteaz ă3", sumerienii *0*!0*! /v#nd mult timp la dispozi ie, ţ
-umarbi a c ăzut pe g#nduri (!!!" =udec#nd &n minte (!!!" nutrind cugete de a
pricinui nenorociri (!!!" ticluind rele!3 Esen ţialul acestor medita ţii era acela
de a fi proclamat -tat ăl tuturor zeilor3, divinitatea suprem ăO
C#ştig#nd sus ţinerea zeilor orbitali *rsirra, umarbi -şia pus &n
picioare ţă
&nc ăl ri repezi3 şi a zburat ă pe  m#nt! +e acolo, şia trimis
emisarul la ceilal ţi fruntaşi zei, cer#nd
ă să i recunoasc
ţ suprema ia!
/tunci, /nu a a =uns la cap ătulără bd rii! ă Ca s ăl &nving
ă o dat pentru
totdeauna pe nepotul adversarului s ău /lalu, /nu ia ord onat propriului s ău
nepot, -:eul 2urtunii3 %eshub, s ăăl gă seasc pe umarbi ă şi s l omoare! /u
urmat lupte feroce &ntre zeii tereştri, cu %eshub &n frunte, şi zeii din cer,
conduşi de umarbi@ numai &ntro singur ă ă ă b t lie, au participat ţ nu mai pu in
de şaptezeci de zei, to ţi deplas#nduse cu care cereşti! +eşi din te$tul
incomplet lipsesc ma=oritatea scenelor de lupt ă, ştimăc ă p#n ă la urm a
&nvins %eshub!
+ar &nfr#ngerea lui umarbi nu a pus cap ăt luptei! +in alte epopei
hittite ale Ciclului umarbi afl ăm c ă, &nainte de &n l ăturare, umarbi reuşise
să laseă &ns
ă ţărcinat o zei de pe munte, duc#nd ăă la naşterea R zbun torului
său, -:eul de iatr ă3 9lliAummi! /scunz#nduşi miraculosul (sau
monstruosul" fiu printre zeii *rsirra, la instruit s ă creasc ă şi s ăatace
-frumosul oraş ummiya3 al lui %e shub, s ăl -atace pe :e ul 2urtunii şi s ăl
sf#şie &n buc ăţi (!!!"
ă s doboare
ţ to i zeii din ă ă caăpe p s riO3 1 d at ce
cer,
realiza victoria pe  ăm#nt, 9lliAummi urma s ă -se &nal eţ la Cer pentru
+omnie3 şi s ă cucerească ţ prină for tronul planetei ibiru!
+upă ce ia dat aceste instruc ţiuni, umarbi a ieşit din scen ă!
Mult timp, copilul a stat ascuns! +ar, cresc#nd  p#n ă la propor iiţ
gigantice  a fost v ăzut &ntro zi de 9tu)Fhamash, &n timp ce cutreiera
cerurile! 9tu a alergat la locuin ţa lui %eshub, pentru al informa despre
apariăţia
ă R zbun ă torului! +up ce ia dat luiăă9tu
ă m#ncare şi b utur ca s se
liniştească, %eshub la &ndemnat'ă-urc ţ nţă
caru i şi tenal la cer3, pentru al
urmări pe 9ll iAummi &n creştere! /poi, a escaladat Muntele rivirii, ca s ăl
vadă cu ochii lui pe :eulă de iatră ! -Fa uitat
ă la &nfior torul :eu de iatr şi a
agitat pumnul cu m#nie!3
+#nduşi seama c ă lupta nu putea fi evitat ă, %eshub şia preg ătit carul
pentru r ăzboi@ te$tul hittit &l numeşte cu termenul sumerian *+!+90!0/,
-/lergătorul de lumb Curg ă ăă Merit
tor3! ţ s cit m instruc iunile de echipare
a carului ceresc, pentru care te$tul hittit foloseşte preponderent
terminologia
ocnitor3@ au sumerian ă! entru(centrala
ataşat -%aurul3 rodarea energetic
vehiculului, lau chemat
ă" care pe -Marele
-se lu mineaz ă3 &n
faţă şi -%aurul entru /rmaă &nalt 3 din partea
ă posterioar @ au instalat
dispozitivele de naviga ţie sau orientare -Care /rat ă +rumul3 &n zona
anterioară@ au activat instrumentele cu puternicele -pietre3 de energie
(minerale"@ şi, &n sf#rşit, au &narmat vehiculul cu -%un ătorul 2urtunii3,
&ncărc#ndul cu nu mai puţin de opt sute de -ietre de 2oc3'

$arele 'ocnitor/ al #ler& ătorului de 'lumb 2tr ălucitor/

să leăun& cu untdelemnă ăşiăs le pre& teasc .
 "aurul care 2e %umineaz ă / s ăle pun ăîntre coarne.
În coad ă,  "aurul cei înalt
ă ăă #rm / s le placheze cu aur.
În partea dinainte, pe  Cele Care #rat ă Drumul/
să le pun ăşi întoarc ă,
înzestrate cu puternicele 'ietre / înăuntru.
2ă aduc ă  "un ătorul !urtunii /
care împr ăştie stânci pe optsprezece poşte
încredinţând 'ietrele de !oc / cu opt sute *...+ spre
a acoperi.
!ul&erul ce 2tr ăluce înfior ător/
săl aduc ă din ma&azia sa.
2ă scoat
ă $#6.9ID.D#
ă ă şi s l aib &ata5
 -+in ceruri, de printre nori, :eu l 2urtunii şia &nto rs fa ţa spre :eul de
iatră!3 +up ă primele atacuri nereuşite, inurta, fratele lui %es hub)/dad, a
intrat şi el &n lupt ă! +ar :eul de iatr
ăă aăr ămas nevă tă mat şi a dus b t lia
p#nă la por ţile ummiyei, oraşul :eului 2urtunii!
În ummiya, so ţia lui %eshub, Debat, urm ărea ştirile despre lupt ă &ntr
o cameră interioar ă din casa zeului! +ar proiectilele lui 9lliAummi -au silito
pe Debat s ă plece din cas ă, aşa c ă na mai putut auzi mesa=ele zeilor (!!!"
nici pe cele ale lui %eshub, nici mesa=ele oric ărui alt zeu3! *a ordonat
mesagerului s ăşi -pun ă ţăă &nc l rile
&n picioare ă Repezi3
ă şi s se duc &n locul
unde erau aduna ţi zeii, pentru ai adu ce veşti din lupt ă@ se temea ca -:e ul
ă ă s nul fiţ ucis pe so ulţmeu, nobilul prin 3!
de iatr
+ar %eshub nu a m urit! Ff ătuit de a =utorul
ăă s u ăs se ascund &n nişte
regiuni muntoase, a refuzat' dac ă facem asta, a spus el, -nu va mai fi un
rege &n CerO3 /tunci, cei doi sau hot ăr#t s ămearg ăla Ea, &n /bzu, pentru a
consulta acolo un oracol, conform -vechilor t ăbli ţe cu cuvintele soartei3!
+#nduşi seama c ă din umarbi se n ăscuse un monstru care sc ăpa de
sub control, Ea a plecat la Enlil s ăl previn ă asupra pericolului' -9lliAummi va
tăia ca lea spre Ce r şi sp re sf intele case ale ze ilorO3 / fost convocat ăo
adunare a Marilor /nunnaAi! Cum nimeni nu g ăsea nici o solu ie, ţ Ea a
propus ca, din m agazia p ăzit ă a -t ietorilorăde ă p iatră 3, s se a duc un
anumit B ătr#n % ăietor de Me tale, cu ca re s ă taie picioarele lui 9lliAummi,
:eul de iatr ă!
/stfel proced#nd, :eul de iatr ă a r ămas olog! C#nd au af lat, zeii -au
venit la locul de adunare şi to ţi au &nc eput s ă urle contra lui 9ll iAummi3!
%eshub, &ncura=at, a sărit &n car@ -la a=uns din urmă pe 9lliAummi :eul de
iatr ă la mare
a declarat' -8oişi dis
la truge
provocat la lupt ăvoi
ummiya, 3! +ar
cu 9lliAummi, &n continuare
ceri Casa Facr sfidgaător,
ă, &i voi alun pe
zei (!!!" p#n ă &n cer m ă voi duce s ăiau domniaO3
Încheierea epopeii hittite e deteriorat ă complet@ dar putem pune la
ă
&ndoial ă c near spune aceeaşi ă povesteă sanscrit despre lupta final dintre
*ndra şi -demonul3 8ritra?

(iatunci, cumplit spectacol sa ivit

Demon şi zeu în lupt ă sau ciocnit.
>ritra să&eţile şia aruncat,
"răsnet şi ful&er
ăă ăf r num r au zburat *...+.
!ul&ereau început s ă str ăluceasc ă,
"răsnet cumplit purcesa s ă zdrobeasc ă,
de Indra cu mândrie azvârlite *...+.
(i &on&ul osândei lui >ritra, curând,
Cu dan&ăt şi tunet puternic sunând
din ploaia de fier a lui Indraa vestit1
Cun urlet oribil, str ăpuns şi zdrobit,
Din turnul în nouri cl ădit se v ăzu
Cum demonun &hearele mor ţii c ăzu *...+.
(i Indra cu un tr ăsnet îl izbi
între umeri.
 /cestea, presupunem, au fost b ăt ăliile dintre -zeii3 şi %itanii
legendelor greceşti! imeni &nc ă nu a aflat semnifica ţia -%itanilor3@ dar dac ă
poveştile erau de origine sumerian ă, la fel ca şi numele zeilor, atunci
%*!%/!/ ar fi trebuit să &nsemne &n sumeriană, literalmente, -Cei Care &n Cer
%răiesc3  e$act definiţia *gigilor conduşi de umarbi@ iar adversarii lor erau
/nunnaAii, -Care Funt pe  ăm#nt3!
%e$tele sumeriene consemnează &ntradev ă ă lupt
r o veche ţă pe via şi
pe moarte &ntre un nepot al lui /nu şi un -demon3 dintrun alt clan@
povestea este cunoscută ca -Mitul lui :u3! Eroul ei e inurta, fiul lui Enlil cu
sora sa p e =um ătate, Fud@ se prea poate
ă s ăfi fost
ţ povestea ini ial din care
sau &mprumutat legendele hinduse şi hittite!
+ecorul evenimentelor descrise &n te$tul sumerian corespunde
perioadei de dup ă vizita lui /nu pe  ăm#nt! Fub comanda general ăa lui
Enlil, /nunnaAii şiau &nceput munca &n /bzu şi Mesopotamia' minereurile
sunt e$trase şi transportate, apoi topite şi rafina te! +e pe activul spa ţioport
din Fippar, metalele pre ţioase sun t duse cu nave tele pe sta ţiile orbitale
acţionate de *gigi, iar de acolo spre laneta atal ă, cu nave spa ţiale care fac
curse periodice!
Comple$ul sistem de opera ţiuni spa ţiale  sosirile şi plec ările unor
vehicule şi comunica ţiile dintre  ăm#nt şi ibiru, &n timp ce ambele planete
gravitează pe traiectoriile lor  este coordonat de Enlil din Centrul de Control
al Misiunii, de la ippur! /colo, pe o pla tform ă, se afl ă camera +*R!0/, cea
mai strict ăp ăăzit -sf#nt a sfintelor3, un de
ţ sunt
ă instalate h r ile celeste şi
panourile cu date orbitale  vitalele -% ăbli ţe ale +estinelor3!
În aceast ă camer ă sacr ă a dob#ndit accesul un zeu numit :u, care a
sustras t ăblide
şi, implicit, ţele, ibiru!lu#nd &n m#inile lui soarta /nunnaAilor de pe  ăm#nt
pe astfel
Combin#nd fragmente din vechile versiuni babiloniene şi asiriene ale
te$tului sumerian, sa reconstituit o mare parte din poveste! +ar por ţiunile
degradate continu ă s ascund ă ă
secretul adevăţratei identit i a lui :u,
precum şi o e$plica ţie a modului cum a ob ţinut accesul pe +irga! /bia &n
45<5, doi cercet ători (!! Dallo şi !.! Moran" au g ăsit r ăspunsul, folosind
o t ăţă ă
bli descoperit ţ &n Colec ia ă Babilonian de la 9niversitatea Uale, pentru
a reconstitui &nceputul vechii povestiri!
În sumeriană, numele :9 &nsemna -Cel Care Cunoaşte3, un e$pert
&ntrun anumit domeniu! C#teva referiri la eroul negativ al acestei istorii,
menţionat sub numele de /!:9  -Cel Care Cu noaşte Cerurile3  sugereaz ă
o legăătur cu programul ţ ăspa ăial careăf cea leg tura &ntre  m#nt şi ibiru@
iar &nceputul restaurat al cronicii relateaz ă &ntradev ăr cum orfanul :u a fost
adoptat de astronau ţii ce deserveau nave tele şi platformele orbitale, *gigii,
afl#nd de la ei secretele cerului şi ale c ăl ătoriilor spa ţiale!
/cţiunea &ncepe atunci c#nd *gigii, -adun#nduse din toate p ăr ţile3, au
hotăăr#t s fac apel la E nlil! ăFe ă p l#ngeau
ă c -p#n atunci, &nc nu s e
construise un loc de luat pauz ă pentru *gigi3! Cu alte cuvinte, pe  ăm#nt nu
e$ista nici o st a ţiune deă od ihn şi recreere, ă ăunde *gigii s se poat rela$a
după rigorile ţ spa iului şi ale imponderabilit
ăţ ii! entru aşi e$prima
nemulţumirea, lau ales ca pur t ător de cuv #nt pe :u, tr imi ţ#ndul la c entrul
lui Enlil din ippur!
 Enlil, -tat ăl zeilor, &n +ur/ni, la primit şi sa g#ndit la cee a ce
spuseseră ei G*gigiiH!3 În timp ce -cugeta &n mintea lui3 la cererea primit ă, -l
a studiat &ndeaproape pe :u cel din cer3! Cine era, &n fond, acest emisar,
ă
care, f ăr a fi astronaut, le purta totuşiă uniforma?
ă e m sur ce suspiciunile
i sau accentuat, Ea  conştient de adev ărata ascenden ţă a lui :u  a vorbit@
ia sugerat lui Enlil c ă puteau am#na luarea unei decizii cu privire la cererea
*gigilor, dacă :u era re ţinut la sediul lui Enlil!
-Flu=ba ta s ăl lase s ă intre,3 ia spus Ea lui Enlil@ -&n sanctuar, pe c el
mai dinăuntru loc, el s ă fie cel care opreşte calea!3

%a vorbele ce Ea i lea &r ăit

)eul BEnlil a consimţit.
în sanctuar )u şia luat locul *...+
%a intrarea înc ăierii
Il trimisese Enlil.

i aşa sa f ăcut, cu participarea lui Ea, c ă un zeu advers  urmaş

secret al lui /lalu  a fo st primit &n cea mai strict ăşi mai sensibil ăcamer ăa
lui Enlil! Cit im c ă, acolo, :u -ne contenit &l vede pe Enlil, tat ăl zeilor, zeul
.egăturiiCer
ă ţă
ă
m#nt (!!!" celesta % bli a +estinelor :u &ncontinuu o vede!3
i, cur#nd, un plan a prins con tur' -&nl ăturarea puterii lui Enli l o nutreşte &n
inimă3'

>oi lua celesta " ăbli ţă a Destinelor1

8otărârile zeilor le voi cârmui1
Îmi voi înfiin
'e I&i&i,
ţa tronul, fiind st ăpân al 'oruncilor Cereşti1
în spa ţiul lor, îi voi conduce5

-*nima lui astfel urzind atacul,3 :u a prins ocazia &ntro zi, c#nd Enlil s
a dus s ă se
ă r coreasc
ăă la scald ! -/ţăluat &n m#ini % bli a +estinelor3 şi, cu
asărea lui,
ţ -săa &n l at şiă a zburat la ad post &n D9R!F/0!M93 (-Muntele
Camerelor Cerului3"! ici nu a a=uns bine, şi toate au &ncremenit'

-pritusau divinele formule1

%ucitoarea lumin ă a p ălit1
Domnea t ăcerea, în spa ţiu,
I&i&ii erau n ăuci ţi1
2trălucirea sanctuarului pierise.

.a &nceput, -p ărintele Enlilţ a amu it3! C#nd

ţ ă comunica iile sau ref cut,
-zeii de pe  ăm#nt sau adunat unul c#te unul la auz ul veştii3! /nu, pe
ibiru, a fost informat şi el! Era cl ar c ă :u trebuia capturat, iar % bli ă aţ
+estinelor readus ă la +ir0a! +ar cine ăso facţ ? ţ/u fost aborda i c# iva
dintre zeii tineri, cunoscu ţi pentru virtutea lor! Îns ă nici unul nu a &nd r ăznit
săl urmeze pe :u &n muntele &ndep ărtat, c ăci acesta era acum la fel de
puternic ca Enlil, dup ă ce &i furase -Ftr ălucirea3@ -iar cel ce i se &mpotriveşte
va deveni ca lutul (!!!" la str ălucirea lui, zeii se mistuie!3
/tunci, inurta, moştenitorul legal al lui Enlil, sa &n f ăţişat ca s ăşi
asume sarcina, c ăci  aşa cu m ar ătase mama lui, Fud  :u nul lipsise de
 putere numai pe Enlil, ci şi pe i nurta! Fud la sf ătuit s ăl atace pe :u &n
ascunzătoarea lui dinţ munăăi tot cu o arm aă-Ftr lucirii3, dar numai dup ce
reuşea s ă se ap ropie de :u la ad ăpostul unui paravan de praf! entru a
realiza acest lucru, ia trimis lui inurta propriile ei -şapte v#rte=uri care
st#rnesc praful3!
Cu -cura=ul de lupt ă &nt ărit3, inurta sa instalat pe Muntele Dazzi 
muntele &nt#lnit &n poveştile lui umarbi  unde şi a ag ăţat de car cele şapte
arme, a ataşat moriştile care st#rnesc praful şi a pornit asupra lui :u -spre a
dezlţăn uiăun r zboi &nfricoş
ă ăă o aprig b t lie3'
tor,
)u şi 7inurta sau întâlnit pe coasta muntelui.
Când )u la z ărit, a izbucnit turbat.
Cu 2tr ălucirea lui, a f ăcut muntele
luminos ca ziua1
# slobozit razele cu mânie.
eput#nduşi identifica adversarul din cauza furtunii de praf, :u ia
strigat lui inurta' -/m luat toat ă /utoritatea, GacumH eu c#rmuiesc
hotăr#rile zeilorO Cine eşti tu, care vii s ă te lup ţi cu mine? 8orbeşteO3
+ar i nurta a continuat s ă -&naintezeă ă b t ios3 spţ reă :u, anun #nd c
era desemnat de / nu &nsuşi s ăl captureze pe :u ăşi ăs aduc ţ ă &napoi % bli a
+estinelor! /uzind, :u şia opri t Ftr ălucirea şi -fa ţa muntelui sa &ntunecat3!
ă ă 2ăr team , inurta -a i ntrat &n bezne3! ă +in - pieptul3 v ehiculului s u, a
lansat spre :u un 2ulger, -dar lovitura nu sa putut apropia de :u@ sa &ntors
din drum!3 Cu puterile ob ţinute de :u, nici un fulger sau tr ăsnet nu se putea
-apropia de trupul lui3!
/stfel, -lupta sa &ntrerupt, conflictul a &ncetat@ armele sau oprit &n
mi=locul muntelui@
+escump ănit, lau r ăpus
nuinurta ia cpe :u!3
erut ăă
fratelui s uă mai t#n r, *shAur)/dad, s
ăobţin sfatul lui Enlil! -*shAur,
ţ ăă ul, a plecat s i duc lui Enlil veştile
prin
despre lupt ă!3
Enlil la instruit pe * shAur s ă se &ntoarc
ă ă ă şi s i spun ' -În
la inurta
ăăbăt lie s nu oboseşti@ ţ dovedeşte i putereaO3 e u n nivel mai practic, ia
trimis lui inurta un tillu  un proiectil (reprezentat pictografic "
pentru al ataşa la 2urtunosul care lanseaz ă proiectilele! / spus c ă inurta,
cu -as ărea 8#rte=urilor3, trebuia s ă se apropie c#t mai mult posibil de
asărea lui :u, ăp#n a=ungeau ă ă-arip laţarip ă 3! /poi, urma s inteasc
-v#rfurile aripilor3ă  ăs riiv#rte= a lu
ă i :u şiă s -azv#rle s geata ca fulgerul@
c#nd Ftr ălucirea
ă /rz ăătoare urma s &nghit ăv#rfurile, a ripile lui aveau s
palpite ca ale fluturilor@ atunci, :u era &nvins3!
Fcenele finale ale luptei lipsesc de pe t oate t ăbli ţele, dar ştim c ăla
conflict au participat mai multe - ăs ăriv#rte=3! 2ragmente de duplicate,
găsite &n ruinele unei arhive hittite dintrun loc numit ast ăzi Fultan%epe, ne
spun c ă inurta a desf ăşurat -şapte v#ltori care st#rnesc praful3, şia
&narmat carul cu -8#nturile Răului3 şi la atacat pe :u conform indicaţiilor
primite de la ta t ăl s ău! - ăm#ntul se cu tremura (!!!" GilizibilH sa &n tunecat,
cerurile sau &nnegrit (!!!" v#rfurile aripilor lui :u au fost cov#rşite3! :u a
căzut prins şi a fost adus &napoi la Enlil, &n ippur@ % bli ă aţ +estinelor a
revenit la locul ei@ -+om nia a intra t iar ăşi &n EAur@ 2or mulele +ivine au fost
&napoiate!3
 Captiv, :u a fos t =udecat de o curt e mar ţial ă const#nd din ap te Mari
/nunnaAi@ a fost g ăsit vinovat şi condamnat la moarte@ inurta, &nving ătorul
lui, -ia t ăiat beregata3! Fau g ăsit multe descrieri ale sc enei procesului, &n
care :u, pe baza asocierii sale cu as tronau ţii *gigi, era &mbr ăcat &n pas ăre!
9n basorelief arhaic g ăsit &n Mesopotamia central ă ilustreaz ă chiar
momentul e$ecu ţiei! El &l re prezint ă pe :u  care apar inea ţ celor -Care
1bservă şi 8 ăd3  sub fo rma unui cocoş demonic, cu un al tr eilea ochi &n
frunte (2ig! IN"!

,,,
Înfr#ngerea lui :u a d ăinuit &n memoria /nunnaAilor ca o mare
eliberare! oate din cauza supozi ţiei c ă spiritul lui :u  reprezent#nd
trădarea, duplicitatea şi toate relele &n general  persist ă &n a provoca
nenorociri şi suferin ţe, procesul şi e$ecu ţia lui :u au fost transmise
generaţiilor omenirii sub forma unui ritual elaborat! În cadrul acestei
comemorări anuale, era ales un taur care s ăl reprezinte pe :u şi s iă
ispăşească faptele!
În versiunile babiloniene şi asiriene sau g ăsit lungi instruc ţiuni pentru
acest ritual, toate indic#nduşi sursele sumeriene anterioare! +up ă preg ătiri
amănunţite, un -taur mare, taur puternic care p ăşeşte pe pa=işti curate3 era
adus &n templu şi purificat &n prima zi a unei anumite luni! /poi, i se şoptea
la urechea st#ng ă, printro tulpin ă de trestie' -%aure, :u cel vinovat tu eşti3@
iar la urechea dreaptă' -%aure, ai fost ales pentru rit şi ceremonii!3 În ziua a
cincisprezecea, taurul era adus &n fa ţa imaginilor -celor apte :ei Care
udecă3 şi a simbolurilor celor douăsprezece corpuri cereşti ale Fistemului
Folar!
/poi, era pu s ă &n sc en ă =udecata lui :u! %aurul era &ngenuncheat
&naintea lui Enlil, -Marele ăstor3! reotul acuzator recita &ntrebările
incriminatoare retorice, ca şi cum i sar fi adresat lui Enlil' cum iai putut da
-comoara păăzit 3 duşmanului? Cum laiăă ăă l ăsa s vin şi s locuiasc &n
putut
-locul pur 3? Cum a putut dob#ndi accesul &n &nc ăperile tale? +up ă aceea,
spectacolul le cerea lui Ea şi c elorlal ţi zei
ă s i porunceasc
ă ă lui Enlil s se
calmeze, c ăci inurta
ă p şise &n ainte,ăru ă
g#nduşi tat l' -& ndrum mi m#inile
&n direcţia potrivităO Fpunemi cuvintele cuvenite pentru conducereO3
În urma acestui recital de dovezi prezentate la proces, se pronun ţa
=udecata! În timp ce taurul era măcelărit, conform unor instrucţiuni
detaliate, preoţii citeau verdicul'ăficatul
ă ă
s i se fiarb &ntrun ceaun de =ertf @
pielea şi m uşchii s ă i se
ă ard &n templu@ dar -limba ăă luiăcea rea s r m#n
afară3!
/poi, preoţii, =uc#nd rolurile celorlal ţi zei, &ncepeau un imn de slav ă
pentru inurta'

2palăte pe mâini, spal ăte pe mâini5

#cum eşti ca Enlil, spalăte pe mâini5
Eşti ca Enlil Bpe ' ământ1
!ie ca to ţi zeii s ă se bucure de tine5

C#nd zeii c ăutau voluntari ăcare s se ălupteă cu :u, &i f g duiau

&nvingătorului'

#l tău nume fiva cel mai măreţ în

#dunarea $arilor )ei1
'rintre zei, fra ţii t ăi, nu vei avea pereche1
'roslăvit naintea zeilor şi puternic fiva ţi numele5

+upă victoria lui  inurta, promisiunea trebuia s ă fie respectat ă! +ar

tot acolo se g ăseau fric ţiunile şi germenii conflictelor viitoare &ntre zei'
inurta
ăm#nt! era /cum, ă ărcum
&ntradev
ă dup Moştenitorul
ţ d clar de.egal al luiritualul
&n eles Enlil , dar pe ibiru, de
comemorativ nu lape
templu, era t ăcut -ca Enl il  pe  ăm#nt3! tim din al te te$te, care trateaz ă
despre zeii Fumerului şi ai /AAadului, c ă ordinea lor ierarhic ă era de
asemenea e$primat ă numeric! /nu avea cel mai mare n um ăr din sis temul
se$agesimal sumerian, N>! Moştenitorul s ău legal, Enlil, avea gradul J>@ fiul
dint#i n ăscut (şi moştenitor, &n eventualitatea dispari ţiei lui Enlil", Ea, avea
;>! /cum, dup ă cum ă ăţ declara ie c inurta devenise -ca
atest enigmatica
Enlil3, şi el primise rangul J>!
2inalul par ţial mutilat al te$tului cu ritualul din templu con ine ţ
următoarele versuri lizibile' -1, MarduA, pentru regele t ău gr ăiesc cuv#ntul'
LRenunţO 1, /dad, pentru ă ăregele t u ţgr iesc cuv#ntul' LRenun O3 utem
presupune cu destul ă convingere c ă r#ndurile pierdute includeau o
renunţare similar ă din partea lui Fi n la preten ţiile de domnie printre zei şi o
recunoaştere a autorit ăţii lu i inurta! tim c ă &n co ntinuare Fin  primul
născut al lui Enlil pe  ăm#nt  a avut gradul 6>, fiul s ău Fhamash I>, fiica sa
*shtar 4J, iar *shAur /)dad &n aAAadiană", rangul 4>! (+espre rangul numeric
al lui MarduA nu sa g ăsit nici un document!"
Conspiraţia lui :u şi ur zelile sale du şm ănoase au r ămas şi ele &n
memoria omenirii, evolu#nd &ntro team ă de demonii cuăţ&nf işare ă de pas re
care pot provoca molime şi suferin ţe (2ig! I<"!
 9nii dintre aceşti demoni se numeau liu, termen cu dublul &n ţeles de
-a urla3 şi de -noapte3@ conduc ătoarea lor, ?ilitu - .ilith  era &nf ăţişat ăca o
zeiţăă goal , cu aripi şi picioare
ă de pas re (2ig! I7"! umeroasele te$te
despre shur!u (-purificarea prin arde re3" care sau g ăsit erau formule de
incantaţii contra acestor spirite rele  &naintaşe ale vr ă=itoriei şi magiei ce au
dăinuit dea lungul mileniilor!
 În ciuda =ur ămintelor solemne depuse dup ă &nfr#ngerea lui :u, ca
semn de cinste şi respect pentru suprema ţia lui Enlil şi pentru pozi ţia de
secund a lui inurta, factorii de baz ă care cauzau rivalitatea şi concuren ţa
au r ămas, manifest#nduse
ăţ f iş din c#nd &n c#nd, ă &n m ileniile urm toare!
Înţeleg#nd c ă aşa urma s ă se &nt#mple, /nu şi Enlil lau &nzestrat pe inurta
cu arme noi şi miraculoase! /nu ia dat FD/R!9Rul (-8#n ătorul Fuprem3" şi
FD/R!0/:ul (-*zbitorul Fuprem3"@ Enlil ia dat mai multe arme, dintre care
unicul *B  o arm ă cu -cincizeci de capete ucig ătoare3  era cea mai fioroas ă,
făc#nd ca inurta s ă fie numit &n cronici -+omnul cu *b3! /stfel &narmat,
inurta a devenit -&nt#iul R ăzboinic al lui Enlil3, gata s ă &nfrunte toate
provocările la adresa domniei!
9rmătoarea ase menea provocare a ap ărut sub forma unei rev olte a
/nunnaAilor care lucrau &n minele de aur din /bzu! Rebeliunea şi
evenimentele anterioare şi ulterioare ei sunt descrise complet &ntrun te$t
numit de sa van ţi -Epopeea /traDasis3 ă  oă Cro nic
ă a  m#ntului complet
care, printre altele, consemneaz ă evenimentele care au dus la crearea lui
'o#o sa!iens, 1mul, aşa cum &l cunoaştem!
%e$tul ne informează că, după ce /nu se &ntorsese pe ibiru şi
ăm#ntul fusese &mp ăr ţit &ntre Enlil şi EnAi, /nunnaAii au lucrat &n minele din
/bzu timp de -p atruzeci de perioade num ărate3  patruzeci de revolu ţii ale
planetei lor sau 4;;!>>> de ani tereştri! +ar munca era dificil ă şi istovitoare@
-&năuntrulţ mun ilor
ţ (!!!" &nă pu urile ad#nc s pate (!!!" /nunnaAii se t rudeau
din greu@ pesteăm ăsur ia ap sat truda, patruzeciă de perioade num rate!3
1peraţiunile miniere, &n ad#ncurile p ăm#ntului, nu se &nt rerupeau nici
un moment' /nunnaAii -&ndurau cazna zi şi noapte3! +ar, pe m ăsur ă ce
pu ţurile deveneau
creşteau' tot mai
-se pl#ngeau, ad#ncibomb
ripostau, şi munca mereu
ăneau &n s ăpmai aspr ă, nemul ţumirile
ături!3
entru a a=uta la men ţinerea disciplinei, Enlil la trim is pe inurta &n
/bzu, dar acest lucru a &ncordat şi mai mult rela ţiile cu EnAi! /tunci, Enlil sa
ăă ăr#t s mearg personal &n /bzu,
hot ţ pentru a evalua situa ia! /nunnaAii
nemulţumiţi au profitat de ocazie ca s ă se revolteO
Cronica )tra-'asis, &ntrun limba= la fel de viu ca al unui reporta=
modern, pe parcursul a peste o sut ă cincizeci de r#nduri de te$t, descrie
fără echivoc evenimentele care au urma t' felul cum /nunnaAii rebeli şiau
pus pe foc un eltele şi, &n toiu l nop ţii, au por nit spre locuin ţa lui Enlil@ cum
unii au strigat -F ă ne omoare!!! F ă fr#ngem =ugulO3@ cum un conduc tor ă
anonim lea amintit c ă Enlil era -1fi ţerul ef de pe vremuri3 şi lea
recomandat s ă negocieze@ şi cum Enlil, &nfuriat, şia luat armele, dar şi lui ia
amintit şambelanul s ău' -+oamne, aceştia sunt fiii t ăi!!!3
Răm#n#nd prizonier &n propria lui locuin ţă, Enlil ia trimis un mesa= lui
/nu, chem#ndul pe  ăm#nt! C#nd /nu a sosit , Marii /nunnaAi sau &ntrunit
&ntro curte marţială! -EnAi, Conducător &n /bzu, era prezent şi el!3 Enlil a
vrut s ă ştie cine era instigatorul r ăscoalei, cer#nd pedeapsa cu moartea!
eav#nd spri=inul lui /nu, Enlil şia &naintat demisia! -obile,3 ia spus el lui
/nu, -iami func ţia, iami puterea@ &n Cer voi urca &mpreun ă cu tine!3 +ar
/nu, calm#ndul, şia e$primat totodat ă &n ţ elegereaţă fa de ăţgreut ile
minerilor!
 Încura=at, EnAi -a deschis gura şi sa adresat zeilor3! Repet#nd
concluziile lui /nu, a propus o solu ţie' dac ă tot era c u ei &n /b zu 1fi erul
ţ
Medical ef, sora lor Fud'
2ă creeze un $uncitor 'rimitiv1
(i s ăi dea lui u&ul s ăl poarte *...+.
$uncitorul să îndeplineasc ă truda zeilor,
!ie ca el s ă poarte u&ul5

În urm ătoarele o sut ă de r#nduri ale te$tului )tra-'asis, precum şi &n

alte scrieri despre -2acerea 1mului3 care au fost descoperite &n diverse
stadii de conservare, povestea cre ării lui 'o#o sa!iens prin inginerie
genetică este descrisă ăţ am nun ime uluitoare! entru a realiza fapta,
&ntro
EnAi a propus ca o -fiin ţăcare e$ist
ă de=a3  femela deţă
maimu ă antropoid 
să fie folosit ă la crearea lui ?ulu )#elu (-Muncitorul Mi$t3", prin -altoirea3
fiinţelor ţmai pu in evoluate
ă cuţ -pl mada zeilor3! :ei a Fud a purificat
-esenţa3ă unui t#n r /nunnaAi@ a combinato &ntrun -ou3ţă (ovul" de maimu !
1vulul fertilizat a fost apoi implantat &n uterul unei femei /nunnaAi, pentru
perioada de sarcin ă! C#nd sa ă nă scut ă-f ptura mi$t 3, Fud a ridicato,
strig#nd' -/m creatO M#inile mele au facutoO3
-Muncitorul rimitiv3 'o#o sa!iens  luase fiin ţă! /cest eveniment
sa &nt#mplat acum apro$imativ 6>>!>>> de ani@ a avut loc printrun
procedeu de inginerie genetic ă şi prin diverse tehnici de implantare a
embrionului, pe care, &n prezent, omenirea &ncepe s ă le foloseasc ă ea &ns ăşi!
ă ă 2ăr &ndoial , a ur mat un luţ ng proces de evolu ie@ dar, &n fond, /nunnaAii
participaseră şi ei şi au accelerat evolu ţia, -cre#ndune3 mai cur#nd dec#t s
ar
dinfievolu
&nt#mplat pe cale
ţia omului! natural
%e$tele ă! ăFavan
ţă ăă relev
sumeriene ii au c cutat ă timp
mult
-veriga lips 3-veriga lipsact3
a fost un
de manipulare genetic ă efectuat &ntrun laborator! u sa rez olvat c#t ai
bate din palme! %e$tele arat ă clar c ă /nunnaAii au avut nevoie de
considerabile &ncercări şi erori repetate pentru a a=unge la -modelul perfect3
dorit al Muncitorului rimitiv, dar odat ă realizat, sa lansat produc ţia de
masă' paisprezece -zei ăţă e n sc toare3 au fost impregnate simultan cu
ovulele de maimu ţă antropoidă modificate genetic'ă şapte au n scut
Muncitori b ăieţi, iar şapte, fete! +e cum au crescut, Muncitorii au fost puşi la
muncă &n mine@ şi,ăpe ă m sur ţ ce se & nmul eau, au pr eluat tot mai multe
dintre muncile fizice din /bzu!
Ciocnirea militar ă dintre Enlil şi EnAi care urma s ă aib ă loc cur#nd,
&nsă, a pornit de la aceşti sclavi!!!
Cu c#t creştea mai mult prod uc ţia de minereu din /bzu, cu at#t mai
mare era sarcina care le revenea /nunnaAilor r ămaşi &n unit ăţ ile din
Mesopotamia! Climatul era mai bl#nd, ploile mai abundente, iar r#urile
mesopotamiene se rev ărsau constant! /nunnaAii mesopotamieni -s ăpau
r#ul3 tot mai mult, construind st ăvilare şi ad#ncind canalele! Cur#nd, au
&nceput să cear
ă ă sclavi, -f ăţpturi cu &nf ă işare luminoas
ă 3, dar cu p r negru şi
des'

#nunnakii au venit la Enlil *...+.

Din Cei cu Capne&ru îi cereau.
-amenilor cu Capne&ru s ă le dea târn ăcopul în mân ă.
 Citim despre aceste evenimente &ntrun te$t intitulat de Famuel !
ramer -Mitul %#rn ăcopului3! +eşi lipsesc uneleţ ţă por iuni, se &n elege c EnAi
a refuzat cererea lui Enlil de a transfera Muncitori rimitivi &n Mesopotamia!
ă ăr#nd s rezolve singur problema,
Dot ă ăEnlil a luat m sura e$trem de a
&ntrerupe comunicaţiile cu planetaă natal ă ' ă-În L.eg tura Cer m#nt a
făcut oăă sp rtur (!!!" numaidec#t
ăăă sa gr ă bit s rup Cerul de  m#nt!3 /poi,
a lansat un atac militar asupra Ţării Minelor!
/nunnaAii din /bzu au adunat Muncitorii rimitivi &ntro incint ă
centrală, fortific#ndui zidurile &n calea asediului iminent! +ar Enlil a f ăurit o
armă miraculoasă, /.!/!* (-Fecurea Care roduce utere3", echipat ă cu un
-corn3 şi un -despic ător de p ăm#nt3 care putea sfredeli zidurile şi
palisadele! Cu aceste arme, Enlil a str ăpuns fortifica
ţ iile!ăă e m sur ce gaura
se l ărgea, -Muncitorii rimitivi ieşeau spre Enlil! Îi privea fascinat pe Cei cu
Capnegru!3
În continuare, Muncitorii rimitivi şiau continuat muncile manuale &n
ambele ţări' &n Ţara Mi nelor, -purtau mu nca şi sufereau tr uda3@ &n
Mesopotamia, -cu t#rn ăcoape şi h#rle ţe, cl ădeau case pentru zei , taluzau
marile maluri ale canalelor@ cultivau hran ă pentru alimenta ţia zeilor!3
Multe desene antice gravate pe sigilii cilindrice &i reprezint ă pe aceşti
Muncitori rimitivi &ndeplininduşi sarcinile, goi ca animalele pe c#mp (2ig!
I5"! +iverse te$te sumeriene au consemnat acest stadiu animal din
dezvoltarea omului'

Când -menirea a luat fiin ţă,

7u cunoştea mâncatul pâinii,
7u ştia de îmbr ăcat veşminte,
$âncau plante cu &ura, ca oile,
;eau ap ă din şan ţuri *...+.
C#t timp, &ns ă, puteau fi solicitate (sau silite" tinerele /nunnaAi s ă
&ndeplinească rolul de -zei ţ ă e n sc
ăă toare3? 2 r ştirea lui Enlil şi cu
complicitatea lui Fud, EnAi a conspirat s ăi confere noii fiin
ţ ăe &nc
ăăă o tr s tur
ă
genetic ă' s le acorde hibrizilor
ă  in capabili
ţ s procreeze, ca to i hibrizii 
capacitatea de reproducere, -Cunoaşterea3 se$ual ă pentru a avea copii!
Evenimentul este relatat &n povestea biblic ă a lui /dam şi a Evei &n
0rădina Edenului şi, cu toa te c ă te$tul sumerian srcinal al pov estirii nu a
fost g ăsit &nc ă, sau descoperit totuşi mai multe reprezent ări sum eriene
grafice ale evenimentului! %oate arat ă diverse momente ale povestirii'
Copacul 8ie ţii@ oferirea fructului oprit@ &nt#lnirea furioas ă, care a urmat, &ntre
-+omnul +umnezeu3 şi - arpe3! 1 alta o prezint ă pe Eva &ncins ăcu un
veşm#nt pe şolduri, &n timp ce /da m e &nc ă gol (2ig! 6>", alt detaliu relatat
&n Biblie!

+eşi :eul arpe e prezent &n toate aceste imagini antice, ilustra ţia
reprodusă aici este de o semnifica ţie aparte, &ntruc#t con ine,
ţ scris &n
sumeriană arhaic ă, numele)epitet al zeului, sub forma ! -Fteaua3
echivalează cu -zeu3, iar simbolul triunghiular se citeşte B9R, B9R9 sau
B9:9R  to ţi, termeni care fac ca num ele)epitet s ă &nsemne -:eul Care
Rezolvă Fecrete3, -:eul Minelor /d#nci3 şi alte varia ţiuni pe aceeaşi tem ă!
Biblia (&n ver siunea ebraic ă original ă" &l num eşte pe ze ul care a ispitito pe

Eva "ah
Rezolv ash, tradus
ă Fecretele3 şi prin
-Cel -arpe3, dar &nsemn#nd
Care Cunoaşte Metalele3&n sens
ceea literal
ce se -Cel Care
potriveşte
e$act cu numele zeului din descrierea sumerian ă! /ceast ă reprezentare este
cu at#t mai interesant ă prin faptul c ă &l arat ă pe :eul arpe cu m# inile şi
picioarele legate, suger#nd c ă EnAi a fost arestat pentru fapta sa
neautorizată!
2urios, Enlil a ordonat alungarea /damului  uiul de 'o#o sa!iens 
din E!+* (-F ălaşul Celor
ă ăţ +rep i3"! 2 r a mai ă fi ostracizat &n aşez rile
/nunnaAilor, 1mul a &nceput s ă cutreiere  ăm#ntul!
(i #dam a cunoscut pe Eva femeia sa.
(i ea a z ămislit şi a n ăscut pe Cain *...+
a doua oar ă, a n ăscut pe fratele s ău, #bel. /
)eii nu mai erau sin&uri pe 'ământ.
rea puţine lucruri ştiau /nunnaAii despre rolul pe care Muncitorul
rimitiv avea s ăl =oace &n r ăzboaiele dintre ei!

-  A)ARE OMENIREA

+in 47<N, c#nd 0eorge Fmith a descoperit şi a raportat povestirile

mesopotamiene det aliate despre Crea ţiune, &n opera sa $he Chaldean
)ccount o& %enesis, urmată de $he Seven $abl ets o& Creation a lui
.!! ing, cercet ătorii şi t eologii deopotriv
ă ă au
ă a=uns s recunoasc faptul
că relatarea din 8echiul %estament ( ."acerea/# ca0itolele 1'" este o
versiune condensat ă şi prescurtat ă a te$telor sumeriene srcinale! 9n secol
mai t#rziu, &n pr opria noastr ă lucrare $he @A th lanet (45<N", am ar ătat
că aceste te$te nu sunt mituri primitive, ci depozitare de cunoştin eţ
ştiinţifice avansate, pe care savan ţii moderni abia acum &ncep s ă le
descopere!
Fondele spaţiale automatizate care au cercetat planetele upiter şi
Faturn au confirmat numeroase fa ţete -incredibile3 ale cunoştin ţelor
sumeriene despre Fistemul Folar, ca aceea c ă planetele din e$terior au
mulţiăţsateli i şi c pe uneleă dintre
ă ele se gă seşte ap ! Fa constatat c acele
planete &ndepărtate şi unii dintre sateli ţii lor prin cipali au un nucleu activ,
care genereaz ăă că ldură intern @ uneleă radiaz ăă ămai mult c ldur dec#t ar
putea primi vreodat ă de la Foa re! /ctivitatea vulcanic ă lea creat acestor
corpuri cereşti atmosfer ă proprie! Ele ă prezintţ toate
ă cerin ele de baz
pentru apari ţia vie ţii, &ntocmai cum au spus sumerienii, acum şase mii de
ani!
/tunci, cum r ăm#ne cu e$isten ţa celei dea dou ăsprezecea membre a
Fistemului Folar  o a zecea planet ă, situat ă dincolo de luton, sumerianul
ibiru (ş i babilonianul MarduA"  o planet ă a ăc rei e$isten ţă a constituit
concluzia fundamental ă şi &ndr ă ţă ţă aăc r ii -/ dou sprezecea
znea ă planet 3?
În 45<7, astronomii de la 1bservatorul aval al F!9!/! din ashington
au determinat c ă luto  fiind mai mic dec#t se crezuse ini ial ţ  nu putea
=ustifica perturbările orbitelor lui 9ranus şi eptun@ ei au postulat e$istenţa a
&ncă unui corp ceresc, dincolo de luto!ă În 457I, ţ ţ/dministra ia a ional a
/eronauticii şi F pa ţiului (!/!F!/!" a ţan un at ăconcluzia
ă ă c e$ist &ntradev r
un asemenea corp ceresc@ dac ă este sau nu tot o planet ămare, urma s ăse
determine
ioneer care prin desf ăşurarea
se deplasau &ntrun
prin spa anumitdemod
ţiu, dincolo a celor dou ă sonde
Faturn!
*ar la sf#rşitul anului 4576, astronomii de la .aboratorul de ropulsie
cu Reacţie din California au anun ţat c ă *!R!/!F!  telescopul cu infraroşii
instalat pe o nav ă spa ţial ă şi lansat sub auspiciile !/!F!/!, cu co operarea
altor ţări  descoperise dincolo de luto un foarte &ndep ărtat -corp ceresc
misterios3, cam de patru ori mai mar e dec#t  ăm#ntul, care se de!lasa
s!re  ă#nt ! În c ă nu lau denumit pl anet ă@ dar Cronicile  ăm#ntului nu
lasă nici o &ndoial ă asupra concluziei finale!
În 4576, sau g ăsit &n /ntarctica şi prin alte zone pietre care sunt, cu
certitudine, fragmente din .un ă şi din Marte@ iar oamenii de ştiin ţănu
&nţeleg cum sa putut &nt#mpla aşa ceva! ovestea sumeriană despre
Crearea Fistemului Folar, coliziunea dintre sateli ţii lui ibiru şi %iamat, şi
restul cosmogoniei din celebra -Epopee a Crea ţiunii3 ofer ă o e$plica ie ţ
cuprinzătoare!
i ce se poate spune despre te$tele care descriu crearea 1mului prin
inginerie genetică, fertilizare in vitro şi reimplantare?
rogresele recente ale ştiin ţei şi tehnologiei genetice au confirmat
concepţia sumerian
ă ţ ă de evolu ie treptat ă, pe de o parte şi, pe de alt parte,
apariţia (altminteri ine$plicabil ă" a lui 'o#o sa!iens avansat biologic, prin
ingineria genetică a /nunnaAilor! Chiar şi foarte recenta metod ă a procreerii
&n eprubetă  e$tragerea unui ovul, impregnarea lui cu spermă purificată şi
reimplantarea oului fertilizat &n uterul unei femei  este una şi aceeaşi cu
procedura descris ă &n te$tele sumeriene din urm ă cu c#teva milenii!
 +acă cele dou ă evenimente principale  crearea  ăm#ntului şi crearea
1mului  sunt descrise corect &n Biblie, nar trebui s ă accept ăm veridicitatea
povestirii biblice despre r ăsp#ndirea omenirii pe  ăm#nt?
*ar dac ă istorisirile biblice nu sunt dec#t o versiune condensat ă a
cronicilor sumeriene anterioare, mai detaliate, acesta din urm ă nu sar
putea folosi pentru a e$tinde şi completa consemn ările biblice despre acele
vremuri de &nceput?
Întruc#t şi unele şi celelalte se reflect ă reciproc, s ă ţinem oglinda &n
faţa acesteiă str
ă ăvechi fl c ri ăa amintirilor!!!
ă ă F continu m dep narea
miraculoasei poveşti!
+upă ce a relatat cum /damul) (literal, -uiul de p ăm#ntean3" a primit
facultatea de a procrea, Cartea *acerii trece de la descrierea
evenimentelor de pe  ăm#nt, &n general la saga unei anumite ramuri a
omenirii' persoana numit ă /dam şi descenden ţii s ăi!
-*ată izvodul neamurilor lui /dam3, ne informeaz ă 8echiul %estament!
1 asemenea carte, putem presupune cu destul ă certitudine, a e$istat f ăr ă
&ndoială! +ovezile sugereaz
ă ăă conving tor c persoana pe care Biblia o
numeşte /dam era numit ă de sumerieni )da!a, un p ăm#ntean
-perfecţionat3 de EnAi şi considerat a fi &nrudit cu acesta pe cale genetic ă!
ţ ă &n elegere
-.arg ă ia preg tit ăEnAi, pentru a dezv lui planurile
ăm#ntului@ lui ia d ăruit Cunoaşterea@ dar nemurirea nu ia dato!3
Fau g ăsit un ele p ăr ţi din - ovestea lu i /dapa3@ e foarte posibil ca
te$tul complet s ă fi fost -*zvodul neamurilor lui /dam3 la care se refer ă
8echiul %estament! Regii asirieni au avut probabil acces la un asemenea
document, c ăci ţmul i dintre ei afirmau
ăă ă c p straser unele sau altele dintre
virtu ţile lui /dapa!
&nţelepciunea Fargon
pe care io şiacordase ăEnAi
ăţ au
Fennacherib lui sus inut FinsharishAun
/dapa@ c moşteniser şi
Esarhaddon se l ăudauă c ă se ă nă scuser -după chipul şi asem narea
&nţeleptului /dapa3@ conform unei ţ ţ ii a lui Esarhaddon,
inscrip ă acesta &n l ase
&n templul lui /shur o statuie cu faţa lui /dapa@ iar /shurbanipal declara că
&nvăţase -secretul scrisului ţ ă t bli elor dinainte de otop3 aşa cum &l
cunoscuse /dapa!
Fursele sumeriene sus ţin c ă e$istaser ă at#t culturi rurale  agricole şi
păstoreşti  c#t ş i aşez ări urbane, &nainte ca o topul s ăfi şters totul de pe
suprafaţa  ăm#ntului! Cartea *acerii relatează că primul fiu al lui /dam şi
al Evei, Cain, -era muncitor de p ăm#nt3, iar fratele s ău, /bel, -era p ăstor de
oi3! /poi, dup ă ce Cain a fost e$ilat din prea=ma +omnului pentru faptul de
al fi ucis pe /bel, sau &nfiin ţat localit
ăţ ile urbaneăţ Cet ile 1mului'
ţ &n ara
od, la r ăs ărit de Eden, Cain a avut un fiu pe care l a numit Enoh şi a
construit un oraş cu acelaşi nume, care &nsemna -%emelie3! 8echiul
%estament, pentru care linia urmaşilor lui Cain nu prezenta un interes
deosebit, trece repede la a patra ge nera ţie du p ă Enoh, c#nd s a n ăscut
.ameh'

(i %ameh şia luat două femei1 cea dintâi se numea #da,

iar cea dea doua se numea Ţila.
(i #da a n ăscut pe Iabel1 acesta a fost p ărintele
celor ce s ăl ăşluiesc în corturi şi pasc turmele.
Iar numele fratelui s ău a fost Iubal1 acesta a fost
 părintele tuturor celor ce cântă din chitară şi din flaut.
(i Ţila a n ăscut şi ea pe "ubalCain,
făurar de unelte de aur, de aram ă şi de fier.

seudoepigraficele -ubileuri3, b ănuite a fi fost com puse &n secolul al

doilea &!Ch!, pe baza unor materiale anterioare, adaug ă despre Cain
informaăăţiaă c sa c s torit ă cu propria lui sor
ă , /Kan, care i l a n scut pe
Enoch (Enoh", -aproape de al patrulea ubileu! *ar &n primul an din prima
ăă săpt m#n a celui deal cincileaă ubileu, pe p m#nt sau construit case, iar
Cain a cl ădit un oraş şi ia pus numele %emelie, dup ănumele fiului s ău!3 +e
unde proveneau aceste informa ţii adi ţionale?
Multă vreme, sa crezut c ă aceast ă parte a %ene<ei e singular ă, f ăr ă
confirmări sau paralele &n te$tele mesopotamiene! +ar am constatat c ă
lucrurile nu stau chiar aşa!
Mai &nt#i, g ăsim oătţăbli babilonian
ă de la British Museum (o! <;6I5,
2ig! 64", catalogat ă drept -con ţin#nd un mit alt minteri necunoscut3! %otuşi,
ea poate fi, de fapt, o versiune babiloniano)asirian ă din =urul anului I>>>
&!Ch! a unui document sumerian dispărut, despre descenden ţa lui Cain5
Copiat de /!R! Miliard şi tradus de !0! .ambe rt /4ad#os, vol! 8*",
te$tul vorbeşte despre &nceputurile unui grup de oameni care erau plugari,
corespunz#nd cu bibl icul -muncitor de p ăm#nt3! /ceştia se numesc )#a-
2andu  -1amenii Care &n %riste ţe Cutreier ă3@ se remarc ă paralela cu
condamnarea lui Cain' -blestemat s ă fii tu pe p ăm#ntul care şi a deschis
gura s ă primeasc
ă s#ngeleă fratelui ăt uă(!!!" şi fugar s fii pe p m#nt!3 i, &n
modul cel mai remarcabil, şeful acestor e$ila ţi mesopotamieni se numea 4a
inO +e asemenea, la fel ca &n povestea biblic ă'
# clădit în Dunnu un oraş cu turle &emene.
:ain şia însuşit domnia peste oraş.

umele localit ăţii neă intrig ! Întruc#t &n limbaă sumerian ordinea
silabelor se putea schimba f ăr ă a se modifica sensul cuv#ntului, numele se
poate silabisi şi 9!+9, relu#nd den umirea biblic ă ud (od" ca loc al
e$ilului lui Cain ! umele sumerian &nsemna -locul de spri= in s ăpat3  foarte
asemănător cu interpretarea biblic ă a numelui -%emelie3!
+upă moartea (sau asasinarea" lui aPin, -a fos t depus &ntru odihn ă &n
oraşul +unnu, pe care &l &ndr ăgea3! /semenea povestirii biblice, te$tul
mesopotamian consemneaz ă istoria a patru geţăneraţ ii urm toare' fr a ii se
ă căs toreau cu surorile lorţşişi
ă ucideau p rin ii, prelu#nd puterea &n +unnu şi
coloniz#nd locuri noi, dintre care ultimul sa numit Shu!at (-udecată3"!
1 a doua surs ă indic#nd &n cronicile mesopotamiene povestea biblic ă
a lui /dam şi a fiului s ău Cain se g ăseşte &n te$tele asiriene! +escoperim, de
e$emplu, o .i st ă a Regilor /sirieni arhaic
ă ă ă, ce d eclar c &n cele mai vechi
timpuri, c#nd str ămoşii lor locuiau &n corturi  termen reluat in Biblie cu
privire la familia lui Cain , patriarhul acestora se numea /damu, biblicul
/dam!
Mai găsim printre eponimele tradi ţionale asiriene ale num elor regale
combinaţia /shurbelaPini (-/shur, domnul aPini ţilor3"@ iar scribii asirieni
au stabilit o paralel ă &ntre acesta şi sumerianul /FD9RE!+9* (-/smute
domnul Duni-or3", d#nd de &n ţeles c ă aPinii (- oporul lui ain3" şi +un ii
(-oporul din +un3" erau unii şi aceiaşi, astfel reafirm#ndul pe Cain cel
biblic şi Ţara od, ud sau +un!

+upă ce a vorbit pe scurt despre linia genealogic ă a lui Cain, 8echiul

%estament acordă toată atenţia unei noi linii descinse din /dam' -i /dam a
cunoscut iar ăşi pe femeia sa şi ea i a n ăscut un fiu şi ia pus numele Feth
(Fet", Lcăci  a z is ea  mia dat +umnezeu alt ăodrasl ă, &n locul lui /bel, pe
careă la
dup ceomor#t
i s a n ăCain!3
scut Feth, optCarte
/poi, su teade
*ace
anirii av utăfii
şi aadaug ' -i
şi af iice! tr ăit /dam,
mai +eci toate
zilele lui /dam au fost nou ă sute treizeci de ani! /poi a murit! i Feth era &n
v#rstăăde o sut ăcinci ani şi i s a n scut ă Enosh (E noş"! i a ma i tr it Fet,
după ce i sa n ăscut Enosh, opt sute şapte ani şi a avut fii şi fiice! +eci toate
zilele lui Feth au fost nou ă sute doisprezece ani! /poi a murit!3
umele fiului lui Feth şi al urm ătorului patriarh antediluvian de care se
interesează Biblia este Enosh@ &n limba ebraic ă, a a=uns s ă &nsemne -uman,
muritor3 şi este cla r c ă 8echiul %estament &l considera ca fiind progenitorul
spiţei omeneşti din centrul cronicilor str ăvechi! Cu privire la el, Biblia declar ă
că -/tunci au &nc eput oamenii s ă cheme numele +omnului3  alt fel spus, au
&nceput adoraţia şi preoţia!
E$istă o serie de te$te sumeriene care aduc mai mult ălumin ă&n
această zon
ă obscur
ă ţ ! or iunile disponibile din te$tul )da!a declară c ă
acesta a fo st -perfec ţionat3 şi t ratat ca un fi u de c ătre EnAi, &n o raşul s ău
Eridu! rin urmare, este foarte probabil ca, aşa cum a sugerat illiam Dallo
&n )ntediluvian Cities, strănepotul lui Enosh s ă fi fost numit 6ared, cu
sensul de -Cel din Eridu3! *at ă, aşadar, r ăspunsul' &n tim p ce &şi pi erde
interesul fa ţă de de scenden
ţţ ă
ii e$ ila i ai lui /dam, Biblia se concentreaz
asupra patriarhilor din linia genealogic ă a lui /dam care au r ămas &n Ede n 
sudul Mesopotamiei  şi au fost cei dint#i chema ţi pe calea preo ţiei!
Întra patra genera ţie dup ă Enosh, fiul &nt#i n ăscut a fost numit Enoch
(Enoh"@ oamenii de şt iin ţă cred c ă, &n acest caz, nu mele pornea de la o
variantă a r ăd ăcinii ebraice, cu se nsul de -a instrui, a educa3! +espre el,
8echiul %estament afirm ă pe scurt ă c -Enoh a ă umblat ă &n tov r şia
+omnului3 şi nu a mu rit pe  ăm#nt, -c ăci +umnezeu la lu at la si ne3! /cest
unic verset J'I; al 2acerii este dilatat substan ţial &n e$trabiblicele -C ăr ţi ale
lui Enoh3! Ele de scriu am ănun ţit prima lu i vizit ă la &n gerii lui +umnezeu,
pentru a fi instruit &n domeniul diverselor ştiin ţe şi etici! /poi, dup ă ce sa
&ntors pe ăm#ntă ca s ă le transmit ţ fiilorţ lui cunoştin ele şi cerin ele
preoţiei, a fost luat la ăcer &nc
ă o dat , pentru ă a r m#ne definitiv l#ng
"e&ili# (termenul biblic cu sensul de -Cei Care Cobor#ser ă3", &n locuin ţa lor
siderală!
.ista Regilor Fumerieni consemneaz ă domnia clerical ă a lui
EnmeduranAi &n Fippar, apoi pozi ţia Fpa ţioportului de sub comanda lui
9tu)Fhamash!
&nvăţase &n ippur! ăţă tţs ăbli
umele
1 u, -+omnul ă ţesc, al
preo
puăin cunoscut Dur-an-2i-lor
reprodus de !0!3, arată că
.ambert
(-EnmeduranAi şi materialele &nrudite3", spune urm ătoarele'

Enmeduranki Bera prinţ în 2ippar,

Iubit de #nu, Enlil şi Ea.
2hamash în "emplul %uminos la numit.
2hamash şi #dad Blau luat la adunare Ba zeilor *...+.
Iau ar ătat cumă s ăfoloseasc ă uleiul pe ap ,
un secret al lui #nu, Enlil şi Ea.
Iau dat " ăbli ţa Divin ă,
tainicul kibdu al Cerului şi al 'ământului *...+.
%au înv ăţat cum ăs ăfac socoteli cu numere.
C#nd studiile lui EnmeduranAi &n cunoştin ţele secrete ale zeilor sau
&ncheiat, a fost trimis &napoi &n Fumer! -1amenii din ippur, Fippar şi
Babilon au fos t chema ţi &n fa ţa lui!3 *a in format despre e$perien ţele lui şi
despre &nfiin ţarea ţ preo iei! /ceasta
ă ă
urma s se transmit , la po runca zeilor,
din tat ă &n fiu' ăţ
-&nv atul savant, ă care p zeşte secretele zeilor, &şi va lega cu
=urăm#nt fiul ales &n faţa lui Fhamash şi /dad (!!!" şi &l va in strui &n secretele
zeilor!3
ţ %ăbli a se &ncheie cu un postscriptum' ă -/ceasta
ţ a fost semin ia creat
de preo ţi  cei
ă c rora liă seă&ng duie s se apropie de Fhamash şi /dad!3
În perioada celei dea şaptea genera ţii dup ă Enosh, &n a=unul
otopului,  ăm#ntul şi locuitorii ă s i auţ f ostălo
ă viă i de o no u Er 0laciar !
%e$tele mesopotamiene descriu amănunţit suferinţele omenirii, lipsurile
alimentare, chiar şi canibalismul! Cartea *acerii face doar o aluzie la
această situa ţie, afirm#nd c ă, la naşterea lu i, o e (-M#ng#iere3" a fost
numit astfel de tat ăă ţ ă a c naşterea lui va aduce m#ng#iere 3de
l s u &n speran
munca şi de truda m#inilor noa stre, c ăşunate de p ăm#ntul pe care la
blestemat +umnezeu!3 8arianta biblic ă spune foarte pu ţine despre oe, cu
e$cepţia faptului ă c era -om ă drept
ă ă şi f r de prihan 3! %e$tele
mesopotamiene ne informeaz ă c ă eroul +iluviului tr ăia &n FhuruppaA,
centrul medical condus de Fud!
Fcrierile sumeriene relateaz ăăc , peă m
ă sur ceăţdificult ile omenirii
creşteau, EnAi a pr opus, iar Enlil sa opus vehement, s ă se ia m ăsuri pentru
uşurarea acestor suferin ţe! Ceea cel sup ăra peste poate pe Enlil erau
relaţiile se$uale tot mai intense &ntre tinerii /nunnaAi şi 2iicele 1mului!
Cartea %ene<ei descrie -luarea nevestelor3 de c ătre efilim cu
următoarele cuvinte'

(i a auns s ă se întâmple,
Când ' ământenii sporeau la num ăr
pe faţa 'ământului,
şi li se n ăşteau fiice
Ca fiii zeilor
să vad ă fiicele ' ământenilor care se potriveau cu ei1
(i şiau luat neveste dup ă bunul plac.

1 -tţă
ăbli ă mitic 3 (CBF4;>N4"ă remarcat de E! Chiera (-%e$te
religioase
t#năr numitsumeriene3",
Martu, carespune povestea
ă pl#ns
sa c ăşiacelor
ălui arzile de demult
fi trebuit s işise
a unui zeu
permit
căsătoria cu o so ţie de neam omenesc! Fa &nt#mplat, &ncepe te$tul, atunci
c#nd

-raşul 7inab e@ista,

2hidtab nu e@ista1
2fânta tiară e@ista, sfânta coroan ă nu e@ista *...+
%ocuire împreună era *...+
7aştere Bde copii era.

-inab,3 continuă te$tul, -era un oraş dinăăMarea

Ţ ar locuit !3 &naltul
său preot, un muzicant talentat, avea o so ţie şi o fiic ă!
În timp ce oamenii se adunau s ă le aduc ăzeilor carnea fript ăa
=ertfelor, Martu, care era celibatar, a văzuto pe fiica preotului! +orindo, sa
dus la mama lui şi i sa pl#ns'
În oraşul meu am prieteni, ei şiau luat neveste.
#m tovarăşi, şiau luat neveste.
În oraşul meu, spre deosebire de ei, eu nu miam
luat nevast ă1
7u am nevast ă, nu am copii.

Întreb#nd ce fecioar ă dorit

ă ăă
de el -&i apreciaţ c ut tura3, zei a şia dat
consimţăm#ntul! /tunci, ceilal
ţ i zei tineri auă preg ăăţă un osp @ c s toria a
tit
 fost anunţată, -&n oraşul inab, omenii cu su netul tobei de ar am ăau fost
chemaţi@ cele şapte tamburine au sunat3!
/ceastă apropiere tot mai accentuat ă &ntre tinerii astronau iţ şi
descendentele .ucr ătorului rimitiv nu era pe placul lui Enlil! %e$tele
sumeriene ne spun c ă, -pe m ă ăsurŢ ce ara se &ntindea şi oamenii se
&nmulţeau3, Enlil devenea tot mai -tulburat de pronunţările 1menirii3 şi de
pasiunea ei pentru se$ şi pofte! Împerecherile /nunnaAilor cu fiicele 1mului
&l făceau să nu doarmă noaptea! -*ar +omnul a spus' L&l voi distruge pe
ăm#nteanul pe care lam creat, şterg#ndul de pe fa ţa  ăm#ntului!3
%e$tele ne informeaz ă ă c , atunci c#ndăsau
ă hot r#t s se sape minele
ad#nci din /bzu, /nunnaAii au &nceput s ă construiasc ă şi o sta ieţ de
monitorizare ştiină ţăific , &n c ap tul /fricii! /ceasta
ă ă ia fost dat &n sarcin lui
EreshAigal, o nepoat ă a lui Enlil! 1 epopee sumerian ă relateaz ă periculoasa
ă căl torie a lui EnAi şi EreshAigal din ă Meă sopotamia p# n &n acel &ndep rtat
ţinut muntos (ur"  te$tul implic#ndă c ăEreshAigal
ă ă a fost fie r pit , fie silit
de c ătre EnAi &n vreun alt mod ăăţ s lă &nso ească , fiind -dus &n ur ca prad 3!
(EreshAigal, ştim din alte povestiri, a fost atacat ă ulterior la sta ţie de
către ergal, unul dintre fiii lui EnAi, &n urm a unei insulte &n care a fost
implicat un emisar al ei! În ultimul moment, EreshAigal şia salvat via ţa
oferinduise lui ergal de so ţie, pentru a controla ţ&mpreun ăă -% bli ele
&nţelepciunii3 din staţie!"
Enlil a prins ocazia de a sc ăpa de  ăm#nteni &n momentul c#nd sta ia ţ
ă ţific
sa ştiin ă din cap tul ă/fricii a &nceput ţ s raporteze
ă o situa ie periculoas '
calota glaciar ă din /ntarctica, &n creştere, devenise instabil ă, st#nd
rezemată pe un strat de clis ăalunecoas ă!

apropiaroblema
de  ăm#nt@ ă aceast
era ciar ţ
atrac ăiaţăinstabilitate ap ăaruse
gr avita ional tocmaiputea
lui ibiru c#nd pe
ibiru se
rturba
echilibrul calotei de ghea ţă, fac#ndo s ă alunece &n 1ceanul /ntarctic!
*mensele valuri astfel provocate puteau inunda tot globul!
C#nd *gigii de pe orbit ă au confirmat certitudinea acestei catastrofe,
/nunnaAii au &nceput s ă se adune &n Fippar, la spa ioport! ţ Enlil, &n s ,ă a
insistat ca omenirea s ă nu fie anun ţat ă despre +iluviul iminent@ la o sesiune
specialăă a /dun rii :eilor,
ţ ia pus pe to ă i şi mai ales pe EnAi, s =ure
păstrarea secretului!
9ltimul fragment din te$tul )tra-'asis, o parte important ă a -Epopeii
lui 0hilgameş3, precum şi alte te$te mesopotamiene descriu pe larg
evenimentele care au urmat  felul cum catastrofa otopului a fost folosit ă
de Enlil pentru a anihila omenirea@ şi cum EnAi, &mpotrivinduse hot ăr#rii
impuse de Enli l /dun ării :eilor, a comp lotat spre al salva pe cred inciosul
său discipol :iusudra (-oe3", proiect#ndui un submarin care putea rezista
avalanşei apelor!
/nunnaAii &nşişi, la un semnal, -sau &n ăl ţat3 cu Ru-2ub 'ani (-carele
zeilor3", navele cu rachete -aprinz#nd p ăm#ntul cu v ăpaia lor3! 0ravit#nd pe
orbită cu navetele, ăau privit
ţ &ngrozi i rev rsareaă valurilor de =os! 1 colosal
inundaţie a m ăturat totul de pe suprafa ţa planetei' /!M/!R9 B/!9R R/!%/ 
-otopul lea şters pe toate3! Fud, care crease 1mul &mpreun ă cu EnAi, -a
văzut şi a l# ns (!!!" *shtar a ţipat ca o femeie &n dur erile facerii (!!!" zeii,
/nunnaAii, au l ăcrimat &mpreun ă cu ea3! Rostogolinduse &nainte şinapoi,
valurile uriaşe stră ăb teauăsolul, l s#nd
ă &n urm vaste depuneri de m#l' -%ot
ceea ce fusese creat sa &ntors &n lut!3
În $he @Ath lanet, am prezentat dovezile concluziei noastre c ă
+iluviul, pun#nd brusc cap ăt ultimei Ere 0laciare, a avut loc cu circa 46!>>>
de ani &n urm ă!
În timp ce ap ele otopului -se ret r ăgeau de pe p ăm#nt3, potolinduse
treptat, /nunnaAii au &nceput s ă aterizeze pe Muntele isir (-Muntele
Falvării3"  Muntele /rarat! %ot acolo a sosit şi :iusudra)oe, cu nava
pilotată de un navigator pe care i l pusese la dispozi ţie EnAi! *ndignat, Enlil a
ţ ă c ă -s m#n a 1menirii3 se salvase@
descoperit ă dar EnAi la convins s se
&nduplece' zeii, a argumentat el, nu mai puteau trăi peă m#nt ă f r a=utorul
omului! -i +umnezeu ia binecuv#ntat pe oe şi pe fiii lui şi lea spu s' L2i ţi
rodnici şi v ă &nmul
ţ ţ i i şiţ&ndestula
ă i din nou  m#ntul!3
8echiul %estament, focaliz#nduşi interesul numai asupra liniei
genealogice a lui oe, nu mai nominalizeaz ă şi al ţi pasageri din nava de
salvare! +ar te$tele despre otop mai am ănun ţite din Mesopotamia &l
menă ţioneaz şi pe navigatorul ă /rcei
ă şi dezv luie faptul c , &n ultimul
moment, au sosit la bord şi prietenii sau a=utoarele lui :iusudra (cu familiile
lor"! 8ersiunile greceşti ale relat ării, de Berossus, ăafirm
ăă c , dup +iluviu,
:iusudra, familia lui şi pilotul au fost lua iţ de zeiă s locuiasc
ăă &mpreun @
ceilalţi oameni au fost &ndruma
ăăţ ă i s şi g seasc singuri drumul &napoi spre
Mesopotamia!
roblema imediat ă cu care se confruntau to ţi cei salva ţi era hrana! .ui
oe şi fiilor lui, +omnul lea spus' -%oate vie ţuitoarele care sunt pe p ăm#nt
şi toate cele ce zboar ă &n ceruri şi to ate care ăse
ă t #r
ţ sc pe p m#nt ş i to i
peştii din vo
vieţuiesc marr e
fi &n
alem#inile
ă voastre
voastre sunt
ă dati!3e@+up
ţsă le m#nca toatecare
careurmeaz
se &mper echeaz ă şi
un adaus
semnificativ' -Ca plante ierboase, vam dat gr#ne de tot felul!3
/ceastă declara ţie aproape neobservat ă /"acerea# 23' ", care se
referă la originile agriculturii, este argumentat ă substan ţial &n scrierile
sumeriene! Cercetătorii sunt de ac ord c ă agricultura a ap ărut &n se miluna
MesopotamiaFiria*srael, dar nu pot e$plica de ce nu a &nceput s ă se
practice pe c#m pii (unde cultivarea e uşoar ă", ci mai de grab ă pe podişuri!
/u convenit c ă ea a &nceput cu recoltarea -str ămoşilor s ălbatici3 ai gr#ului şi
orzului, cu vreo 4 I!>>> de ani &n urm ă, dar sunt nedumeri ţi de uniformitatea
genetică a acestor cereale timpurii@ şi sunt complet incapabili s ă e$plice
realizarea botanogenetică prin care  &ntrun interval de doar I!>>> de ani 
plantele sălbatice şiau dublat, triplat şi cvadruplat perechile de cromozomi,
pentru a deveni gr#ul şi orzul cultivabil de o valoare nutritiv ă uluitoare, cu
incredibila capacitate de a creşte aproape oriunde şi cu neobişnuitele
recolte semestriale!
e l#ngă aceste enigme, se adaug ă la fel de marea brusche ţe cu care
au &nceput s ă apar ă tot felul de legume şi fructe, din acelaşi nucleu regional
şi aproape &n acelaşi timp, precum şi -domesticirea3 simultan ă a animalelor,
&ncep#nd cu oile şi caprele, care furnizau carne, lapte şi l#nă!
Cum sau &nt#mplat toate &n acel moment? tiin ţa modern ă &nc ănu a
găsit r ăspunsul@ da r te$tele sumeriene l au oferit cu mii de an i &n urm !ă
/semenea Bibliei, relateaz ă cum a &nceput s ă se dezvolte agricultura dup ă
otop, c#nd (cu cuvintele %ene<ei8 -oe a &nceput ca so ţ3@ dar, la fe l ca
Biblia, care care consemneaz ă c ă avuseser ă loc munci agricole (ale lui Cain"
şi de p ăstorit (al lui /bel" cu mult ă vreme &nainte de otop, cronicile
sumeriene ne vorbesc şi ele despre apari ţia culturilor de plante şi animale &n
timpurile preistorice!
C#nd /n unnaAii at erizaser ă pe  ăm#nt, declar ă un te$t intitulat de
cercetători -Mitul vitelor şi al gr#nelor3, &nc ă nu e$istau nici unele din
cerealele sau vitele domesticite'

Când de pe în ăl ţimile Cerului pe ' ământ

ia f ăcut #nu pe #nunnaki s ă coboare,
9rânele înc ă nu încol
ţă ăiser , încă nu rodiser *...+.
7u erau oi,
nici un miel nu se f ătase înc ă1
7u era capr ă,
nici ied nu fusese f ătat.
-aia înc ă nuşi n ăscuse mieii,
capra nu adusese pe lume iedul.
Ţesutul Blânei nu se ivise înc ă,
nu era cunoscut.

/poi, &n -Camera de Crea ţie3 a /nunnaAilor  laboratorul lor de

manipulare genetic ă  -frumos s au f ăurit3 ?ahar (-animale de l#n ă3" şi
)nshan (-cereale3"'

În zilele acelea,
în Camera
în Casa !acerii
! ăuririi, pea$ovila
zeilor,'ur ă,
%ahar şi #nshan frumos sau f ăurit.
2ălaşul era plin cu hran ă pentru zei.
Din înmulţirea de %ahar şi #nshan
#nunnakii, pe 2fântul $unteal lor, senfruptă 
dar nu se saturau.
%aptele bun din u&erul oii
#nunnakii, pe 2fântul $unteal lor, îl beau 
dar nu se saturau.

Muncitorii rimitivi  cei care -nu cunoşteau m#ncatul p#inii (!!!" care
m#ncau plante cu gura3  e$istau de=a'

După ce #nu, Enlil, Enki şi 2ud îi f ăruiser ă pe oamenii cu capne&ru.

'lantele ce desfat ă leau înmul
ţ Ţăit în ar .
#nimale pe patru picioare au trezit cu meşteşu& la viaţă1
în E.DI7 leau pus.

/stfel, &n sc opul de a m ări produc ţia de cereale şi vi te, pe ntru ai
sătura pe /nunnaAi, sa luat o hot ăr#re' ca /M!.9!0/.!.9  -omenirea
civilizată3 ăs fieăţ&nv
ă at -munca
ă p m#ntului3 şi -creşterea oilor (!!!" spre
folosul zeilor3'
 2pre folosul celor ce satur ă, pentru oile pure
-menirea Civilizat ă a luat fiin ţă.

.a fel cum descr ie ceea ceşi &nc epuse e$isten ţa &n acele vremuri de
&nceput, te$tul enumera şi sortimentele domesticite care &ncă nu fuseseră
create'

Ceea ce prin s ădire se înmul ţeşte,

încă nu se f ăurise1
"erasele nu erau înc ă b ăt ătorite *...+
9râul triplu de treizeci de zile nu e@ista1
9râul triplu de patruzeci de zile nu e@ista1
9râul mărunt, &râul de munte,
&râul curatului #.D#$ nu e@ista *...+.
%e&umele cu tuberculi ale câmpului înc ă nu se iviser ă.

+upă cum vo m vedea, acestea au fo st aduse pe  ăm#nt de Enlil şi

inurta, la c#tva timp dup ă otop!
+upă ce +iluviul
ă m turase totul ă de
ţ pe su prafa a  m#ntului, pr ima
problemă cu care sau confruntat /nunnaAii a fost aceea de a ob ine ţ
seminţele necesare pentru reluarea cultiv ărilor! +in fericire, pe ibiru
fuseseră trimise specimene de cereale domesticite@ iar acum, -/nu i lea
adus, din cer, lui En lil3! Enlil a c ăutat un loc sig ur unde semin ţele puteau fi
sădite, pentru a lua de la &nceput agricultura!  ăm#ntul era &nc ă acoperit de
ape şi singurul loc ce p ărea potrivit era -muntele cedrilor aroma ţi3! Întrun
te$t
$e:tefragmentat, citim' de F!! ramer &n Su#erische ?iterarische
reprodus
aus "i!!ur,

Enlil a urcat pe pisc şi a ridicat ochii1

# privit în os3 acolo era de ape plin ca marea.
# privit în sus3 acolo era muntele cedrilor aromaţi.
# cărat orzul, la sădit pe munte.
Ceea ce rodeşte a c ărat,
a sădit boabele de cereale pe munte.

/legerea Muntelui Cedrilor de c ătre Enlil şi convertirea sa &ntrun .oc

*nterzis (-Ff#nt3" nu a f ost, dup ă toate probabilit
ăţ ile,ă&nt#mpl toare! În tot
1rientul /propiat  ba chiar, &n &ntreaga lum e  nu e$ist ă dec#t un singur
Munte al C edrilor, unic ş i de faim ă universal
ă ' &n .ăiban!ă / r mas p#n &n
zilele noastre locul unei vaste platforme, sus ţinut ă pe blocuri de piatr ă
colosale, considerată şi ast ăzi o minune a tehnologiei  la BaalbeA (2ig! 6I"!
/şa cum am ar ătat pe larg &n $he Stair;a to 'eaven, acesta era un .oc
de /terizare al /nunnaAilor' o platform ă despre care legendele persist ă &n a
susăţine c a fost
ă construit &n epocaă antediluvian , &nc de pe vremea lui
/dam!
Era singurul loc, dup ă otop, imediat convenabil pentru manevrele
navetelor spa ţiale' spa ţioportul de la Fippar fusese m ăturat şi &ngropat sub
straturi de noroi!
 /v#nd la dispozi ţie semin ţele, se punea &ntrebarea unde s ă le
să deasc ! ăesurile, &nc pline
ă de m#l şi ap , erau improprii locuirii!
odişurile, deşi dega=ate de avalanşa apelor, erau &mbibate de ploile care
&ncepuseră ăodat cu epoca ăneotermal ă ! R#urile
ăă &nc nuşi g siser noile
cursuri@ apele nu av eau unde s ă se scurg ă@ cultivarea era imposibil ă! Citim
&ntrun te$t sumerian următoarea descriere'
!oametea era crunt ă, nimic nu se producea.
$icile râuri nu se cur ăţiser ă, noroiul nu era dus de ape *...+.
În nici un ţinut nu creşteau roade, numai buruieni.

Cele dou ă mari r#uri ale Meso potamia, Eufratul şi %igru l, nu curgeau
nici ele bine' -Eufratul nuşi revenise, domnea nefericirea@ %igrul era ab ătut
din matcă ă, zguduit
ă şi v t mat!3 Cel care şiaă as umat sarcina de a cl di
bara=e &n mu n ţi, de a s ăpa noi canale pentru r#uri şi de a asa na e$cesul de
apă a fost inurta' -.a care domnul &şi ţ puneă la ţc ontribu ie m rea a minte@
inurta, fiul lui Enlil, face s ă apar ă lucruri mari3'

Ca s ă apere
ă p mântul, un straşnic
ţ ă zid a în l at.
Cu ciocanul pietrele lea sf ărâmat1
2tânci an&r ăm ădit eroul, o aşezare a f ăcut *...+.
#pele ce se împrăştiaseră, lea adunat1
Cele risipite de munţi lea îndrumat
şin os spre "i&ru lea trimis.
#pele crescute se scur& de pe pământul lucrat.
(iacuma, iat ă 
"oate de pe ' ământ se bucur ă în fa ţa lui 7inurta,
domnul pământului.
9n te$t lung, reconstituit treptat de savan ţi, -2aptele şi izb#nzile lui
inurta3, adaug ă o not ă tragic ă la eforturile acestuia de a re aduce ordinea
pe  ăm#ntul din autoritatea lui! entru a acoperi toate puncteleproblem ă
simultan, inurta alerga din loc &n loc, prin mun ţi, cu aeronava@ dar -as ărea
&naripată pe culme i sa zdrobit@ v#rfurile aripilor la păm#nt sau prăbuşit3!
(9n vers neclar sugereaz ă c ă a fost salvat de /dad!"
 tim din te$tele sumeriene c ă pe versan ţii mun ţilor sau cultivat mai
&nt#i pomi fructiferi, arbuşti şi, cel mai probabil, struguri! /nunnaAii, afirmă
te$tele, au dat omenirii -gustoşii struguri albi şi deliciosul vin alb@ minuna ţii
struguri negri şi aromatul vin roşu3! u e de mirare c#nd citim &n Biblie c ă
-oe a &nceput ca soăţ, a s dit oă vie@ şi a b ută vinul şi sa &mb tat3!
C#nd canalele de drena= realizate &n Mesopotamia de inurta au f ăcut
posibilă agricultura pe c#mpii, /nunnaAii -au adus =os de pe munte
cerealele3, iar - Ţara GFumerH cu gr#ul şi orzul
ă a fţăcut cunoştin !3
În mileniile care au urmat, omenirea la venerat pe inurta ca fiind cel
ce a &nv ăţato agricultura@ arheologii au g ăsit chiar şi un -/lmanah al
fermierului3, atribuit lui, &ntrun sit sumerian! umele s ău aAAadian era
rash  -Cel cu lugul3@ un sigiliu cilindric sumerian &l rep rezint ă (al iiţ
consideră că pe Enlil" d ăruind omenirii plugul (2ig! 66"!

+acă Enlil şi inurta sunt credita ţi cu aducerea agriculturii pe  ăm#nt,

meritul domesticirii turmelor &i revine lui EnAi! Era dup ă ce &ncepuse
cultivarea primelor cereale, dar &nc ă nu ap ăruser ă -gr#nele care se
&nmulţesc3, cele cu cromozomi ţţ dublaţ i, tripla i şi cvadrupla i@ acestea au fost
create de EnAi pe cale artificial ă, cu consim ţăm#ntul lui Enlil'

În vremea aceea, Enki ia vorbit lui Enlil3

'ărinte Enlil, turmele şi &rânele teau bucurat pe 2fântul $unte,
tare sau înmulţit pe 2fântul $unte.
8aide ca noi, Enki şi Enlil, s ă poruncim3
!ăptura cea cu lân ă şi &râul ce senmul ţeşte
să ne aduc ă os de pe 2fântul $unte. /
Enlil a fost de acord şi a urmat belşugul'
!ăptura cea cu lân ă întro stân ăau puso.
;oabele ce încol ţesc leau dat mamei,
pentru &râne au hotărât un loc.
%ucrătorului
Ciobanul iau belşu&
scoate dat plu&ul şi u&ul
din stân ă1 *...+.
"ânăra femeie belşu& de roade aduce1
înalţă capul pe câmpie3
;elşu&ul a venit de la cer.
!ăptura cu lân ă şi &rânele ce sunt s ădite
în splendoare au rodit.
;elşu&ul oamenilor aduna ţi li sa d ăruit.
 Revoluţionara unealt ă argicol ă  un ins trument de lemn, simplu, dar
ingenios conceput  plugul, a fost la &nc eput tras, dup ă cum declar ă te$tul
de mai sus, cu a=utorul unui =ug pus peste g#tul muncitorilor agricoli! /poi,
&nsă, EnAi -a dat naştere vietăţilor mai mari3, vitele domesticite şi taurii iau
&nlocuit pe oameni la trasul plugului (2ig! 6;"! /stfel, conchid te$tele, zeii
-au m ărit rodnicia p ăm#ntului3!

În timp ce inurta era ocupat s ă &ndiguiasc ă ţ mună ii care m rgineau

Mesopotamia şi săi asaneze c#mpiile, EnAi sa &ntors &n /frica s ă e$amineze
pagubele pe care le pricinuise acolo otopul!
+upă cum a reieşit, Enlil şi co piii luiăă au a=
ă uns s st p#neasc toate
teritoriile mai &nalte din sudes t (Elamul, &ncredin ţat lui *nanna)*shtar", din
nordvest (Mun ţii %aurus şi /si a Mic ă, date &n sea ma lui *shAur)/dad", cu
podişul ce se arcuieşte &ntre ele controlat de inurta &n sud şi de annar)Fin
&n nord! Enlil &nsuşi a păstrat pozi ţia central ă, domin#nd vechiul E!+*@ .ocul
de /terizare de pe Muntele Cedrilor a fost pus sub comanda lui
9tu)Fhamash! 9nde urmau s ă se duc ă EnAi şi clanul s ău?
Întruc#t EnAi superviza /frica, ia fost clar c ă numai /zu  sudul
continentului  &i era insuficient! .a fel ca &n Mesopotamia, -belşugul3 trebuia
să se bazeze şi &n /frica pe culturile din luncile r#urilor@ iar EnAi şia
&ndreptat atenţia ăşi ţcunoştin ele, f c#nd planuri, ă spre recuperarea 8 ii
ilului!
Egiptenii, dup ă cum amă ţv ăzut, sus ineau c ă marii lor zei veniser &n
Egipt din 9r (care &nseamnă -locul vechi3"! Conform lui Manetho, domnia lui
tah peste p ăm#nturile ilului a &nceput cu 4<!5>> de ani &naintea lui
Menes@ prin urmare, &n =urul anului I4!>>> &!Ch! ou ă mii de ani mai t#rz iu,
tah ia predat domeniul egiptean fiului s ău Ra@ dar domnia acestuia din
urmă a fost &ntrerupt ă brusc du p ă doar un mileniu, deci prin anul 44!>>>
&!Ch!@ după calculele noastre, atunci a avut loc otopul!

marile/poi,
lucr ăcredeau ăegiptenii,
ri de refacere şi s tah a revenit
l ridice ă ţ&n
efectiv dinEgipt
a pele s ă se anga=eze
cainunda &n
iilor! 0 sim
te$te sumeriene care atesta &n mod simil ar c ă EnAi sa dus &n teritoriile din
Meluhha (Etiopia)ubia" şi Magan (Egipt", spre a le face locuibile pentru
oameni şi animale'

'urcede spre Ţara $eluhha1

Enki, domn din #bzu, îi hot ăr ăşte soarta3
'ământ ne&ru, fie ca
ă aiăt ăi copaci s creasc mari,
fie s ă se asemuiasc ă celor de pe 'odiş.
 !ie ca tronurile s ă ţi umple palatele re&ale.
!ie ca trestiile s ă ţi fie mari,
fie asemenea trestiilor de pe 'odiş *...+.
!ie ca taurii t ăi s ăcreasc ă,
fie asemenea taurilor de pe 'odiş *...+.
!ie ca ar&intul t ău cu aurul s ăse asemene,
!ie ca arama ta cositor şi bronz s ă par ă *...+.
!ie ca poporul t ăuăs se înmul ţ ă easc 1
!ie ca eroul t ău neînfricat ca taurul s ăporneasc ă*...+.

/ceste documente sumeriene, asociindul pe EnAi cu ţinuturile

africane ale ilului, dob#ndesc o dubl ă semnifica ţie' coroboreaz ă legendele
egiptene cu cele mes opotamiene şi &i leag ă pe zeii sumerieni  &n special,
zeii lui EnAi  de zeii di n Egipt@ c ăci tah, crede#, nu era altul dect
En2i.

+upă ce terenurile au redevenit practicabile, EnAi a &mp ră itţ

continentul african, pe toat ă lungimea sa, &ntr e cei şase fii ai lui (2ig ! 6J"!
+omeniul din e$tremitatea sudică i sa acordat din nou lui ER!0/. (-Marele
8eghetor3" şi so ţiei sale, EreshAigal! .a nord de el, &n bazinele minereşti, a
fost instalat 0*B*. (-Cel de 2oc3", dup ăce a &nv
ăţ at de laăătat l s u secretele
metalurgiei! *!/!0/. (-rin ţul Marilor /pe3" a primit, cum sugereaz ă şi
numele, regiunea marilor lacuri şi a izvoarelor ilului! Mai spre nord, pe
platoul cu p ăşuni al Fu danului, a primit domnia cel mai t# n ăr fiu, +9M9!:*
(-2iul Care Este 8ia ţă3"!
*dentitatea &ncă a unui fiu este disputat
ă ă ţă de ştiin (v
printre oamenii
vom prezenta mai t#rziu propria noastr ă solu ţie"! +ar nu &ncape nici o
&ndoială cine era cel deal şaselea fiu  practic, primul născut al lui EnAi şi
moştenitorul legal! Era M/R!+9 (-2iul Movilei ure3"! Întruc#t unul dintre
cele cinci )s-sar
egipteanul epitete (-1siris3,
ale lui era /F/R, care
&n greceşte", unii sun ă foarte
savan asem n
ţi au speculat căător
ăMarduA
cu
şi 1siris ar fi fost unul şi acelaşi! +ar aceste epitete (ca -/totputernicul3 sau
-Cutremurătorul3" li se aplicau mai multor zeit ăţi diverse, iar /sar
&nsemn#nd -/toate8ăzătorul3, era şi numeleepitet al zeului asirian /shur!
+e fapt, găsim mai multe similitudini &ntre babilonianul MarduA şi zeul
egiptean Ra' cel dint#i era fiul lui EnAi, cel din urm ă, al lui tah, cei doi, EnAi
tah, fiind dup ă opinia noastr ă unul şi acelaşi@ c#t ă vreme 1siris era
strănepotul lui Ra şi, ast fel, membru al unei genera ţii mult ulterioare celei a
lui Ra sau a lui MarduA! +e fapt, &n te$ tele sumeriene se g ăsesc probe
risipite, dar pers istente, confirm#nd opinia c ă zeul numit Ra de egipt eni şi
cel numit MarduA de mesopotamieni reprezentau aceeaşi divinitate! /stfel,
un imn autolaudativ al lu i MarduA (t ţăbli a /shur);4IJ"ăădeclar c unul din
epitetele sale era -:eul *M!9R!0/R R/3  -Ra Ca re .#ng ă Ţara Muntoas ă
.ocuieşte3!
Mai mult, e$ist ă dovezi documentare c ă sumerienii erau la curent cu
numele egiptean al zeit ăţii, Ra! umele personale ale unor sumerieni
&ncorporau numele divin R/@ iar tăbliţele de pe vremea +inastiei a ***a 9r &l
menăţioneaz pe -+ingir Ra3 ă şi templul s ău, E!+ingir!Ra!
ă /poi, dup c derea
acelei dinastii, c#nd MarduA a dob#ndit suprema ţia &n oraşul s ău favorit,
Babilonul, numele lui sumerian, /!+*0*R (-oarta :eilor3" a fost schimbat
&n /!+*0*R!R/  -oarta :eilor a lui Ra3!
Întradevăr, dup ă cum vom demonstra &n cur#nd, ascensiunea lui
MarduA la suprema ţie a &nceput &n Egipt, unde cel mai cunoscut monument
al s ău  Marea iramid ă din 0izeh  a =ucat un ro l crucial &n turbulenta lui
carieră! +ar Marele :eu al Egiptului, MarduA)Ra, =induia s ă conduc ă &ntregul
ăm#nt, f ăc#ndo din vechiul -Buric al  ăm#ntului3 din Mesopotamia!
/ceastă ambi ţie l a &mpins s ă abdice de pe tronul divin al Egiptului, &n
favoarea copiilor şi nepoţilor lui!
Dabar navea c ă acest lucru urmaă ăs duc ăă la dou R zboaie ale
iramidelor şi aproape la propria lui moarte!

4  C*ND ) ĂM*NTUL ERA 5M) ĂR ŢIT

-i fiii lui oe ca re au ieşit din arc ă erau Fhem, Dam şi aphet (!!!"
aceştia erau cei trei fii ai lui oe &n fa ţa c ărora se &ntindea tot  ăm#ntul!3
/stfel, povestea biblic ă a otopului, urmat ă de o rec itare a -*zvodului
eamurilor3 /"acerea# 16", este un document unic, ini ţial pus la &ndoial ă de
savanţi, &ntruc#t enumera state şi na ţiuni necunoscute, apoi analizat critic şi
&n cele din urmă  după un secol şi =umătate de descoperiri arheologice 
constatat a fi de o uluitoare precizie! Este un document care con ţine o
bogăţie de inf orma ţii istorice, geografice şi politice de &ncredere, privind
ridicarea resturilor omenirii din noroiul şi pustiul care au urmat otopului, pe
culmile civilizaţiei şi ale imperiilor!
.ăs#nd la sf#rşit cea mai important ă linie genealogic ă, a lui Fhem,
-*zvodul eamurilor3 &ncepe cu urmaşii lui a!het (-Cel 2rumos3"' -i fiii lui
aphet' 0omer şi Magog şi Madai, avan şi %ubal şi Meshech şi %iras@ şi fiii lui
0omer' /shAenaz şi Riphat şi %ogarmah@ şi fiii lui avan' Elishah şi %arshish,
ittim şi +odanim! +in ei s au cobor#t neamurile insulelor!3 +ac ă genera ţiile
ulterioare sa u r ăsp#ndit astfel &n zonele de coa st ă şi pe ins ule, a trecut
neobservat faptul c ă toate cele şapte na ţiuni)fii dint#i corespundeau
podişurilor /siei Mici, din regiunile M ării egre şi ale M ării Caspice  podişuri
care au fost locuibile la scurt timp dup ă otop, spre deosebire de zonele
litorale mai =oase şi insulele care au putut fi locuite abia mult mai t#rziu!
9rmaşii lui 'a# (-Cel Ce E 2ierbinte3 şi, de asemenea, -Cel +e
Culoare &nchisă3", mai &nt#i, -Cush şi MizraPim şi ut şi Canaan3, iar apoi o
pleiadă de alte na ţiunistate, corespund popula ţiilor africane din ubia,
Etiopia, Egipt şi .ib ia, ca nuclee ale repopul ării /fricii, &ncep#nd iar ăşi cu
regiunile de la altitudini ridicate, pentru a se propaga apoi pe şesuri!
-i Fhem, tat ăl tuturor celor ce sa u cobor#t din Eber, a avut şi el
odrasle@ era fratele mai mare al lui aphet !3 rimii fiina ţiuni ai lui Fhem au
fost -Elam şi /shur, /rpaAhshad şi .ud şi /ram,3 na iunistate ţ care
cuprindeau podişurile arcuite din 0olful ersic p#n ă &n sudul M rii ă
Mediterane la nordvest, m ărginindă marea Ţ ă
- ar +intreR#uri3, care &nc nu
era locuibil ă! /celea erau p ăm#nturile care sar putea numi :ona
Fpaţioportului' Mesopotamia, unde se aflase spa ţioportul antediluvian@
Muntele Cedrilor, unde ă r ăm ţsese &n func iune .ocul
Ţ de /terizare@ ara lui
Fhalem, unde urma s ă se &nfiin eze ţ Centrul de Control al Misiunii
postdiluvian@ şi peninsula Finai, &nvecinat ă, locul viitorului spa ţioport!
umele str ămoşului tuturor acestor na ţiuni, She#  &nsemn#nd -Camera
Cerului3  era aşadar foarte potrivit!
.arga divizare a omenirii &n trei ramuri, aşa cum o relateaz ă Biblia, nu
a urmat numai geografia şi topografia zonelor &n care se r ăsp#ndise omul, ci
ţ ă ăr irea  m#ntului &ntre
şi &mp ţ descenden ii lui Enlil şi cei ai lui EnAi! Fhem şi
aphet sunt prezentaţi &n Biblie ca ţ fraăi buni, c#t vremeţă atitudinea fa de
spiţa lui Dam  şi mai ales ce a a lui Canaan  constituie una dintre amintirile
neplăcute! +e aic i se rev endic ă povestiri pe c are le vom spune mai t#rziu 
relatări despre zei şi oameni şi despre r ăzboaiele lor!
%radiţţiaă &mp r irii vechii lumi ţ locuite
ă &n trei p r i corespunde, de
asemenea şi cu ceea ce ştim desp re ascensiunea civiliza ţiilor!
Favanţii au recunoscut o brusc ă schimbare a culturii omeneşti &n =urul
anului 44!>>> &!Ch!  perioada otopului, conform descoper irilor noastre  şi
au
prinnumit
<; >>ace a epoc
&!Ch!  după aă domesticirii
e$act 6!N>>Mezoliticul
de ani  se(Epoca ietrei
situeaz ăun Mi=locii"! Cam
alt progres
neaşteptat! 1amenii de ştiin ţă lau numit eoliticul (Epoca ietrei oi"@ dar
principala saăătr ăs tur a fo st trecerea ă de ăla p iatr
ţ la ar gil şi ap ari ia
olăritului! *ar apoi, -&n mod neaşteptat şi ine$plicabil3  dar peste e$act
6!N>> de ani  pe c#mpia dintre Eufrat şi %igru a &nflorit (&n =urul anului 67>>
&!Ch!" marea civilizaţie sumeriană! / fost urmată, cam prin 64>> &!Ch!, de
civilizaţia R#ului il@ iar pe la I7>> &!Ch!
ţă şia
ţ f cut apari ia a treia civiliza ie a
antichităţii, cea de pe R#u l *ndus! /cestea au fost cele trei regiuni alocate
omenirii@ din ele au evoluat na ţiunile 1rientului /propiat, ale /fricii şi ale
*ndoEuropei, diviziune consemnată fidel &n -*zvodul neamurilor3 din 8echiul
%estament!
%oate acestea, susţin cronicile sumeriene, au fost rezultatul unor
decizii deliberate ale /nunnaAilor'

#nunnakii care hot ă ăţ r sc sor ii sau aşezat ăă

la sfat în le& tur cu
'ământul. Cele patru re&iuni leau creat.

Cu aceste cuvinte simple, reprodus e &n mai multe te$te sumeriene, s

a hot ăr#t destinul postdiluvian al  ăm#ntului şi al lo cuitorilor s ăi! Celor trei
civilizaţii ale omenirii li sau atribuit trei regiuni@ a patra a fost re inutţ ă
/nunnaAi pentru propria lor folosin ţă! / primit numele %*.!M9, - Ţ ara
Rachetelor3!
 În $he Stair;a to 'eaven am prezentat dovezile care identific ă
%ilmun cu peninsula Finai!
+eşi, &n privin ţa locuirii omeneşti, descenden ţii lui Fhem  -.oc uitorii
isipurilor3 din scripturile egiptene au fost cei care puteau locui &n zonele
neinterzise ale peninsulei, c#nd sa pus problema aloc ării de teritorii al ături
de /nunnaAi, sau ivit disensiuni profunde! Controlul asupra locului pentru
spaţioportul postdiluvian era si nonim cu controlul leg ăturilor dintre  ăm#nt
şi ibiru, dup ă cum
ăă ar taser at#t de ţ clar e$perien ele cu umarbi şi :u! În
rivalitatea redeşteptată dintre clanurile lui Enlil şi EnAi, se c erea o autoritate
neutră asupra Ţării Rachetelor!
Foluţia a fost ingenioas ă! Fora lo r, Fud, avea drepturi egale cu ei! Ca
fiică a lui /nu, purta titlul de *!M/D (-Mare +oamn ă3"! 2 ăcea parte din
primul grup al Marilor /nunnaAi care veniser ă ca pionieri pe  ăm#nt şi di n
anteonul celor +oisprezece! *a f ăcut un fiu lui En lil, o fiic ă lui EnAi, şi era
numită cu d rag Ma##i (-Mama :eilor3"! / a=utat la facerea 1mului! Cu
talentele ei medicale, a salvat multe vie ţi şi era cunoscut ă de asemenea ca
*!%* (-+oamna 8ia ţă3"! +ar nu a avut niciodat ă dominioane proprii! imeni
nu sa opus ideii ca %ilmun s ă devin ă domeniul ei!
eninsula Finai e arid ă, ocupat ă cu piscuri &nalte de granit &n sud, un
platou montan &n centru şi o c#mpie cu sol dur &n treimea nordic ,ă
&ncon=urată cu ţ lan uri de coline ţţ şi mun
ă i toci i! 9rmeaz o f#şie de dune,
cobor#nd spre co asta mediteranean ă! +ar, &n locurile unde se poate re ţine
apa, ca &n cele c#teva oaze sau &n luncile r#urilor care se umplu &n timpul
scurtelor ploi de iarn ă şi ţmen in umezeala suţă b suprafa , cresc lu $uriant
curmali, legume şi fructe, iar turmele de oi şi capre pot s ă pasc ă!
Regiunea
ca acum! deşi luis ăFud
+ar, trebuie fi fost
i sa ăcut ăoculocuin
şi &nf urm c#tevaţămilenii la fel
&ntrunul dificil ă
dindeşirurile
reconstruite din Mesopotamia, ea sa hot ăr#t s ă intre personal &n posesia
regiunii montane! Cu toate atributele statutului şi ale cunoştin ţelor ei, a
=ucat &ntotdeauna un rol secundar! C#nd a venit pe ăm#nt, fusese t#n ără şi
frumoasă (2ig! 6Na"@ ac umăăera ăb tr#n , poreclit pe la sp ate -8aca3 (2ig!
6Nb"! rin urmare, c#nd i sa dat propriul ei domeniu, sa hot ăr#t s ă se duc ă
acolo! / declarat cu m# ndrie' -/cum sunt Ft ăp#n ăO Fingur ă voi sta acolo,
domnind veşnicO3

*ncapabil s ăi schimbe g#ndul, inurta şia folosit e$perien ţa de

zăgăzuire şi canalizare a apelor pentru a face locuibil ă noua regiune
muntoasă a mamei sale! Citim despre ac este lucruri &n % ăbli aţ a *Qa a
-2aptelor şi izb#nzilor lui inurta3, &n locul unde i se adreseaz ă mamei sale'
 De vreme ce tu, nobil ă doamn ă,
sin&ură în Ţara #teriz ării ai plecat,
De vreme ce în Ţara Coborârii
!ără team ă teai dus 
?n st ăvilarţ î i voiţăîn l a,
pentru ca Ţaraă s ăpoat ăavea ă st pân .

%ermin#nduşi lucrările de ţ iriga ii şi aduc#nd

ă ă oameni ca s fac
muncile necesare, inurta şia asigurat mama c ă urmaă să aib ţ&n locuin a ei
munteneascţă vegeta ie, produse forestiere şi minerale
ţă din abunden '
>ăile sale vor fi înverzite de ve&eta ţie,
'antele sale î ţi vor produce miere şi vin,
>or produce *...+ pomi de zabalum şi cimişir1
terasele sale vor fi decorate cu fructe ca o &r ădin ă1
8arsa&ul î ţi va d ărui mireasma zeilor,
îţi va d ărui filoane lucitoare1
$inele tale î ţi vor da tribut de aram ă şi cositor1
$unţii s ăi vor înmul ţi cornutele mari şi mici1
8arsa&ul va da la iveal ă animale cu patru picioare.

Este &ntradev ăr o descriere aădecvat a peninsulei

ă ţ Finai' o ar a
minelor, o surs ă important
ă aăţ antichit ii de cupru,
ă turcoaz şi alte
minerale@ o surs ă de salc#m, care se fo losea la lemn ăria templelor@ un loc
&nverzit, oriunde se găsea apă@ o regiune cu păşuni unde puteau paşte
turmele!
mai numeşteF ă fieşioare
&n ziloele
&nt#mplare c ă principalul
noastre /rish  -Fo ţul3 r#u
 p hibernal al peninsulei
ăstr#nd chiar se
porecla lui
inurta /rash8?
2ăc#ndui cas ă mamei sale &n sudul cu piscuri &nalte de granit al
peninsulei Finai, inurta a gratificato cu un nou titlu' *!D/R!F/0
(-+oamna Muntelui Cap3"@ cu acest titlu avea s ă fie numit ăFud &n
continuare!
%ermenul -munte cap3 arată că era cel mai &nalt v#rf din zonă! Este
vorba de culmea cunoscut ă &n prezent ca Ff#nta Ecaterina, un munte
venerat &ncă din antichitate, cu milenii &ntregi &nainte de a se fi construit
m#năstirea din apropiere! În ăvecin ţă ţ &nal piscul pu in mai scund
tate se
numit de c ălug ări Muntele Moise, suger#nd c ă ar fi Muntele Finai din Cartea
*eşirii! +eşi asupra acestui lucru planeaz ă &ndoiala, r ăm#ne cert fap tul c ă
v#rfurile gemene au fost declarate sacre din antichitate! Credem c ă sa
&nt#mplat astfel fiindcă au =ucat un rol central &n planificarea spaţioportului
postdiluvian şi a Culoarului de /terizare care ducea la el!
/ceste noi planuri au adoptat vechi principii@ şi, pentru a &n ţelege
marele proiect postdiluvian, trebuie s ă revedem mai &nt#i stilul &n care sau
elaborat spaţioportul antediluvian şi culoarul s ău de aterizare! e atunci,
/nunnaAii au ales mai &nt#i ca punct focal Muntele /rarat cu cele dou ă
piscuri gemene ale sale, cel mai &nalt v#rf din /sia de 8est şi, astfel, semnul
natural de re per cel mai vizibil din spa ţiu! 9rm ă toarele ăă tr s turi topografice
din punct de vedere al vizibilit ăţii erau Eufratul şi 0olful ersic! %ras#nd o
linie imaginar ă nordsud de la /rarat, /nunnaAii au determinat c ă
spaţioportul avea s ă se afle &n punctul de intersec ţie dintre linie şi r#u! /poi,
&n diagonalăţăfa de el dinţ direc ia 0olfului ersic  sub un unghi precis de
patruzeci şi cinci de grade , au trasat Calea de /terizare! În continuare, şi
au &nf iin ţat primele aşez ări, pentru a marca un Culoar de /terizare de o
parte şi de alta ale C ăii de /terizare! În mi=loc, la ippur, sa stabilit Centrul
de Control al Misiunii, fa ţă de care toate celelalte localit
ăţ i erau echidistante
(2ig! IJ"!
*nstalaţiile spa ţiale postdiluviene au fost planificate dup ă aceleaşi
principii! Cele două piscuri ale Muntelui /rarat serveau drept focar principal@
o linie &n unghi de patruzeci şi cinci de grade &nsemna Calea de /terizare, iar
o combina ţie de repere naturale şi artificiale conturau un Culoar de
/terizare &n form ă de ăs ăgeat ! ţ +iferen
ă a,ă &ns , ăera
ă c , de ast dat ,
/nunnaAii aveau la dispozi ţie latforma de=a e$istent ă de pe Muntele
Cedrilor (BaalbeA" şi au &ncorporato &n noua 0ril ă de /terizare!
.a fel ca &na inte de otop, muntele cu dou ă v#rfuri /rarat urma s ă
servească din nou ca punct de reper nordic, ancor#nd Culoarul de /terizare
şi Calea de /terizare &n centrul Culoarului (2ig! 6<"! .imita sudic ă a
Culoarului de /terizare consta &ntro linie care lega /raratul de cel mai &nalt
pisc al pen insulei Finai, Darsag (Muntele Ff! Ecaterina" şi gea m ănul s ău,
Muntele Moise, pu ţin mai scund!

.imita de nord a Culoarului de /terizare era o linie ce se &ntindea de la

/rarat, prin latforma de /terizare de la BaalbeA, continu#nduşi drumul
p#nă &n Egipt! /colo, terenul e prea plat pentru a oferi semne de reper
naturale, şi astfel, nu ne &ndoim, /nunnaAii au &nceput s ă construiasc ă
piscurile gemene artificiale ale celor dou ă mari piramide de la 0izeh!
 +ar unde avea s ă se &nal
ţ e aceast
ă ă ancor ?
/cum intr ă &n =oc o linie estvest imaginar ă, conceput ă arbitrar de
/nunnaAi &n ca drul ştiin ţelor lorţ spa iale! /ceştia
ţ ă au &m p r it arbitrar cerul
din =urul  ăm#ntului &n tr ei f#şii sau -c ăi3! Cea nordic ă era -Calea lui Enlil3,
cea sudic ă se numea -Calea lui En Ai3, iar cea central ă, -Calea lui /n u3! .e
despărţeau liniile pe care le numim paralela 6> latitudine nordic ă şi paralela
6> latitudine sudic ă!
aralela 6> no rdic ă ăpare s fi avutţ o semnificaă ie a parte  -sacr 3!
1raşele sfinte din antichitate &ncoace, din Egipt şi p#n ă &n %ibet, au fost
amplasate pe parcursul ei! / fost aleas ă pentru a fi linia pe care (la
intersecţia cu linia /raratBaalbeA" urmau s ă se construiasc ă marile
piramide@ şi, de asemenea, linia care s ă indice, pe c#mpia central ăa
peninsulei Finai, locul Fpa ţioportului (F"! 1 linie situat ă e$act pe mi=locul
Culoarului de /terizare, Calea de /t erizare, avea s ă duc ă la locul e$act al
Fpaţioportului pe paralela 6>!
resupunem c ă astfel a fost calculat ă 0rila de /terizare, astfel sa
marcat locul Fpaţioportului şi au luat fiin ţă marile piramide de la 0izeh!
Evident, suger#nd c ă marile piramide de la 0izeh nu au fost cl ădite de
faraoni, ci de /nunnaAi, cu c#teva milenii mai devreme, contrazicem teoriile
de durată cu privire la piramide!
%eoria egiptologilor din secolul al Q*Qlea, şi anume că piramidele
egiptene, inclusiv cele trei de la 0i zeh, au fost &n ăl ţate de o succesiune de
faraoni ca morminte gra ţioase pentru ei &nşi şi, a fos t infirmat ă de mult' &n
nici una dintre ele nu sau g ăsit ră ămţ şi ele
ă p m#nteşti ale faraonului care a
fost constructorul lor cunoscut sau presupus! În conformitate cu acestea,
Marea
ei de un iramid ă dinnumit
succesor 0izehChefra
ar fi f ost
(Chephren", ă decea
construit iar hufu
dea(Cheops",
treia, maigeammic ă,ăna
de
un al treilea succesor, MenAara (Mycerinus"  to ţi regi din dinastia a şasea!
Ffin$ul, presupun aceiaşi egiptologi, trebuie s ă fi fost construit de Chephren,
fiindcă era situat l#ng ă un drum care ducea la a doua piramid ă!
9n timp, sa crezut c ă &n cea mai mic ă dintre cele trei piramide de la
0izeh au fost g ăsite dovezi cu privire la identitatea faraonului care a cl ădit
o! Creditul acestei descoperiri şi lau revendicat un anume colonel DoKard
8yse şi cei doi asisten ţiăai s ăi,ţ care sus in c au descoperit
ă &n piramid
sarcofagul şi resturile mumificate ale 2araonului MenAara! +e fapt, &ns ă 
lucru cunoscut cercet ătorilor de o bu n ă bucat ă de vreme, dar, din anumite
motive, &nc ă nedat publicit
ăţ ii , n ici sa rcofagul deţle ă
mnă şi n ici r m şi ele
scheletice nu sunt autentice! Cineva  f ăr ă &ndoial ă, colonelul 8yse şi
oamenii lui  a adus &n piramid ă un sarcofag de dat ăcu circa dou ămii de ani
mai recentă dec#t epoca lui MenAara şi oase din vremuri creştine mult mai
t#rzii, combin#ndule, spre a realiza o neruşinat ă fraud ă arheologic ă!
/ctualele teorii cu privire la constructorii piramidelor se ancoreaz ă &n
şi mai mare m ăsur ă de descoperirea numelui hufu &nscris hieroglific &ntrun
compartiment mult timp sigilat din Marea iramid ă, astfel stabilind aparent
identitatea constructorului! / trecut neobservat faptul c ă descoperitorii
inscripţiei erau acelaşi colonel 8yse şi asi sten ţii s ăi (anul 476<"! În -Fc ara
spre Cer3, am reunit probe substan ţiale care arat ăă ţc inscrip ia era un fals
comis de -descoperitori3! .a sf#rşitul anului 4576, sa prezentat un cititor al
ţ căr ii pentru a ne of eri documente deă familie ă care dovedesc c str bunicul
lui, un meşter zidar numit Dumphries BreKer, care fusese anga=at de 8yse
ca s ă a=ute la folosirea prafului de puşc ă pentru spargerea intr rii ă &n
piramidă, a fo st #artor ocular al & alsi&ic ării şi, av#nd de f ăcut obiec ţii, a
fost alungat de la locul faptei şi e$pulzat complet din EgiptO
În Stair;a to 'eaven am ar ătat c ă hufu nu p utea s ăfi fost
constructorul Marii iramide, fiindc ă se referise la e$isten ţa ei &nc ă din
timpurile lui, &ntro stel ă pe care
ţ ăoă &n l ase l#ng piramide@
ţ &n inscrip ie este
menţionat chiar şi Ffin$ul, presupus a fi fost cl ădit de al do ilea succesor al
lui hufu!
Constatăm că probele grafice de pe vremea faraonilor din chiar prima
dinastie  cu mult timp &naintea lui hufu şi a urmaşilor lui  arat ă concludent
că aceşti regi timpurii v ăzuser ă de=a cu ochii lor minunile de la 0izeh!
8edem clar Ffin$ul, at#t &n descrierile c ăl ătoriilor regelui &n 8ia ţa de /poi
(2ig 67a", c#t şi &n tro sc en ă a &nvestirii sa le de c ătre -C ei B tr#ni3,
ă care
sosesc &n Egipt cu barca (2ig! 67 b"! +e asemenea, supunem aten ţiei bine
cunoscuta t ăbli ţă a victoriei primului faraon, Menes, care descrie unificarea
forţată de c ătre el a Egiptului!

e o latur ă, el este
ăţ &nf işat purt#nd coroana
ă alb a Egiptului Fuperior,
&nving#ndui căpeteniile şi cucerind ăţ cet ile!
ă e cealalt parte, tableta &l
prezintă (2ig! 65a" cu coroana roşie a Egiptului *nferior, defil#nd prin
districte şi decapit#nd comandan ţii, &n dreapta capului s ău, desenatorul a
scris epitetul ="ar-Mer = dob#ndit de rege@ &n st#nga, t ăbli ţa arat ăcea mai
importantă construcţie din districtele ane$ate piramida (2ig! 65b"!
 %oţi oamenii de ştiin ţă sunt de acord ăţ ăţc ă t bli a &nf işeaz realist
locurile, fortificaţiile şi ina micii &nt#lni ţi de Menes &n campa nia sa pent ru a
unifica Egiptul Fuperior şi pe cel *nferior@ totuşi, simbolul piramidei este
singurul care
/firmă ămpare s ă fi trecut
c acest neobservat
simbol, la fel ca toate ţă ă ări,dealtminteri
de interpret
celelalte pe t bli atente!
, a fost
desenat şi inclus at#t de proeminent pe fa ţa cu Egiptul *nferior fiindc ă
respectiva construcţie e$ista efectiv acolo!
rin urmare, &ntregul comple$ de la 0izeh  piramidele şi Ffin$ul 
e$ista de=a c#nd a &nceput domnia regilor &n Egipt @ constructorii s ăi nu erau
şi nu puteau să fie faraonii din dinastia a şasea!
Celelalte piramide din Egipt  comparativ mai mici şi mai primitive,
unele dăr#mate &nc ă dinaintea &ncheierii, toate degradate  au fost &nt r
adevăr cl ădite de diverşi faraoni@ nu ca morminte, nici ca cenotafuri
(monumente funerare simbolice", ci &n em ula ţia zeilor! C ăci &n antichitate se
susţinea şi se ă credea c piramidele de ălaă 0izeh şi Ffin$ul al turat lor ar tau
drumul c ătre Fcara spre Cer  Fpa ţioport  din en insula Finai! Construind
piramidele astfel &nc#t s ă poat ăăă c l toriţ &n 8ia a de /poi, faraonii leau
&mpodobit cu simboluri adecvate, cu ilustraţii ale călă toriei şi, &n c#teva
situaţii, au acoperit pere ţii cu citate din -Cartea mor ţilor3! Cele trei piramide
de la 0izeh, unice prin elementele lor de construc ţie e$terne şi interne, prin
mărime şi prin incredibila durabilitate, se disting şi prin faptul c ă &n interior
nu au absolut nici un fel de inscrip ţii sau dec ora ţiuni! u sun t dec#t nişte
construcţii golaşe şi func ţionale, ridic#nduse de p e c#mpie ca dou ă faruri
gemene pentru a =uca un rol nu &n slu=ba oamenilor, ci &ntra celor -Care din
Cer pe  ăm#nt au 8enit3!
Cele trei piramide de la 0izeh, tragem concluzia, au fost cl ădite
&ncep#nd cu construirea celei dea treia piramide, mai mici, ca model redus
 la scară! /poi, respect#nd &n continuare preferin ţa pentru punctele focale cu
două v#rfuri,
ţ ă ăsau &n l at cele d ou piramide ă mari! + eşi / +oua iramid
este mai mi c ă dec#t Marea i ramid ă ,ăăpare ţs ăaib aceeaşi &n l ime, din
ăcauz
ă ă c e cl dit pe un teren re lativ ă ma i ri dicat, astfel c , pentru a se
a=unge la aceeaşi altitudine, nu a fost necesar s ă fie la fel de &nalt ă ca prima!
Cu e$cepţia incomparabilelor sale dimensiuni, Marea iramid ă mai e
unică şi prinăfaptul
ă c , pe l#ng pasa=ulă descendent care se g seşte &n toate
celelalte piramide, are un asa= /scendent singular, un Coridor orizontal,
două Camere Fuperioare şi o serie de compartimente &nguste (2ig! ;>"!
Camera cea mai de sus este accesibil ă printro Mare 0al erie incredibil de
comple$ă şi o /nticamer ă care se putea &nchide etanş dintro tragere de
cordon! Camera superioar ă ţcon inea ă şi &n ţc mai con ine  un ne obişnuit
bloc de piatr ă gol la mi=loc, a c ărui fasonare a cerut o tehnologie uimitoare şi
care r ăsuna ca un cl opot@ deasupra camerei ă ţ ăse afl seria str#mt de spa ii
=oase şi cu pereţi aspri, gener#nd o e$tremă ţă rezonan !

Ce scop au avut toate astea?

/m g ăsit multe ăasemă ă ă acestei tr s turi unice ale Marii
n ri &ntre
iramide şi antediluvianul E!9R 5 (-Casa Care E Ca 9n Munte3" al lui Enlil,
zigguratul s ău din i ppur! .a fel ca Ma rea iramid ă, acesta era foarte &nalt,
domin#nd c#mpiile &ncon=ur ătoare! În vremurile antediluviene, EAurul din
ippur conţinea +9R!/!*  -.eg ătura Cer ăm#nt3  şi servea drept Centru
de Control al Misiunii, fiind echipat cu % ăbli ţele +estinelor (panourile cu date
orbitale"! +e asemenea, con ţinea +*R!0/, o misterioas ă -Camer ă
&ntunecată3 a cărei -radiaţie3 ghida naveta spre a ateriza la Fippar!
+ar toate acestea  numeroasele mistere şi func ţii ale EAurului,
descrise &n povestea lui :u  au fost &nainte de otop! C#nd Mesopotamia a
fost repopulat ă şi sa re&nfiin ţat oraşul ippur, locuin ţa lui Enl il şi i nlil se
afla &ntrun mare templu &ncon=urat de cur ţi, cu por ţi prin care puteau intra
adoratorii! u mai era un teritoriu interzis@ func ţiile legate de spa ţiu, precum
şi Fpaţioportul propriuzis fuseser ă mutate &n alt ă parte!
oul EAur, un loc misterios şi impresionant, este descris de te$tele
sumeriene ca fiind o -Cas ă Care E Ca 9n Munte3, aflat ă undeva departe, sub
egida lui inharsag, nu a lui Enlil! /stfel, epopeea unui vechi rege sumerian
dinaintea otopului numit Etana, care a fost dus &n F ălaşul Celest al
/nunnaAilor, declar ă c ă ascensiunea lui a &nceput nu departe de noul EAur,
la -.o cul 8ulturilor3  adic ă nu dep arte de Fpa ţioport! 1 -Carte a lui *ov3
aAAadiană, intitulat ă ?udlul Bel "i#eFi (-&l Flăvesc pe +omnul /d#ncimii3",
se refer ă la -demonul de ne &nvins ca re a ie şit din EAur3 &n tro ar ţ ă-de
dincolo de zare, &n .umea de os G/fricaH3!
erecunosc#nd imensa vechime a piramidelor din 0izeh, nici
ţ
identitatea adev ăra ilor lor constructori,
ţ ţ
savan ii au fost deruta i şi de
această aparent ă referire la un EAur aflat departe de Fumer! Întradev ăr,
dacă ă e să urm rimă in terpret rile acceptate ale te$telor mesopotamiene,
nimeni din Mesopotamia nu ştia despre e$ist en ţa piramidelor egiptene! ici
un rege mesopotamian care a invadat Egiptul, nimeni dintre negu ţătorii care
făceau
ţ ţ comer
ă ă din emisarii care o vizitaser nu
cu ara respectiv , nici unul
observase aceste monumente colosale!!! Era posibil aşa ceva?
Fugerăm c ă monumentele de la 0 izeh erau cunoscute &n Fumer şi
/AAad! Fuger ăm c ă Marea iramid ă era EA urul postdiluvian, despre care
te$tele mesopotamiene vorbesc pe larg (dup ă cum vom demonstra &n
cur#nd"! i mai suger ăm c ă str ăvechile desene mesopotamiene au
reprezentat piramidele &n timpul construc ţiei şi dup ă &ncheierea acesteiaO
/m vorbit de=a despre felul cum ar ătau -piramidele3 zigguraturile sau
turnurile eta=ate mesopotamiene (2ig! I;"! e unele dintre cele mai arhaice
imagini sumeriene, g ăsim structuri complet diferite! În unele (2ig! ;4",
vedem construirea unei cl ădiri cu baz ăă ăp trat
ţ şi fe e triunghiulare  o
piramidă cu ţ suprafe e laterale netede! /lte ă ă desene prezint o piramid
terminată (2ig! ;I a, b", cu simbolul şarpelui localiz#ndo clar &ntrun
teritoriu al lu i EnAi! *ar un altu l (2ig! ;6" &n zestreaz ă piramida &ncheiat ă cu
aripi, pentru ai indica func ţia asociat ă cu spa ţiul!
 /ceastă imagine, din ca re sa u g ăsit mai multe e$emplare, pre zint ă
piramida &mpreună cu alte ele mente uluitor de e$ac te' un Ffin$ ghe muit cu
faţa spre .ocul %restiilor@ alt Ffin$, de cealalt ă parte a .acului %restiilor,
confirm#nd sugestia din te$ tele egiptene c ă mai e$ista unul, cu fa ţa spre
Ffin$ul din peninsula Finai! /t#t piramida, c#t şi Ffin$ul de l#ng ă ea sunt
amplasate l#ng ă un r#u, iar comple$ul de la 0izeh se g ăseşte &ntradev ăr
l#ngă il!

*ar dincolo de toate acestea se afl ă &ntinderea de ap ă pe care

navighează zeii cu c oarne, cum spuseser
ă ăă egiptenii c veniser zeii lor din
sud, pe Marea Roşie!
2rapanta similitudine dintre aceast ă reprezentare sumerian ă arhaic ă
şi cea egiptean ă (2ig! 67a"
ă oferă probe convingă toare despre faptul c , &n
Egipt, ca şi &n Fumer, toat ă lumea ştia despre piramide şi Ffin$! Întradev ăr,
chiar şi &n pr ivin ţa unui detaliu minor, cum ar fi &nclina ia
ţ e$ act ăa Marii
iramide  JIW , documentul sumerian pare s ă fie e$act!
rin urmare, se a=unge la c oncluzia inevitabil ă c ă Marea iramid ăera
cunoscută &n Mesopotamia,ă ăă motiv, atunci m car fiindc era
dac nu din alt
construită de aceiaşi /nunnaAiăcareă ţ cl diser EAurul ini ial la ippur@ şi , &n
mod asemănător şi perfect logic, şi pe ea o n umeau E!9R -Casa Care E Ca
9n Munte3! /semenea predecesoarei sale, Marea iramid ă de la 0izeh a fost
construită cu misterioase camere obscure şi echipate cu instrumente pentru
ghidarea navetelor spa ţiale spre Fpa ţioportul postdiluvian din Finai! i,
pentru ai asi gura neutralitatea, iramida a fost pus ă sub patrona=ul lui
inharsag!
ă Foluăţia noastr d sens unui poem altminteri
ă enigmatic, care o e$alt
pe inharsag ca stă ăp#n a -Casei Cu
ţ 8#rf /scu
ă it3  o piramid '
Casă luminoas
ă şiă întunecoas
ă a Cerului şi a ' mântului,
pentru rachete să fie construite1
E.:?6, Casa )eilor cu vârf ascu ţit1
'entru Cer' ământ e bine înzestrat ă.
Casa ce pe din ăuntru luceşte cu o roşiatic ă %umin ă
a Cerului,
pulsând o rază care aun&e departe în lun& şin lat1
$ăreţia ei atin&e carnea.
$ăreţ zi&&urat, falnic munte al mun ţilor
$are şi alnic ă e facerea ta,
oamenii nu o pot în ţele&e.

/stfel, funcţia acestei -Case a :eilor Cu 8#rf /scu ţit3 est e e$plicat ă
clar' era o -C as ă a Echipamentelor3 , cu fu nc iaţ de a -cobor& la od ihn 3ă
astronauţii -care v ăd şi orbiteaz ă3, un -mare semn de reper pentru
cobor#rea 2hemurilorGa Lcamerelor ceruluiH de sus3'
Casă a Echipamentelor, înalt ă Cas ă a >eşniciei3
"emelia
$area saeicircumferin
e de piatr ăţăBcare aun&e
e fi@at pân ăla ap ă1
ă în lut.
Casă ale ăc reiăţ p r i sunt meşteşu&it împletite1
Casă, al c ărei urlet prin potrivirea lui
pe Cei$ariCare>ădşi-rbitează îi coboară la
odihnă *...+.
Casă care e marele punct de reper al falnicelor 2hem1
$unte pe lân& ă care urc ă ?tu.
BCasă al c ărei interior adânc oa menii nul pot p ătrunde *...+. #nu a
mărito.

În continuare, te$tul descrie diversele ţp ăr i ale construc

ţ ţ iei' funda ia,
-care e turnat ă &n uimire3@ intrarea, care se deschide şi se &nchide ca o gur ă,
-răsp#ndind o lumin ă verde difuz ă3@ pragul (-ca botul unui uriaş dragon
deschis &n aşteptare3"@ uşorii uşilor (-ca dou ă t işuri de ţ cu ţ it ce in duşmanii
departe3"! Camera interioar ă e -ca o vulvăăă 3 p ţzit de -cu ite care se repede
din zori şi p#n ăn asfin ţit3@ -scurgerea3  emisia  -e ca leul pe ca re nimeni
nu cuteaz ă s ăl atace3!
În continuare, e descris ă o galerie ascendent ă' -Bolta ei est e ca un
curcubeu, acolo se sf#rşeşte &ntunericul@ &n m ăre ţ ie e ă&nvă luit @ &ncheieturile
i sunt ca un v ultur cu ghearele gata s ă &nşface3! /colo, &n cap ătul de sus al
galeriei, se află -intrarea &n v#rful Muntelui3@ -duşmanului nu i se deschide@
numai Celor Ce %r ăiesc, pentru ei este deschis ă!3 %rei &ncuietori  -broasca,
zăvorul şi drugul (!!!" lunec#nd &ntrun loc ce d ă fiori3  bareaz ădrumul spre
camera superioar ă, de unde EAurul -vegheaz
ă ă ă
Cerul şi  m#ntul, o plas
&ntinz#nd3!
recizia acestor detalii surprinde cu at#t mai mult atunci c#nd ele sunt
citite &n asociere cu cunoştin ţele noastre despre interiorul Marii iramide! Fe
ă ătur din latura de nord,
intra printro deschiz ă ascuns
ă ă de o piatr pivotant ,
care, &ntradev ăr, se de schidea şi se &n chidea -ca o gur ă3!  şind ă pe o
platformă, vizitatorul avea &n fa ţă deschiderea unui pasa= descendent, -ca
botul unui uriaş dragon deschis &n aşteptare3 (2ig! ;;a"! *ntrarea c ăscat ă era
prote=ată de greutatea piramidei de deasupra, cu dou ă perechi de blocuri
masive din piatr ă, dispuse &n diagonal
ă ă ă, -ca ţdou t işuri (!!!" ce in duşmanii
departe3, dezv ăluind o enigmaticăă ă piatr cioplit
ă , &n mi =locul in tr rii (2ig!
;;b"!

.a mică distan ţă, pe pasa=ul descendent, &ncepea un pasa= ascendent!

/cesta ducea la un pasa= orizontal, prin care se putea a=unge &n centrul
piramidei, o Camer ă a Emisiilor interioar ă, -ca o vu lv ă3! asa=ul ascendent
ducea de asemenea la o maiestuoas ă galerie ascendent ăă ţ, ai c rei pere i se
apropiau &ntre ei gradat, pe m ăsur ă ce urcau, d#ndui vizitatorului senza ţia
că aceste &ncheieturi ale pe re ţilor -sunt ca un vultur cu ghearele gata s ă
&nşface3 (2ig! ;J"! 0aleria ducea la camera superioară, de unde o -plasă3 
un c#mp de for ţă  -veghea Cerul ă şi  m#ntul3!ă+rumul p#n acolo trecea
printro anticamer ă, construit ă e$trem de comple$ (2ig! ;N", unde erau
instalate &ntradevăr trei &ncuietori, gata s ă -lunece3 şi -d uşmanului s ănu i
se deschid ă3!
+upă ce a descris astfel interiorul şi e$teriorul EAurului, te$tul laudativ
oferă informaţii privind func ţiile şi locul structurii@

În aceast ă zi,
2tăpâna însă şiăadev
ă r &r ieşte1
)eiţa 6achetelor, 'ura Doamnă $are, se proslăveşte pe sine3
Eu sunt 2t ăpâna1 #nu mia hot ărât destinul1
fiica lui #nu sunt eu.
Enlil mia ad ău&at un destin mare1
soraprinţesă sunt eu.
)eii au dat pe mâna mea
instrumentele de pilotare şi &hidare a Cer' ământului1
$ama camerelorcerului sunt eu.
Ereshki&al mia alocat loculdeschiderii
instrumentelor de pilotare şi &hidare1
$arele punct de reper
muntele lân& ă care se înal ţă?tu,
mi lam stabilit ca piedestal. /
 +acă, aşa cum am conchis, inharsag era Ft ăp#na neutr ăa iramidei
de la 0izeh, reiese c ă ar fi trebuit
ă s fie cunoscut
ă ă şi venerat
ţă ca zei şi &n
Egipt! Înt radevăr, aşa stau lucrurile@ cu e$cep ţia fap tului c ă egiptenilor le
era cunoscut ă şi ca DatDor! Manualele ştiin ţifice ne spu n c ă acest nume
&nseamnă -Casa lui Dorus3@ dar afirmaţia e corectă doar la un nivel

superficial! Concluzia reiese din scrierea hieroglific ă a numelui

reprezent#nd o cas ă şi un şoim, şoimul fiind simbolul lui Dorus, &ntruc#t
acesta se
numele ţei era&n-:ei
zeiputea ăţl ţaă&n
a/ ăC rei
zbor ca Cas
un şoim!
EsteCeea
/coloce9nde
&nsemna ă, literalmente,
Funt cLoimii3, unde
&şi stabilesc căminul astronauţii' Fpaţioportul!
/cest spa ţioport, am constatat, se afla &n epoca postdiluvian ă &n
peninsula Finai@ prin urmare, titlul DatDor, -Casa oimilor3, cerea ca zei ţa
carel purta s ă fie Ft ăp#na peninsulei Fin ai! Întradev ăr, aşa era@ egiptenii
considerau peninsula Finai ca fiind domeniul lui Dathor! %oate templele şi
stelele &n ălţate &n peninsul ă de faraonii egipteni erau &nchinate e$clusiv
acestei zei ţe! i, la fel ca inharsag
ţ ă ă e, şi Dat hor era poreclit
la b tr#ne
-8aca3 şi reprezentat ă cu coarne de vac ă!
 +ar era Dathor  aşa cum am afirmat &n cazul lui inharsag  şi
Ftăp#na Marii iramide? În mod uimitor, dar nu surprinz ător, era!
+ovada apare sub forma unei insc rip ţii a 2araonului hufu (circa IN>>
&!Ch!", pe o stelă comemorativ ă ţă &n l at de acesta la 0izeh, &ntrun templu
&nchinat lui *sis! Cunoscut ca Ftela*nventar, monumentul şi inscripţia sa
confirmăă clar c ăMarea iramid (şi ă Ffin$ul" e$istau &nc dinainte de
&nceputul domniei lui hufu (Cheops"! El nu a afirmat altceva dec#t că a
construit templul lui *sis de l#ng ă iramida şi Ffin$ul de=a e$istente'

"răiască 8orus $ezdau.

6e&elui din E&iptul 2uperior şi Inferior, :hufu,
>iaţai e dat ă5
# întemeiat Casa lui Isis,
2tăpâna 'iramidei,
lân&ă Casa 2fin@ului.

rin urmare, &n vremea lui, *sis (so ţia lui 1siris şi mama lui Dorus" era
considerată a fi f ost =Stă!na ira#idei= ! +ar, du p ă cum spune clar
continuarea inscripţiei, ea nu a fost prima st ăp#n ă a iramidei'

"răiască 8orus $ezdau.

6e&elui din E&iptul 2uperior şi Inferior, :hufu,
>iaţai e dat ă5
'entru divina lui mam ă, Isis,
2tăpâna /$untelui #pusean 8athor /,
a f ăcut Baceast ă scriere pe o stel ă.
/şadar, iramida nu era numai un -Munte al lui Dathor3  paralela
e$actă cu -Casa Care E Ca 9n Munte3 su merian ă , ci era şi mu ntele ei
a!usean, cu implica ţiaă c avea şi ăunul ă r s ritean! tim din sursele
sumeriene că acela era DarFag, cel mai &nalt v#rf din peninsula Finai!
,,,
În ciuda rivalit ăţii şi a su spiciunii dintre cele dou ă dinastii divine, nu
&ncape nici o &ndoială ă c munca propriuzis
ă ţ ţla construc ia Fpa ioportului şi
la instala ţiile de control şi ghida= a c ă zut &n sarcina lui EnAi şi a
descendenţilor s ăi! inurta sa dovedit capabil de &ndiguiri şi iriga ii@ ţ
9tu)Fhamash ştia cum s ă comande şiăţs ac ioneze ăţ unit ile de aterizare şi
decolare@ dar numai EnAi, principalul inginer şi savant care mai trecuse o
dată prin toate acestea, avea e$perien ţa şi cun oştin ţele necesare pentru a
planifica masivele lucr ări de construc ţie şi a le supraveghea e$ecu ţia!
În te$tele sumeriene care descriu realiz ările lui inurta şi 9tu nu
e$istă nici m ăcar o aluzie c ă vreunul dintre ei a r fi planificat ori sar fi
anga=at &n activit ăţile de construc ţ ţii spa iale! C#nd inurta, &n ultima
perioadă, a ap elat la un re ge sumerian ăă ă s i cl deasc un ziggurat cu o
incintă special
ă ăpentru ăas rea lui +ivin
ţ , un alt zeu, &nso indul pe inurta,
a fost cel care ia dat regelui planurile arhitecturale şi instrucţiunile de lucru!
e de alt ă parte, c#teva te$te ă ă
raporteaz ăc EnAi &i predase fiului s u
MarduA cunoştinţele ştiin ţifice pe care le avea! %e$tele descriu o conversa ţie
&ntre tată şi fiu, după ce MarduA ia adresat lui EnAi o &ntrebare dificilă'
 Enki ia r ăspuns fiului s ău $arduk3
!iul meu, ce nu ştii4
Ce ţiaş putea da mai mult4
$arduk, ce anume nu ştii4
în plus ce ţiaş putea da4
"ot ce ştiu eu, ştii şi tu5 /

Întruc#t as em ăn ările dintre tah şi E nAi, ca ta t ă, şi Ma rduA şi Ra, ca

fiu, sunt at#t de ma ri, nar trebui s ă fim deloc surprinşi de constatarea c ă
te$tele egiptene &l aso ciau &ntradev ăr pe Ra cu instala iile ţ spa ialeţ şi
lucrările de construc ţie aferente! În aceast ă activitate, a fost asistat de Fhu
şi %efnut, de 0 eb şi  ut, precum şi de %h oth, zeul vr ă=ilor! Ffin$ul, -c ăl ăuza
divină3 care
ă ar taădrumul
ă ă pe
spre r s rit e$act ă paralela 6>, avea tr s turile
lui Dor/Ati (-oimul :ării3"  epitetul lui Ra!
1 ăstel
ţă ăă &n l at l#ng Ffin$ &ăn perioada f araonic
ţ purta o in scrip ie
care &l nominaliza direct pe Ra ca inginer (-&ntinz ător al Coardei3" care
construise -.ocul /p ărat3 &n -+ eşertul Facru3, de un de se putea -&n ăl aţ
frumos3 pentru a -traversa cerurile3!

Întinsai coarda pentru plan, p ământurilor form ă leai dat *...+.

!ăcutai secretă %umea de 0os *...+.
Clăditai pentru tine un loc ap ărat în sacrul deşert,
cu nume ascuns, în ăl ţatuteai ziua în fa ţa lor *...+.
!rumos te înal ţi *...+.
Cerul
Cerul str
ăba ţi cu vânt bun *...+.
traversezi cu celesta luntre *...+.
Cerul ubilează,
'ământul de bucurie stri& ă.
Echipaul lui 6a aduce slav ă zi de zi1
"riumfal se înf ăţişeaz ă.

%e$tele egiptene afirmau că Fhu şi %efnut erau implicaţi &n e$tinsele

ţ ări spa iale
lucr ă ale lui Ra -s t p#nind
ă cerurile deasupra  m#ntului3! 2iul lor,
0eb, purta un nume derivat di n r ăd ăcina gbb  -a &ngr ăm ădi, a a duna3 ,
atest#nd, dup ă cum au convenit oamenii de ţă ştiin
ă , faptul c se anga=ase &n
lucrări de taluzare@ o sugestie ferm ă a particip ării sale la construirea
propriuzisă a piramidelor!
1 poveste egiptean ă despre 2araonul hufu şi cei trei fii ai s iă
dezvăluie faptul c ă, pe vrem ea lor, planurile secrete ale Ma rii iramide se
aflau &n custodia zeului pe care egiptenii &l numeau %hoth, zeul astronomiei,
al matematicii, geometriei şi topografiei! e amintim c ăo trăăs ătur ăunic a
Marii iramide const ă &n camerele ei superioare şi pasa=ele acestora! %otuşi,
&ntruc#t aceste galerii au fost &nchise  vom vedea cum, c#nd şi de ce  e$act
&n locul unde se ramificau din pasa=ul descendent, toţi faraonii care au
&ncercat să emuleze piramidele de la 0izeh au construit numai camerele
inferioare, neav#nd posibilitatea de a imita camerele superioare, &n lipsa
cunoştinţelor arhitecturale e$acte sau (dup ă un timp", pur şi sim plu pentru
că nu ştiau de e$isten ţa lor! +ar hufu, se pare, cunoştea e$isten ţa acestor
 două camere secrete din Marea iramid ă şi, la un mom ent dat, a fost pe
punctul s ă le descopere planurile de construc ţie, c ăci i sa sp us unde le
ascunsese zeul %hoth!
Fcrisă pe aşanumitul apirus estcar şi intitulat ă -oveşti cu
vră=itori3, legenda relateaz ă c ă -&ntro zi, c #nd regele hufu domnea peste
ţ toată ara,3 acesta şia chemat cei trei ă ă fii şi lea cerut s i spun povestiri
despre -faptele magicienilor3 de pe vremuri! rimul a vorbit -fiul regal
hafra3, care a pov estit -o is torie din vremea str ămoşului t ău Gal lu i hufuH
ebAa (!!!" despre ceea ce sa petrecut c#nd a intrat &n templul lui tah3!
ovestea spunea cum un vr ă=itor a readus la v ia ţă un crocodil mort! /poi,
fiul regal BauefRa a vorbit despre un miracol de pe vremea str ămoşului
anterior al lui hufu, c#nd un magician a desp ăr ţit apele unui lac, pentru ca
de pe fundul acestuia s ă se poat ă recupera un g iuvaer@ -şi a tunci vr ă=itorul
grăi şişi &ntrebuin ţa vorbirea magic ă şi aduse apele &ntregului lac &napoi la
locul lor3!
Cu un oarecare cinism, al treilea fiu, Dod+e+ef, sa ridicat s ă ia şi el
cuv#ntul, spun#nd' -/m auzit despre vr ă=itorii din trecut şi faptele lor, al
că ror adev r nul pu tem ă verifica! Eu,ă &ns , ştiu despre lucruri f cute &n
vremea noastră!3 2araonul hufu la &ntrebat care erau ace lea@ iar Dor+e
+ef a ăr ăspuns c auzise despre un om numit ă +edi,
ă care ştia cum s pun la
loc un cap retezat, s ă &mbl#nzeasc ă un leu şi, de asemenea, cunoştea
-numerele dut din camerele lui %hoth3!
/uzind, hufu a devenit e$trem de curios, c ăci c utase ă s ăafle
-secretul Camerelor lui %hoth3 din Marea iramid ă (&n vremea lui, de=a
blocate şi ascunseO"! rin urmare, a ordonat ca &n ţeleptul +edi s ă fie g ăsit şi
adus din locuin
C#nd ţa lui,
+edi a ap ă ă &ndefa
o insul
ărut ăl#ng cap tul peninsulei
ţa faraonului, hufu iaFinai!
pus mai &nt#i la
&ncercare puterile magice, ca &nvierea unei g#şte, a unei păsări şi a unui
bou,ăc ărora
ă li se t iaser capetele! /poi, hufu ă la &ntrebat' -Este adev rat
ce se spune, c ă ai ştiin ţă despre numerele dut pentru I!uturile lui
%hoth?3 *ar +edi a răspuns@ -umerele nu le cunosc, o, rege, dar ştiu locul
unde se afl ă dut3
/proape to ţi egiptologii sunt de ac ord c ă I!ut &nsemna -camerele
secrete ale sanctuarului primordial3, iar dut, -desene, planuri cu numere3!
Răspunz#ndui lui h ufu, magicianul (c ăruia i se atr ibuie v#rsta de o
sută zece ani" a spus' -u cunosc informa ţiile din des ene, o, reg e, dar ştiu
unde a ascuns %hoth planurilecunumere!3 .a urm ătoarele &ntreb ări, a
răspuns'ă -E$ist o cutie de ăgresieăă&n &nc perea sf#nt numit Camera
Dărţilor din Deliopolis@ sunt &n acea cutie!3
Furescitat, hufu ia poruncit lui +edi s ă mearg ă ă şi s ăi aduc lui cutia!
+ar +edi a r ăspuns c ă no puteau ob ţine nici el, nici hufu@ destinul ei er a
acela de a o g ăsi un viitor descendent al lui  hufu! /şa ho t ăr#se Ra, a spus
el! lec#nduse &n fa ţaţ voin ei zeului, ăh ufu,ă dup cum am v zut, a sf#rşit
prin a construi doar un templu &nchinat Ft ăp#nei iramidei, l#ng ă Ffin$!
/stfel, ciclul dovezilor se &nchide! %e$tele sumeriene şi egiptene se
confirmă reciproc, precum şi concluzia ănoastr ţă ' ăaceeaşi ze i neutr era
stăp#na celui mai &nalt pisc din Finai şi a mu ntelui artificial &n ăl ţat &n Egipt,
ambele menite s ă serveasc ă drept ancore ale Culoarului de /terizare!
 +ar dorinţa /nunnaAilor de a p ăstra peninsula Finai şi instala ţiile sale
&n neutralitate nu a avut c#ştig de cauză multă vreme! Rivalitatea şi
dragostea sau combinat &n mod tragic spre a perturba starea de fapt@ iar
ăm#ntul
ţ ă &mp r it a fostăatras cur#nd &n R zboaiele iramidelor!

7  R ĂZ!OAIELE )IRAMIDELOR

-În anul 6N6, Maiestatea Fa Ra, cel sf#nt, oimul : ării, emuritorul
care tr ăieşte veşnic, se ţafla &n ara lui
ă ţ henn!
ă Îl &nso eau r zboinicii lui, c ci
duşmanii conspiraser ă &mpotriva domnului lor (!!!"! Dorus, M ăsur ătorul
&naripat, a venit pe barca lui Ra! *a spus &naintaşului său' L1, oim al : ării,
am văzut duşmanii urzind planuri contra +omniei tale, pentru aşi lua lor
Coroana .uminoas ă! (!!!" /tunci Ra, cel sf#nt, oi mul : ării, ia spu s lui
Dorus, M ăsură torul &n aripat' L2alnic
ă ăţă ml di a lui Ra, urmaşul meu, dute
repede şi doboar ă duşmanii pe care iai v ăzut!3
/stfel &ncepe povestea &nscris ă pe zidurile templului din str ăvechiul
oraş egiptean Edfu! Credem c ă e povestea conflictului care nu sar putea
numi altfel dec#t primul R ăzboi al iramidelor  un r ăzboi ca re &şi av ea
originile &n necontenita lupt ă pentru putere asupra  ăm#ntului şi in stala ţiilor
sale spa ţiale şi &n zbenguielile Marilor /nunnaAi, &ndeosebi ale lui EnAi)tah
şi ale fiului s ău, Ra)MarduA!
Conform lui Manetho, tah a predat domnia asupra Egiptului dup ă
5!>>> de ani@ dar autoritatea lui Ra a fos t &ntrerupt ă dup ă 4!>>> de ani  de
ătrela
ccare oop, duppe
a=utat ă cum
Ra -ăam ă ăp#neasc
v
s ă st zut! / urmat o domnie
cerurileăde d de <>> de
easupra  ani a lui Fhu,
m#ntului3, şi
domnia de J>> de ani a lui 0eb (-Care &ngr ăm ădeşte  ăm#ntul3"!
În acea perioad ă, prin =urul anului 4>!>>> &!Ch!, au fost construite
comple$ele spaţiale  Fpaţioportul din Finai şi piramidele de la 0izeh!
+eşi peninsula Finai, unde a fost &nfiin ţat Fpa ţioportul, şi piramidele
de la 0izeh ar fi trebuit s ă r ăm#n ă neutre, sub egida lui inharsag, ne
&ndoim că autorii acestor construcţii  EnAi şi descendenţii lui  au avut &ntr
adevţăr intenţ ia de a renun a la ţcontrolul asupra instala iilor! 9n te$t
sumerian, care &ncepe cu o descriere idilic ă, a fost numit de cercet ători -Mit
al aradisului3! 8echiul s ău nume era -EnA i şi inharsag3 şi, de fapt , este o
consemnare a dragostei cu motiva ţii politice dintre cei doi, povestea unei
tranzacţii &ntre EnAi şi sora sa pe =um ătate, inharsag, cu privire la controlul
asupra Egiptului şi a peninsulei Finai  altfel spus asupra piramidelor şi a
Fpaţioportului!
/cţiunea po vestirii are loc &n perioada de du p ă ce  ăm#ntul a fost
&mpărţit &ntre /nunnaAi, cu %ilmunul (peninsula Finai" revenindui lui
inharsag, iar Egiptul, clanului lui EnAi! /tunci, relateaz ă povestea
sumeriană, EnAi a traversat lacurile
ă mlţ ştinoase
ă care desp r eau Egiptul de
peninsula Finai, venind la singuratica inharsag pentru o orgie amoroas ă'

Cea care e sin&ur ă,

Doamna >ie ţii, st ăpâna p ământului,
Enki a venit la în ţeleapt ăDoamn ăa >ie ii.
ţ
 Îşi face falusul s ă ude z ă&azurile1
îşi face falusul s ă înece trestiile *...+.
(ia v ărsat
ăţ s mân a în marea
ă doamn a #nunnakilor,
şia vărsat s ămân ţa în pântecele lui 7inharsa&1
Ea a luat s ămân
ţ a în pântec,
ă ţ s mân a lui Enki.

/devărata intenţie a lui EnAi era aceea de a ob ţine un fiu de la sora sa

pe =umătate, dar progenitura a fost fat ă! /tunci, EnAi a f ăcu dragoste cu fiica
lui, de & ndat ă ce a de venită -ăt#n ăr şi frumoas 3, apoi şi c u nepoata lui! În
urma acestor activit ăţi se$uale, sau n ăscut &n total opt zei  şase fete şi doi
băieţi!
Înfuriată de incest, inharsag şia folosit aptitudinile medicale pentru
al &mboln ăvi pe En Ai! /n unnaAii ca re erau cu el au implorato s ăi cru eţ
viaţa, dar inharsagăera ăă hot r#t 'ă-#n nu moare, nu m voi uita la el cu
L1chiul 8ie ţiiO3
Convins c ă EnAi fusese &ntradev ăr oprit o dat ă pentru totdeauna,
inurta  care veni se la %ilmun &n inspe c ţie  sa &ntors &n Mesop otamia s ă
raporteze evenimentele la o &ntrunire unde participau Enlil, anna)Fin,
9tu)Fhamash şi *nanna)*shtar! econvins, Enlil ia ordonat lui inurta s ă
revină &n %ilmun, de u nde so aduc ă şi pe inharsag! Între timp, &n s ,ă lui
inharsag i se f ăcuse mi l ă de fratele ei şi se r ăzg#ndise! -inharsag l a
aşezat pe En Ai l#ng ă vulva ei şi a &n trebat' L2rate, ce te do are?!3 +up ăce
inharsag ia vindecat trupul pas cu pas, EnAi a propus s ă fie am#ndoi
stăp#ni ai Egiptului şi ai peninsulei Finai, atribuindule celor opt zei tin eri
sarcini, so ţii şi teritorii'

!ie #bu st ăpânul plantelor1

!ie 7intulla domnul $a&anului1
!ie 7insutu so ţul lui 7inazu1
!ie 7inkashi cea care astâmp ăr ă setea1
!ie 7azi so ţiul 7indarei1
!ie #zimua soţul 7in&ishzidei1
!ie 7intu re&ina lunilor1
!ie Ensha& domnul "ilmunului5

%e$tele teologice egiptene de la Memphis susţin, de asemenea, că -au

luat fiin ţă3 opt zei, din inima, limba,ţ din ii, buzele
ţ ă şi alte p r i ale trupului lui
tah! i &n acest te$t, la fel ca &n cel mesopotamian, dup ă naşterea acestor
zei, t ah le a atribuit lo cuin ţe şi teritorii' -+ up ă ce a format ze ii, a f cut
ă
oraşe, a stabilit districte, a pus zeii &n s ălaşele lor sacre@ lea cl ădit temple şi
lea hot ăr#t ofrandele3!
ă ă acestea
/ f cut toate ă -ca s bucure inima Ft p#nei
8ieţii3!
+acă, aşa c um reiese, legendele respective ăă ă au baz real , &nseamn
căăţrivalit ile pe care leau generat ă aceste leg turi de rudenie confuze nau
putut dec#t s ă fie agravate de zburd ălniciile se$uale atribuite şi lui Ra! Cea
mai semnificativ ă dintre acestea a ăfost ţ aser iunea ă c 1siris era &ntradev r
fiul lui Ra, nu al lui 0eb, conceput c#nd Ra venise pe furiş la propria lui
nepoată! +up ă cum am relatat anterior, aici se afla miezul conflictului dintre
1siris şi Feth!
 +e ce Feth, c ăruia 0eb &i alocase Egiptul Fuperior, t#n=ea la Egiptul
*nferior, care &i fusese acordat lui 1siris? Egiptologii au oferit e$plica ţii din
domeniul geografiei, al fertilit ăţ ăii p m#ntului etc! +ar,
ă dup ă cum am ar tat,
mai e$ista un factor  unul care, din punctul de vedere al zeilor, era mai
important dec#t productivitatea agricol ă a unei regiuni' Marea iramid ă şi
tovarăşele sale de la 0izeh@ cel care le controla participa la controlul asupra
activităţilor
ţ spa iale, asupra
ă ă asupa vitalei leg turi de
deplas rilor zeilor,
aprovizionare dintre  ăm#nt şi a dou ăsprezecea planet ă!
9n timp, Feth a avut c#ştig de cauz ă &n ambi ţiile lui, dezavanta=#ndul
pe 1siris! +ar, -&n anul 6N63, dup ă dispari ia ţ lui 1siris, t#n rul
ă Dorus a
devenit r ăzbună torul ă taăt lui s uţăş iăa d ezl n uit r zboiul co ntra lu i F eth 
primul R ăzboi al iramidelor! /şa cum am v ăzut, a fost primul r ăzboi &n care
zeii au implicat şi oameni &n luptele lor!
Fpri=init de al ţi zei ai lui EnAi, ca re do mneau &n /f rica, r ăzbun ătorul
Dorus a &nceput ostilit ăţile &n Egiptul Fuperior! Cu a=utorul +iscului &naripat
pe care il f ăurise %hoth, Dorus a avansat persistent spre nord, &n direc ţia
piramidelor, &n -regiunea apelor3, lan ţul de lacuri care despart Egiptul de
peninsula Finai, a avut loc ăo b ăt lie ă important , &n ca reţ au fost ucişi mul i
partizani ai lui Feth! +up ă ce eforturile pac ifiste ale altor zei au dat greş,
Feth şi Dorus sau anga =at &n lupt ă personal, pe peninsula Finai şi deas upra
acesteia! În decursul luptei, Feth sa ascuns &n -tunelurile secrete3, undeva
&n peninsulă@ &ntro alt ă ă b t lie, şia pierdut testiculele! rin urmare, Ffatul
:eilor ia dat &ntregul Egipt -moştenire (!!!" lui Dorus3!
+ar ce sa &nt#mplat cu Feth, unul dintre cei opt zei descenden ţi ai lui
tah?
/ fost
inclusiv izgonit
un loc care din
&i d Egipt şi sa refugiatde&naţinuturile
ădea posibilitatea -vorbi dinasiatice de la
cer3! Era r ăszeul
oare ărit,
numit Enshag din po vestea sumerian ă a lui EnAi şi  inharsag, cel c ăruia &i
fusese repartizat %ilmunul (peninsula Finai" de c ăre cei doi aman ţi? +ac ăda,
&nseamnă că el a fost zeul egiptean (hamitic" care &şi &ntinsese domeniul
peste ţara lui Fhem, cunoscut ă mai t#rziu cu numele de Canaan!
În acest deznod ăm#nt al r imului R ăzboi al i ramidelor se g ăseşte o
descifrare a legendelor biblice! %ot aici afl ăm şi cauzele celui de/l +oilea
Război al iramidelor!
e l#ngţă Fpa ioport ţ şi instala iile
ă de ghidare, dup otop a fost
necesar şi un nou Centru de Control al Misiunii, &n locul celui care e$istase
&nainte &n ippur! /m arătat (&n -Fcara spre Cer3" că nevoia echidistanţei
&ntre acest centru şi celelalte unităţi spaţiale ia dictat amplasarea pe
Muntele Moriah (-Muntele &ndrumării3", locul viitorului oraş *erusalim!
/cel loc, at#t confo rm relat ărilor mesopotamiene, c#t şi celor biblice,
se afla &n ţara lui Fhem  un dominion al enlili ţilor! %otuşi, el a sf#rşit prin a fi
ocupat ilegal de cţătre spi a lui EnAi, zeii ă hamitici,ţ şi d e c tre descenden ii
Canaanului hamitic!
8echiul %estament numeşte Canaan ţara c ăreia &n ti mp av ea s ăi
devină capital ă *erusalimul, dup ă al patrulea şi cel mai mic fiu al lui Dam! +e
asemenea, a &nsemnat Canaanul pentru represalii deosebite şi ia
condamnat urmaşii s ă fie subordona ţi descenden ţilor lui Fhem! *mprobabilul
prete$t al acestui tratament a fost faptul c ă Dam  nu fiul lui, Can aan 
văzuse involuntar organele genitale ale tat ălui s ău, oe@ prin urmare,
+omnul &l blestemase pe Canaan' -Blestemat s ă fie CanaanO F ă fie robul
robilor fra ţilor s ăiO (!!!" Binecuv#ntat s ă fie +omnul, +umnezeul lui Fhem, şi
Canaan s ă fie robul luiO3
ovestea din Cartea *acerii lasă nel ămurite multe aspecte! +e ce a
fost condamnat Canaan, dac ă autorul nelegiuirii accidentale fusese tat ăl lui?
+e ce pedeapsa a constat &n ai fi sclav lui Fhem şi zeului lui Fhem? Cum s
au implicat zei i &n crim ă şi pedeaps ă? Citind informa ţiile suplimentare din
-Cartea ubileurilor3 e$biblic ă, devine clar ă ă c adev
ă rata ofens a fost
ocuparea ilegală a teritoriului lui Fhem!
-Cartea ubileurilor3 relateaz ă c ă, dup ă ce omenirea sa d ispersat şi
diversele ei clanuri şiau primit p ăm#nturile, -Dam şi fiii lui sau dus pe
păm#ntul pe care urmau s ăl ocupe, GteritoriulH pe care la dob#ndit ca parte
a lui din ţara de la miaz ă zi!3 ă ă +ar, c l torind din locul unde se salvase oe
spre ţinutul alocat lui din /frica, ţ -Canaană ă a v zut ara .ibanului Gp#n =osH
spre r#ul din E gipt, c ă era foarte bun ă!3 i s a r ăzg#ndit' -u a mai mers &n
ţara moştenit ă la apus de mare G&n vestul M ării RoşiiH@ sa instalat G&n
schimbH &n ţara .ibanului, la r ăs ărit şi la apus de *ordan!3
%atăl şi ţăfra ii s i au ă&ncercat
ăă ă ă aceast fapt ilegal a lui
s previn
Fhem' -i Dam, tat ăl lui, şi Cush şi Miz raPim, fra ţii lui , iau spu s' L%eai
aşezat pe un p ăm#nt care nu ă e al t ţu şi pe care ă sor ii nu ni lau hot r#t@ no
face@ c ăciădac faci asta, tu ăţ şi fiiiţ tă i ve i fi dobor#
ţ i la p m#nt şi os#ndi i
pentru tr ădare@ ă c ăci prin
ţ tr dare ă va i aşezat, ă şi t r darea o vo r pl ti copiii
tăi,ţ şi ve i fiăădezr
ţ d cinaă iăţ peă veci! u s l şlui ă i &n s laşul lui Fhem@ c ci lui
Fhem şi fiilor lui lea c ăzut la tragerea sor ţilor!3
+acă urma s ă ocupe ilegal teritoriul atribuit lui Fhem, iau atras ei
aten ţia, -blestemat
blestemul prin care neeşti
legşi
ămblestemat vei &nfindincolo
sub =ur ăm#nt de fiii lui
umele Ff#ntului oe,
udec ătorcu
şi
&n faţa lui oe, tatăl nostru (!!!"!
+ar Canaan nu lea dat ascultare şi sa aşezat &n ţara .ibanului, de la
Damath p#n ă la intrarea &n Egipt, el şi fii i lui, p#n ă &n zilele noastre! +in
acest motiv se numeşte ţara aceea Canaan!3
+incolo de povestea biblic ă şi pseudoepigrafic ă a unei uzurp ări
teritoriale de c ătre un desc endent al lui Dam , trebuie s ă se afle povestea
unei uzurp ări similare din part ea unui urma ş al :eului Egiptean! %rebuie s ă
reţinem
ă c , &n perioadaţăaceea, rile şi teritoriile nu se alocau &ntre oameni,
ci &ntre zei@ zeii, nu oam enii, erau st ăp#nii p ăm#nturilor! 9n pop or se put ea
instala numai pe un teritoriu atribuit zeului s ău şi putea ocupa teritoriul
altuia doar dac ă propriul lui zeu &şi e$tindea st ăp#nirea asupra acelui
teritoriu, prin bunţ ă &n elegere sauţă prin for ! Capturarea
ă ilegal a zonei
dintre Fpaţioportul din Finai şi .ocul de /terizare de la BaalbeA de c ătre un
descendent al lui Dam nu se putea produce dec#t dac ă regiunea fusese
uzurpată de un urmaşăţal zeit ilor hamitice, ăun zeu mai t#n r din Egipt!
i, aşa cum am ar ătat, acesta a fost &ntradev ăr rezultatul rimul
Război al iramidelor!
*ntrarea ilegal ă a lui Feth &n Ca naan &ns emna c ă toate locurile cu
semnificaţii spaţiale  0izeh, peninsula Finai, *erusalimul  a=ungeau sub
controlul zeilor lui EnAi!
Era o evoluţie pe care en lili ţii no puteau accepta! i astfel, nu peste
mult  trei sute de ani mai t# rziu, presupunem  au dezl ăn ţuit deliberat un
război pentru ai disloca pe ocupan ţi din apropierea vitalelor instala iiţ
spaţiale! /cest /l +oilea R ăzboi al ir amidelor este descris &n mai multe
te$te, unele g ăsite &n limba sumerian ă original ă, altele &n traduceri
aAAadiene şi asiriene! 1amenii de ştiin ţă le numesc -Miturile lui ur3 
-mituri3 ale Ţăţrii Mun ilor@ de fapt, sunt cronici ăpoetizate ale r zboiului
pentru st ăp#nirea piscurilor legate de ac ăţţtivit ile spa iale  Mun tele Moria,
Darsagul (Muntele Ff#nta Ecaterina" din Finai şi muntele artificial EAur
(Marea iramidă" din Egipt!
+in te$te reiese clar c ă for ţele enlilite au fost co nduse şi comandate
de inurta, -cel mai de seam ă r ăzboinic al lui Enlil3 şi c ăprimele ciocniri au
avut loc &n peninsula Finai! /colo, zeii hamitici au fost &nvinşi, dar sau retras
să continue r ăzboiul din ţinuturile montane ale /fricii! inurta a acceptat
provocarea şi , &n a d oua faz ăăa r zboiului, a dus lu pta ă ţ p#n
ă la fort re ele
inamicilor s ăi@ aceast
ăă ă ă
etap sa caracterizat ă prin b t lii feroce şi s lbatice!
/poi, &n fa za final ă, r ăzboiul sa p urtat la M area iramid ă, ultima şi c el mai
greu de cucerit fortificaţie a adversarilor lui inurta@ acolo, zeii hamitici au
fost asediaţi p#n ă li sau terminat alimentele şi apa!
/cest r ăzboi, pe care &l numim /l +oi lea R ăzboi al iramidelor, a fos t
comentat pe larg &n documentele sumeriene  at#t cronici scrise, c#t şi
reprezentări grafice!
*mnurile lui inurta con ţin numeroase referiri la faptele şi ispr ăvile lui
eroice din r ăzboi@ o mare p arte a psalmului -Ca / nu Eşti 2 ăurit3 se dedic ă
unei relat ări a luptei şi a victoriei finale! +ar pri ncipala şi cea mai dire ct ă
cronică a r ăzboiului este epopeea ?ugal-e d Mela#-bi , cel mai bine
reconstituită şi redactat ă de Famuel 0eller &n )ltorientalische te:te und
ntersuchungen
intitulată astfel dup! ă fraza
/semenea tuturor
introductiv ă' te$telor mesopotamiene, este

6e&e, domnească e &loria zilei tale1

7inurta, întăiule, posesor al 'uterilor Divine,
care în chinurile Ţărilor $untoase înaintatai.
Ca potop ce nu poate fi oprit,
Ţara Duşman ă precum în cin& ătoare strâns ai le&ato.
întăiule, care în lupt ă neînfricat intri1
Erou cen ţara lui Divina #rm ă 2tr ălucitoare o poart ă1
Doamne3 Ţara $untoasă ai supuso
ăăca pe a ta f ptur .
7inurta, fiu re&al, al c ărui dat ă putere datuia1
Eroule3 de frica ta, cetatea sa predat *...+.
-, viteazule
$arele (arpe, eroicul zeu,
lai smuls din to ţi mun ţii.

/stfel, sl ăvindul pe inurta, faptele sale şi Ftr ălucitoarea lui /rm ă,

poemul descrie şi locul conflictului (- Ţările Muntoase3" şi pe principalul
inamic' -Marele arpe3, conduc ătorul ăţ zeit ilor egiptene! oeziaă sumerian &l
identifică pe acest adversar de mai multe ori ca fiind )<ag şi, o d at ă, & l
numeşte )shar, ambele fiind epitete bine cunoscute ale lui MarduA, ceea ce
&i stabileşte pe cei doi fii principali ai lui Enlil şi EnAi  inurta şi MarduA 
drept lideri ai taberelor adverse din /l +oilea R ăzboi al iramidelor!
 / doua t ăbli ţă (una dintre cele treisprezece pe care a fost scris lungul
poem" descrie prima lupt ă! /vanta=ul lui inurta este atribuit at#t armelor
sale zeieşti, c#t şi une i noi aeronave pe care şia co nstruito dup ă ce nava
ă ăiniţial fusese distrus &ntrun accident!ă Fe numea *M!+9!09+, formul
tradusă de obicei prin -as ărea 2urtunii +ivine3, dar &nsemn#nd literalmente
-Cea Care Ca 2u rtuna Eroic ă /learg ă3@ ştim din felurite te$te c ăavea o
anvergură a aripilor de circa dou ăzeci şi cinci de metri!
+esenele arhaice o reprezint ă ca pe o -pas ă re3 cu construc ieţ
mecanică, av#ndă dou ţ suprafe ţ e de ar ipi sus inute pe ti =e &ncrucişate (2ig!
;<a"@ partea inferioar ă a aripilor are o serie de deschiz ături rotunde, poate
guri de aer pentru motoarele cu reac ţie! /ceast ă aeronav ă, de acum c#teva
milenii, se am ăn ă frapant nu numai cu primele biplane din ep oca avia iei ţ
moderne, ci şi, &n mod incredibil, cu schi ţa realizat ă &n 4;5< de .eonardo da
8inci, reprezent#nd conceptul lui de maşin ă zbur ătoare cu propulsie uman ă
(2ig! ;<b"!

*mdugudul a inspirat emblema lui inurta  o pas ăre cu cap de leu şi

atitudine eroică, rezemat ă pe doi lei (2 ig! ;7" sau, uneori, pe do i tauri! În
aceast ă ă -nav
ă meşteşugit 3  vehiculăfabricat  -cea care &n r zboi nimiceşte
sălaşurile princiare3,
ţ ăs a &n l at pe ăc er inurta,
ă &n t impul b t liilor din /l
+oilea R ăzboi al iramidelor! / zburat at#t de sus &nc#t camarazii s ăi nu lau
mai v ăzut! /poi, r elateaz
ă ă
te$tul, ă as
- &n ă reai &naripat , contra s laşului
zidit3, a cobor#t &n pica=! -C#nd as ărea sa apropiat de p ăm#nt, v#rful
Gfortăreţei inamiceH la zdrobit!3
 /lungat din fortifica ţii, inamicul a b ătut &n retragere, &n timp ce inurta
continua atacul frontal, /dad b#ntuia zona rural ă din spatele liniilor inamice,
distrug#nd rezervele de hran ă ale adversarilor' -&n /bzu, /dad a f ăcut ca
apele s ă duc ă peştii (!!!" vitele lea &mpr ăştiat!3 C#nd duşmanul a con tinuat
să se retrag
ă ţ spre mun i, cei doi ăzei ă-ca ţ potop ce pr p deşte mun ii i au
pustiit3!
e m ăsură ce luptele se e$tindeau &n t imp şi amploare, cei doi zei din
frunte iau chemat pe a l ţii s ă li se al ăture  -+ oamne, la l upta ce nu s e mai
sf#rşeşte, de ce nu te duci? 3 lau &ntrebat pe un zeu al c ărui nume lipseşte
din versul descompletat! /ceeaşi &ntrebare ia fost adresat ă &n mod
ne&ndoielnic şi lui *s htar, ea fiind men ţionat ă nominal' -În ciocnirea armelor,
&n faptele eroice, *shtar braţul &narmat nu şi la ţinut pe loc!3 8ăz#ndo, cei
doi zei iau strigat &ncura=ator' -&nainteaz ă &ncoace ă ă f r oprireO
ţ une i
apăsat-/rma ă pe
piciorul
ce ţ ăÎn mun
are domneasc
m#ntO ă str i,ălucire,
te aştept
zei ţamO3
a scoso (!!!" un corn Gpentru
a o diri=aH ia f ăcut!3 În timp ce o folosea asupra inamicului, &ntro ac iune ţ
-care p#n ă &n zilele de departe3
ă ţ va fi inut ă minte, -cerurile sau f cut de
culoarea l#nii &nroşite3! Raza e$ploziv ă -la sf#şiat Gpe inamicH, fac#ndul s ă
şi &ncleşteze m#na pe inim ă3!
Continuarea povestirii, pe t ăbli ţele 88***, e prea deteriorat ă pentru a
se putea citi bine! 8ersurile par ţiale sugereaz ă ă c , dup atacul intensificat
cu a=utorul lui *shtar, sa ridicat un mare strig ăt şi vaiet de lamentare &n Ţara
+uşmană! -2rica de Ftr ălucirea lui inurta a cuprins ţara,3 iar locuitorii ei au
ă ă ţi s foloseasc &nlocuitori de gr#u
fost nevoi ă şi orz, -pentru ai m cina ca
faină3!
Fub acest asalt, for ţele inamice au co ntinuat s ă se retrag ă spre sud!
/tunci, r ăzboiul şia reluat caracterul feroce şi s ălbatic, c#nd inurta ia
condus pe zeii enlili ţi &ntrun atac asupra vetrei domeniului african al lui
ergal şi a ora şului s ău templu, Meslam! /u p# r=olit p ăm#ntul şi au &n roşit
r#urile de s#ngele spectatorilor nevinova ţi  b ărba ţi, femei şi copii din /zu!
8ersurile care descriu acest aspect al r ăzboiului sunt degradate pe
ţ tăbli ele cu t e$tul principal@ de ă taliile
ă sale, &ns , se po t g si pe diverse alte
ţ tăbli e fragmentate, care vorbesc despre ţă-cov#rşirea
ă rii3 de c tre inurta,
faptă pentru care a primit titlul de -&nving ător al Mes lamului3! În ace ste
bătălii, inurta a atacat oraşul cu o ploaie de proiectile otr ăvite, pe care -le
a catapultat &n el@ otrava, ea singur ă, a nimicit oraşul3!
 Fupravieţuitorii atacului au fugit &n mun ţii din =ur! +ar inurta -cu
/rma Care :drobeşte a aruncat foc asupra mun ţilor@ zeiasca /rm ă a :eilor,
căreia amarnic &i e +intele, a strivit oamenii3!
i aici apar indica ţii ale unui gen de r ăzboi chimic'

#rma Care 2fârtecă

a r ăpit sim ţurile1
Dintele ia upuit.
2fârtecarea a întinso peste ţar ă1
Canalele lea umplut cu sân&e,
în Ţara Duşman
ă câinii ca
ăă laptele s l lin& .

Copleşit de as altul necru ţător, /zag lea cerut discipoliloră ă s i s nu

opună rezisten
ţă ă
' -+uşmanul ţr sculat so iei şi copilului strigatulea@ contra
domnului inurta na ridicat bra ţul! /r mele di n ur cu ţă
ă r#n fostau
acoperite3 (citeşte' au fost ascunse"@ -/zag nu lea ridicat3!
inurta a luat lipsa rezi stenţei ca un semn de victor ie! 9n te$t relatat
de 2! Drozny ( Mthen von de# %otte "inib " arat ă cum, dup ă ce inurta
ia omor#t pe adversarii care ocupau ţara lui Darsag (Finai" şi a plecat mai
departe -ca o as ăre3 s ăi atace pe zeii care -dup ă zidurile lor sau retras3 &n
ur, ia &nfr#nt &n mun ţi! /poi, a izbucnit cu un c#ntec victorios'

Înfricoşătoareami 2tr ălucire ca a lui #nu e de viteaz ă3

Contra ei, cine se poate ridica4
2unt domnul mun ţilor înal ţi,
al
În mun
mun ţilor
ţ
i, euce spre
sunt stzare piscurile îşi ridic ă.
ăpânul.

+ar declaraţia de victorie era pre matur ă! rin tacticile sale de non
rezistenţă, /zag evitase &nfr#ngerea! Capitala era ă& ntradev r distrus , dar
nu şi liderii for ţelor inamice! Fobru, te$tul ?ugal-e observă' -e scorpionul
din ur inurta nu la anihilat!3 În schimb, zeii duşma ni sau retras &n Marea
iramidă, unde -Meşteşugari &n ţelep ţi3  EnAi? %hoth?  au ri dicat un zid
protector -pe care Ftr ălucirea nul putea str ăpunge3, un scut pe care razele
morţii nu puteau s ăl penetreze!
Cunoştinţele noastre despreăaceast
ăă ultimă faz , cea mai dramatic ,
din /l +oile a R ăzboi al iramidelor sunt suplimentate de te$t e din -cealalt ă
parte3! .a fel cum discipolii lui inurta iau compus imnuri, acelaşi lucru lau
făcut şi cei ai lui ergal! 9nele dintre acestea, descoperite de arheologi, au
fost reunite &n %ebete und '#nen an "ergal, de ! BollenrScher!
Rememor#nd faptele eroice ale lui ergal &n r ăzboi, te$tele povestesc
cum, &n timp ce ceilal ţi zei erau &mpre=mui ţi &n comple$ul de la 0izeh, ergal
 -2alnicul +ragul *ubit de EAur3  -noaptea sa furişat afar ă3 şi, purt#nd
arme cutremur ătoare, ţ&nso it de ăaghiotan
ţ ii s i, a spart &mpresurarea pentru
a a=unge la Ma rea iramid ă (EAur"! .a ad ăpostul &ntunericului, a intrat prin
-uşile &ncuiate care se pot deschide de la sine3! *ntr#nd, la &nt#mpinat un
muget de bucurie'

Divinul 7er&al,
 Domn care noaptea sa strecurat, venita la lupt ă5
'ocneşte din bici, armelei z ăn& ăne *...+. .
El cel cei binevenit, imensăi e puterea1
Ca un vis în pra&ul uşii sa ivit.
Divinule 7er&al, tu Cel Ce Eşti ;inevenit3
#lun&ă duşmanul de la Ekur,
prindel pe 2ălbaticul din 7ippur5

+ar marile speranţe ale zeilor asedia ţi sau spulberat cur#nd!

/flăm mai multe despre ultimele etape ale acestui R zboi ă al
iramidelor dintrun alt te$t, compilat ini ţial de 0eorge /! Barton
/Miscelanneous Bablonian te:ts 8, după fragmentele unui cilindru de
argilă cu inscrip ţii g ăsit &n ruinele templului lui Enlil din ippur!
ă al ăturat
C#nd sa ă ă
ap r torilor Marii iramide (-2ormidabila Cas Care
E Ridicat ă Ca 1 Mo vil ă3", ergal ia &nt ărit mi=loacele defensive cu div erse
cristale emi ţătoare de raze (-pietre3 minerale", pozi ţionate &n interiorul
piramidei'

'iatra#pei, 'iatra;ol ţii,

'iatra*...+, şi *...+
*...+ domnul 7er&al
ia m ărit puterea.
?şa pentru ap ărare a *...+.
2pre cer -chiul şia în ăl ţat,
#dânc săpat careăd ţăvia *...+
*...+
lea în
datCas
ă
de mâncare.

Mi=loacele de ap ărare ale piramidei fiind astfel

ăţ &mbun
ă t ite, inurta a
recurs la o al t ă tactic ă! .a c hemat pe 9t u)Fhamash s ătaie aprovizionarea
cu ap ă a piramidei, intervenind asupra -cursului de ap ă3 din apropierea
fundaţiei! %e$tul e prea muti lat pentru a se putea citi detaliile@ dar se pare
că tactica şia atins scopul!
Blocaţi &n u ltimul lorăbastion,
ă fă r alimente
ţ şi a p , zeii asedia i sau
străduit
ă să i resping pe ă atacatori! #n atunci,
ăţ &n p ofida ferocit ii luptelor,
nu c ăzuse victim ă nici un zeu important! /cum, &n s ă, unul dintre zeii mai
tineri  Dorus presupunem  &ncerc#nd s ă se strecoare afar ă din Marea
iramidă deghizat &n ber bec, a fost lovit de /rm a Ftr ălucitoare a lui in urta
şi şia pie rdut vederea! /tunci, un :eu B ătr#n ia strigat lui inharsag 
vestită pentru minunile ei medicale ă ă ţ s salveze via a t#n rului zeu'
În acea vreme,
2trălucirea ?ci& ătoare veni1
'latforma Casei pe domn îl spriini.
2pre 7inharsa& un stri& ăt r ăsun ă3
 *...+ arma *...+ odrasla mea la moarte e osândit ă *...+ /

/lte te$te sumeriene &l numesc pe aces t t#n ăr zeu -prog enitura care
nuşi cunoştea tat ăl3, un epitet potrivit pentru Dorus, care se n ăscuse dup ă
moartea tat ălui s ău! În folclorul egiptean, -.egenda Berbecului3 descrie
vătămările ochilor lui Dorus c#nd un zeu -a suflat foc3 spre el!
/tunci, r ăspunz#ndă-strig tului3, inharsag
ăă ă sa hot r#t s intervin
pentru a opri luptele!
/ noua t ăbli ţă a te$tului ?ugal-e &ncepe cu declaraţia lui inharsag,
cuvintele ei c ătre comandantul enlili ţilor, propriul s ău fiu, inurta, -fiul lui
Enlil (!!!" Moştenitorul .egal pe care sora lui so ţie &l adusese pe lume3! În
versuri gr ăitoare, inharsag şia anun ţat decizia de a traversa liniile
frontului şi a pune cap ăt ostilit ăţilor'

%a Casa ?nde $ ăsurareacuCoarda începe,

?nde #sar ochii spre #nu şia în ăl ţat,
$ă voi duce.
Coarda o voi t ăia,
2pre binele zeilor ce se r ăzboiesc.

+estinaţia ei era -Casa 9nde M ăsurareacuCoarda &ncepe,3 Marea

iramidăO
În primul moment, inurta a fost uimit de hot ăr#rea ei de -a intra
Ţ ă &n ăara +uşman 3@ dar,ă &ntruc#t era decis , ia dat -haine care so
singur
facă netem
ă toare3 (d eţăradia
ă ia r mas &n urma razelor?"! /propiinduse de
piramidă, inharsag i sa adresat lui EnAi' -Ftrig ă la el (!!!" &l implora!3
Fchimbul de replici sa pierdut dinţt ăbli a
ă degradat @ dar EnAi
ă a acceptat s i
predea piramida'

Casa care
cea pe e ca
care ca peo movil ă,
un morman am în ăl ţato 
stăpâna ei po ţi fi.

/ pus, &ns ă, o co
ţ ndi ie' capitularea
ă ă s fieţ supus unei rezolu ii finale
asupra conflictului, p#n ă la sosirea -timpului care determin ă destinul3!
ă ţ#nd ţs respecte condi iile lui EnAi,
romi ă inharsag sa &ntors s discute cu
Enlil!
Evenimentele care au urmat sunt &nregistrate par ţial &n epopeea
?ugal-e şi &n alte te$ te fragmentare! Cel mai drama tic, &ns ă, sunt descrise
&ntrun te$t intitulat -C#nt C#ntarea Mamei :eilor3! Fupravieţuind &n mare
măsură fiindc ă a fost copiat şi recopiat pr in to t 1rientul /propiat an tic,
te$tul a fost men ţionat pentruăprima
ă ă ! +horme &n studiul s u
oar de c tre
?a Souveraine des Dieu: ! Este un te$t poetic, &ntru slava lui "in#ah
(-Marea +oamnă3" şi a ro lului ei de Ma##i (-Mamă a :eilor3" de am bele
laturi ale liniei frontului!
Încep#nd cu u n apel la -t ovar ăşii de ar me şi co mbatan ţi3 s ăasculte,
poemul descrie pe scurt r ăzboiul şi par ticipan ţii, precum şi pro por ţiile lui
aproape globale! +e o parte se aflau -primii n ăscu ţi ai lui inmah3 (inurta"
şi /da d, c ărora li sa al ăturat cur#nd Fin şi, mai t#rziu, *na nna)*shtar! +e
cealaltă parte sunt enumera ţi ergal, un zeu nu mit -Cel 8iteaz şi 2al nic3 
Ra)MarduA  şi -:eul celor dou ă Case Mari3 (cele dou ă mari piramide de la
0izeh", care &ncercase s ă fug ă deghizat &n piele de berbec' Dorus!
 /firm#nd c ă ac ţiona cu apr obarea lui /n u, inharsag ia dus lu i Enlil
propunerea de capitulare a lui EnAi! .a &nt#lnit, de fa ţă fiind şi /dad (&n timp
ce inurta ă r ăm sese pe c#mpulă de ţlupt "! -1, asculta imi rugileO3 ia
implorat ea pe cei doi zei, &n timp ce le e$plica ideile sale! .a &ncepu t, /dad
a fost ne&nduplecat'

Înfăţişânduse acolo, în fa ţa mamei,

#dad astfel &răita3
#şteptăm victoria.
!orţele duşmane sunt învinse.
Cutremurării pământului nu iau rezistat. /

+acă doreşte
ă ăţ
s determine o & ncetare a os tilit ă ilor, a sp us /dad, s
discutăm pornind de la ideea
ăţ c enlili
ă ăii sunt pe cale s &nving '
6idicăte şi dute  vorbeşte cu duşmanul.
Cheamăl la sfat
pentru ca atacul să fie oprit. /
Enlil, &n limba=ul s ău mai pu ţin categoric, a sus ţinut ideea'
Enlil deschise &ura1
în adunarea zeilor spuse3
Dacă #nu la munte zeii ia adunat,
războiul s ăl descuraeze, pacea so aduc ă,
şi a trimiso pe $ama )eilor
să se consulte cu mine
!ie ca $ama )eilor
Întorc#nduse s ă fielui,
spre sora mesa&er. /
a continuat, &n spirit conciliator'
 Dute, linişteştemi fratele5
6idică asupra lui o mână întru
ţă >ia 1
Din uşa lui z ăvorâtă ă, s ăias 5 /

2ăc#nd aşa c um i se p ropusese, inharsag -a plecat pe fratele lui s ăl

aducă, şia spus rugile ţ &n fa a zeului3!
ăţ .a i nformat c siguran a lui, ca şi
aceea a fiilor s ăi, era garantat ă' -+up ă stele a dat semn3!
Cum EnAi ezita, inharsag ia sp us cu tan dre ţe' ,8ino, s ă te conduc!3
*ar EnAi, supun#nduse, ia dat m#na!!!
inharsag ia condus, pe el şi pe ceilal ţi ap ăr ători ai Marii iramide, la
Darsag, locuinţa ei! inurta şi r ăzboinicii lui iau privit pe enAii ţi plec#nd!
*ar uriaşa şi nep ătrunsa construc
ţ ă ăieă st tea ăt cut , neocupat !
În zilele noastre, vizitatorul Marii iramide &i g ăseşte galeriile şi
camerele goale, pustii, cu comple$ele structuri interioare aparent lipsite de
scop, cu toate nişele şi coridoarele f ăr ă nici un sens!
/şa a fost de c# nd au intrat primii oameni &n piramid ă! +ar nu era la
fel şi c#nd a intrat inurta  &n =urul anului 7N<> &!Ch!, conform calculelor
noastre! -În locul care r ăsp#ndeşte raze3, predat de ap ăr ători, intrase
inurta, relateaz ă te$tul sumerian! *ar ceea ce a f ă cut dup ăaceea a
schimbat nu numai interiorul şi e$teriorul Marii iramide, ci şi evolu ţia
destinelor omeneşti!
 C#nd inurta a intrat pentru prima dat ă &n -Ca sa Care E Ca 9n
Munte3, tr ebuie s ă se fi & ntrebat ce a vea
ăăăă s g seasc ă &n untru! Conceput
de EnAi)tah, planificat ă de Ra)MarduA, construit ă de 0eb, echipat ă de
%hoth, ăapărat de ergal, ce mistere ăţ ale ghid rii spa iale, ce secrete ale
apărării de nep ătruns ascundea?
e suprafa ţa nordic
ă ă , neted şi ăaparent compact , a piramidei, o
piatră se putea roti &n a$ pe ntru a de zv ălui intrarea, prote=at ăde masivele
blocuri &n diag onal ă, aşa cum o des crisese te$tul de sl ăvire a lui i nharsag!
9n asa= +escendent drept ducea la camerele de serviciu inferioare, unde
inurta a v ăzut un pu ţă s pat ăă de apă r tori &n c utarea apei subterane!
*nteresul s ău, &ns ă, se concentra asupra culoarelor şi camerelor superioare@
&n acestea erau r#nduite -pietrele3 magice  minerale şi cristale, unele
păm#ntene, altele ce reşti, c# teva cum niciodat ă nu mai v ăzuse! +e acolo
erau emise undele pulsatorii pentru ghidarea astronau ţilor şi radia ţiile
pentru ap ărarea construc ţiei!
Însoţit de Mineralogul ef, inurta a inspectat sistemul de -pietre3 şi
instrumente! 1prinduse la fiecare, lea determinat destinul  s ă fie
sfăr#mate şi nimicite, sau luate, pentru a fi e$puse, ori instalate ca
instrumente &n alte locuri! Cunoaştem aceste -destine3, precum şi ordinea &n
care sa oprit inurta l#ng ă pietre din te$tul &nscris pe t ăbli eleţ 4>46 ale
poemului epic ?ugal-e! 9rmărirea şi interpretarea corect ă a te$tului duce &n
sf#rşit la &n ţelegerea scopuluiţ şi fu nc iei misterioase
ă ă a multor tr s turi din
structura interioar ă a piramidei!
9rc#nd prin asa=ul /scendent, inurta a a=uns la intersec ţia cu
impozanta Mare 0alerie şi un asa= orizontal! *ni ţial, a urmat asa=ul
1rizontal,
umită &n pentru
poemulaluig ă ă pere
siinharsag
o &nc ţ ăspa
ă ă ioas
-vulva3, ă , cu tavanul
aceast camer aşezat pe console!
avea a$a dispus
e$act pe linia central ă a piramidei! Emisia ei (-o rev ărsare ce e ca un leu pe
care nimeni nu cutează ă s l atace3" provenea dintroăă ăpiatr fi$at &ntro niş
scobită &n zidul de la r ăs ărit (2ig! ;5"! Era iatra FD/M (-+estin3"!
Răsp#ndind o radia ţie roşie pe care inurta -a v ăzuto &n &ntuneric3, aceasta
era inima puls#nd ă a piramidei! entru inurta, &ns ă, echivala cu o anatem ă,
căci &n timpul luptei, c#nd el zbura, -marea putere3 a acelei pietre fusese
folosită -pentruă a m apuca şi ucide,ă cu o urmăăă rire ce ucide s m prind 3!
/ ordonat s ă fie -smuls
ă (!!!" spart
ă ăţ&n buc i (!!!"ăăşiădistrus f r urm 3!
 Revenind la intersec ţia coridoarelor, inurta a privit &n =urul lui prin
Marea 0alerie (2ig! ;J"! 1ric#t de ingenioas ă şi comple$ ă era &ntreaga
piramidăţ
ă, &nf işarea acestei galerii era at #t de n ăăeobişnuit
ţ &nc#t & i t ia
respiraţia! În coţ mpara ie cu galeriile =oaseăţşi &nguste,
ă ea se & n l a (p#n la
vreo nou ă metri" &n şapte trepte suprapuse, cu pere ţii apropiinduse tot mai
mult! lafonul era co nstruit tot din sec ţiuni &n pan t ă, fiecare &ncastrat ă &n
zidurile masive sub un unghi astfel calculat &nc#t s ă nu e$ercite nici o
presiune asupra segmentului inferior! +ac ă &n pasa=ele &nguste numai -o

ca unăcurc
lumin verde difuz
ubeu, ă ardea3,
acolo 0aleria&ntunecimea3!
se sf#rşea sc#nteia &n lumini multicolore
Ftr ălucirile  -cu bolta
de nenum ărate
nuanţe erau emi se din dou ăzeci şi şap te de perechi de cristale diverse,
dispuse la distanţe egale pe toat ă lungimea ambelor laturi ale galeriei (2ig!
J>a"! /ceste pietre luminiscente erau plasate &n cavit ăţi scobite cu precizie
&n rampele ce parcurgeau galeria pe toată lungimea, de ambele laturi ale
pardoselii!
 Ţinut fi$ &n loc cu a=utorul unei nişe elaborate din perete (2ig! J>b",
fiecare cristal emitea c#te o alt ă radia ţie, produc#nd efectul de curcubeu!
entru moment, inurta a trecut prin dreptul lor, urc#nd@ &n primul r#nd &l
interesa Marea Camer ă de sus şi piatra ei pulsatil ă!
În capătul Marii 0alerii, inurta a a=uns la o treapt ă &nalt ăcare, pe sub
o arcad ăăă=oas ,ăd -broasca,
lespezighilotin ă &ncuietoarea
dea &ntro /nticamer cu şi model unic
z ăvorul3 din(2ig! ;N"! /colo,
poemul trei 
sumerian
se potriveau &n ad#nciturile de pe pere ţi şi duşumea, &nchiz#nd ermetic
Marea Camer ă superioar ă' -duşmanului nu i se deschide@ numai Celor Ce
%răiesc, lor le e deschis
ă ă3!ă /cum, &ns , tr g#nd de nişte cordoane, lespezile
sau ridicat şi inurta a trecut pe sub ele!
/=unsese &n cea mai secret ă (-sacr ă3" camer ă a piramidei, de unde se
-&ntindea3 -lasa3 (radarul?" de ghidare, pentru a -cuprinde Cerul şi
ăm#ntul3! +elicatul mecanism era amplasat &ntrun cofra= de piatr ă@ dispus
cu precizie pe a$a nordsud a piramidei, el reac ţiona la vibra ţii cu rezonan ţa
sa de clopot! ucleul unit ăţii de ghida= era iatra 090 (-Dot r#toarea ă
+irecţiei3"@ emisiunile ei, amplificate de cinci compartimente goale,
construite deasupra camerei, radiau &n sus prin dou ă canale oblice, duc#nd
spre fe ţele de nord şi sud ale piramidei! inurta a ordonat ca aceast ă piatr ă
să fie
ă distrus ' -/tunci, la porunca
ă ţ lui inurta, st p#nul sor ii, &n ziua aceea
piatra 0ug a fost scoas ă din scobitura ei şi sf ăr#mat ă!3
entru a se as igura c ă nimeni nu av ea s ă &ncerce refacerea func iilor
ţ
de -Dotăr#re a +irec ţiei3 ale piramidei, inurta o ordonat şi &nl ăturarea celor
trei lespezighilotină! rimele urmau s ă fie atacate iatra F9 (-8ertical ă3" şi
iatra /!FD9R!R/ (-Cutremurătoarea, ura Care Fe deschide3"!
/poi, -eroul a p ăşit spre iatra F/0!/.3 (-iatra Folid ă Care E &n
2aţă3"! -ia adunat toa te puterile,3 a smulso di n caneluri, a t ăiat corzile
care o ţineau şi -spreă p m#nt
ă ă a pr v lito3!
/ venit apoi r#ndul mineralelor şi cristalelor pozi ţionate deasupra
rampelor din Marea 0alerie! În timp ce cobora, inurta sa oprit &n dreptul
fiecăreia, pentru ai declara ţsoarta!
ă ă +ac t bli ele de argil pe care a fo st
scris te$tul nar fi fost sparte, am fi cunoscut numele tuturor celor dou ăzeci
şi şapte@ astfel st#nd lucrurile, sunt lizibile numai dou ăzeci şi dou ă de nume!
inurta a ord onat ca une le s ă fie sf ăr#mate sau pu lverizate@ altele, care se
piteau folosi &n noul Centru de Control al Misiunii, a ordonat s ă &i fie date lui
Fhamash@ iar restul au fost transportate &n Mesopotamia, pentru a fi e$puse
&n templul lui inurta, la ippur, şi prin alte locuri, ca dovezi permanente ale
marii victorii enlilite asupra zeilor enAii ţi!
inurta a anun ţat c ă f ăcea toate aceste lucruri nu nu mai pentru el
&nsuşi, ci şi spre binele generaţiilor viitoare' -2ie ca frica de tine3  Marea

pacea3!ă  -s
iramid ă le fie &nl turat urmaşilor
ă mei@ăfie ca lor s li se r#nduiasc
ă r ăm sese
În sf#rşit, mai ă Cheia de Bolt a iramidei,ă iatra 9. (-&nalt
recum Cerul3"' -2ie ca odraslele mamei s ă no mai vad ă,3 a poruncit el! i,
&n timp ce piatra era dăr#mat
ă ă -%oat
, a strigat' ă ălumea s se &ndep rteze3!
-ietrele3, care pentru inurta erau -anatem ă3, nu mai e$istau!
2aptul fiind consumat, tovar ăşii lui i nurta lau &ndemnat s ă plece de
pe c#mpul de lupt ă, &napoinduse acas ă! / +*M +*M!M/, -Ca /nu Eşti
2ăcut3, iau spus ei cuţ ve neraă ie@ -Casa
ă Radiant unde &ncepe m surarea
coardelor, casa din ţara pe care ai a=uns so cunoşti  bucur ăte c ăai intrat
&n ea!3 /cum, &ntoarcete acasă, unde soţia şi fiul te aşteaptă' -&n oraşul cel
iubeşti, &n s ălaşul din ippur, ţodihneasc
ă ţ inima
 ise ă (!!!" linişteasc  ise
inima!3
/l +oilea R ăzboi al iramidelor se terminase, dar ferocitatea şi faptele
lui, precum şi victoria final ă a lui inurta la piram idele de la 0izeh au fost
rememorate mult ă vreme dup ă aceea &n versuri şi c#ntece  şi &n
remarcabilul desen de pe un sigiliu cilindric, reprezent#nd as ărea +ivin ă a
lui inurta &n interiorul unui voal al vic toriei, &n ăl ţ#nduse triumfal deasupra
celor două mari piramide (2ig! J4"!
 *ar M area  iramid ă &ns
ă şi, găolit
ă ă, păăr dat şi f r ă piatra d e b olt , a
rămas ca un martor mut al &nfr#ngerii ap ăr ătorilor ei!

2  )ACE )E ) ĂM*NT

Cum sau sf#rşit R ăzboaiele iramidelor?

Fau terminat ca ori care mari r ăzboaie din istorie' cu o con ferin ţăde
pace@ cu &ntrunirea combatan ţilor, la fel ca la Congre sul de la 8iena (474;
474J", care a retrasat harta Europei dup ă R ăzboaiele apoleoniene, sau ca
la Conferinţa de ace de la aris, care a pus cap ăt rimului R ăzboi Mondial
(454;4547" prin %ratatul de la 8ersailles!
rima indicaăţie c /nunnaAii
ă ă
r zboinici sau consf tuit &n trun mod
similar cu circa zece mii de ani &n urm ă provine din te$tul pe care 0eorge /!
Barton la g ăsit &nscris pe un cilindru de argil ă spart! Era o variant ă
aAAadiană a unui te$t sumerian mult anterior@ iar Barton a tras concluzia c ă
cilindrul de argil ă a fost depus de conduc ătorul aramFin, &n =ur ul anului
I6>> &!Ch!, c#nd respectivul rege aAAadian a reparat platforma templului lui
Enlil din ippur! Compar#nd te$tul mesopotamian cu inscrip ţiile din aceeaşi
perioadă ale faraonilor egipteni, Barton a remarcat c ă te$tele egiptene -se
concentrau asupra regelui şi se intereseaz ă de izb #nzile lui c#nd intr ă &n
r#ndul zeilor3@ te$tul mesopotamian, pe de alt ă parte, -se preocupa de
comunitatea zeilor3@ subiectul s ău nu consta &n aspira ţiile regelui, ci &n
faptele zeilor &nşişi!
În ciuda avariilor suferite de te$t, mai ales la &nceput, e clar c ă zeii de
frunte sau reunit &n ur ma unui mare şi &n verşunat r ăzboi! /fl ăm c ăsau
&nt#lnit la Darsag, locuinţa montană din Finai a lui inharsag, care a =ucat
rolul de pacif icator! %otuşi, autorul te$tului nu o trateaz ă ca pe un persona=
cu ad ev ărat neutru' se refer ă la ea &n re petate r#nduri cu epitetul $sir
(-arpe3", care o im punea ca ze i ţă egiptean)enAit
ă , e$prim#ndţ o conota ie
peiorativă!
8ersurile
pe scurt introductive
ultimele momente aleale te$tului, şi ăcondi
r ăzboiuluidup cumţiile
am din
declarat de=a,asediat
piramida descriuă
care iau f ăcut pe ap
ăăă r tori s -strige3, determin#nd decizia lui inharsag
de a interveni!
+in co ntinuarea cr onicii st r ăvechi af l ăm c ă inharsag şi a aplicat la
&nceput ideea de a opri luptele şi a convoca o conferinţă de pace &n tabăra
lui Enlil!
rima reac ţie a enlili
ţ ilorţăfa deă&ndrţă znea
ţ ă ini iativ a lui inharsag
a fost aceea de a o acuza c ăi a=uta şi &mb ărb ăta pe -demoni3! inharsag a
negat acuza ţiile@ -Casa mea e curat ă,3 a r ă spuns ea! +ar un zeu cu
 identitate neclar ă ia replicat sarcastic' -+ar Casa cea mai f loas ă ă şi
strălucitoare din toate3  Marea iramid ă  -tot Lcurat ă este?3
-+espre aceea nu pot vor bi,3 a r ăspuns inharsag@ -str ălucirea ei,
0ibil o slu=eşte!3
+upă ce primele acuza ţii şi e$plica ţii şi au mai pi erdut o parte din
&nverşunare, a avut loc o ceremonie simbolică de iertare! Fau folosit două
ulcioare cu ap ă din %igru şi Eufrat, &ntrun botez alegoric care o f ăcea pe
inharsag s ă fie din nou binevenit ă &n Mesopotamia! Enlil a atinso cu
-strălucitorul sceptru3, iar -puterea ei nu a fost r ăsturnat ă3!
1biecţiile lui /dad la adresa conferin ţei de pac e, &n loc ul capitul ării
necondiţionate, neau fost adu se la cun oştin ţă &n cap itolul anterior! /poi,
&nsă, Enlil a acceptat, spun#ndui' -+ute, linişteştemi fratele!3 /m citit
de=a, &ntrun alt te$t, cum a traversat inharsag linia frontului pentru a
parlamenta acordul de armisti ţiu! Fco ţ#ndui pe EnAi şi fiii lui, inharsag ia
dus la ea acas ă, &n Darsag! :eii enlili ţi erau de=a acolo, aştept#ndui!
/nunţ#nd c ă ac ţiona &n numele -marelui domn /nu (!!!" /nu /rbitrul3,
inharsag a efectuat o ceremonie simbolic ă proprie! / aprins şapte focuri,
c#te unul pentru fiecare dintre zeii aduna ţi' EnAi şi cei doi fii ai lui, En lil şi cei
trei fii ai s ăi (inurta, /dad şi Fi n"! / rostit o incanta ţie, &n timp ce aprindea
fiecare foc' -1 ofrand ă arz ătoare lui Enlil din ippur!!! lui inurta!!! lui
/dad!!! lui EnAi cel venit din /bzu!!! lui ergal cel venit din Meslam!3 .a
căderea ţ nop ii, locul eraă luminat
ă de fl c ri' -recum a soarelui era marea
lumină aprins ă deţă zei !3
/poi, inharsag a f ăcut apel ţ la &n elepciuneaă zeilor
ţ şi a l udat virtu ile
ţ păăcii' -M reţ e sunt roadele zeului &n elept@ ţ marele r#u divin spre vegeta ia
lui va veni
abunden ţa(!!!"
de rev ărsarea
plante sa vale,
şi anima ţde Ggr#u
face ăăşica
araH ăalte
o grcer
dineale,
zeiasc
de vii!3 şi
/ conturat
fructe, şi
beneficiile unei -omeniri cu &ntreit ă &ncol ţire3 plant#nd, cl ădind şi sl u=indui
pe zei  toate &n urma p ăcii!
+upă ce inharsag şia terminat oratoriul de pace, Enlil a luat cel
dint#i cuv#ntul! -Înl ăturat este nenorocirea ă ţ de pe fa a  m#ntului,3 ia
declarat el lui EnAi@ -Marea /rm ă sa ridicat!3 / acc eptat s ăl lase pe En Ai
&napoi la locuinţa sa din Fumer' -E!+* va fi locul pentru a ta Ff#ntă Casă,3
cu suficient teren &n =ur pentru a aduce roade templului şi a &ns ăm#n aţ
c#mpiile!
/uzind aceasta, inurta a obiectat! -F ă nu vin ăO3 a str igat -prin ul ţ lui
Enlil3!
inharsag a luat din nou cuv#ntul! *a amintit lui inurta cum trudise,
-zi şi noapte cu putere3, pentru a da posibilitatea de a se cultiva p ăm#ntul şi
a se creşte viteleă&n ţar , cum a -ridicatţ funda ă iile, a umplut Gp m#ntulH, a
ţă &năl at Gst vilareleH!3 /poi,ă calamitatea r zboiului a distrus totul -totul, &n
&ntregime3! -+omn al vieţii, zeu al roadelor,3 a apelat ea la inurta, -lasă
berea c ea b un ăăs curg ă ă ă ăm
cu & ndoit ăă sur Oă2 s fie l #n din belşugO3 
acceptă termenii de paceO
Convins de rug ămin ţile ei, inurta sa &nduplecat' -1, mama mea,
luminoasoO Continu ă@ f ina nu ţo voi ine pe loc (!!!" ăţă &n
ă &mp r ie, gr dina se
va reface (!!!"! entru a pune cap ăt suferin ţei, GşiH eu m ărog cu cinste!3
 egocierile de pace puteau continua@ iar continuarea &nt#lnirii f ăr ă
precedent &ntre cei doi zei beligeran ţi se g ăseşte &n te$tul -C#nt C#ntarea
Mamei :eilor3! rimul care sa adresat /nunnaAilor &ntruni ţi a fost EnAi'

Enki ia adresat lui Enlil cuvinte de laud ă3

 -, tu, cel ce eşti fruntaşul între fra ţi,
"aur al Cerului, care ţine în mâini soarta -menirii3
'e pământurile mele, pustietatea lar& sa întins1
"oate s ălaşurile sunt pline de am ăr ăciune
din cauza atacurilor tale. /

rimul punct pe ordinea de zi era, aşadar, &ncetarea ostilit ăţilor 

pacea pe  ăm#nt  pe care Enlil a acceptato imediat, cu condi ia ţ ca
disputele teritoriale s ă se &ncheie şi ţinuturile care le apar ţineau de dre pt
enliliţilor şi o amenilor
ţ din
ă spi a lui Fhem
ţ s fie evacuate de e nAii i! EnAi a
fost de acord s ă cedeze pentru totdeauna respectivele teritorii'

Îţi voi acorda pozi ţia conduc ătorului

în )ona Interzis ă a zeilor1
%ocul ce 6adiaz ă, în mâna ţi îl încredin ţez5 /

Ced#nd astfel :ona *nterzis ă (peninsula Finai cu Fp a ţioportul s ău" şi

.ocul ce Radiaz ă (Centrul de Control al Misiunii, viitorul *erusalim", EnAi a
pus o condi ţie ferm ă, &n schimbul drepturilor eterne pe car e i le acorda lui
Enlil şi urmaşilor s ăi asupra acelor regiuni şi locuri vitale, s ă fie recunoscut ă
pentru
comple$ul totdeauna suveranitatea lui EnAi şi a descenden ţilor lui peste
de la 0izeh!
Enlil a consimţit, dar nu nec ondi ţionat' fiilor lui EnAi, care provocaser ă
războiul şiă fo losiser
ă Marea iramid &n ă scopuri combative, trebuia s li se
interzică domnia peste 0izeh, precum şi peste tot Egiptul *nferior!
/naliz#nd condi ţiaăimpus , EnAi a acceptat! ăţ ia anun at hot r#rea pe
loc! +omn peste 0izeh şi Egiptul *nferior, a spus el, urma s ăfie un fiu t #n ăr
deal lui,ă c ăs torit cu una dintre
ăţ zeit ile deă se$ feminin n scute c#nd EnAi
făcuse dragoste cu inharsag' -entru formidabila Cas ă Care E Ri dicat ăCa
1 Movil ă, la numit peţprină ă ul a c ţrui str lucitoare so ie din conlocuirea cu
%sir GinharsagH se născuse! e puternicul ţ prină ţcare e ca un ap s lbatic &n
toată firea  pe el la numit şi ia poruncit
ă ăţ s p zeasc .ocul 8ie ii!3 /poi, ia
conferit t#nărului zeu &naltul titlu *!0*FD!:*!+/ (-+omnul /rtefactului
8ieţii3"!
Cine era ingishzidda? Cercet ătorii g ăsesc informa ţiile despre el
subţiri şi confu ze! Este men ţionat &n te$tele mesopotamiene &n asoci ere cu
EnAi, +umuzi şi inharsag@ &n Marea .ist ă a :eilor, e inclus printre zeii
africani care iau urmat pe ergal şi EreshAigal! Fumerienii &l &nf ăţişeaz ă cu
emblema şerpilor &nl ăn ţui ţi a lui EnAi şi cu semnul egiptean )n2h (2ig! JI a,
b"! %otuşi, lau privit pe ingishzidda favorabil@ inurt a sa &mprietenit cu el
şi la invitat &n Fum er! 9nele te$te sugereaz ă c ă mama lui er a EreshAigal,
bunica lui Enlil@ propria noastr ă concluzie este c ă era &ntradev ăr fiul lui EnAi,
conceput &n timpul furtunosului voia= al lui EnAi şi EreshAigal &n .umea de
os! Ca atare, era acceptabil pentru ambele tabere ca păzitor al secretelor
din piramide!

9n imn, despre care /Ae ! F=Xberg şi E! Bergmann (-Colec ia ţ

imnurilor templelor sumeriene3" cred c ă a fost comp us de fiica lui Fargo n
din /AAad &n mile niul trei &!Ch!, e$alt ă casapiramid ă a lui in gishzidda şi &i
confirmă pozi ţia egiptean ă'

%oc d ăinuitor, munte deschis la culoare

care în fel m ăiastru a fost întemeiat,
întunecatai cameră ascuns ă stârneşte spaima1
întrun Câmp de 2uprave&here se afl ă.
Înspăimântător, în feluri cum nimeni nuşi poate închipui.
în Ţara 'avezei
piedestalul tău e strâns urzit ca ăo ăăplas m runt *...+.
7oaptea stai cu faţa spre ceruri,
străvechileţ ăi m
ă sur tori întrec închipuirea.
Interiorul t ău cunoaşte locul unde ?tu se înal ţă,
măsura l ăţimii sale departe aun&e.
'rinţul t ău e prin ţul a c rui
ă curat ămân stă întins
ă ,ă
al c ărui p ăr bo&at şi îmbelşu&at
i se revars ă pe spate 
domnul 7in&ishzidda.

8ersurile concluzive ale imnului reiau de dou ă ori amplasamentul

acestei aAAadianţii pentru
sensului construc - Ţara avezei3!
unice' numele Este un
mesopotamian termen echivalent
al Egiptului' al
Ţara Magan,
-Ţara Fcutului3! *ar un alt imn copiat şi tradus de F=Xberg (t ăbli ţa 9E% N)4" &l
numeşte pe ingishzidda -şoimul printre zei3, atribut folosit frecvent &n
te$tele egiptene pentru zeii locali şi g ăsit &n scri erile sumeriene numai cu o
singură altă ocazie, referitor la inurta, cuceritorul piramidelor!
Cum &l numeau egiptenii pe acest fiu al lui EnAi)tah? entru ei, -zeul
cu coarda care m ă ăăsoar  m#ntul3 ăera %hoth@ă dup cum relateaz
-oveştile cu vr ă=itori3, %hoth era cel numit ă ă s p zeasc secretele
piramidelor din +illon! Conform lui Manetho, %hoth a luat locul lui Dorus pe
tronul Egiptului@ aceasta sa &nt#mplat &n =urul anului 7N<> &!Ch!  e$act &n
perioada c#nd sa terminat /l +oilea R ăzboi al iramidelor!
Rezolv#nd astfel disputele dintre ei, marii /nunnaAi şiau &ndreptat
atenţia spre problemele omenirii!
Citind cuvintele din v echime, devine clar c ă aceast ă conferin
ţă de
pace nu sa ocupat numai de &ncetarea ostilit ăţilor şi stabilirea limitelor
teritoriale, ci a şi trasat planurile pentru modul &n care p ăm#nturile aveau s ă
fie colonizate de omenireO 1bserv ăm c ă EnAi -la picioarele adversarului
GEnlilH a aşternut oraşele carei erau atribuite3@ Enlil, la r#ndul lui, -la
picioarele adversarului său GEnAiH a aşternut ţara Fumerului3!
ii putem imagina pe cei doi fra ţi faţ ă &n faţă , EnAi  ca &ntotdeauna 
mai preocupat de om enire şi de soarta ei! +u p ă ce au l ă murit disputele
dintre /nunnaAi &nşişi, se orienteaz ă acum spre viitorul omenirii! În urma
otopului, aceasta a primit terenuri agricole şi animale domesticite@ acum,
se ivise ocazia de a pl ănui &n per spectiv ă, prile= de care EnAi a profitat pe
loc! Ftr ăvechiul te$t poate foarte bine s ă descrie un act spontan' EnAi
desen#nd pe p ăm#nt, la picioarele lui Enlil3, un plan pentru &nfiin area ţ
aşezărilor umane pe teritoriile lui@ accept#nd, Enlil r ăspunde cu un desen -la
picioarele lui EnAi3 al planului pentru restaurarea oraşelor antediluviene din
sudul Mesopotamiei (Fumer"!
C#nd a fost vorba ca vechile oraşe antediluviene ale Mesopotamiei să
fie refăcute, EnAi a pus o ţcondi ăie'ălui şi
ă fiilor s i s li se permit accesul liber
&n Mesopotamia@ iar el, EnAi, urma să primească &napoi Eridu, locul sfinţit al
primei sale Fta ţii %erestre! /ccept#nd condi ţia, Enlil a spus' -&n ţara mea,
sălaşul t ău s ă dureze veşnic@ din ziua c#nd vii &n prea=ma mea, masa
&ncărcat
speran ăăţăaă cs , r&nsp#ndeasc
scăhimbul pentru tine
ăţ ospitalit delicioase
ă EnAi avea
ii s ale, arome!3 Enlil la
s a=ute şia
re e$primat
venirea
prosperităţii şi &n Mesopotamia' ţ-%oarn ă ăŢ
 i belşugul peste ar , fiecare an
săi &nmul ţ easc
ă ăţbog iile!3
i astfel, toate problemele fiind clarificate, EnAi şi fiii lui au plecat spre
domeniile lor din /frica!
+upă plecarea lui EnAi şi a fiilor s ăi, Enlil şi fii i lui au an alizat viitorul
teritoriilor lor, vechi şi noi!  rima cronic ă, relatat ă ăă arat c &n
de Barton,
scopul de a reafirma statutul lui inurta ca secund al lui Enlil şi superior al
fraţilor
ă s i, Enlil ă la &ns
Ţ rcinat cu ara veche! %eritoriile lui /dad din nord
vest au fost prelungite cu un -deget3 sub ţire (.ibanul" pentru a include .ocul
de /terizare de la BaalbeA! %eritoriul aflat &n disput ă  &l putem numi
Canaanul Mare, de la gra ni ţa cu Egiptul &n sud p#n ă la cea cu /dadul &n
nord, inclusiv Firia zilelor noastre  a fost pus sub egida lui annar şi a
urmaşilor lui! În acest scop, -sa stabilit o hot ăr#re3, pecetluit ă ăă şiăs rb torit
cu o ofrand ă de m#ncare &mp ăă ţrt şit ţde to i zeii enlili i!
1 versiune mai dramatic ă a acestor proceduri finale se g ăseşte &n
-C#nt C#ntarea Mamei :eilor3! /fl ăm c ă, &n momentul decisiv, rivalitatea
dintre inurta  moştenitorul legal, fiind fiul lui Enlil cu sora lui pe =um ătate 
şi annar, primul n ăscut al lu i Enlil cu so ţia sa of icial ă, inlil izbucnise cu
toată energia! Enlil, ni se spune, privea favorabil atributele lui annar' -9n
prim n ăscut (!!!" frumos la ăţ &nf işare, perfect la ămembre,
ţ ă &n elept f r
pereche!3 Enlil -pe el &l iubea3 fiindc ăăia d ruit doi foarteţ ţimportan i nepo i,
gemenii 9tu)Fhamash şi *nanna)*shtar@ la numit pe annar F9!E  -+omn
&nmulţitor3  epitet tandru de unde a pornit numele aAAadian)semit al lui
annar' Fin! +ar, oric#t de mult &l prefera Enlil pe annar, r ăm#nea
realitatea c ă moştenitorul legal era inurta@ el fusese -fruntaşul r ăzboinic al
lui Enlil3, conduc#ndui pe enlili ţi la victorie!
În timp ce Enlil ezita &ntre Fin şi inurta, Fin a recurs la a=u torul so ţiei
sale, ingal, care a apelat la Enlil şi la so ţia lui inlil, mama lui Fin'

%a locul hot ărârii a chemato pe 7in&al,

2uen a poftito s ă se apropie.
8otărâre binevoitoare ia cerut tat ălui ei *...+.
Enlil ia cânt ărit Bcuvintele *...+.
În faţa mamei sale Ba st ăruit *...+.
#minteşte ţi de copil ărie, / ia spus ea Blui 7inlil *...+
$ama repede la îmbr ăţişat *...+.
Ia spus lui Enlil3 *...+  ?rmeaz ă ţi dorin ţa inimii/ *...+

eam putea imagina c ă, &n aceste hot ăr#ri de perspectiv ă care aveau
să afecteze soarta zeilor şi a oamenilor pentru milenii &ntregi, so iile ţ
=ucaseră un asemenea rol decisiv? Citim că ingal a venit &n a=utorul
bărbatului ei@ o vedem pe inlil
ă ăăhot
ă ăr#t s l conving pe şov itorul Enlil!
/poi, &ns ă, intr
ă &n scen
ă ă o alt ţă mare zei  iar cuvintele ei duc la o
decizie neinten ţionat ă!!!
Enlil fiind &ndemnat de inlil s ăşi urmeze -dorin ţa inimii3, nu =udecata
minţii, prefer#ndul pe primul n ăscut &n locul moştenitorului legal, -inurta a
deschis gura şi a spus (!!!"!3 Cuvintele &mpotrivirii lui sau pierdut, prin
deteriorarea versurilor@
şia folosit influen dar,fiului
ţa asupra ei inurta' povestirii, afl ăm c ă inharsag
din continuarea

# plâns şi i sa lamentat fratelui ei1

Ca o femeie &rea era de a&itat ă, Bspunând3
În Ekur îmi chem fratele,
fratele care un prunc ma f ăcut s ăport1
pe fratele meu îl chem5/

+ar chemarea lui inh arsag a fost formulat ă neinspirat! *nten ţionase
să apeleze &n calitate de sor ă a lui Enlil, pentru copilul (inurta" pe car e il
născuse@ &ns ă chemarea ei suna ca un ape l adresat lui EnAi! Înfuriat, Enlil a
strigat la ea' -Cine e fratele acesta al t ău pe carel chemi? 2ratele acesta,
care un prunc tea f ăcut ăţ s por i?3 i aăl uat o ho tăţ r#re favorabil spi ei lui
Fin! +eatunci şi p#n ă &n zilele noastre,
Ţţ ă
ara Fpa ioportului a fost cunoscut
ca fiind a lui Fin  peninsula Finai!
Ca m ăsur ă final ă, Enlil la numit pe fi ul lui Fin comandant al Ce ntrului
de Control al Misiunii'

%a chemat pe 2hamash nepotul lui 7inlil.

%a luat Bde mân ă1 în 2hulim la aşezat.

*erusalimul  r-Shuli#, -1raşul lui Fhulim3  a fost pus sub comanda

lui Fhamash! umele s ău, FD9!.*M, &nsemna -Fupremul .oc al celo r atru
regiuni3, iar emblema sumeriană a celor -atru Regiuni3 (2ig! J6a" atribuit ă
lui e pos ibil s ă fi prefigurat stema evreiasc ă numit ă Fteaua lui +avid (2ig!
J6b"!

Înlocuind ippurul antediluvian ca Centru de Control al Misiunii

postdiluvian, *erusalimul a dob#ndit şi fostul titlu al ippurului de a fi Buricul
ăm#ntului  punctul central al 0rilei +ivine, care f cea ă posibile
transporturile &ntre ăm#nt şi ibiru! *mit#nd planul postdiluvian concentric
bazat pe ippur, locul ales pentru -Buricul  ăm#ntului3  Muntele Moriah  se
afla pe linia median ă, Calea de /terizare, &n interiorul Culoarului de /terizare
(2ig! J;"@ era la distan ţă egal ă &ntre latforma de /terizare din BaalbeA (B"
şi Fpaţioportul propriuzis (F"!
Cele dou ă ancore ale Culoarului de /terizare trebuia de ase menea s ă
fie echidistante fa ţă de Centrul de Control al Misiunii (*M"@ dar era nevoie s ă
se fac ă o schimbare a planurilor ini ţiale, c ăci -Casa Ca re E Ca 9n Mu nte3
anterioară, construit
ă artificial ăMareaăiramid  fusese golit de cristale şi
echipamente şi nu
aceeaşi precizie, pema i era
linia de nici nordvestic,
coridorului un folos! Foludarţialaconsta
nord de a cl ădi,
&n 0izeh, uncu
nou 1raş 2ar! Egiptenii lau num it 1raşul lui /nnu @ simbolul s ău hieroglific
reprezenta un turn &nalt, cu pere ţii &nă pant , şi o suprastructur
ă ă şi mai &nalt ,
&ndreptată spre cer ca o săgeată (2ig! JJ"!
 0recii, peste c#teva milenii, au numit localitatea Deliopolis (-1raşul lui
Delios3, zeul Foare"  acelaşi nume pe care lau atribuit şi oraşului BaalbeA!
În ambele situaţii, era o traducere a numelor precedente care asociau cele
două locuri cu Fha mash, -Cel Ce Ftr ăluceşte Ca Foa rele3 de fap t, &n Bib lie,
BaalbeAul se numea Beth-She#esh Casa lui Fhamash, iar &n greac ă,
Deliopolis!

Mutarea farului ancorei de nordvest a Culoarului de /terizare, de la

0izeh (0:" la Deliopolis (D.", a necesitat şi un transfer al ancorei de sudest,
pentru a le men ţine echidistante
ţă fa de Muntele Moriah! ţ +o ar pu in mai
scund dec#t Muntele Ff#nta Ecaterina, dar aflat tot pe linia Culoarului,
Muntele Moriah a fost adaptat pentru sarcina respectiv ă! * se mai spune
Muntele ##-Shu#ar (Muntele Mamei Fumerului  9F, pe hart a noastr ă"!
.istele geografice sumeriene numeau cei doi mun ţi &nvecina ţi din %ilmun /
D/RF/0 (-iscul or ţii3" şi D/RF/0 :/./!:/./0 (-iscul Care R ăsp#ndeşte
Ftrălucirea3"!
Construirea, &nzestrarea cu personal şi ac ţionarea instala ţiilor
aerospaţiale din %ilmun şi Canaa n necesitau noi drumuri de aproviz ionare şi
avanposturi de paz ă! Calea maritim ă spre %ilmun a fost ameliorat ăprin
&nfiinţarea unui port (-1raşul %ilmun3, deosebit de -Ţara %ilmun3", pe malul
estic al M ării Roşii, probabil pe locul actualului port el%or! / dus de
asemenea, presupunem, la apari ţia celui mai vechi oraş din lume' *er ihonul,
care &i era &nchinat lui Fin (&n ebraic ă, 6eriho8, cu simbolul s ău celest, .una!
8#rsta *erihonului a r ămas o enigm ă care &i nedumereşte pe oamenii
de ştiinţă p#n ă &n timpurile prezente! /ceştia &mpart lar g progresul omului
(care sa r ăsp#ndit din 1rientul /propiat" &n Mezolitic (-Epoca ietrei
Mi=locii3", care a cunoscut apari ţia agriculturii şi a domesticirii animalelor, pe
la anul 44!>>> &!Ch!, eolitic (-Epoca ietrei oi3", peste 6!N>> de ani,
aduc#nd cu sin e satele şi ol ăritul, şi, &n sf#rşit, civiliza ţia urban ă din Fumer,
peste al ţi 6!N>> de ani! i totuşi, a e$istat şi *erih onul, o aşezare urbană,
ocupată şi construit ă de necunoscu ţi, cam prin =urul anului 7J>> &!Ch!, c#nd
omul &nc ă nu &nvăţ ase
ă s ă duc ănici m ţă
car o ăvia rural !!!

Enigmele propuse de *erihon ţin nu numai de vech imea lui, ci şi de

descoperirile arh eologice de ac olo' case  cl ădite pe funda iiţ de piatr ă,
aveau uşi dotate cu uşori de lemn@ zidurile erau tencuite cu gri= ă şi zugr ăvite
&n roşu, roz şi alte culori  uneori, decorate chiar şi cu fresce!
În duşumelele de ipsos v ăruit erau practicate vetre şi bazinete, iar
pardoseala era adeseori &mpodobit ă cu modele! C#teodat ă, sub duşumea
erau &ngropa ţi, ţmor ii ţ &ngropa i,ţ dară nu uita
ţ i' sau g sit cel pu in zece
cranii completate cu gip s, pentru a rec onstitui tr ăs ăturile deceda ţilor (2ig!
JN"! 2izionomiile astfel revelate sunt, dup ă p ărerea tuturor, mai evoluate şi
mai rafinate dec#t cele ale localnicilor mediteraneeni ai epocii! %oate
acestea erau prote=ate de un zid masiv care &ncon=ura oraşul (cu c#teva
milenii &nainte de oshuaO"! El era &n ăl ţat &n mi=locul unui şan ţ lat de aproape
zece metri şi ad#nc de d oi, s ăpat &n p iatr
ăăă -f r a=utorul
ă t#rn coapelor şi a l
săpăligilor3 (ames Mellaart, Earliest Civili<ations o& the "ear East8. Era
-o dezvoltare e$ploziv ă (!!!" o dezvoltare spectaculoas ă, ale c ărei cauze,3
afirmă Mellaart, -ne sunt &nc ă necunoscute3!
Enigma *erihonului preistoric este accentuat ă de urmele silozurilor
sale circulare pentru gr#ne, di ntre care un ul a fost g ăsit &nc ă par ial ţ &n
picioare! Întro depresiune fierbinte de l#ng ă Marea Moart ă, la I<J de metri
sub nivelul m ării  un loc neospitalier şi nepotrivit pentru cultivarea
cerealelor , sau g ăsit urme ale unor provizii ample şi depozit ri ă &n
continuare de gr#u şi orz! Cin e putuse cl ădi acel ora ş avansat, &ntro epoc ă
at#t de timpurie, cine venise s ă tr ăiasc ă &ntrun asemenea loc şi cui &i servea
ca oraşdepozit fortificat?
+upăă p rerea ă ţnoastr , solu ăia enigmei se g seşte &n cronologia
-zeilor3, nu a oamenilor! 1 ofer ă faptul c ă incredibila aş ezare urban ă &n
premieră de la *erihon (apro$imativ din perioada 7J>><>>> &!Ch!"
corespunde e$act cu intervalul care, conform lui Manetho, cuprinde domnia
lui %hoth &n Egipt (circa 7N<><4>> &!Ch!"! /scensiunea lui la putere, dup ă
cum am v ăzut &n te$tele mesopotamiene, a urmat Conferin ţei de ace!
%e$tele egiptene spun că ascensiunea lui a ăfost ţpronun ţ at -&n prezen a
Dotăr#torilor lui /nnu,ă dup
ă ă noapteaă b t liei3 şi dup ce a=utase -la
&nfr#ngerea 8#ntului de 2urtună3 (/dad" -şi a 8#rte=uluide8#nt3 (inurta",
după care contribuise la -&mp ăcarea celor doi combatan ţi3!
erioada pe car e egiptenii o asociaz ă cu domnia lui %hoth a fost o
epocă de pace &ntre zei, c#nd /nunnaAii au &nf iin ţat &n pri mul şin pri mul
r#nd aşez ări legate de construc
ţ ţ ia şi protec
ţ ia noilor instala ii spa iale!
suplimentat cu ună spre
Calea ămaritim drumEgipt şi %ilmun,
pe uscat, carepe putea
Marea face
Roşie,leg
trebuia
ă
tura ă fie
s&ntre
Mesopotamia, Centrul de Control al Misiunii şi Fpa ţioport! +in vremuri
imemoriale, acest drum ter estru a dus de la Eufrat la importanta sta ţie de
escală Darran, &n regiunea r#ului BaliAh! +e ac olo, c ăl ătorul avea de ales
&ntre a continua spre sud, &n lungul coastei mediteraneene  drumul numit
ulterior de r omani 8ia Maris (-Calea M ării3"  sau s ăporneasc ăpe malul
estic al *ordanului, pe la fel de celebra osea a Regelui! Cea dint#i era cea
mai scurtă cale spre Enlil@ a doua putea duce la 0olful Eilat, Marea Roşie,
/rabia şi /frica, precum şi &n peninsula Finai@ de asemenea, ducea la malul
apusean al *ordanului, prin c#teva vaduri practicabile! Era drumul pe unde
se transporta aurul african!
Cea mai vital ă dintre toate acestea, care ducea direct la Centrul de
Control al Misiunii din *erusalim, era r ăscrucea din *erihon! e acolo au
traversat israeli ţii *ordanul, s pre
ă ăţ ăm#ntul 2 g duin
ă ei! %ot acolo, s uger m,
cu c#teva milenii &n urm ă, /nunnaAii au &nfiin ţat un oraş, pentru a p ăzi vadul
ă c ăl tori cu provizii pentruă continuarea
şi ai alimenta pe ă c l toriei! Înainte ca
omul să se instaleze &n *erihon, acesta a fost un avanpost al zeilor!
1are ar fi construit /nunnaAii o localitate numai pe malul vestic al
*ordanului, lăs#ndul neprote=at pe cel esti c, mult mai vita l, pe unde trecea
oseaua Regelui? E de la sine &n ţeles c ă trebuia s ă e$iste o aşezare şi pe
malul opus, r ăs ăritean, al *ordanului! +eşi foarte pu ţin cunoscut &n af ara
cercurilor arheologice, sa g ăsit &ntradev ăr un asemenea loc@ iar ceea ce sa
descoperit acolo e şi mai uluitor dec#t vestigiile de la *erihon!
 Enigmaticul sit cu resturi surprinz ătoare a fost dezgropat prima oar ă
&n 45I5, de către o misiune arheologică organizată de *nstitutul Biblic
ontifical al 8aticanului! /rheologii, conduşi de /le$is Mallon, au fost
surprinşi de &naltul nivel al civiliza ţiei g ăsite acolo! #n ă şi cel mai ve chi
strat de relicve ale locuin ţelor (din =urul anului <J>> &!Ch!" era pavat cu
cărămizi şi, deşi perioada de locuire se &ntindea de la sf#rşitul Epocii ietrei
p#nă &n Epo ca Bronzului, arheologii au co nstatat cu uimire c ă la toate
nivelurile se dezv ăluia aceeaşi civiliza ţie!
.ocul este numit dup ă movila unde a fos t g ăsit %ell 0hassul@ numele
său antic nu se cu noaşte! Împreun ă cu c#teva aş ez ărisatelit, controla &n
mod clar punctul vital de traversare şi drumul aferent  un drum circulat
p#nă &n zilele noastre, spre un loc de trecere numit odul /llenby (2ig! J< "!
oziţia strategică a colinei %ell 0hassul a fost r emarcat ă de arheologi c#nd
au &nceput s ă dezgroape vestigiile' -+in v#rful movilei, e$ist ă o interesant ă
vedere panoramică' *ordanul la ves t, ca o linie &ntunecat ă@ la nordvest,
colina vechiului *erihon@ iar dincolo de ea, mun ţii *udeei, inclusiv BethEl şi
Muntele Măslinilor din *erusalim! Bethleem este ascuns de Muntele el
Muntar, dar se pot ve dea &n ăl ţimile din %eAoah şi &mpre=urimile Debronului!3
(/! Mallon, R! oeppel, R! euville, $eleilat %hassul, Co#!te Rendu des
*ouilles de lInstitut BibliFue onti&ical8. .a nord, vederea se &ntindea
nest#n=enită cale de vreo patruzeci şi cinci de Ailometri@ la est, se distingea
Muntele Moab şi dealurile Muntelui ebo@ la sud, -dinc olo de oglin da M ării
Moarte, se vede muntele de sare, Fodom!3
 rincipalele relicve descoperite la %ell 0hassul acoper ă o perioad ă
c#nd terenul era ocupat de locuitori foarte avansa ţi, apro$imativ &ntre anii
;>>> şi I>>> &!Ch! (c#nd locul a fost abandonat pe neaşteptate"! /rtefactele
şi sistemul de iriga ţii, de un nivel mult superior celui propriu epocii, iau
convins pe arheologi c ă ocupan ţii veneau din Mesopotamia!
+intre cele trei movile care formeaz ă &mpreun ă colina mai mare, dou ă
par s ă fi fost folosite pentru locuin ţe iar a treia ca zon ăde lucru! /ceasta din
urmă sa constatat ă c ăfusese
ţ ă &mp ţ r it &n suprafe e rectangulare, &n
interiorul c ărora erau s ăpate -gropi3 circulare, de obicei perechi! 2aptul c ă
nu erau vetre pentru prepararea m#nc ării e sugerat nu numai de
&mperecherea şi numărul lor (de ce ar fi fost necesare şase sau opt &n
acelaşi compartiment?", ci şi de forma cilindric ă a unora, care coborau
destul de ad#nc &n p ăm#nt! Ele se comb inau cu nişte enigmatice -benzi de
cenuşă3 (2ig! J7", resturile unor materiale combustibile, care erau acoperite
cu nisip fin şi apoi cu sol normal, numai pentru a forma funda ţia unui nou
strat de -benzi de cenuş ă3!
 .a suprafa ţăă, p m#ntul eraăpres rat cu pietricele, resturi ale pietrelor
sparte de o for ţă care le şi &nnegrise! rintre artefactele
ă ă g ăsite se num r şi
un mic obiect circular, confec ţionat din lut ars (2ig! J5 ", conturat cu precizie,
&ntrun scop tehnic necunoscut!
Misterul na f ăcut dec#t
ă s se ad#nceasc
ă ă o dat cu descoperirile din
zonele rezidenţiale! /colo, pere ţii caselor rectangulare sau d ăr#mat ca sub
efectul unei for ţe neaşteptate, imediat deasupra solului, cu rezultatul c ă
partea superioar ă a pere ţilor a c ăzut cu precizie &n interior!

+in cauza acestei pr ăbuşiri precise, sau putut reconstitui unele dintre
şocantele fresce care fuse ser ă pictate, uneori suprapus, pe ziduri! Întrun
caz, o re ţea ca de colivie desenat ă deasupra obiectului crea pe perete o
iluzie tridimensional ă! Întro
ă cas , pe fiecare
ăă perete p rea s se fi pictat c#te
o anumit ă scen ă@ &n alta, un divan ad#ncit &ntrun alcov era cl ădit astfel &nc#t
&i dădea locatarului posibilitatea
ă ă
s priveasc , st#nd culcat, o fresc
acoperind tot peretele opus! /ceasta reprezenta un şir de oameni  dintre
care primii doi st ăteau aşeza ţi pe tronuri  privind (sau salut#nd" alt ă
persoană, ce p ărea s ă fi cobor#t dintrun obiect care emitea raze!
/rheologii care au descoperit aceste fresce &n timpul e$cava ţiilor din
45646I şi 456 I66 au te oretizat c ă obiectul cu ra ze putea s ă fi fost similar
cu o fo arte neobişnuit ă -stea3 cu r ăaze,
ă g sit &n pictura
ă ă dintro alt cl dire!
Era o -stea 3 cu opt v#rfuri, plasat ă &n interiorul unei alte -stele3 mai mari ,
tot cu opt v#rfuri, culmin#nd cu o e$plozie de opt raze (2ig! N>"! +esenul
precis, folosind o diversitate de forme geometrice, era e$ecutat artistic cu
negru, roşu, alb, gri şi combina ţii al e acestor culori@ o analiz ăchimic ăa
vopselelor folosite a ar ătat c ă nu erau substan e ţ naturale, ci compuşi
sofisticaţi din dou ăsprezece p#n ă la optsprezece minerale!
 +escoperitorii frescelor au presupus c ă -steaua3 cu opt raze avea o
-semnificaţie religioas ă3, indic#nd c ă steaua cu opt v#r furi, reprezent#nd
planeta 8enus, era simbolul celest al lui *shtar! %otuşi, acest fapt nu
dovedeşte nici un fel de adora ţie religioas ă, dup ă cum la %ell 0hassul nu s
au g ăsit nici -obiecte de cu lt3, sta tuete ale zeilor etc!  o alt ăanomalie a
acestui loc! /cest lucru, presupunem, indic ă faptul c ă locuitorii nu era u
adoratori, ci subiecţi ai adora ţiei' -zeii3 din antichitate, /nunnaAii!
+e fapt, am g ăsit la ashington +!C! un desen similar! oate fi v ăzut
&n foyerul sediului Focietăţii ational 0eographic' o duşumea mozaicată cu o
roz ă a v#nturilor, denot#nd ăţ
ţă
interesulintercardinale
Fociet ii fa (est,
de nordest@
cele p atru pu ncte
cardinale ale  ăm#ntului şi punctele nord, nord
vest@ vest, sudvest@ sud, sudest"! B ănuim c ă la acelaşi lucru sau g#ndit şi
autorii picturii antice' asocierea lor şi a localit ăţii cu cele patru regiuni ale
ăm#ntului!
2aptul c ă -steaua3 cu raze nu avea nici o semnifica ie ţ sa cr ăeste
atestat &n continuare şi de desenele complet ireveren ţioase care o
&ncon=urau! /cestea (2ig! N>" reprezintă clădiri cu ziduri groase, &notătoare
de peşti, pă ăs ri, aripi,ăo nav şi ăchiar
ă (dup p rerea unora" un dragon marin
(&n col ţul din st#nga, sus"@ &n aceste desene apar culori galbene şi cafenii de
diverse nuan ţe, pe l#ngă ăţ tonalit ileţde=a men ionate!
+e un deosebit interes sunt dou ă forme dominate de -ochi3 mari,
perechi! tim mai bin e ce reprezentau aceştia, c ăci asemenea forme sau
găsit pictate, peo scar ă mult mai mare şi &ntrun stil mai detaliat, pe pere iiţ
altor case! 1biectele erau &nf ăţişate ca av#nd form ă ă sferic ă sau ovoidal , cu
partea superioar ă stratificat ă şi pictat ă &n alb şi negru! Centrul era dominat
de doi -ochi3 mari, discuri negre perfecte &n interiorul unor cercuri albe!
artea de =os prezenta dou ă (sau patru" suporturi &ntinse, roşii@ &ntre aceste
picioare mecanice, din corpul obiectului ieşea o ane$ ă de form ă tubercular ă
(2ig! N4"!
 Ce erau acele obiecte? Cumva, -8#rte=urile de v#nt3 din te$tele
1rientului /propiat (inclusiv 8echiul %estament", -farfuriile zbur ătoare3 ale
/nunnaAilor? 2rescele, gropile circulare, benzile de cenuş ă, pietricelele
&nnegrite şi &mprăştiate, poziţia locului  toate cele descoperite şi, probabil,
multe altele nedescoperite  indic ă %ell 0hassul ca pe o ţă ăfort rea şi un
depozit de provizii pentru aeronavele de patrulare ale /nunnaAilor!
Răscrucea de la %ell 0hassul)*erihon a =ucat roluri importante şi
miraculoase &n mai multe evenimente biblice, fapt care poate s ă fi trezit
interesul 8aticanului pentru acest loc! /ici a traversat r#ul profetul *lie (spre
malul r ăsăritean", &n sco pul de a respecta o &nt#lnire  la %ell 0hassul? 
pentru a fi luat &n zbor cu -un car de foc (!!!" &ntrun 8#rte=3! În aceeaşi zon ă,
la sf#rşitul e$odului israeli ţilor din Egipt, Moise (dup ă ce +omnul &i refuzase
intrarea
localităţii &n
%ellCanaanul
0hassul propriuzis"
-pe Muntele-aebo,
urcatspre
dincel
c#mpia
mai &naltMoabului3
pisc al s ău,
zona
cu
vedere peste *erihon@ iar +omnul ia ar ătat ţ toat
ă ă
ara' 0ileadul, p#n la +an,
şi ţara lui aphtali,
ţ şi ara lui Ephraim, ă şi Manasseh,
ţ şi & ntreaga ar a
*udeei, p#n ă la Mediteran ă@ şi egebul, şi valea *erihonului, oraşul
curmalilor!3 Este descrierea unei vederi la fel de cuprinz ătoare ca aceea
observată de arheologi din v#rful colinei %ell 0hassul!
%raversarea &n sine, sub conducerea lui oshua, a implicat miraculoasa
retragere a apelor *ordanului, sub influen ţa Ff#ntului Chivot şi a con ţinutului
acestuia! /tunci, -c#nd se afla oshua aproape de *erihon, ridic#nduşi ochii
şi uit#nduse, a v ăzut ă un b rbat st#nd &n pi ţ cioare,
ţ &n fa a lui, şi in#nd &n
m#nă o sabie! /tunci oshua sa &ndreptat spre el şi la &ntrebat' LEşti tu unul
dintre ai no ştri, sau dintre vr ă=maşii noştri? *ar el i a r ăspuns' Lu, ci sunt
voievod al oşti rii +omnului şi am venit acumO i oshua a c ăzut cu fa a ţ la
păm#nt şi s a &nchinat
ă ă şi a gr it că tre el' LCe po runceşte st p#nul meu
robului s ău? /tunci voievodul oştirii +omnuluiă a gr itţălui oshua' L+escal 
te de sandalele din picioarele tale, c ăci locul pe care stai este sf#nt!3
/poi, căpitanul trupelor lui *ahve ia dezv ăluit planul +omnului pentru
cucerirea *erihonului! u &ncerca s ăi iei zidurile cu asalt, a spus el! În
schimb, poart ă Chivotul .eg ăm#ntului &n =ur ul zidurilor de şapt e ori! *ar &n
cea dea şa ptea zi, pr eo ţii au suna t din tr#mbi ţe şi oamenii au scos mare
strigăt, ca la ăporunc ! -*ar zidurile
ă ă sau pr buşit &ndat !3
*acob, de asemenea, travers#nd *ordanul &n noaptea &ntoarcerii sale &n
Canaan din Da rran, a &nt#lnit -un b ărbat3 şi sau luptat am#ndoi p#n ă &n
zori@ abia atunci şia dat seama *acob c ă adversarul s ău era o zeitate@ -şi
*acob a numit locul eniEl GL2a ţa lui +umnezeuH, ă că ci am v ţăzut un zeu fa
&n faţă şi am supravieţuit!3
Întradevăr, 8e chiul %estament declar ă limpede c ă, pe vremuri, au
e$istat localităţi ale /nunnaAilor &n punctele vitale de acces spre peninsula
Finai şi *erusalim! Debronul, oraşul care p ăzeşte drumul dintre *erusalim şi
Finai, -se numea mai Pnainte iriat /rba GL2ort ărea ţa lui /rbaH@ şi /rba era
cel mai uriaş GLregeH dintre )na2i# GEnachiţiH3 (oshua, 4;'4J"!
+escendenţii )na2i#-ilor, ni se spune &n continuare, continuau s ă
locuiască zona &n timpul cuceririi israelite a Canaanului@ de asemenea, mai
e$istă numeroase alte referiri biblice la lo cuin ţele )na2i#-ilor de pe malul
estic al *ordanului!
Cine erau aceşti )na2i#G %ermenul este tradus cel mai des ca
-giganţi3, la fel cum a fost tradus şi cuv#ntul biblic "e&ili#! +ar am dovedit
de=a concludent c ă, prin "e&ili# (-Cei Care /u Cobor#t3", 8echiul
%estament se referea la -1amenii din Rachete3O
)na2i# (Enachiţii", suger ăm, nu erau al ţii dec#t )nunna2ii.
#nă acum, ni meni nu a da t ţo ată ăen ie deosebit num rului de 6 !NJ>
de ani pe care Manetho la atribuit domniei -semizeilor3 din dinastia lui
%hoth! oi, &nsăă, g sim ăă aceast cifr deosebit ăă de semnificativ , c ci nu
diferă dec#t cu cincizeci ţăde ani fa de cei 6!N>> ţ de ani ai revolu iei lui
ibiru, planeta natal ă a /nunnaAilor!
u &nt #mpl ător, am mai sus ţinut, progresul omenirii din Epoca de
iatrăă p#n la &nalta
ţ civiliza
ă ie sumerian sa produs &n intervale de c #te
6N>> de ani  la datele apro$imative de 44!>>>, <;>> şi 67>> &!Ch! Ca şi
cum, de fiecare
ridic#ndul maă,i &nalt
la un şidat o -m#n ă misterioas
nivel de cultur ă,ă3cunoaştere
ar fi -c ules omul din
şi civiliza ţie3declin,
 dup ă
cum am scris &n $he @Ath lanet @ fiecare caz, afirm ăm, a coincis cu
recurenţa momentului c#nd /nunnaAii se puteau deplasa turretur &ntre
ăm#nt şi ibiru!
/ceste progrese sau r ăsp#ndit din nucleul mesopotamian prin
&ntreaga lume antică@ iar epoca egipteană a -semizeilor3 (vlăstare ale
&mpreunării dintre zei şi oameni"  &ntre anii <4>> &!Ch! şi 6;J> &!Ch!, după
Manetho  coincide indiscutabil cu perioada neolitic ă din Egipt!
utem presupune că la fiecare dintre aceste intervale soarta omenirii
şi relaţiile zeilor cu ea erau discutate de Marii /nunnaAi, cei -şapte care
hotăăr sc3! tim cu siguran
ţăă c o asemenea deliberare avusese loc &naintea
neaşteptatei şi altminteri ine$plicabilei &nfloriri a civiliza ţiei sumeriene, c ăci
sumerienii neau l ăsat documente despre discu ţiile de acest genO
C#nd a &nceput reconstruc ţia Fumerului, primele care sau recl ădit pe
păm#ntul lui au fost 1raşele vechi! ă Ele &ns , ăţnu mai erau localit i e$clusive
ale zeilor, căci omenirea avea acum acces &n aceste centre urbane, pentru a
&ntreţine ogoarele, livezile şi fermele de vite din =ur, &n folosul zeilor, precum
şi ca s ăi serveasc ă pe zei &n toate modurile posibile' nu numai ca buc ătari şi
brutari, artizani şi croitori, ci şi ca preo i,ţ muzican i,ţ saltimbanci şi
prostituate la temple!
 2igura NI
Mai &nt#i a fost restaurat Eridu! Întruc#t fusese prima aşezare a lui
EnAi pe  ăm#nt, i sa d at tot lui, cu titlu permanent! /ltarul s ău ini ial
ţ (2ig!
NI"  o minune a arhitecturii, &n vremurile acelea de demult  a fost cu timpul
&nălţ at şi e$tins sub forma unei magnifice locuinţetemplu, E!E!09R!R/
(-Casa +omnului / C ărui &ntoarcere E %riumfal ă3", &mpodobit ă cu aur, argint
şi metale pre ţioase din .umea de os şi prote=at ă de -%aurul Cerului3! entru
Enlil şi inlil, s a ref ăcut ippurul@ ac olo, au &n ăl at
ţ un nou E2ur (-Casă
Munte3  2ig! N6", de ast ădat ă echipat nu ca un Centru de Control al
Misiunii, ci cu arme &nfricoş ătoare' -1chiul Ridicat care cerceteaz ă ţara3, şi
-Raza Ridicat ă3, ăcare p trunde &n orice loc! ă ă:ona lor sacr ad postea şi
-asărea cu pas iute3 a lui Enlil, din a c ărei -str#nsoare nimeni nu putea s ă
scape3!

2igura N6
9n -*mn lui Eridu3, redactat şi tradus de /! 2alAenstein /Su#er, vol!
8**", descrie felul cum a c ăl ătorit EnAi pentru a participa la o adunare a
tuturor zeilor mari@ ocazia acesteia era o vizit ă a lui /nu pe  ăm#nt, pentru
una dintre acele dezbateri care hot ărau soarta zeilor şi a oamen ilor de pe
 ăm#nt la f iecare 6N>> deăa ni! +up ă petreceri,
ă c#nd -zeii b user licoarea
&mbătătoare, vinul preparat de oameni3, a sosit momentul deciziilor
solemne! -/nu sa aşezat pe =il ţul de onoare@ l#ng ă el st ătea Enlil@ inharsag
şedea &ntrun fotoliu!3/nu a cerut s ă se fac ă ordine -şi /nunnaAilor astfel le
a gr ăit3'

)ei mari care aici venitaţi,

#nnunazei, care la Curtea #dunării aţi sosit5
!iul meu o Cas ă şia cl ădit1
Domnul Enki
Eridu ca muntele pe ' ământ la ridicat1
Casa lui, întrun frumos loc a construito.
#colo, în Eridu, nimeni nu poate intra nepoftit *...+.
În sanctuarul s ău, din #bzu,
Divinele !ormule Enki lea depus.

/cest lucru a adus discu ţiile la principalul subiect de pe ordinea de zi'

pl#ngerea lui Enlil c ă EnAi le ascundea celorlal ţi zei -2ormulele +ivine3 
cunoştinţe despre peste o sut ă de aspecte ale civiliza iei ţ  restr#ng#nd
progresul numai pentru Eridu şi locuitorii s ăi! (Este un fapt confirmat
arheologic că Eridu era cel mai vechi oraş postdiluvian din Fumer, piatra de
temelie a civiliza ţiei sumeriene!" /tunci, sa luat hot ăr#rea ca EnAi s ăle
ăă ărt şeasc 2ormulele
&mp ţ +ivine şi celorlal
ă ăi zei, pentru ca şi ei s şi poat
&nfiinţa şi ţ re&nfiin a centrele ţurbane'
ă ă
civiliza ia urma s i fie acordat
&ntregului Fumer!

avut oC#nd
surprizpaărtea
pentruoficial ă a deliber
vizitatorii ărilorlasa
cereşti' =umsfă#rşit,
tatea zeii deţei
distan  ăm#nt
pedintre au
ippur
şi Eridu construiser ă o incintă ă sacr , &n cinstea lui /nu@ ţă ăo locuin numit &n
mod adecvat E!//  -Casa lui /nu3!
Înainte de a pleca &napoi spre laneta atal ă, /nu şi /ntu, so ţia lui, au
făăcut o viz it deo noapte
ă &n templul lor ăp m#ntean@ ocazia a fost salutat
cu mare pomp ă şi cu cer emonii! C#nd cuplul divin a a=uns &n noul oraş 
urm#nd a fi cunoscut mai t#rziu ca 9ruA (biblicul Erech  Erec" , zeii iau
&nsoţit &ntro procesiune p#nă &n curtea templului! În timp ce se pregătea o
cină somptuoas
ă , /nu, aşezatăpe tron, ă stţ ătea de vorb cu zeii b rba i@ /ntu,
ţă &nsoţit de zei e, şia schimbat hainele ă &n partea din templu numit -Casa
atului de /ur3!
reoţii şi al ţi slu=başi ai templului serveau -vinuri şi uleiuri aromate3 şi
ăauă m ăcel rit ca =ertf -un taur şi un berbec ţ pentru /nu, /ntu şi to i zeii3! +ar
banchetul a fost am#nat p#n ă sa &ntunecat suficient pentru a se vedea
planetele' -upiter, 8enus, Mercur, Faturn , Marte şi .una  de cum aveau s ă
apară3! În sf#rşit, ăă dup o spă lare ceremonial a m#inilor, sau servit primele
feluri de m# ncare' -Carne de ta ur, carne de be rbec, p ăs ări (!!!" precum şi
bere de soi şi vin tescuit!3
/poi, sa lu at o pau z ă pentru principala atrac ţie a ser ii! În tim p ce un
grup de preo ţi c#ntau imnul =4a22ab )nu etellu sha#a#e 3, -laneta lui
/nu r ăsare pe cer3, un preot a urcat la -cel mai de sus eta= din tu rnul
templului3 pentru a p#ndi pe cer apari ţia lanetei lui /nu, ibiru! .a
momentul aşteptat şi &n locul stabilit de pe cer, a fost z ărit ă planeta! /tunci,
preoţii au ă&nceput ţ s c#nte compozi iileă -Celei care devine luminoas ,
cereasca lanet ă a +omnului /nu3 şi -C hipul Creatorului a r ăs ărit3! 9n fo c
uriaş sa aprins ca semnal şi, &n timp ce vestea alerga de la un post de
observaţie la altul, peste tot sau apri ns pe r#nd focuri! Înainte de ivirea
zorilor, toată ţara era luminat ă!
+imineaţa, &n capela templului ţ au ă fost
ă &n l ate rug ciuni de
recunoştinţă şi, &ntro suit ă de ceremonii şi simboluri, vizitatorii cereşti şiau
&nceput plecarea! -/nu pleacă,3 c#ntau preoţii@ -/nu, mare rege al Cerului şi
al  ăm#ntului, & ţi cerem binecuv#ntarea,3 intonau ei! +u p ă ce /nu lea dat
binecuv#ntările solicitate, procesiunea a cobor#t pe -Ftrada :eilor3, spre
-.ocul b ărcii lui /nu3! /u avut loc a lte rug ăciuni şi c# nt ări de imnuri, &ntro
capelă numit
ă ţ -Cl
ă deşte 8ia a e  m#nt3!
ă Era timpul ca zeii r maşi pe loc
să binecuv#nteze perechea care pleca şi sau recitat urm ătoarele versuri'

$are #nu, Cerul şi ' ământul s ă te binecuvânteze5

)eii Enlil, Ea şi 7inmah să te binecuvânteze5
)eii 2in şi 2hamash să te binecuvânteze5 *...+
)eii 7er&al şi 7inurta să te binecuvânteze5 *...+
I&i&ii care sunt în cer
şi #nunnakii care sunt pe ' ământ,
să te binecuvânteze5
)eii din #bzu
şi zeii din ţara sfânt ă s ă te binecuvânteze5

/poi, /nu şi /ntu au pornit spre Fpa ţioport! Era a şaptesprezecea zi a

vizitei
Monumentala  ăm#nt,
lor pe vizit afirmă oă tţăbli
ă se terminase! ă ă g sit &n arhivele din 9ruA!
Dotăr#rile luate cu acel prile= au deschis calea spre &nfiin ţarea unor noi
oraşe, pe l#ng ă cele vechi! Cel mai important a fost ish (Cuş"! us sub
comanda lui inu rta, -&nt#iul 2iu al lui Enli l3, acesta a f ăcut din el prima
capitală administrativă a Fumerului! entru annar)Fin, -rimul  ăscut al lui
Enlil3, sa repartizat noul centru urban 9r (-1raşul3"  un loc care avea s ă
devină nucleul economic al Fumerului!
Fau luat şi alte decizii, cu privire la noua epoc ă din progresul omenirii
şi la rela ţiile acesteia din urm ă cu /nunnaAii! Citim &n te$tele sumeriene,
referitor la crucialul conclav care a lansat mare a civiliza ţie a Fumerului, c ă
-marii /nunnaAi care hot ăr ăsc soarta3 au de cretat c ă zeii -erau prea falnici
pentru 1menire3! %ermenul folosit  elu, &n aAAadiană  &nseamnă e$act
-2alnicii3@ de acolo rovin babilonianul, asirianul, ebraicul şi ugariticul El 
cuvant căruia grecii iau atribuit conota ţia de -zeu3!
Era necesar, au decis /nunnaAii, s ă i de dea omenirii Lregalitatea3, ca
intermediar &ntre ei &nşişi şi cet ăţenii umani! %oate documentele sumeriene
atestă c aceast
ăă hotă r#re ma=or
ă a fost luat &n timpul vizitei lui /nu, la un
Consiliu al Marilor :ei!
9n te$t aAAadian (-2abula cu tamariscul şi curmalul3" descrie astfel
&nt#lnirea care avusese loc -&n zilele de demult, &n vremuri &ndepărtate3'

)eii ţării, #nu, Enlil şi Enki, sau întâlnit la adunare.

Enlil şi zeii au ţinut sfat1
 'rintre ei şedea 2hamash1
'rintre ei şedea 7inmah.
e vremea aceea, -&n ţar ă &nc ă nu era monarhie@ cei ce domneau erau
zeii3! +ar Marele Consiliu a decis s ă schimbe situa ţia, acord#ndui omenirii
dreptul la domnie! %oate sursele sumeriene confirm ă c ă primul oraş regal a
fost ish ! 1amenii aleşi de Enlil spre a fi regi erau numi ţi .9!0/., -1m
uternic3! 0ăsim aceeaşi consemnare &n 5echiul $est a#ent ("acerea#
ca0itolul 16"' c#nd omenirea &şi &nfiin ţa regatele'

(i :ish a fost tat ăl lui 7imrod.

#cesta a fost cel dintâi stăpânitor pe 'ământ *...+.
(i începutul st ăpânirii sale a fost
;abilonul, Erech, #kkad *...+
şi ţara (inearului Ba 2umerului.

+acă te$tul biblic nominalizeaz ă primele trei capitale ca fii nd is h,

Babilon şi Erech, .ista Regilor Fumerieni afirm ă c ă tronul sa mutat din ish
&n Erech şi apoi &n 9r, omiţ#nd orice referire la Babilon!ă/ceast
ţă discrepan
aparentă avea un m otiv' credem ă ă ăc e &n leg tur cu incidentul de l a %urnul
Babel (Babilon", pe care 8echiul %estament &l relateaz ă f ăr ă a face economie
de detalii! / fost un incident, presupunem, provocat de insisten ţa lui MarduA
ca el, nu annar, s ă posedeăurm toareaă capital
ă sumerian !
E clar c ă sa &nt#mplat &n perioada recoloniz ării c#mpiei din Fumer
(inearul biblic", c#nd erau construite noile centre urbane'

(i
ausa întâmplat
& ăsit un şes c ă, pornind
ţ în inutul (inear
oamenii în r ăs ărit,
ă ă şi sau s l şluit în el.
(i şiau zis ei între ei3
 >eni ţi încoace5 2 ă facem c ăr ămizi si s ăle ardem în foc5/
(i sau sluit de c ăr ămizi în loc de piatr ă,
şi de catran în loc de muruial ă.

/tunci, un instigator nenominalizat a propus planul care avea s ă

provoace incidentul' -Daidemă s ă cl dim o cetate şi un ă turn
ă al c rui v#rf s
a=ungă p#n ă la cer!3
-/tunci sa po gor#t +omnul ca s ă vaz ă cetatea şi turnul pe care &l
zideau fiii oamenilor,3 şi lea spus alor s ăi' -(!!!" acesta e numai &nceputul
lucrărilor, dar nimic nu l e va r ăm#nea nef ăcut din t oate c#te &şi v or pune &n
ă s ă fac !3 În continuare, *ahve lea propus
minte ă ţ
semenilor lui' -Daide i s ne
pogor#m şi s ă amestec
ă ă astfel
m pe loc graiul lor, ăţ ca s nu se mai &n eleag
&n limbăţ unii cuăal ii!3 /poi, -ia &mpr ştiat +umnezeu
ă pe ei de acolo pe toat
ăfaţa  m#ntului şi ei au contenit ăţ cu ziditul cet ii!3
2aptul c ă, ini ţial, a fost o vreme c#nd omenirea -avea un singur grai şi
aceleaşi cuvinte3 este un precept al rememor ărilor istorice sumeriene!
/cestea afirm ă de asemenea şi c ă amestecul limbilor, &nso ţind dispersarea
omenirii a fost o fapt ă deliberat ă a zeilor! .a fel ca 8echiul %estament,
scrierile lui Berossus declar ă c ă -zeii au introdus diversitate de limbi printre
oameni, care p#n ă atunci vorbiser ăţ cu toă ii aceeaşi li mb 3! .a fel ca &n
legenda biblic ă, istoria lui Berossus asociaz ă diversificarea limbilor şi
risipirea omenirii cu incidentul %urnului Babel' -C#nd to ţi oamenii vorbeau
&nainte aceeaşi limbă, unii dintre ei au &nceput
ă ăă s cl deasc un mare şi &nalt
turn, pentru a se putea urca p#n ă la cer! +ar +omnul, trimi ţ#nd un v#rte= de
v#nt,ălea z ăd rnicit
ă planurile şi fiec rui trib ăia dat c#te o anume limb a lui
proprie!3
Conformitatea povestirilor sugereaz ă e$isten ţa unei surse comune,
mai vechi, din care şiau e$tras informa ţiile at#t compilatorii 8echiului
%estament, c#t şi Berossus! +eşi &n genere se presupune că un asemenea
te$t original &nc ă nu saă g sit,ă adev ă rul este c 0eorge Fmith, &n prima
ediţie din 47<N, anun ţă descoperirea &n biblioteca lui /shurbanipal din
inive a -unei relat ări mutilate a unui frag ment din povestirea cu %urnul3!
ovestea, conchide el, a fost scris ăini ţ ial pe dou
ăăţ t bli e@ăăpe cea g sit de
el (6NJ<" e$istau şase coloane de te$t cuneiform@ dar Fmith nu a putut
reconstitui dec#t fragmente din patru coloane! 2 ăr ă &ndoial ă, era o versiune
aAAadiană a povestirii sumeriene despre %urnul Babel@ şi din ea reies e clar
că incidentul a fost cauzat nu de omenire, ci chiar de c ătre zei! 1menirea nu
a fost dec#t un pion &n conflict!
Restaurată de 0eorge Fmith şi retradus ă de !F!C! BoscaKen &n
$ransactions o& the Societ o& Biblical )rchaeo log (vol! 8", povestea
&ncepe cu identificarea instigatorului@ totuşi, deteriorarea r#ndurilor ia şters
numele! -0#ndurile3 din sufletul acestui zeu -erau rele@ &mpotriva  ărintelui
:eilor GEnlilH nutrea r ăut ăţi!3 entru aşi atinge scopurile necurate, -a cor upt
&n păcat poporul Babilonului,3 determin#nd ca -cei mici şi mari să se
amestece pe movil ă3!
C#nd ăp ăc toasa
ă ţ
fapt a a=uns &n aten ia -domnului Movilei ure3 
identificat
Cer şi pe  de=a
ăm#ntcagrfiind
ăitaEnlil,
(!!!"! &n povestea
ia cu 8itele
ridicat inima la +oşimnul
0r#n:eilor,
ele , Enli
/nu,l -ctatătre
ăl
lui@ s ă primeasc ă o porunc ă a cerut inima lui! În vremea aceea, şia ridicat şi
Ginima? glasul?H spre +amAina!3 tim bine c ă +amAina era mama lui
MarduA@ deci, toate elementele &l indic ă pe el ca fiind instigatorul! +ar
+amAina ia ţinut par tea' -Cu fiul meu m ă ridic (!!!",3 a spus ea! 8e rsul
incomplet care urmeaz ă declar ăă c era &n ă =oc -num rul lui3  rangul
numeric?
artea lizibil ă din coloana a ***a vorbeşte &n continuare despre
eforturile lui Enlil de a convinge grupul rebel s ăşi aban doneze planurile!
.u#nduşi zborul cu un 8#rte=dev#nt, -unamnir GEnlilH din cer spre  ăm#nt
grăi@ GdarH pe calea lui nau mers@ violent sau unit &mpotriva lui!3 C#nd Enlil
-a v ăzut aceasta,
ă pe  m#nt ăa cobor#t!3ţ Îns ţ nici chiar prezen a lui la fa a
locului nu a avut efect! Citim &n ultima coloan ăc ă-atunci c#nd s ăse
oprească pe zei nu ăia f cut3, nu ia ă mai r ămasădec#t
ţă s recurg la for '
2pre turnul lor fortificat, în noapte,
dea dreptul a pornit.
Cu furie, a slobozit şi o porunc ă3
2ă seăîmpr ştie în celeă patru
ă z ri fu hot rârea lui.
# dat poruncă sfaturile să li se încurce
*...+ din drum s ă fie opri ţi.
 Ftrăvechiul scrib mesopotamian &şi &ncheie povestea %urnului Babel cu
o amintire amar ă' &ntruc#t -contra zeilor sau revoltat cu vi olen ţă, violent au
pl#ns dup ă Babilon@ foarte mult au pl#ns!3
8arianta biblic ă defineşte de asemenea Babel (termenul ebraic
pentru Babilon" ca loc unde sa produs incidentul! umele e semnificativ,
căci &n f orma sa a AAadian ă original ă Bab-Ili - &nsemna -oarta :eilor3,
locul pe unde zeii intrau şi plecau din Fumer!

/colo, afirm ă nara

ţ iuneaăăbiblic
ă , plă nuiau f ăptaşii s construiasc -un
turn al c ărui v#rfă s ăa=ung
ă p#n la cer!3 Cuvintele sunt identice cu n umele
propriuzis al zigguratului (piramida cu şapte eta=e" care reprezenta
ă ă trăs tura dominant a vechiului Babilonă(2ig! N;"' E!F/0!*./, -Casa /l C rei
Cap E 2alnic3!
%e$tele biblic şi mesopotamian  bazate ăfăr ă&ndoial peă o cronic
sumeriană original ă  relateaz ă aşadar acelaşi incident' &ncercarea
zădărnicită a lui MarduA de a &mpiedica transferul monarhiei din i sh &n
Erech şi &n 9r  oraşe destinate a fi centrele de putere ale lui annar)Fin şi
ale copiilor lui  şi de a acapara suzeranitatea pentru propriul s ău oraş,
Babilonul!
rin aceast ă &ncercare, &ns ă, MarduA a declanşat o succesiune de
evenimente plină de tragedii!
 16  )RIZONIERUL DIN )IRAMIDĂ

*ncidentul cu %urnul Babel a pus cap ăt pe neaşteptate celei mai lungi

ere de ace pe  ăm#nt pe care şio poate aminti 1mul! Înl ăn ţuirea tragicelor
evenimente pe care o declanşase incidentul a avut leg ătur ă direct ,ă
credem, cu Marea iramid ă şi misterele ei! entru a le rezolva, vom oferi
propria noastr ă teorie asupra modului cum fusese planificat ă şi construit ă
ă ă cl
aceast ă dire unic , pentru ăa fi apoiă astupat şi penetrat !
umeroaselor enigme cu referire la construirea şi scopul Marii
iramide de la 0izeh li sau mai ad ugat ă ă ădouă , dup &ncheierea
&nc
lucrărilor! %oate teoriile privitoare la ele, fiind bazate pe ipoteza c ă scopul
piramidei era acela de a slu=i ca morm#nt regal, au fost descoperite a fi
incompletefaraonilor,
povestirile şi deficitare! resupunem
ci &n legendele c ă r ăspunsurile nu se g ă
zeilor! sesc &n
Mai multe referiri la Marea iramid ă din scrierile cronicarilor greco
romani clasici atest ă familiarizarea, &n timpurile lor, cu intrarea de piatr ă
rotativă a piramidei, asa=ul +escendent şi 0ro apa Fubteran ă! u se avea
cunoştinţă despre &ntregul sistem superior de pasa=e, galerii şi camere,
&ntruc#t asa=ul /scendent era astupat etanş cu trei blocuri mari de granit şi
camuflat cu o piatr ă triunghiular ă, astfel c ă nimeni di ntre ce i ce coborau
prin asa=ul +escendent nu b ănuia e$isten ţa intersec ţiei cu un pasa=
superior (2ig! NJ"!
 +ea lungul numeroaselor secole care au urmat , p#n ă şi cunoaşterea
intrării ini ţiale a fost uitat ă@ iar c#nd (& n /!+! 7I >" Ca liful /l Mamoon sa
hotăăr#t s intre ă &n piramid , oamenii ă lui auă&nceput
ă s sape un tunel f r
ă ţint
ă prin zid rie! umai c#nd ă ăau a uzit o p iatr c z#nd undeva &n i nteriorul
piramidei au pornit cu tunelul &n direc ţia sunetului, pentru a a=unge la
asa=ul +escendent! Cea care c ăzuse era piatra triunghiular ă care ascundea
gura asa=ului /scendent@ desprinderea ei a dezv ăluit dopul de granit!
*ncapabili m ă ăcar
ă s ştirbeasc blocurile gr ă anitice, oamenii au t iat prin
zidăria din piatr ă de var din =urul lor, descoperind asa=ul /scendent şi
zonele superioare ale piramidei! +up ă cum atest ă istoricii arabi, /l Mamoon
şi oamenii s ăi nu au g ăsit nic ăieri altceva dec#t goliciune!
Eliber#nd
alunecaser ă prin asa=ul /scendent
galerie p#n de de
ă la locurile resturi lucr ăţ
granit  buc i deaucalcar
ătorii care
urcat t#r#ş
spre capătul de sus al pasa=ului! *eşind din acest
ă ătunel
ţ cu sec iune p trat ,
sau putut ridica &n picioare, c ăci a=unseser ă la intersec ia ţ asa=ului
/scendent cu un asa= 1rizontal şi cu Marea 0alerie (2ig! NN"!
 /u urmat asa=ul 1rizontal, a=ung#nd &n &n c ăperea boltit ă de la cap ăt
(pe care e$ploratorii au numito ulterior -Camera Reginei3"@ aceasta era
goală, ca şiauenigmatica
pasa=elor, ei niş
urcat &n Marea ă (vezi
0ale 2ig! ;J"@
rie (2ig! ;5"! canelurile
Înapoinduse
sale la
t ăin tersec
iate ţ
ia
precis,
acum doar nişte g ăuri şi şan ţuri goale, au a=utat urcuşul  alunecos din
cauza unui strat de praf alb care acoperea pardoseala şi rampele 0aleriei!
/u trecut peste Marea %reapt ă, care se ridica &n cap ătul superior al 0aleriei
pentru a a=unge la acelaşi nivel cu duşumeaua /ntecamerei@ intr#nd, au
constatat c ă lespezileghilotin
ă ă ă intrarea disp ruser (2ig! N<"! F
care blocau
au t#r#t &n &nc ăperea, boltit
ă , ăsuperioar
ă (denumit mai t#rziu -C amera
Regelui3"@ era goal ă, cu e$cep ţia unui bloc de piatr ă scobit (poreclit
-Cufărul3", dar şi acesta era gol!
 Revenind la =onc ţiunea celor trei coridoare (asa=ul /scendent, Marea
0alerie şi asa=ul 1rizontal", oamenii lui /l Mamoon au observat o
ă ătur larg &nă partea apusean ă, unde rampa
deschiz ă de piatr fusese spart
(2ig! N7"! Ea ducea, printrun scurt pasa= orizontal, la un pu ţ vertical, despre
care arabii au presupus c ă era o f#nt#n ă! Cobor#nd prin acest -pu ţal
f#nt#nii3 (cum a a=uns s ă fie numit", ei au co nstatat c ă nu era dec#t partea
superioară a unei serii lungi (circa şaptezeci de metri" de pu ţuri cotite şi
intersectate care se terminau printro sţă ăli de doi metri,
ă f c#nd
ă leg tura cu
asa=ul +escendent, pentru a deschide astfel accesul &ntre camerele şi
pasa=ele superioare ale piramidei şi cele inferioare (2ig! NN"! +ovezile arat ă
că deschiz
ă ă eraă bl ocat şi as cuns de or icine ar fi trecut prin
tura de =os
asa=ul +escendent, p#n ă c#nd oamenii lui /l Mam oon au cobo r#t pe toat ă
lungimea u ţului 2#nt#nii, descoperindui şi sp ărg#ndui cap ătul inferior!
+escoperirile arabilor şi cercet ările ulterioare au generat o pleiad ă de
enigme! +e ce, c#nd şi de c ătre cine fusese astupat asa=ul /scendent? +e
ce, c#nd şi de c ătre cine fusese str ăpuns &ntortocheatul u ţ al 2#nt#nii prin
piramidă şi baza ei st#ncoas ă?
rima şi cea mai persistent ă teorie le atribuia ambelor mistere un
acelaşi
(Cheops" r ăspuns!
ţ ă Fus
pentru ai in#nd
fi morm#nt, ăteoria
c piramida fusese construit
sugera c ă, dupdeă2araonul
ce trupulhufu
s uă
mumificat a fost pus &n -Cuf ărul3 din -Camera Regelui3, muncitorii au &mpins
cele trei dopuri de granit din Marea 0alerie &n =osul pantei asa=ului
/scendent, &n scopul de a &nchide morm#ntul! /cest lucru ia blocat de vii pe
muncitori &n Marea 0alerie! ă ăc lindui peţ preo ă i, lucr torii au desprins
piatra din cap ătul rampei,ăţ a s pat u ul
ă 2#nt#nii şi au sc pat escalad#ndul
p#nă la intrarea)ieşirea piramidei! +ar aceast ă teorie nu rezist ă unei analize
critice!
 uţul 2#nt#nii e compus din şapte segm ente distincte (2ig! NN"! Începe
cu segmentul orizontal superior
/)8 , care duce de la Marea 0alerie la un segment vertical
/B8 , f ăc#nd leg ătura prin segmentul cotit C cu un segment vertical
aflat mai =os, D! 9rmeaz ă un segment lung şi drept, dar foa rte abrupt, E,
duc#nd la un segment mai scurt , *, &nclinat sub un alt unghi! .a sf#rşitul
segmentului *, un segment care se dorea orizontal, dar, de fapt, e &n uşoară
pantă /%8, leag
ţ ă u ul 2#nt#nii cu a sa=ul +escendent!
ţ ă e l #ng func ia de
legătură, segmentele orizontale ) şi %, u ţul 2#nt#nii propriuzis
(segmentele B, C, D, E şi *", &n pofida schimb ărilor de direc ţie c#nd e privit
pe un plan nordsud, se dispune e$act pe planul estvest, paralel cu planul
galeriilor şi camerelor din piramid ă@ distan
ţ a desp
ţă r itoare de circa doi metri
e parcursă &n v#rf de segmentul ), iar la baz ă de segmentul %!
C#tă vreme cele trei segmente superioare ale u ului ţ 2#nt#nii
traversează circaă dou zeci de ămetri pr ă in zi d ria calcaroas a piramidei,
segmentele inferioare au fost t ăiate prin apro$imativ cincizeci de metri de
sol st#ncos compact! Cei c# ţiva muncitori l ăsa ţi pe loc pentru a &mpinge &n
=os dopurile de granit (conform teoriei menţionate mai sus" nar fi putut
străpunge st#nca! +e a semenea,
ă ă ăădac s p turile sau f cut de s us &n = os,
unde sunt toate resturile, pe care nu lear fi putut scoate dec#t deasupra, &n
timp ce coborau s ăp#nd? u ţul 2#nt#nii av#nd un diametru de şaptezeci de
centimetri prin ma=oritatea segmentelor, cei pest e o sut ă de metri cubi de
e$cavaţii ar fi trebuit s ă se adune &n pasa=ele şi camerele superioare!
/v#nd &n vedere aceste improbabilit ăţi, sau &naintat teorii noi, bazate
pe ipoteza c ă u ţul 2#nt#nii a fo st s ăpat de =o s &n su s (resturile fiind apoi
scoase
este' din princauza
as a=ul
unui+escendent, &n timp
accident! În afara ce
piramidei"!
faraonul +ar
era de ce? R ăspunsul
&nmorm#ntat, un
cutremur a zg#l ţ#it piramida, sl ăbind prematur dopurile de granit! rin
urmare, au fost &nchişi de vii nu numai simplii muncitori, ci şi marii preo ţi şi
unii membri ai familiei regale! /v#nd &nc ă la dispozi ţie planurile piramidei,
echipele de salvare şiau s ăpat drum &n sus, a=ung#nd la Marea 0alerie şi
salv#ndui pe demnitari!
/ceastă teorie (precum şi o alta, de mult eliminat ă, despre =efuitorii de
morminte care ar fi urcat s ăp#nd" sc#r ţ#ie, printre altele, &n privin aţ
preciziei! Cu e$cep ţia segmentului C, care a fo st str ăpuns prin zid ărie &n
mod grosolan şi neregulat, şi a sec ţiunii %, dintre al e c ărei laturi dou ă au
fost l ăsate neşlefuite şi nu tocmai orizontale, toate celelalte segmente sunt
drepte, precise, finisate cu gri= ă şi unghiulate uniform pe toat ă lungimea! +e
ce ar fi pierdut vremea salvatorii (sau ho ţii de morminte" cu realizarea unei
asemenea precizii şi perfec ţiuni? +e ce sar fi deran=at s ă netezeasc ă
laturile, c#nd o asemene a netezime &ngreuna cu mult escalad area pu ţului?
eă m ăsur ce se a cumulauă ă c &n Marea iramid nu a fo st
dovezile
&nmorm#ntat nici un faraon, o nouă teorie a c#ştigat aderenţi' uţul 2#nt#nii
fusese t ăiat pentru a permite e$aminarea fisurilor formate &n piat r ă de pe
urma unui cutremur! Cei mai eleva ţi preopinen ţi ai unei asemenea teorii au
fost fra ţii ohn şi Morton Edgar ( $he %reat ra#id assages and
Cha#bers", care, pornind de la zelul religios conform c ăruia piramida era o
e$presie &n piatr ă a profe ţiilor biblice, au vizitat, dega=at, e$aminat, m ăsurat
şi fotografiat toa te p ăr ţile cunoscute ale Marii iramide! Ei au demonstrat
concludent că pasa=ul superior, orizontal şi scurt, spre u ţul 2#nt#nii /)8,
precum şi sec ţiunea vertical ă cea mai de sus /B8, f ăceau parte integrant ă
ă construc
din ţ ţia ini ial a piramidei (2ig! N5"! +eă as emenea, au des coperit c
secţiunea vertical ă inferioar ă /D8 era zidit ă mig ălos cu blocuri de calcar, la
trecerea printro cavitate (supranumit ă 0rota" din masa st#ncoas ă (2ig! <>"@
ea nu a putut fi construit ă astfel dec#t atunci c#nd suprafa ţa st#ncii era &nc ă
e$pusă, &nainte ca 0rota
ă s fi ăfost
ă acoperit cu zid ria piramidei!
 Cu alte cuvinte, şi aceast ă ţsec iune trebuia
ăă ă parte  &nc de la
s fac
&nceput  din construcţia srcinal ăa piramidei!
În timp ce piramida se &n ăl ţa deasupra bazei  conform teoriei fra ţilor
Edgar , un cutremur masiv a fisurat st#nca de temelie &n mai multe locuri!
+ornici s ă cunoasc
ă ţ ăă pentru a ho t r& dac piramida se
propor iile avariilor,
mai putea ridica deasupra platformei cr ăpate, constructorii au t ăiat prin
st#ncă segmentele E şi *, ca u ţuri de *nspec ţie! Constat#nd c ă avariile nu
erau prea grave, au continuat &n ăl ţarea piramidei@ dar, pentru a permite
inspecţii periodice, sa sfred elit un pasa= /%8 scurt  de vreo doi metri &ntre
asa=ul +escendent şi sec ţiunea *, deschiz#nd accesul &n u ţurile de
*nspecţie de =os!
+eşi teoriile fra ţilor Edgar (dezvoltate şi mai mult de /dam Ruthe rford,
&n ra#idolog" au fost adoptate de to ţi piramidologii, ca şi de de unii
egiptologi, mai au &n c ă mult ă p#n la rezolvarea enigmelor!
ţ ă +ac sec iunile
lungi E şi * erau u ţuri de *nspec ţie pentru cazuri urgente, de ce au fost
construite at#t de precis, cu un asemenea consum de timp? Care era scopul
secţiunilor verticale ini ţiale B şi D?C#nd şi de ce a fost str ăpuns ăprin zid ărie
secţiunea C, neregulat ă şi &ntortocheat ă? i cum r ăm#ne cu dopurile de
granit' de ce au fost necesare, dac ă nu avusese loc nici o ceremonie
funerară şi nici o &nmorm#ntare? imeni nu lea g sit ă un r spuns
ă
satisfăcător acestor &ntreb ări, nici piramidologii, nici egiptologii!
i totuşi, m ăsur
ă rile şiărem
ă sur rile pline de ardoare şi zel ale ambelor
grupuri con ţinţ solu ia' segmenteleţ ţ esen iale ale u ului 2#nt#nii,
presupunem, au fost e$e cutate &ntradev ăr de constructorii ini ţiali, dar nici
ca idee ulterioar ă, nici ca reac
ţ ie laţ o situaţă
ie de urgen ! /u fost mai
degrabă rodul unei g#ndiri prealabile'
ă ă ă tr ăs turi menite s serveasc drept
linii directoare arhitectonice &n construc ţia piramidei!
+ea lungul secolelor, sa scris mult despre minunatele propor ţii şi
remarcabilele relaţii geometrice ale Marii iramide! %otuşi, &ntruc#t toate
celelalte piramide au numai pasa=e şi came re inferioare, a persistat tendin ţa
de a privi &ntregul sistem su perior ca pe un adaos de dat ăulterioar ,ă &n
consecinţă, nu s a acordat prea ămult ţ aten ie anumitor aliniamente dintre
regiunile superioar ă şi inferioar ă ale piramidei, care se pot e$p lica numai
dacă am#ndouă au fost planificate şi e$ecutate &n acelaşi timp! /stfel, de
e$emplu, locul din Marea 0alerie unde pardoseala se ridic ă brusc pentru a
forma Marea %reapt ă &n Fus /8, a$a central ă a -Camerei Reginei3 /H8 şi
/lcovul /R8 din cel mai de =os pasa= orizontal scurt, toate sunt plasate e$act
pe aceeaşi linie, verticala central ă a piramidei! +e asemenea, o enigmatic ă
%reaptă &n os /S8 din asa=ul 1rizontal superior, este aliniat ă cu punctul
care marcheaz ă cap ătul asa=ului +escendent /8! i mai e$ist ă multe alte
asemenea alinieri enigmatice, dup ă cum se va vedea &n urm ătoarea
diagramă!
1are toate
arhitecturale aceste aliniamente
sau rezultatul auşifost
unor planuri proiecte coinciden ţe,/şa
simplemeticuloase? anomalii
cum
vom ar ăta &n continuare, aceste alinieri, precum şi altele, p#n ă acum
nerecunoscute, au dec urs din planificarea simpl ă şi totuşi ingenioas ă a
piramidei! +e asemenea, vom dove di c ă segmentele srcinale ale u ului ţ
2#nt#nii erau elemente integrante nu numai ale e$ecu ţiei, ci chiar şi ale
planului piramidei!
Fă &ncepem cu segmentul D, &ntruc#t presupunem c ă el a fost primul!
/ctualmente, sa c ăzut &n genere de acord c ă mamelonul st#ncos pe care e
ridicată piramida a fost netezit &n trepte! Cea mai ă ţă=oas
ă suprafa de st#nc
(vizibilă &n e$terior" forma ivelul deă Baz @ cea ă mai
ţă ă &nalt suprafa se afl
la nivelul 0rotei@ acolo, se poate vedea stratul inferior (-parul3" zid ăriei!
Întruc#t segmentul D stă mai =os de ă zid rie, elăa trebuit s fie t iat şi netezit
prin 0rotă şi st#nca de baz ă, &nainte de a se construi orice altceva deasupra@
prin urmare, &naintea segmente lor ), B şi C ale uţului 2#nt#nii! +e vreme
ce singura ca le de a str ăpunge st#nca era de la su prafa aţ e$pus ă&n =os,
segmentul E, care &şi &nc epe cobor#rea e$act din ca p ătul Dului, ar fi putut
să fie t ăiat numai dup ă terminarea segmentului D@ * a trebuit s ăi urmeze
lui E, iar ultimul ia venit r#ndul lui %!
Cu alte cuv inte, D trebuie să fi fost construit foarte precis (vezi 2ig!
<>", prin 0rot ă şi st#nc ă, 0naintea tuturor celorlalte segmente ale u ţului
2#nt#nii! +ar de ce era amplasat &n acel loc, de ce e perfect vertical şi de ce
nu a continuat s ă urce, oprinduse la lungimea actual ă?
 +acă tot veni vorba, de ce  fapt complet neobservat p#n ă acum  este
segmentul E &nclinat spre D şi spre ivelul de Baz ă, tocmai sub unghiul de
;JW? i de ce, dac ă E era destinat s ă serveasc
ă drept ţ pu ăă de leg tur , nu a
continuat pur şi simplu p#n ă la &nt#lnirea cu asa=ul +escendent, ci &n
schimb coteşte &ntrun anumit unghi, devenind segmentul *? i de ce acest
segment, *  alt ă ătră s tur neobservat
ă  ăseţă &nclin fa de asa=ul
/scendent sub unghiul precis de 5>W?
entru a da aceste r ăspunsuri, neam &ntrebat' cum au conceput şi
realizat arhitec ţii piramidei aceste simetrii, alinieri perfecte şi remarcabile
relaţii geometrice? Folu ţia pe care am g ăsito se poate ilustra cel mai bine
cu a=utorul unui desen (2ig! <4"@ este un plan topografic al interiorului
iramidei, elaborat de noi  credem  aşa cum lau putut trasa &nşişi
constructorii' un proiect arhitectural simplu, dar ingenios, care realizeaz ă
impresionanta simetrie, aliniere şi perfec ţiune cu a=utorul a c#teva linii şi
trei cercuriO

Construcţia piramidei a &nceput cu nivelarea dealului st#ncos pe care

urma s ăţse &nalăe! entru a m ri stabilitateaăstructurii,
ă st#nca a fost t iat la
ivelul Bazei numai &n =urul perimetrului@ &n mi=loc, suprafa ţa st#ncoas ă era
mai &nalt ă, urc#nd &n trepte! /colo, credem, a fost aleas ă 0rota  o
diformitate natural ă &n st#nc ă sau poate o cavitate artificial ă  ca punct de
unde urmau s ă &nceap ă aliniamentele construc ţiei!
rimul pu ţ, D, a fos t practicat vertical prin 0rot ă  t ăiat par ial
ţ prin
st#ncă, ia ţră par ial cl dit cuăb locuri de z ţid rie
ă (vezi 2ig! <>"! În l imea lui
(vezi 2ig! <4" delimiteaz ă precis ţdistan a de la ivelul
ăă de Baz p#n la
ţ &năl imea unde ă se termin ăst#nca şi &ncepe zid ria, &n mi=locul piramidei!
 Fa recunoscut de mult timp c ă valoarea ᴨ  factorul care guvernează
proporţiile din tre un cerc sau o sfer ă, elementele lor lin iare şi proiec iileţ
plane  a fost folosit pentru a determina perimetrul, laturile şi &n ăl imea ţ
piramidei! +up ă cum se vede clar &n dese nul nostru, nu numai suprafe ţele
e$terioare ale piramidei, ci şi tot ceea ce se afl ă &n ăuntru a fost determinat
cu a=utorul a trei cercuri egale!
Echipamentele teodolitice plasate &n interiorul pu ţului D emiteau &n
sus o raz ăcheie vertical
ă ă , aţ c rei func ie o vo m descrie cur#nd! Mai &nt#i,
&nsă, aceste echipamente radiau pe nivelul orizontal st#ncă)zidărie, unde
erau dispuse centrele celor trei cercuri! rimul dintre acestea (unctul 4" se
afla &n D@ unctele I şi 6, unde cercul intersecta nivelul, serveau drept
centre ale celorlalte două cercuri suprapuse!
+esigur, pentru a trasa aceste cerc uri, a trebuit ca arhit ec ţii piramidei
să ăstabileasc razaă potrivit
ă ! Cercet torii Marii iramide au fost mult ti mp
frustraţi de imposibilitatea de a le aplica
ţ propor iilor
ăţ ei perfecte unit ile de
măsură ale Egiptului antic  cotul comun de I; de degete sau cotul Regal de
I7 de degete (I>,N63 sau JIJ de milimetri"! Cu trei secole &n urm ă, Fir *saac
eKton a conchis c ă un enigmatic -Cot Facru3 de circa IJ,I3 a fost folosit
nu numai la construc ţia piramidei, ci şi la fabricarea /rcei lui oe şi la
&nălţ area templului din *erusalim! /t#t egiptologii, c#t şi piramidologii
acceptă &n prezent aceast ă concluzie, &n pri vin ţa piramidei! ropriile noastre
calculeă aratăă c raza adoptat pentru cele trei ă cercuri pe care le imagin m
era egal ă cu N>ţ de ăCo i Facri, num rul ă N> fiind, nu &nt#mpl tor, baza
sistemului matematic se$agesimal sumerian! /ceast ă dimensiune de N> de
Coţi Facri predomin
ă ţ ă
lungimile şi &n l imile structurii interioare a piramidei,
precum şi dimensiunile
1dat bazei
ă stabilită raza, au sale!
fost trasate cele trei cercuri@ piramida &ncepea
să prind
ă ă form ' ţla intersec ia dintre al doilea cerc şi ivelul Bazei (unctul
;", fa ţa piramidei urma s ă se &nal ţe sub unghiul de JI W  un unghi perfect,
fiind singurul care &ncorporeaz ă propor ţiile &n piramid ă!
+e la baza pu ţului D, a fost s ăpat &n =os pu ţul E, cu o &nclina ţie precis ă
de ; JW f a ţă de D! Raza teodolitic ă proiectat ă &n sus din E, intersect#nd
cercul I &n unctul J, forma panta pentru fa ţa piramidei, desemn#nd
totodată ivelul ăţ ă=um t ii ariei, unde
ă aveau s fie plasate Camera Regelui,
/ntecamera (linia J9" şi cap ătul Marii 0alerii! roiectat ă &n =os, panta E
determina punctul  &n care urma să se sf#rşească asa=ul +escendent, iar
verticala cobor#t ă din  determina %reapta &n os S din asa=ul 1rizontal
superior!
%rec#nd la al treilea cerc, vedem că centrul său (unctul 6" marca
verticala ce ntral ă a piramidei! .a intersec
ţ ia acesteiaăţcu ăivelul =um t ii
ariei, era plasat ă Marea %reapt ă &n Fus /8, indic#nd sf#rşitul Marii 0alerii şi
&nceputul eta=ului Camerei Regelui! +e asemenea, determina poziţia
Camerei Reginei /H8, care era situat ă e$act pe linia de centru! 2 ăc#nd
legătura &ntre unctul I şi unctul , se ob ţine nivelul asa=ul /scendent şi
al Marii 0alerii!
În continuare, pu ţul * a fost scobit din cap ătul pu ţului E, e$act astfel
ca raza sa s ă intersecteze nivelul ascendent I9 &n ungh i drept (5> W"! +e la
intersecţia cu prim ul cerc (unctul N", a fost tr asat ă o linie prin unctul I,
p#nă la fa ţa piramidei (unctul <"! /ceasta delimita asa=ul +escendent,
=oncţiunea sa cu asa=ul /scendent (&n unctul I" şi intrarea &n piramidă!
uţurile D, E şi * şi cele trei cercuri d ădeau astfel posibilitatea celor
mai multe dintre ă tr ţăs turile esen iale ale Mariiă iramide! +ar &nc nu se
determinaseră punctele &n ca re urma s ă se termine asa=ul /scendent şi s ă
&nceapă Marea 0alerie  şi, prin urmare, nivelul asa=ului 1rizontal spre
Camera Reginei! resupunem c ă aici intra &n =oc p u ţul B! #n ă acum, nimeni
nu a atras aten ţia asupra faptului c ă lungimea lui e perfect egal ăcu aceea a
Dului şi c ă &nsemneaz
ă cuţ precizie distan
ă a dintre ivelul *ntr rii şi nivelul
asa=ului 1rizontal! B era plasat &n locul de intersec ţie &ntre .inia
/scendentă şi cercul I (unctul 7"! relungirea sa vertical ă marcheaz ă
&nceputul zidului ascendent al Marii 0alerii@ distanţa dintre unctele 7 şi 5,
unde raza din D &nt#lneşte linia orizontală din 7, este locul grandioasei
intersecţii reprezentate &n 2ig! N7!
Fegmentul B, unit cu pasa=ele &n unctul 7 prin scurtul segment
orizontal ), &i a=uta astfel pe constructorii piramidei s ăi termine interiorul!
C#nd sa &ncheiat munca, aceste segmente nau mai avut nici un rol
arhitectonic sau func ţional, iar intrarea lor a fost acoperit ă cu o pia tr ăde
rampă &n form ă de ic, potrivit ă cu precizie (2ig! <I"!
Fegmentele D, E şi * au disp ărut şi ele, c#nd zi d ăria piramidei sa
ridicat peste baza st#ncoas ă! oate c ă atunci sa f olosit segmentul %, mai
imprecis construit, pentru a permite retragerea teodoli ţilor radian ţi din
segmentele DE*, sau pentru verific ări de ultim moment! În sf#rşit, la
&nt#lnirea asa=ului +escendent cu acest segment %, deschiz ătura a fost
acoperită cu un bloc deă piatr ă fasonat
ă peă m sur @ şi astfel sau f cut
nevăzute şi aceste segmente inferioare!

iramida era terminat ă, cu toate segmentele u ţului 2#nt#nii &n

ascunzătorile lor@ toate, mai bin e zis, cu e$c ep ţia unuia, care aşa cu m am
arătat nu avusese absolut o func ţie sau sco p &n planificarea şi construirea
piramidei!
E$cepţia este neregulatul şi necaracteristicul segment C, care coteşte
arbitrar prin zid ărie, t ăiat grosolan, rudimentar şi for ţat pri n straturile de
calcar, &ntrun mod care l ăsa multe blocuri de piatr ă sparte şi ieşite &n relief!
C#nd, de ce şi cum a luat fiin ţăaceastă enigmatic
ă ţ sec iune C?
ăBănuim că segmentul C &nc nu e$ista ţ la terminarea construc iei
piramidei! +up ă cum vomă ar ăta, a fost str puns
ţ ă
ulterior, cu for a şi &n grab ,
c#nd MarduA a fost &nchis de viu &n Ma rea iramid ă!
u &ncape nici o &ndoial ă c ă MarduA a fost &ntemni at ţ &n -M orm#ntul
Munte3te$tele găsite şi tra duse competent atest ă acest lucru! /lte scrieri
mesopotamiene elucideaz ă natura infrac ţiunii lui! %oate la un loc ne dau
posibilitatea de a a=unge la o reconstituire plauzibil ă a evenimentelor!
/lungat din Babilon şi Mesopotamia, MarduA sa &ntors &n Egipt! Fa
stabilit prompt la Deliopolis, accentu#ndui rolul de -centru cultic3,
adun#nduşi mementourile celeste &ntro capel ă special ă, unde egiptenii au
făcut pelerina=e mult timp dup ă aceea!
Căut#nd,ă&ns , s şi
ă reimpun hegemonia asupra Egiptului, MarduA a
constatat c ă ţ situa ia se schimbase ă de
ă c#nd p r sise el Egiptul pentru
tentativa de lovitur ă de stat din Mesopotamia! +eşi &n ţelegem c ă %hoth nu a
deschis lupta pentru supr emaţie, iar ergal şi 0ibil era u departe de centrul
puterii, &ntre timp ap ăruse un nou rival' +umuzi! Cel mai t#n ăr fiu al lui EnAi,
cu domeniul al ăturat Egiptului Fuperior, sa prezentat ca pretendent la
tronul Egiptului!
*ar la baza ambi ţiilor sale nu se afla altcineva dec#t mireasa lui,
*nanna)*shtar  alt ă cauz ă de suspiciuni şi nemul umire ţ din partea lui
MarduA!
ovestea lui +um uzi şi a *nan nei  el fiu al lui EnA i, ea nep oat ă a lui
Enlil  seam ăn ă cu o str ăveche poveste a lui Romeo şi a u lietei! /semenea
drameirima
lui FhaAespeare,
menţionare şi
a aceasta
prezen ţeisa*nannei)*shtar
sf#rşit tragic, &n
cuEgipt
moarte şi r ăzbunare!
apare &n te$tul
din Edfu, care relateaz ă rimul R ăzboi al iramidelor! umit ă /shtoreth
(numele ei canaanit", se spune c ă ar fi ap ărut pe c#mpul de lupt ă&ntre
forţele lui Dorus care &naintau! Motivul acestei ine$plicabile prezen ţe &n Egipt
poate s ă fi fost acela de aşi vizita mirele, pe +umuzi, printral c ărui district
treceau forţele beligerante!
2aptul c ă *nannaă ia fă cut o vizit ă lui +umuzi (- storul3", &n
&ndepărtatul său district rural, este cunoscut dintrun te$t sumerian! /cesta
ne povesteşte cum ia aşteptat +umuzi sosirea, reproduc#ndui cuvintele
&ncura=atoare către mireasa derutată de unăăăviitor
ţ &n ar str in '

;ăiatul st ătea în aşteptare1

Dumuzi deschise uşa.
Ca o raz ă de lun ă veni spre el *...+.
- privi, se bucur ă de dânsa.
- lu ă în bra
ţ e şiăoăs rut .
'ăstorul îşi cuprinse fecioara cu bra ţul1
7u team dus în robie, / Bspuse el1
$asa ta va fi minunat ă,
minunata mas ă unde m ănânc eu însumi *...+. /

În acea perioad ă, *nanna)*shtar avea binecuv#ntarea p ărin ţilor ei,

annar)Fin şi ingal, precum şi a fratelui s ău, 9tu)Fhamash, pentru
&mperecherea ăă dr ăg stoas gen Romeoşiulieta ă &ntre o nepoat a lui Enlil şi
un fiu al lui EnAi! 9nii fra ţi ai lui +umuzi şi, probabil, EnAi &nsuşi şiau dat şi ei
consimţăm#ntul! *au dat *nannei un dar de lapis lazuli, ă ţ
piatra pre ioas
albastră carei
ă pl cea ei cel ă mai mult!
ă 2 c#ndui o surpriz , au ascuns
mărgele şiţă pl cu eă de piatr ă ă sub o gr mad din fructele ei favorite'
curmalele, &n dormitor, a g ăsit -un pat de aur, decorat cu lapis lazuli, pe
care 0ibil il rafinase &n s ălaşul lui ergal!3
/poi au izbucnit luptele, fra ţii r ăzboinduse &ntre ei! /t #ta vreme c#t
luptele aveau loc numai &ntre descenden ţii lui EnAi, nimeni nu a g ăsit nici o
problemă aparte &n a ave a prin apropiere o nepoat ă a lui En lil! +ar, dup ă
victoria lui Dorus, c#nd Feth a ocupat p ăm#nturi str ă ţ sa
ine, situa ia
schimbat complet' /l +oilea R ăzboi al iramidelor ia pus pe n epo ţii lui Enlil
să se confrunte cu urmaşii lui EnAi! -ulieta3 a trebuit s ăse despart ăde
-Romeo3 al ei!
+upăă r zboi, c#nd ă ţ &ndr gosti ii sau
ă ă re&nt#lnit şi c s toria li sa
consumat &n fapt, au petrecut multe zile şi nop iţ &n fericire şi e$taz 
subiectul a numeroase c#ntece de dragoste sumeriene! Îns ă chiar &n timp ce
făceau dragoste, *nanna &i şoptea lui +umuzi cuvinte provocatoare'

Dulce ca &ura ţis p ăr ţile,

pe potriva unui ran& princiar5
2upune ţara rebel ă, f ăneamul s ăse înmul easc
ţ 1
ă
drept voi cârmui ţara5
/ltă dat ă, ia dezv ăluit viziunea ei'
#m avut viziunea unui mare popor
ale& ăndul pe Dumuzi )eu al ţării sale *...+.
Căci eu am în ăl ţat numele lui Dumuzi,
eu iam dat presti&iu.

Cu toate acestea, uniunea lor nu a fo st fericit ă, c ăci nu a pr odus nici

un moştenitor  cerin ţă esenţ ial ă , se pare, pentru a duce la &ndeplinire
ambiţiile divine! /stfel, &ntro &ncercare de a avea un fiu, +um uzi a recurs la
o tactic ă adoptat
ă ă
mai demult d e propriul ăluiă tat @ a &ncercat s şi seduc
propria sor ă ăşiă ţs &ntre in rela ii se$ualeă cu ea! +ar, dac &n trecut
inharsag acceptase avansurile lui EnAi, sora lui +umuzi, 0eshtinanna, a
refuzat! În disperare de cauz ă, +umuzi a &nc ălcat un tabu se$ual' şia violat
propria sor ă!
%ragica poveste e &nscrisă pe oăţăt bli catalogat
ă ă de cercet tori cu
indicativul C%! 4J!I7I5! %e$tul relateaz ă cum şia luat +umuzi r ămas bun
de la *nanna, aduc#ndui la c unoştin ţă planul s ău de a se d uce pe c# mpia
unde avea turmele! rintro &n ţelegere prealabil ă cu sora lui, -sora
cunoscătoare de c# nt st ătea acolo3! Credea c ă o invitase la un pi cnic! În
timp ce -m#ncau bucatele pure, mustind de miere şi unt, &n timp ce beau
aromata bere divin ă3 şi -&ş i petreceau timpul cu voie bun ă (!!!", +umuzi a
luat hot ăr#rea solemn
ă ă so fac ă!3 Fpre aşi preg ti sora pentru ceea ce
intenţiona, +umuzi a luat un miel şi la &mperecheat cu mama lui , apoi a
&mpreunat un ied cu sora lui! În timp ce animalele comiteau incestul,
+umuzi lea imitat, ating#nduşi sora, -dar sora lui nici acum nu a &n ţeles3! 1
dată ce ac ţiunile lui +umuzi deveneau tot mai evidente, 0eshtinanna -a
ţipat şiţ a tot ipat protest#nd3@ ădar ţ elă -a &nc lecato (! !!" s m#n a şia
slobozit &n vulva ei3 (!!!"! -FtaiO3 a strigat 0eshtinanna, -e o ruşineO3 +umuzi,
&nsă, nu sa oprit!
%ermin#nduşi actul, -ăstorul, ăfă r ăfric ăă , f r ruşine ia vorbit surorii
sale!3 +in p ăcate, cu vintele lui sau pierdut ţdin cauza ăă sp rturilor t bli ei!
resupunem &ns ă c a &nceput ăăăăă -f r fric , f r ruşine3,
ă cum declar te$tul 
săi e$plice 0eshtinannei motivele faptei sale! +in te$t reiese clar c ă
aceasta fusese premeditată' +umuzi, &nainte de a pleca -ia vorbit G*nanneiH
despre planuri şi sfaturi3, iar *nanna -so ţului ei ia r ăspuns despre plan, lui i
a dat sfatul3!
8iolul, conform codurilor morale ale /nunnaAilor, era un delict se$ual
grav! Încă din cele mai vechi timpuri, c#nd primele echipe de ast ronau iţ
aterizaseră pe ă  m#nt, o curteăţ mar ial la condamnat la surghiun pe
comandantul lor suprem, Enlil, pentru c ăviolase o tă#n ăă r sor
ă medical (cu
care ulterior s aă c ăs torit"! +umuzi şt ia, cu ţăsig uran , toate acestea@ prin
urmare, fie se aştepta ca sora lui s ă accepte de bun ă voie contactul se$ual,
fie avea motive at#t de importante &nc#t &nvingeau interdic ia! ţ
Consimţăm#ntul prealabil al *nannei ne aminteşte de le genda biblic ă a lui
/vraam şi a so ţiei sale sterile, Fara, care ia oferito pe servitoarea ei ca s ă
poată avea un moştenitor!
Conştient căă f cuse ăo faptă cumplit , +u muzi a fost nu p este mult
cuprins de premoni ţiaă c urma ă a pl ţ ti cu
ă via a, dup cum spune te$tul
sumerian FD/!0/!E *R *M!FD*  -*nima .ui Era lin ă +e .acrimi3! Compus
sub forma unui vis de auto&mplinire, te$tul relateaz ă cum a adormit +umuzi
şi a visat c ă toate atributele rangului şi ale propriet ăţii &i erau luate unul c#te
unul,
+umuzi devcăătre -as ăpe
z#nduse reasine &nsuşiă3mort
rinciar şi de&nun şo im! st#nei!
mi=locul Coşmarul se termina cu
.a deşteptare, ia cerut surorii sale 0eshtinanna s ăi descifreze
&nţelesul visului! -2rate,3 ia r ăspuns ea, -visul t ău nu este de bun augur, mi
e foarte limpede!3 /nun ţa -t#lharii atac#ndute din ascu nziş (!!!" m#inile ţi
vor fi legate &n c ătuşe, bra ţele cu fr#nghii & ţi vor fi legate!3 ici nu terminase
bine de vo rbit 0eshtinanna, c#nd -cei r ăi3 au ap ărut de peste deal şi la u
prins pe +umuzi!
.egat &n funii şi c ătuşe, +umuzi a strigat spre 9tu)Fhamash' -1, 9t u,
eşti cumnatul meu, sunt so ţul surorii tale (!!!"! reschimb ămi m#inile &n
m#ini de gazel ă, preschimb
ă ă ăăăde gazel , a=ut m s
mi picioarele &n picioare
scap de cei r ăiO3 /uzindui chemarea, 9tu la a=utat pe +umuzi s ăscape!
+upă un şi r de aventuri, +umuzi ă a că utat ă s se ascund &n casa B tr#nei
Belili  un persona= dubios, care =uca rol dublu! +umuzi a fost capturat din
nou şi din nou a evadat! În cele din urm ă, sa pomenit ascunz#nduse din
nou la st#n ă! Fufla un v#nt puternic, ceştileăă de ă b ut sau r sturnat@ cei r i l
au &ncon=urat  totul, aşa cum v ăzuse &n vis! i, &ntrun t#rziu'

Ceştile de b ăut z ăceau peo parte1 Dumuzi era mort.

-ile sau împr ăştiat în cele patru vânturi.

/rena acestor evenimente, &n te$t, este o c#mp ie pustie de l#ng ă un

r#u! 1 alt ă variant ă a evenimentelor, un te$t intitulat -Cel Mai /mar l#ns3,
prezintă mai detaliat geografia locurilor! Compus ca lamenta ţie a *nannei,
poemul arat ă cum şa pte poli ţai din ur au intrat &n st #n ăşi lau trezit pe
+umuzi din somn! Fpre deosebire de versiunea anterioar ă, care nu
pomenea de c#t capturarea lui +umuzi de c ătre -c ei r ăi3, aceast ă scriere
spune clar c ă veniser
ă ăţ autorit ăi superioare' -Ft p#nul
&n numele unei
nostru nea trimis dup ă tine3, &l anun
ţă ţ poli istul şef p e zeul trezit din somn!
/u &nceput s ăi &nl ăture lui +umuzi atributele divine'

2coateţi coiful divin de pe cap, descoper ăte1

2coateţi roba re&al ă de pe trup, despoaiete1
%asă din
ă mân toia&ul
ă divin1 ră mâi cu mâna &oal 1
2coate din picioare sandalele divine, r ămâi descul ţ5

Captivul re uşeşte săă fug şi a=unge laăr #u,ă-l#ng marele z gaz din
deşertul E!M9FD (-Casa şerpilor3"! În Egipt, nu e$ista dec#t un singur
asemenea loc, und e r#ul care curge pri n pustiu &nt#lneşte un st ăvilar mare'
la prima Cataract ă a ilului, unde se afl ă ast ăzi marele bara= de la /sKan!
+ar apele &nvolburate nu lau l ăsat pe + umuzi s ăa=ung ăpe malul
celălalt, unde aşteptau s ăl apere mama lui şi *nanna! În schimb, -apele
nimicitoare de b ărci lau purtat pe b ăiat spre ur@ c ătre ur lau dus apele
nimicitoare de b ărci pe so ţul *nannei3!
/ceastă scriere şi a lte te$te paralele
ă ăre lev
ă ă c cei ce ve niser s l
prindă pe +umuzi de fapt &l are stau, conform ordinelor date de un zeu
superior, Ft ăp#nul urului, care -ia dat
ă ă os#nd
ă 3! Îns nu putea s fi fost o
sentinţă ă pronun
ţ at de /dunareaă complet ţ a zeilor' zeii enlili i, ca
9tu)Fhamash şi *nanna, &l a=utau pe +umuzi s ă scape! rin urmare,
condamnarea
poliţiştilor carea lau
fost arestat! ăăă, hot nu
unilateral
/cesta r#t era
numai ă autoritatea
altul prin
dec#t st p#nului
MarduA, fratele mai
mare al lui +umuzi şi al 0eshtinannei!
*dentitatea lui transpare dintrun te$t intitulat de cercet ători -Miturile
*nannei şi ale lui Bilulu3! În cuprinsul acestuia, tenebroasa B ătr#n ă Belili
reiese a fi b ărbat, +omnul Bilulu (E !B*.9.9" &n travesti, unul şi acelaşi cu
zeul care a diri=at ac ţiunea punitiv ă contra lui +umuzi! %e$tele aAAadiene
care descriu epitetele divine au e$plicat c ă EnBilulu era il Mardu2 sha
hattati, -zeul MarduA care p ăc ătuise3 şi -&ntrist ătorul *nannei3!
+ezaprob#nd de la bun &nceput &mperecherea din dragoste a lui
+umuzi cu *nanna, MarduA sa opus acestei uniuni şi mai mult, f ăr ă&ndoial ă,
după R ăzboaiele iramidelor! Filuirea 0eshtinannei de c ătre +umuzi 
motivată politic  ia oferit astfel prete$tul
ă ăă ă s z d rniceasc planurile *nannei
din Egipt, arest#ndul şi pedepsindul pe +umuzi! 1are MarduA inten ţionase
chiar s ăl ăucid ? robabil
ă ţ c nu@ ăsanc iunea obişnuit era e$ilul solitar!
Moartea lui +umuzi, &ntrun mod r ămas neclar, a fost probabil accidental ă!
+ar pentru *nanna nu conta dac ă fusese accidental ă sau nu! În ceea
ce o privea pe ea, MarduA pricinuise moartea iubitului ei! i, dup ă cum
reiese clar din te$te, a dorit s ă se r ăzbune'

Ce e în inima sfintei Inanna4 2 ă ucid ă5

2ăl ucid ă pe Domnul ;ilulu.
 .ucr#nd pe baza fragmentelor g ăsite &n colec ţ iileţă de t bli e
mesopotamiene dispersate &n mai multe muzee, savan ţii au reconstituit
c#teva p ăr ţi dintro scriere pe care Famuel ! ramer ( Su#erian
Mtholog" a intitulato -*nanna şi Eb ih3! ramer consider ă c ă apar ine ţ
ciclului -miturilor despre uciderile de dragoni3, c ăci vorbeşte despre lupta
*nannei contra unui zeu r ău, ascuns &n -Munte3!
2ragmentele disponibile povestesc cum sa &narmat *nanna cu un
&ntreg arsenal pentru al ataca pe zeu &n ascunzişul lui! +eşi alţi zei au
&ncercat săi schimbe intenţiile, ea sa apropiat &ncrezătoare de Munte, pe
care &l numea E!B*D (-F ălaşul %ristei Chem ări3"! %rufaş ă, a proclamat'

$unte, atât de înalt eşti, te ridici deasupra tuturor *..+.

#tin&i cerul cu vârfuţi *...+.
(i totuşi, am s ă te distru&, la p ământ am s ăte dobor *..+.
În inimaţi durerea voi aduce.

2aptul c ă Muntele era Marea iramid ă, c ă &nt#lnirea a avut loc la

0izeh, &n Egipt, este evident nu numai din te$t, ci şi din desenul de pe un
sigiliu cilindric sumerian (2ig <6"! *nanna  reprezentat ă &n familiara ei ţinut ă
ispititoare, pe =um ătate goal ă  se confrunt ă cu un zeu in stalat pe trei
piramide! iramidele sunt &nf ăţişate e$act aşa cum se v ăd la 0izeh@ semnul
egiptean anAh, preotul cu tiar ă egiptean ă pe cap şi ţşerpii
ţ ă &nl n ui i duc spre
o singură concluzie' Egiptul!
În timp ce *nanna continua s ăl provoace pe MarduA, acum ascuns &n
măreaţa construc ţie, furia &i c reştea cu at #t mai mult cu c#t el n ui lua &n
seamă amenin ţă rile! -entru a ădouaăoar , &nfuriat de m#ndria lui, *nanna s
a apropiat din nou Gde piramid ăH şi a proclamat' LBunicul meu EnAi mia
&ngăduit să intru &n MunteO3 /git#nduşi armele, a anunţat cu trufie' -&n
inima Muntelui voi p ătrunde (!!!"! În Munte, victoria va fi a meaO3 eprimind
nici un r ăspuns, a &nceput atacul'

7a încetat s ă loveasc ă laturile lui E;ih şi toate col ţurile,

chiar şi mul ţimea de pietre în ăl ţate.
Dar în ăuntru *...+ $arele (arpe care intrase
otrava nu înceta s ăşi scuipe.
 /tunci, a intervenit &nsuşi /nu! :eul ascu ns &n ăuntru, a prevenito el,
avea arme &ngrozitoare@ -izbucnirea lor e cumplit ă@ te vor &mpiedica s ă intri3!
În schimb, /nu a sfat uito s ăşi caute dreptatea d#ndul &n =ud ecat ă pe zeul
ascuns!
%e$tele identifică pe larg acest zeu! .a fel ca &n scrierile despre
inurta, e numit /!:/0 şi poreclit Marele arpe  nume şi epitet enlilit
peiorativ pentru MarduA! /scunz ătoarea lui este de asemenea identificat ă
clar ca -E!9R, ale c ărui ziduri &nfricoş ătoare a=ung la cer3 Marea iramid ă!
Relatarea procesului şi a condamn ării lui MarduA se g ăseşte &ntrun
te$t fragmentar publicat de Fec ţia Babilonian ă ăţ
a 9niversit ii din
ennsylvania! R#ndurile e$istente &ncep &n momentul c#nd zeii au &ncon=urat
piramida, iar un zeu ales ca purt ător de cuv#nt i se adreseaz ă lui MarduA -&n
&ngrăditura lui3@ -pe cel ce era rău la implorat3! MarduA a fost mişcat de
mesa=' -&n pofida furiei din inim ă, lacrimi limpezi i sau ivit &n ochi3@ şi a
acceptat s ă ias ă la =udecat ă! rocesul a avut loc &n ap ropierea piramidelor,
&ntrun templu de pe malul fluviului'

În locul venera ţiei, lân& ă râu, cu el cel acuzat p ăşitau.

Cuadevărat duşmaniiau desp ăr ţit.
Dreptatea sa înf ăptuit.

În condamnarea lui MarduA, misterul mor ţii lui +umuzi ridica o

problemă! uă &nc pea nici ăoă &ndoial ăc ă MarduA era r spunz tor! Fe
&nt#mplase &nsă cu premeditare sau accidental? MarduA merita
condamnarea la moarte, dar dacă nu comisese deliberat crima?

ascunzFt#nd
ătoare,astfel,
ă ţ&na gprea=ma
*nanna ă piramidelor,
sit solu ia şi a &nceputcu
s MarduA ieşit zeilor'
le cuv#nteze recent din

În aceast ă zi, Doamna îns ăşi,

Ce adev ărul îl &r ăieşte,
#cuzatoarea lui #za&, marea prinţesă,
Cumplită udecat ă a rostit.

E$ista o cal e de al c ondamna pe MarduA la mo arte f ăr ăal e$ecuta

efectiv, a sp us ea' s ă fie &ngropat de viu &n Marea iramid ăO F ăfie pecetluit
acolo ca &ntrun &nveliş gigantic'

Întrun mare înveliş ce e pecetluit,

Cu nimeni care s ăi ofere de mâncare1
2in&ur s ă sufere1
#pa de băut săi fie oprită.

:eii =udecători iau acceptat propunerile' -Ft ăp#n ă eşti (!!!" Foarta o
ăhotărăşti@ aşa s fieO3 ăresupun#nd
ă c /nu urma s aprobe verdictul, -zeii
au dat apoi porunca &n cer şi p e  ăm#nt3! EAurul, Marea iramid ă, devenise
&nchisoare@ iar unul dintre epitetele stăp#nei sale a devenit, deatunci,
-Ftăp#na %emni ţei3!
Bănuim c ă acesta a fost mo mentul c#nd sa des ăv#rşit &n chiderea
Marii iramide! . ăs#ndul pe MarduA singur &n Camera Regelui, zeiipoli ţişti
au tras &n urma lor dopurile de granit ale asa=ului /scendent, bloc#nd
irevocabil orice acces spre camerele şi pasa=ele superioare!
rin canalele care duceau de la -Camera Regelui3 spre fe ţele de nord
şi sud ale piramidei, MarduA primea aer ca s ă respire@ dar nu avea nici
m#ncare, nici ap ă! Era &ngropat de viu, os#ndit s ă moar ă &n chinuri!
,,,
Relatarea &ncarcer ării lui Ma rduA, viu, &n Mar ea iramid ă, sa p ăstrat
pe t ăţbli ele de ăargil
ă g site &n ruinele or aşelor /shur şi i nive, vechile
capitale asiriene! %e$tul din /shur sugereaz ă c ă servise ca scenariu pentru
un mister teatral =ucat de /nul ou &n Babilon, care pusese &n scen ă
suferinţţele ăşi po c in a zeului! +a r niciăvarianta
ă babilonian original , nici
te$tul istoric sumerian pe care se baza scenariul nu sau g ăsit p#n ă&n
prezent!
Deinrich :immern, care a transcris şi a tradus te$tul de pe t ăbli ţele de
lut din /shur e$puse la Muzeul din Berlin, a st#rn it mare agita ţie &n cercurile
teologice c#nd şia anu n ţat interpretarea, la o conferin ţă din septembrie,
45I4! Motivul era acela c ă &l interpreta ca pe un Msteriu# precreştin,
descriind moartea şi &nvierea unui zeu, ceea ce &nse mna c ă era o poveste
christică anterioar ă! În 45I6, c#nd Ftephen .angdon a inclus o traducere
engleză &n volumul s ău despre %e$tele Misterelor Mesopotamiene de /nul
ou, a intitulato -Moartea şi &nvierea lui BelMarduA3, accentu#nd paralelele
cu povestea din oul %estament despre moartea şi &nvierea lui *isus!
+ar, du p ă cum relateaz ă te$tul, Ma rduA sau Bel (-+omnul3" nu a
murit@ a fost &nchis &ntradev ăr &n Munte, ca &ntrun morm#nt@ dar a fost
&ngropat de viu!
8echiul
Bel, care -scenariu3
a fost &nt emni ţ&ncepe cu o prezentare
at &n Munte3! 9rmeaz ăaunpersona=elor!
mesager carerimul -este
&i aduce
fiului lui Mardu A, abu, vest ea &ncarcer ării! ocat de ştire, abu porn eşte
grăbit spre Munteăcu carul s ţ u! /=unse laă construc ie, iar scenariul e$plic '
-/ceea e casa de la marginea Muntelui unde &l interogheaz ă3! Ca r ăspuns la
&ntrebările paznicilor, acestora li se spune că zeul cel agitat e -abu care din
Borsippa soseşte@ este cel ce vine s ă se intereseze de binele tat ălui s ău care
e &nchis!3
ţ ăăăgr bi i &n sc en @ -ei sunt ăoamenii care pe str zi
/poi, actorii intr
grabnic trec@ &l caut ă pe Bel, &ntreb#nd' L9nde e ţinut Bel captiv?3 /fl ăm
din te$t c ă -dup ă ce Bel a intrat &n munte, oraşul sa umplut de tumult3 şi
-din cauza lui, au izbucnit lupte interne3! /pare o zei ţă@ este Farpanit,
sora)soţie a lui MarduA! e ea oă&nt#mpin un mesager, ţă -care pl#nge &n fa 
i, spun#nd' Le Munte lau dus!3 Mesagerul &i arat ă hainele lui MarduA
(posibil p ătate de s#nge"' -/cestea sunt strai ele lui, pe care i leau lua t,3
spune el@ &n locul lor, anun ţă mesagerul, MarduA -cu un 8eşm#ntde1s#nd ă
a fost g ătit3! Fpectatorilorţ ăli se arat un ălin oliu' -/ceasta &nseamn ' &n sicriu
se află!3 MarduA a fost &nmorm#ntatO
Farpanit se duce la o construc ţie care simbolizeaz ă morm#ntul lui
MarduA! 8ede un grup de oameni care =elesc! Fcenariul e$plic ă'

#ceştia sunt cei care lamentează după ce zeii lau ferecat,

despărţindul de cei vii.
În Casa Captivit ăţii, departe de soare şi lumin ă,
 lau aruncat în temni ţă.

+rama a a=uns la amenin ţătorul apogeu' MarduA a murit!!!

+ar, sta ţi  nu e pierdut
ă ţă speran OăFarpanit
orice ă recit un apel c tre
doi zei care o pot aborda pe *nanna cu privire la &ncarcerarea lui MarduA,
tatăl ei Fin şi fratele ei 9tu)Fhamash' -Fe roag ă la Fin şi Fhamash, spun#nd'
L+aţii via ţă lui BelO3
În procesiune apar acum preo ţi, mesageri şi un cit itor &n stele, to ţi
recit#nd rug ăciuni şi incanta ţii! * se aduc ofrande lui *shtar, -ca s ăşi arate
mila3! Marele preot face apel la zeul suprem, la Fin şi la Fhamash'
-Readuceţil pe Bel la via ţăO3
/ici, drama ia o nou ă &ntors ăă tur ! +intro
ă dat , actorul care &l
reprezintă pe MarduA, &nveşm#ntat &n giulgiuri care -cu s#nge sunt vopsite3,
vorbeşte' -u am ăp ăc tuitO u voi fi zdrobitO3 El ăţă anun c zeul suprem ia
revizuit cazul şi la g ăsit nevinovat!
/tunci, cine a fost ucigaşul? /ten ţia publicului este mdreptat ă spre un
st#lp de uş ă@ -este st#lpul uşii lui Farpanit din Ba bilon3! Fpectatorii afl ă c ă
adevăratul zeu v inovat a fo st prins! Îi v ăd capul prin uşa deschis ă' -/cela e
capul r ăufăcătorului, pe care &l vor lovi şi ucide!3
abu, care se &ntorsese la Borsippa, -revine din Borsippa@ soseşte şi
stă &n fa ţ a ă ăăr uf c torului, privindul!3 u descoperim identitatea
ă ă Răuf c torului, spun#ndunise
ă numai ă c , &nainte, abu la v zut &n
compania lui MarduA! -/cesta e p ăc ătosul,3 spune el şi, astfel, pecetluieşte
soarta captivului!
reoţii &l & ănşfac
ăă ă pe R uf c tor@ a cesta
ă e ucis' -C el a l c ruia a fost
păcatul3
+areste dusisp
a fost &n ăcoşciug! /sasinul
şit p ăcatul lui +umuzi
lui MarduA a pl ătit cu indirect
 ca provocator via ţa! al m or iiţ
lui +umuzi? Farpanit reapare, &mbrăăcat &n 8e şmintele*spă ă şirii! Cu ap
pură, se
ă spal pe m#ini' ă -Esteă ap pentru sp latul m#inilor pe care o aduc
după ce Ră ăufă c torul a fost luat!3 În -toate locurile sacre ale lui Bel3 se
aprind făclii! +in nou se face apel la zeu l suprem! Fuprema ţia lui in urta,
care a fost proclamat ă o dat ă cu victoria acestuia asupra lui :u, se reafirm ă,
aparent pentru a alunga temerile c ă MarduA, eliberat, ar putea c uta ă
supremaţia printre zei! Chem ările dau rezultat, iar zeul suprem &l trimite pe
mesagerul divin usAu s ă -aduc ă veştile GbuneH tuturor zeilor3!
Ca gest de bun ăvoin ţă , 0ulaţ(s o ia lui inurta" &i t rimite lui Farpanit
haine noi şi sa ndale pentru MarduA@ apare şi car ul f ăr ă vizitiu al lui Ma rduA!
+ar Farpanit e nedumerit ă' nu poa te &n ţelege cum va fi MarduA liber din
nou, dac ă a fost &nchis &ntrun morm#nt care nu #ai !oate &i deschis !
-Cum &i pot da drumul celui care nu poate ieşi?3
usAu, mesagerul divin, &i spune c ă MarduA va trece prin F/!B/+,
-deschiderea dăăltuit de sus3 ă &i e$plică &n continuare c aceasta este
+alat biri sha iYabuni ilani
- uşăpuţ pe care zeii o vor sfredeli1
Fhunu itasrushu ina biti etarba
>ârteurile ei îl vor ridica, în s ălaşul lui vor intra din nou.
+alta ina panishu etedili
?şa care a fost z ăvorât ăîn fa ţa lui
 Fhunu hurrate ina libbi dalti uptalishu
%a vârteurile scobiturii, în interior, o uş ă prin r ăsucire vor sfredeli1
Zarabu ina libbi uppushu
#propiinduse, prin milocul ei vor pătrunde.

/ceastă descriere a mo dului cum urmeaz ă s ă fie eliberat MarduA a

rămas ne&n
ţ ă eleas pentru oamenii ţă de
ă ă ş tiin @ nou , &n s , versurile ne sunt
e$ploziv de clare! +up ă cum am e$plicat, segmentul C, neregulat şi
&ntortocheat, al uţului 2#nt#nii nu e$istase la terminarea piramidei, c#nd
MarduA a fost &nchis &n ăuntru@ &n schimb, a fost acea -uş ăpu ţ pe care zeii o
vor sfredeli3 pentru al salva pe MarduA!
Încă familiariza
ţ i cu ţcomponen
ă a intern a piramidei, /nunnaAii şiau
dat seama c ă drumul cel mai scurt şi mai rapi d pentru a a=unge la MarduA,
&nfometat, consta &n a săpa un ţpu de ăă leg tur &ntre segmentele e$istente B
şi D  un tunel de numai unsprezece metri prin blocurile de calcar relativ
moi@ era o sarcină ce se putea realiza nu &n c#teva zile, ci &n c#teva ore!
Înlătur#nd piatra care acoperea intrarea u ţului 2#nt#nii din asa=ul
+escendent spre %, salvatorii au escaladat rapid segmentele &nclinate * şi
E! În locul unde E &nt#lnea segmentul vertical D, o lespede de granit
acoperă intrarea &n 0rot ă@ a fost &mpins ă la o parte  şi încă mai este acolo,
în 9rotă  aşa cum am ar ătat &n 2ig! <>!
/poi, salvatorii au urcat scurta distan ţă prin segmentul D şi au a=uns
&n faţa primului strat de zidărie a piramidei!
.a unsprezece metri mai sus, dar &ntro parte, se afla fundul
segmentului vertical B şi intrarea &n Marea 0alerie! +ar cine ar fi putut şti
cum s ă sape
piramidei, un p
carei ţcunoşteau
ău de
ă l eg tur cotit
zonele  C  dac
superioare ă nu şi
blocate &nşişi constructorii
aveau planurile
necesare pentru a le localiza?
Falvatorii lui MarduA, suger ăm, au fost cei care şiau folo sit uneltele
pentru a sparge blocurile de calcar, f ăc#nd leg ătura dintre D şi B' -1
scobitură &n interior prin r ăsucire vor sfredeli3, cu cuvintele te$tului antic!
Realiz#nd le g ătura cu B, au urcat &n scurtul pasa= orizontal )! /colo,
orice str ăin sar fi o prit pe loc,
ă chiar
ă dac ă f cuse at#ta drum, c ci nar fi
văzut dec#t un zid ă de piatr  compact
ă ă şi solid! Fuger m din nou c numai
/nunnaAii, care aveau plan ul piramidei, puteau şti c ă dincolo de piatra din
faţa lor se g ăsea imensa cavitate a Marii 0alerii, Camera Reginei şi toate
celelalte &ncăperi şi pasa=e superioare ale piramidei!
entru a ob ţine accesul &n aceste camere şi galerii, era necesar s ă se
&ndepărteze piatra
ă ă de ramp &n form de ică(2ig! <I"! +ar aceasta era &nfipt
prea str#ns şi nu putea fi urnit ă din loc!
+acă piatra era desprins ă, ar fi r ămas acolo, &n Ma rea 0alerie! În locul
ei este o gaur ă c ăscat ă (2ig! N7", iar cei ce au e$aminato au folosit
invariabil cuvintele e:!lo<ie şi s!ulberare pentru ai descrie aspectul@ şi
nu sa f ăcut din 0alerie, ci din interiorul
ţ ău ului'ăţ-Fp rtura avea &nf işarea
unei e$plozii sub efectul unei for ţe zdrobitoare din ăuntru3 (Rutherford,
ra#idolog"!
+in nou, documentul mesopotamian ofer ă o solu ţie! iatra a fost &ntr
adevăr &mpins ă din interior ul asa=ului 1rizontal, fiindcă pe acolo sosiser ă
salvatorii! i a fost cu adev ărat spulberat ă -sub efectul unei for eţ
 zdrobitoare3@ cu cuvintele te$tului antic, -apropiinduse, prin mi=locul ei vor
pătrunde3! 2ragmentele blocului de calcar au alunecat &n =osul asa=ului
/scendent, p#n ă la dopurile de granit@ acolo leau g ăsit oamenii lui /l
Mamoon! +e asemenea, e$plozia a acoperit Marea 0alerie cu praful alb şi fin
pe care arabii lau g ăsit acoperind pardoseala Marii 0alerii  dovad ă mut ă a
vechii e$plozii şi a sp ărturii l ăsate &n urma ei!
+upă ce au p ătruns &n Marea 0alerie, salvatorii lau condus pe MarduA
&napoi pe acelaşi drum! *ntrarea din asa=ul +escendent a fost blocată din
nou, pentru a fi descoperit ă de oamenii lui /l Mamoon! +opurile de granit au
rămas la l ocul lor c u piatra triunghiular ă camufl#ndule, o dat ă cu asa=ul
/scendent, timp de c#teva milenii! *ar &n interiorul piramidei, p ăr ile ţ
superioară şi in ferioar
ăţ iniţ iale di n u ul 2#nt#nii erau acum unite pe ntru
totdeauna printrun segment de tunel cotit, cu pere ţi nefinisa ţi!
i ce sa mai &nt#mplat cu prizonierul salvat din piramid ă?
%e$tele mesopotamiene relatează că a plecat &n e$il@ &n Egipt, Ra a
primit epitetul de )#en, -Cel /scuns3!
În =urul anului I>>> &!Ch!, a ap ărut din nou pentru aşi revendica
supremaţia@ pentru asta, omenirea a ăa= ăuns ţ s pl teasc un pre mult mai
amarnic!
/m aflat de=a c ă multe dintre legile biblice maritale şi de succesiune
erau &nrudite cu cele care guvernau comportamentul /nunnaAilor@ regulile
privitoare la sora pe =um ătate ofer ă doar un singur e$emplu! Cheia
intenţiilor *nannei, presupunem, poate fi g sit ă ă &n Cartea
Deuterono#ului, a cincea carte a lui Moise, &n care e prezentat codul
ebraic de com portare personal ă! Capitolul IJ (versetele J4>" se ocu p ă de

frate,ţia
situa v ăc#nd
duva un
nuă bse
ă ărbat
poate ăs ătorit
ă că rec moare
să tori ă un
cu f ăstr
r ăurmaşi! +ac chiar
in' fratele omulc asatorit
vut un
e
dator s ă se &nsoare cu cumnata sa ăă v duv şi s aib copii cu ea@ iar primul
ăăbăiatăn scut urmeaz s poarte numele ăfratelui decedat, -ca numele s nu
se şteargă din *srail3!
Credem c ă acesta a fost şi m otivul ă riscantei
ă ă c l torii a *nannei! C ci
EreshAigal era m ăritat ă cu ergal, un fra te al lui +umuzi' *nanna venise s ă
aplice regula!!! tim c ă datina &i acorda prioritate celui mai mare frate, care,
&n cazul fiilor lui EnAi, era MarduA! +ar MarduA fusese găsit vinovat de
provocarea indirectă a mor ţii lui +umuzi şi pedepsit prin e$ilare! /vea
dreptul *nanna s ăi cear ă urm ătorului la r# nd, ergal, so i a ca pe o a do ua
soţie, pentru a avea un moştenitor?
roblemele personale şi de succesiune pe care i lear fi cauzat lui
EreshAigal intenţiile *nannei se pot lesne imagina! 1are *nanna sar fi
mulţumit cu rolul de so ţie se cund ă sau ar fi urzit in trigi pentru a uzurpa
poziţăia de regin a domeniului african? Evident, ă ă
EreshAigal nu era dispus s
rişte! i as tfel se fa ce, credem, c ă dup ă schimbul de cuvinte dure &ntre
surori, *nanna a fost t#r#t ă &n fa ţa unui tribunal alc ătuit din -şapte /nunnaAi
care =udec ă3, convocat &n grab ă , ăaă fost
ă gă sit vinovat de &nc lcarea
regulilor şi a fost e$ecutat ă sumar prin sp# nzurare, pentru a muri &ncet! /
supravieţuit numai fiindcă socrul ei, EnAi, primind cumplita veste, a trimis &n
grabă doi emisari so salveze! -Fpre leş au &ndreptat ceea ce pulseaz ăşi
ceea ce radiaz ă@3 iau administrat -apa vie ţii3 şi -hrana vie ţii3, iar -*nanna s
a ridicat3!
 Întoarsă &n Fumer, *nanna,
ă singur ăşi cuă i nima fr#nt a &nceput s şi
petreacă timpul pe mal urile Eufratului, &ngri=ind un copac s ălbatic şi d#nd
glas durerilor'

Când voi avea în sfârşit un sfânt tron,

ca s ă pot sta pe el4
Când voi avea în sfârşit un sfânt pas,
ca s ă m ă pot culca în el4
Despre acestea Inanna &r ăia *...+.
Ea care şia l ăă
sat p rul despletită e bolnav
ă la inim 1
'ura Inanna, o, cum mai plân&e5

Cel c ăruia
ă i s a f cut mil de *nannaă  şi a & nceput so plac  a f ost
străbunicul ei, /nu! +in scrierile sumeriene se ştie c ă *nanna, care se
născuse
ă pe  m#nt, -sa urcat ţă la
ă Cer3 cel pu in o dat @ se mai ştie şi c /nu
vizitase  ăm#ntul de c #teva ori! C#nd şi u nde anume a &m br ăţişato el p e
*nanna ca )nunitu# (-*ubită de /nu3" nu e clar, & ns ă nu poate fi vorba
numai de b#rfe sumeriene, c#nd te$tele insinueaz ă c ă dragostea dintre /nu
şi strănepoata lui a fost mai mult dec#t platonic ă!
/sigurată astfel de simpatie la cel mai &nalt nivel, *nanna a ridicat
problema unui dominion, o ă - ţar 3 pesteă care să domneasc ! +ar unde?
%ratamentul aplicat *nannei, indiferent de motive, dăduse clar de
ă &nţeles c nu seţ putea aştepta la ob inerea ţ unui domeniu &n /frica! Fo ul ei,
+umuzi, murise, iar o da t ă cu ă el m uriserţ şi pretenăiile ei de a f i regin pe
păm#nturile descenden
ţ ilorălui
ţ EnAi! ţ+ac ăsuferin ele şi influen a ei pe l#ng
un zeu &n
se afle important &i d ădeau dreptul la un dominion propriu, acesta trebuia s ă
alt ă parte!

11  .RE8IN Ă SUNT/9

ovestea unei *nanna)*shtar este aceea a unei -zei ţe autof ăcute3! +eşi
nu f ăcea parte dintre ă :eii Bţ tr#ni, ţgrupul ini ial de astronau i de pe a
douăsprezecea planetă, nefiind nici m ăcar fiica dint#i a vreunuia din ei, ea s
a propulsat totuşi p#n ă la cel mai &nalt nivel şi a a=uns membr ăa
anteonului Celor +oisprezece! entru a realiza acest lucru, şia combinat
şiretenia şi f rumuse ţea cu l ipsa de s crupule  ţăzeă i a r zboiului
ţă şi zei a
dragostei, care &şi num ăra printre aman ţi at#t zei, c#t şi oameni! i &n
str#nsăă leg tur cu ea a e$istat
ă &ntradev r un caz de moarte şi &nviere!
În m ăsura &n ca re moartea lu i +umuzi fu sese provocat ă de dorin aţ
*nannei de a deveni regin ă pe  ăm#nt, &ntemni ţarea şi e$ilul lui MarduA nau
prea reuşit s ăi satisfac
ă ţ ă /cum, dup ce sfidase şi &n vinsese un
ambi iile!
zeu important, considera c ă nu se mai pute a lipsi de un domen iu propriu!
9nde, &ns ă, să l ob
ţ ăin ?
2uneraliile lui +umuzi, deducem din te$te cum ar fi -Cobor#rea
*nannei &n .umea de os3, au avut loc &n Ţara Minelor, din sudul /fricii! /cela
era domeniul lui EreshAigal, sora *nannei, şi al so ţului acesteia, ergal! Enlil
şi annar, chiar şi EnAi iau recomandat *na nnei s ă nu se du c ăacolo@ ea,
&nsă, se hotăr#se' -+in Marele F ălaş şia &ndreptat g#ndul spre Marea .ume
de os3@ iar c#nd a a=uns la poarta capitalei surorii ei, ia cerut portarului'
-Fpunei surorii mele mai mari, EreshAigal3, c ă venise -s ă asist la
riturile funerare!3
eam aştepta ca &n t#lnirea dintre cele dou ă surori s ăfi fost cordial ă,
plină de compasiune pentru &ndurerata *nanna! În sc himb, afl ăm c ă*nanna,
care venise nepoftit ă, a fost primit ă cu suspiciuni deschise! În timp ce er a
condusă prin cele şapte por ţi ale oraşului care duceau la palatul lui
EreshAigal, a fost pus ă s ăşi dea =os emblemele şi podoabele staturii divine!
C#nd a a=uns &n sf#rşit la sora ei, *nanna a g ăsito st#nd pe tron, &ncon=urat ă
de şapte /nunnaAi cu autoritate =udec ătoreasc ă! -iau a ţintit ochii asupra
ei, ochii mor ţii!3 *au spus cuvinte furioase, -vorbe care chinuiesc spiritul3! În
loc de a fi primit ă cu bucurie, *nanna a fost
ă condamnat
ăă s fie sp#nzurat ca
un leş, de un st#lp!!! umai prin interven ia ţ lui EnAi a fost salvat ăşi
reanimată!
Fcrierile nu e$plică motivul asprului tratament aplicat *nannei, nici nu
citează -vorbele chinuitoare3 pe care i leau aruncat acuzatorii! +ar af l ăm
din &nceputul te$tului c ă &n acelaşi timp &n car e a pornit la drum, *nanna a
trimis un mesager s ă -umple cerul cu pl#ngeri din partea mea, &n adunare Ga
zeilorH s ă se pl#ng ă &n numele meu3! rin urmare, participarea la funeralii
era doar un simplu prete$t@ inten ţia ei e ra de ai s ili pe ze i s ăi satisfac ăo
reclamaţie pe care dorea so dramatizeze!
+in momentul sosirii la prima poart ă, *nanna a amenin ţat cu violen ţa
dacă nuăeraă primit &n untru! ţ C#nd vestea ă apari iei sale ia fost adus lui
EreshAigal, ea -sa f ăcut palid
ă ţă la fa (!!!" buzele ţi sau &nvine it3 şi sa
&ntrebat
a=ung#ndcufa ţă
voce
&nţăfatare, -E
care o fiăfost
reshAigal a vadevăratul
zuto şi a iscop al
ăă vizitei!
zbucnit@ă*shtar, Cele s ă
f r dou
tresară, sa repezit la ea!3 Întrun fel, inten ţiile *nannei &i inspirau lui
EreshAigal pericolO
+ar şi Mesopotamia, precum şi toate regiunile din &mpre=urimi, erau
atribuite! 9nde i se putea da un domeniu *nannei? rivind &n =ur, zeii au g ăsit
răspunsul!
%e$tele care se ocupă de moartea lui +umuzi, precum şi de detenţia
lui MarduA men ţioneaz ă numele oraşelor sumeriene şi pop ula ţia acestora!
ă ă c evenimentele respective
/stfel, se sugereaz ă ă avuseser loc dup
&nceputul civilizaţiei sumeriene urbane, &n =urul anului 67>> &!Ch! e de altă
parte, fundalul egiptean al povestirilor nu face nici o referire la aşez ările
urbane şi des crie un decor pastoral, suger#nd o perioad ă anterioar ă anului
64>> &!Ch!, c#nd a &ncepu t formarea civiliza ţiei urbane &n Egipt! În scrierile
lui Manetho se sp une c ă o perioad ă haotic ă de trei sute cincizeci de ani a
precedat domnia urban ă a lui Menes! /ceast ă perioad ă dintre datele 6;J> şi
64>> &!Ch! pare s ă fi fost vremea tulbur ărilor şi a tr ibula ţiilor declanşate de
MarduA' incidentul cu %urnul Babel şi afacerea +umuzi, c#nd un zeu din
Egipt a fost capturat şi ucis, iar Marele :eu al Egiptului, &nchis şi e$ilat!
/tunci, credem, şiau &ndreptat /nunnaAii aten ţia spre a treia regiune
din 8alea *ndusului, unde nu peste mult a ap ărut civiliza ţia!
Fpre deosebire de civiliza ţiile mesopotamian ă şi egiptean ă, care au
durat mii de ani şi au c ontinuat, p#n ă &n zilele noastre, prin civiliza ţiile ce au
decurs din ele, cea din Regiunea a %reia a durat doar un mileniu! u peste
mult timp, a intrat &n declin şi, pe la anul 4N>> &!Ch!, disp ăruse complet 
oraşele z ăceau &n ruine, popula ţia se &mpr ăştiase! afurile omeneşti şi
ravagiile naturii au şt ers treptat ultimele r ăă mţ şi e ale ci
ţ viliza iei@ &n ti mp, a
căzut cu to tul prad ă uit ării! /bia prin anii 45I>, arheologii, conduşi de Fir
Mortimer heeler, au &nceput s ă dezgroape dou ă centre urbane principale şi
c#teva localit ăţi intermediare, &n tinz#nduse pe o ţă distan de peste şa se
sute de Ailometri, spre nord de coastele 1ceanului *ndian, dea lungul r#ului
*ndus şi al afluenţilor acestuia!
/mbele şiruri  Mohen=o+aro, &n sud, şi Darappa, la nord  arat ă c ă
erau oraşe &nst ărite, cu circumferin ţa de aproape cinci Ailometri! În =urul şi
prin interiorul oraşelor treceau ziduri &nalte@ aceste ziduri, precum şi cl ădirile
publice şi particulare erau construite &n &ntregime din c ăr ămizi de argil ă sau
chirpici! *ni ţial, au e$istat at#t de multe asemenea c ăr ămizi &nc#t, &n pofida
=afurilor constante din partea constructorilor ulteriori, at#t &n antichitate, c#t
şi &n vremuri mai recente, pentru a fi folosite ca balast la calea ferat ă
.ahoreMultan, mai r ăm#nă &nc destule ă ăca s dezv luie lo cul oraşelor şi
faptul c ă au fost construite conform unor planuri edilitare stabilite dinainte!
În ambele locuri, oraşul era dominat de o acro!olis  o zon ă&n ăl ţată ,
cu citadele şi temple! i &ntro situa ţie, şi &n cealalt ă, aceste construc iiţ
aveau aceleaşi dimensiuni şi erau orientate e$act la fel, pe a$a nordsud 
dovedind c ă, la ridicarea templelor, constructorii respectaser ă reguli
precise! În a m#ndou ă oraşele, a do ua ăăătr ăs tur ca m rime erau imensele
gr#nare  silozuri de cereale de propor iiţ vaste şi func ionalitate ţ
impresionantă, situate ă l#ng malul r#ului! /cest
ă ălucru sugereaz c gr#nele
erau nu numai principala plant ă de cultur ă, ci şi cel mai important produs de
e$port1raşele şi ţcele
al civiliza iei *ndusului!
c#teva artefacte care sau mai g ăsit printre resturile lor
 cuptoare, urne, oale, unelte de bronz, m ărgele de cupru, unele vase de
argint şi ornamente , toate atest ă o &nalt ă ţ civiliza ieătransplantat brusc din
altă parte! /stfel, cele dou ă ţ cl diri
ă ăini iale din c r mid de la Mohen=o+aro
(un enorm gr#nar şi un turn fortificat" au fost &nt ărite cu cherestea  metod ă
de construc ţie &n mod normal nepotrivit ă &n climatul *ndusului! /ceast ă
metodăă, &ns , a fost ă abandonată cur#nd, toate cl dirile ulterioare evit#nd
fortificarea cu lemn!
Cercetătorii au tras de aic i concluzia c ă primii constructori fuseser ă
străini, deprinşi cu propriile lor necesit ăţi climatice!
Căut#nd originile ţ civiliza iei
ţ indiene,
ă savan ii au conchis c nu sa
putut forma independent de cea sumerian ă, care a precedato cu aproape o
mie de ani! În ciuda diferen ţelor notabile (ca scrierea pictografic ă, &nc ă
nedescifrată", analogiile cu Mesopotamia apar peste tot! 2olosirea
cărămizilor de lut sau a chirpiciului uscat pentru construc ii@ ţ topografia
străzilor oraşului@ sistemul de drena=@ metodele chimice folosite la gravuri,
lăcuiri
ă şiţ fabrica ia m rgelelor@ţ formele şi mo delele cu itelor metalice şi ale
recipientelor  to ate prezint ă o asem ănare frapant ă cu cele descoperite &n
9r, ish sau alte şiruri din Mesopotamia! #n ă şi desenele şi simbolurile de
pe oale, sigilii sau alte obiecte de lut sunt aproape duplicate ale celor
mesopotamiene! În mod semnificativ, semnul mesopotamian al crucii 
simbolul lui ibiru, planeta natal ă a /nunnaAilor  predomina şi el &n
civilizaţia indian ă!
 Ce zei adorau oamenii din 8alea *ndusului? u ţinele reprezent ări
grafice care sau g ăsit &i ăprezint purt#nd tiara ămesopotamian
ă divin , cu
coarne! 2igurinele de argil ă, mai abundente, indic ă faptul c ă zeitatea
dominantă era femeie, de ob icei goal ă (2ig! <;a" sau av #nd trupul acoperit
numai cu coliere şi şiraguri de m ărgele (2ig! <;b"@ acestea erau imagini bine
cunoscute ale *nann ei, g ăsite din belşug &n Mesop otamia şi prin tot 1rien tul
/propiat! Fugestia noastr ă este c ă, &n c ăutarea unui teritoriu pentru *nanna,
/nunnaAii au decis săi atribuie ca dominion / %reia Regiune!
+eşi &n gene ral se sus ţine c ă dovezile originilor mesopotamiene ale
civilizaţiei indiene şi probele despre cont inuarea contactelor &ntre Fumer şi
8alea *ndusului se limiteaz ă la cele c#teva vestigii arheologice, credem c ă
e$istă şi dovezi te$tuale atest#nd aceste leg ături!

+e un deosebit interes este un lung te$t numit de cercet tori ă

-EnmerAar şi +omnul din /ra tta3, al c ărui fundal e ascen siunea la puter e a
9ruAului (biblicul Erech, Erec" şi a *nannei!
%e$tul descrie /ratta ca fiind capitala unei ţări situate dincolo de
masivele muntoase şi de /nshan@ prin urmare, dincolo de sudestul *ranului!
/dică, e$act &n locul unde se &ntinde 8alea *ndusului@ iar oameni de ştiin ţăca
! van
pe platoul rientalia
+i=A (iranian sau 65, 45<>"*ndus3!
pe r#ul Cel maic ăfrapant
au prezumat /ratta era un ora
e faptul c şă-situat
te$tul
vorbeşte despre silozurile de cereale din /ratta! Era un loc unde -gr#ul
creştea de la sine, fasolea creştea şi ea de la sine3  recolte cultivate şi
depozitate &n gr#narele din /ratta! /poi, pentru e$port, -turnau boabele &n
saci, &i &nc ărcau &n samare purtate de m ăgari şi le puneau &n spinarea
măgarilor de transport!3
oziţia geografic
ă ă şi ăfaptul c era renumit pentru
a /rattei
antrepozitele sale de gr#u şi fasole prezint ă similitudini concludente cu
 civilizaţia indian
ă !ăÎntradev ăr, nu putem
ă ă s nu ne &ntreb m dac Darappa
sau )ra!!a nu este un ecou actual al str ăvechii )ratta!
ovestea antică ne duce &napoi la &nceputurile domniei de la Erech,
c#nd un semizeu (fiul lui 9tu )Fhamash cu o femeie uman ă" era at#t mare
preot, c#t şi reg e, &n in cinta sacr ă din care avea s ă se dezvolte oraşul! rin
anul I5>> &!Ch!, ia suc cedat fiul s ău, EnmerAar, -care a const ruit 9ruAul3
(conform .istei Fumeriene a Regilor", transform#ndul din s ălaşul nominal al
unui zeu absent (/nu" &ntrun centru urban ma=or al unei zeit ăţi domnitoare!
/ realizat acest lucru conving#ndo pe *nanna s ă aleag ă Erechul ca principal
sediu al puterii şi m ărindui templul Eanna (-Casa lui /nu3"!
Citim &n te$ tul antic c ă, la &nceput, EnmerAar nu a cerut dec#t ca
/ratta să contribuie cu -pietre pre ţioase, bronz, plumb, lespezi de lapis
lazuli3 la construirea unui templu m ărit, precum şi cu -aur şi argint
meşteşugit lucrate3, astfel ca Ff#ntul Munte ridicat pentru *nanna s ă fie
demn de zei ţă!
+ar nici nu se f ăcuse bine acest lucru, c ă pe EnmerAar la cuprins
trufia! /ratta fus ese lovit ă de secet ă, iar EnmerAar cerea acu m nu numai
materiale, ci şi obedien ţă' -/rattaă s se ă supun ErechuluiO3 a pretins el!
entru aşi atinge scopul, EnmerAar a trimis la /ratta o serie de soli, spre a
declanşa ceea ce F!! ramer (-*storia &ncepe la Fumer3" a caracterizat ca
fiind -primul r ăzboi al ner vilor3! . ăud#ndul pe rege şi put erile lui, emisarii
citau ad litteram amenin ţările lui EnmerAar de a aduce ă ă pr p dul peste
/ratta şi a i &mpr ăştia poţ pulaăia! Conducă torul /rattei, &ns , a contracarat
acest r ăzboi al nervilor cu un şiretlic propriu! /mintindui mesagerului de
amestecul limbilor din urm a incidentului cu %urnul Babel, a sus ţinut c ă nu
&nţelegea mesa=ul
lanul comunicat
fiindui &n sumerian
z ăd ărnicit, EnmerAară! a trimis un nou mesa= scris pe
ţ tăbliăe deă argil  de ast dat , se pare, ă&n limbaă din /ratta  f apt posibil
cu a=utorul idabei, :ei ţa Fcrisului! eăl#ng ţă amenin ri, seţ ofereau semin e
de -gr#u vechi3 care fuseser ă p ăstrate &n templul lui /nu  semin ţe de care,
sar p ărea, era mare nevoie &n /ratta, fiindc ă seceta &ndelungat ă distrusese
recoltele! Feceta a fost considerat ă un semn c ă *nanna &ns ăşi do rea ca
/ratta s ă vin ă -sub umbra protectoare a Erechului3!
-+omnul din /ratta a luat de la h erald t ăbli ţa de lut a rs@ domnul din
/ratta a cercetat argila!3 Mesa=ul era scris cu caractere cuneiforme! -Flova
dictată era precum cuiele la ăţ &nf ă işare!3 Fă cedeze
ă sau s se opun ? În acel
moment, -o furtun ă, ca un leu uriaş atac#nd, sa iscat3@ seceta a fost
&ntreruptă brusc de o ploaie cu tunete ăcare ţ ă ăa f cut toat ara s se
cutremure, munţii s ă se clatine@ şi, din nou, -/r atta cea cu ziduri alb e3 a
devenit o ţar ă a gr#nelor &mbelşugate!
u mai era nevoie s ă se supun ă Erechului@ iar domnul /rattei ia sp us
vestitorului' -*nanna, regina ţării, nu şia ăp r sit Casa din /ratta@ na dat
/ratta pe m#na Erechului!3
În ciuda bucuriei din /ratta, speran ţele c ă *nanna nuş i abandonase
sălaşul de acolo nu sau &mplinit complet! *spitit ă de perspectiva de a loc ui
&ntrun templu grandios din 1raşul sumerian al lui /nu, ea a devenit zeiţă
navetistă' o -zeitate anga=at ă3, ca s ă spunem aşa, departe &n /ratta, da r
locuind &n metropolitanul Erech!
 Îşi f ăcea naveta zbur#nd dintrun loc &n al tul cu -Ba rca ei Cereasc ă3!
/ceste zboruri au dus la numeroase descrieri ale *nannei ca aeronaut ă (2ig!
<J", iar din unele scrieri se deduce c ă &şi pilota singur ă nava! e de al t ă
parte, la fel ca altor zeit ăţi ma=ore, i se repartizase un pilotnavigator, pentru
zborurile mai dificile!

/semenea 8edelor, care vorbeau despre pilo ţii zeilor (unul, ushan, -&l
ă căl uzea pe *ndra
ţ prin norii pestri i3, ă cu -nava aurie care zboar prin
regiunea din mi=locul v ăzduhului3", şi te$tele sumeriene anterioare se refer ă
la /B!0/.i, care &i transportau pe zei prin cer! ilotulnavigator al *nannei, ni
se spune,
Casa eradin
lui /nu Erech'şi fu sese numit anume &n le g ătur ă cu transferul ei la
ungal@

'e vremea când Enmerkar în ?ruk domnea,

7un&al, inimădeleu, era 'ilotul care din ceruri pe
Ishtar os o aducea la E#nna.

Conform .istei Regilor Fumerieni, dup ă otop, monarhia a &nceput la

ish! /poi, -sa purtat Regalitatea lui Eanna! 3 +up ă cum au confirmat
arheologii, Erechul &ncepuse &ntradev ăr ca oraştemplu, const#nd din
incinta sacr ă unde a fost construit
ă ă prima
ă capel modest a lui /nu
(-%emplul /lb3" deasupra unei platforme &n ţ ăl ate (2ig!ă<N"@ clă direa a r mas
&n centrul oraşului, chiar şi c#nd Erechul sa &ntins şi templele i sau mărit,
după cum indic ă resturile oraşului şi ale zidurilor acestuia (2ig! <<"!
/rheologii au g ăsit ră m
ă ţ şi ele unui templu magnific &nchinat *nannei şi
dat#nd de la &nceputul mileniului trei &!Ch!  posibil s ă fie chiar templul cl ădit
de EnmerAar!
 Era construit &ntrun stil unic, cu coloane &nalte decorate (2ig!<7" şi
trebuie s ă fi fost tot at#t de opulent şi de impre sionant pe c#t lau descris
imnurile &n ălţate &n slava lui'

Cu lapislazuli era împodobit,

Decorat cu meşteşu&ul lui 7ina&al.
În locul luminos *...+
locuin
lira lui a
ţ Inannei,
#nu au instalato.

Cu toate acestea, Erechul continua s ă fie un oraş -provincial3,

lipsindui statura altor oraşe sumeriene, care aveau dist inc ţia de a fi fost
reclădite pe loc urile fostelor localit ăţi antediluviene! u avea prestigiul şi
beneficiile derivate din de ţinerea -MEurilor +ivine3! +eşi se face &ncontin uu
referire la ele, natura MEurilor nu e clar ă, iar savan ţii traduc termenul prin
-porunci divine3, -puteri divine3 sau chiar -virtu ţi mitice3! MEurile, &ns ă,
sunt descrise ca nişte obiecte fizice care se puteau lua şi duce &n m#n ă, sau
chiar puteau fi purt ate asupra persoanei, şi care con ţineau cunoştin ţe sau
date secrete! oate c ă erau ceva &n genu l actualelor cipuri de computer, pe
care fuseser ă &nregistrate minu ţios dat e, programe şi ordine operative! e
ele erau codificate elementele esenţiale ale civiliza ţiei!
/ceste MEuri se aflau &n posesia lui EnAi, savantul şef al /nunnaAilor!
El lea eliberat pentru ai folosi omenirii, pas cu pas@ şi se p ărea c ă Erechului
&ncă nu &i venise r#ndul
ăă ţ
s a=ung pe culmile civiliza iei, c#nd *nanna
devenise zeitatea sa domnitoare! erăăbd toare, *nannaă sa ă hot r#t s şi
folosească farmecele feminine pentru a drege situa ţia!
9n te$t intitulat de F!! ram er (&n -Mito logia sumerian ă3" -*nanna şi
EnAi3, dar al c ărui titlu sum erian srcinal (şi mai poetic" nu se cunoaşte,
relateazăă cumă a c l torit *n anna ăcu -C ereasca Ba rc 3 la /b zu, unde EnAi
ascunsese MEurile! +#nduşi seama c ă *nanna venea s ă apeleze personal la
el  -fecioara, de una sing ur ă, şia &ndreptat pasul spre /bzu3 , EnAi ia
ordonat şambelanului s ă preg ă ătească o masă somptuoas , cu c#t mai mult
vin de curmale!

+upă ce *nanna şi E nAi sau osp ătat, iar inima lui EnAi sa &nveselit de
băutură, *nanna a abordat subiectul MEurilor! Înmuiat de alcool, EnAi ia
dăruit ME uri pentru -+o mnie (!!!" +ivinitate, &nalta şi &ndur ătoarea %iar ă,
%ronul Regalit ăţii3, iar -strălucitoarea *nanna lea luat3! În timp ce *nanna &şi
folosea farmecele asupra &mb ătr#nitului amfitrion, EnAi ia f ăcut un al doilea
cadou, cu -&naltul Fceptru şi %oiag, &naltul /ltar, +reapta C#rmuire3@ iar
-strălucitoarea *nanna lea luat3 şi pe acestea!
e mă ăsur ce ăfestinul şi b utura continuau,
ţ ă EnAi sa desp r it de şapte
MEuri importante, cuprinz#nd func ţiile şi atributele unei +ivine +oamne,
templul şi ritualurile ei, pre o ţii, eunucii şi prostituatele, arta r ăzboiului şi
armele, =usti ţia şi tribunalele, muzica şi artele,
ă ă ă zid ria, t#mpl ria şi faur ria,
tăbă ăc riaţşiă es toria, scrisul şi matematicile şi aşa mai departe!
/v#nd &n m#ini datele codificate ale tuturor acestor atribute proprii
unei mari civilizaţii, *nanna a plecat pe furiş, lu#nduşi zborul cu Cereasca
Barcă, &napoi spre Ere ch! este c#teva ore, trezit din be ţie, EnAi şia dat
seama c ă *nanna plecase cu MEur ile! Cam =enat , şambelanul ia amintit c ă
el, EnAi &nsuşi, &i d ăruise ME urile *nannei! 2oarte sup ărat, EnAi ia ordonat
şambelanului s ă porneasc
ă pe urmele *nannei cuăă -Marea Camer Cereasc 3
şi s ă ia MEurile &napoi! /=ung#ndo pe *nanna la primul punct de escal ă,
şambelanul ia e$plicat ordinele primite@ dar *nanna, &ntreb#nd -+e ce şia
schimbat EnAi cuv#ntul fa ţă de mine?3, a refuzat! C#nd ia raportat lui EnAi
situaţia, şambelanului i sa ordonat s ă captureze Cereasca Barc ă a *nannei,
so aduc ă la Eridu şi so eliberezeă pe *nanna,
ă ădar f r MEuri! În E ridu, &ns ,
*nanna ia po runcit pilotului ei de &nc redere s ă -salveze Cereasca Barc ă şi
MEurile dăruite *nannei3! i astfel, &n timp ce *nanna continua s ă se certe cu
şambelanul lui EnAi, pilotul a fugit cu nava, av#nd la bord nepre ţuitele ME
uri!

1 -1d ă pentru *nanna3, compus

ă ăăspre a fi citit cu r spunsurile
corului, e$primă sentimentele locuitorilor din Erech'

Doamnă a $Eurilor,
6e&ină 2tr ălucitor de luminoas ă1
'readreaptă în raze înveşmântat ă
Iubit
?rmaş ă de
ă aCer şi ' ământ1
lui #nu,
'urtând marile adora ţii1
Demnă de înalta tiar ă,
'entru marea preo ţie vrednic ă.
Cele şapte $Euri lea obţinut, în mâna ei le ţine.
Doamnă a marilor $Euri,
# lor păzitoare este *...+.

În acele vremuri, *nanna a fost &ncorporat ă &n anteonul celor

+oisprezece şi (&nlocuindo pe inharsag" i sa atribuit planeta 8enus (M9.
+*.B/%", ca analogie celest ă, şi constela ţia /B!F* (2ecioara", drept cas ă
zodiacală@ descrierea din urm ă nu sa sch imbat aproape deloc din epoca
sumeriană (2ig! <5"! E$prim#nduşi propria mul ţumire, *nanna a anun ţat &n
auzul tuturor  zei şi oameni deopotriv ă' -Regin ă suntO3
*mnurile iau recunoscut noua pozi ţie printre zei şi atri butele cereşti'
Cea care venita din cer,
Cea care venita din cer,
2lavă5 / îi stri& ăm *...+.
!ală,ăm ţre ie,
ă n dede Bsunt ale ei
cum apare strălucind pe înserat,
sfântă făclie ce umple cerurile1
Ivirea ei în cer e ca %una şi 2oarele *...+.
'e Cer en si&uran ţă, buna vac ăs ălbatic ă/ a lui #nu1
 'e ' ământ endură toare,
ă ăă st pân a t râmurilor.
În #bzu, din Eridu, a primit $Eurile1
7aşul ei Enki i lea d ăruit,
Domnia şi $onarhia i lea pus în mân ă.
Cu #nu seaşază pe marele tron,
Cu Enlil hot ăăr şte sor
ţ iiţ ăîn ar *...+.
Întorc#nduse din &na lta ei pozi ţie printre zei la adora ţia sumerienilor
(-1amenii cu Cap egru3", continu ă imnurile,
În toat ă ţara, oamenii cu capne&ru se adun ă
când belşu&ul a auns în ma&aziile 2umerului *...+.
>in la ea cu *...+ aduc dispute înaintei.
Ea udecăţ
ăă r ut ile şii stârpeşte
ă pe cei r i1
Dă dreptate celor cinsti ţi, fericirea leo sorteşte *...+.
;una doamnă, bucuria lui #nu, eroin ă este1
2i&ur din Cer se po&oar ă *...+.
E vitează, e dencredere, mare este1
2e întrece în tinere ţe.

opulaţia din Erech avea toate motivele s ăi fie recunosc ătoare
*nannei, c ăci sub divinitatea ei Erechul devenise un centru bogat al
civilizaţiei sumeriene! rosl ăvindui &n ţelepciunea şi virtutea, locuitorii
Erechului nu ui tau s ăi aminteasc
ăţ frumuse ea şi a ă tractivitatea! Întradev r,
cam prin acea perioad ă, *nanna a instituit datina -Facrei C ăsnicii3, un ritual
se$ual prin care preotulrege trebuia s ăi fi devenit so ţ  dar numai pentru o
noapte! 9n te$t, atribuit unui rege numit *ddin+agan, a descris acest aspect
al vie ţii *nannei &n templu  cuţ ămuzic
ă ţ , b rba i prostitua i şi altele'
'rostituaţii o piapt ăn ă *...+.
îi împodobesc &âtul cu pan&lici colorate *...+.
Dreapta şio & ătesc cu straie femeieşti
pe când trec prin faţa purei Inanna *...+.
2tân&a şio acoper ă cu straie b ărb ăteşti
pe când trec prin faţa purei Inanna *...+.
Cu coarde de sărit şi frân&hii colorate se întrec în
faţa ei *...+.
"inerii, cu cercuri în mâini, cânt ă în fa ţa ei *...+.
!ecioarele, preotese 2hu&a, trec prin fa ţa Inannei *...+
!ac patul pentru doamna mea,
(ter& ro&oina cu ulei de cedru dulcemirositor1
'entru Inanna, pentru 6e&e, pre&ătesc aşternutul *...+
6e&ele mândru seapropie de poala ei curat ă1
$ândru se apropie de poala Inannei *...+
Curata poal ă io mân&âie,
Ea se întinde pe pat, curata ei poal ă1
!ace dra&oste cu el pe pat.
Îi spune lui IddinDa&an3 7e&reşit, eşti iubitul meu. /

/cest obicei al *nannei poate s ă fi &nceput cu EnmerAar &nsuşi, o

uniune se$ual ă ăalăc rei vl star
ă a fo st urm
ă torul conduc tor al 9 ruAului, un
 semizeu cunoscut ca -divinul .ugalbanda, un +rept 8eghetor3! i despre
.ugalbanda, la fel ca despre EnmerAar, sau g ăsit mai multe epopei! *nanna,
parese, dorea ca .ugalbanda s ă se instaleze &n numele ei la /ratta@ dar
.ugalbanda era prea agitat şi aventurier pentru a sta locului! 1 epopee
(-.ugalbanda şi Muntele Durum3" &i descrie prime=dioasa c ăl ătorie spre
-groaznicul loc de pe  ăm#nt3, ă&n c utareaă +ivinei
ă  s ri egre! / a=uns la
Muntele *nterzis, -unde /nunnaAii, zeii muntelui, ca termitele sfredeliser ă
tuneluri pe sub p ăm#nt3!
ă Că ut#nd s ăzboare cu as rea Cerului, .ugalbanda
la rugat pe custodele acesteia cu cuvinte care imortalizeaz ă dorin ţa omului
de a zbura'

Ca ?tu m ălasă ăs ăm duc, ca Inanna,

Ca !urtunoşii (apte din Ishkur
întro flac ără ăm las
ă ă să m ţnal ,
şi să plec tunând5
$ă las ă oriunde v ăd cu ochii,
-riunde doresc, m ă las ă s ăpun piciorul,
-riunde inimami voieşte, m ă las ă s ăaun& *...+.

.a sosirea pe Muntele Durum (-a c ărui ţă fa Enlil precum cu oă mare uş

o &nchisese3", .ugalbanda a fost provocat de  ăzitor' -:eu de eşti, o vorb ă
prietenească voi rostiăşiă tea l sa s intri! ţ1m ăde eşti, soarta io voi hot r&!3
.a care'
%u&albanda, cel din s ămânţă iubită , întinse mâna
Bşi spuse3  Ca divinul 2hara sunt, fiul dra& al Inannei. /

+ar ăzitorul sf#ntului loc la refuzat pe .ugalbanda, cu un oracol' &ntr

adevăr, avea ă s ă a=ung
ă pe tă r#muriă &ndep
ă rtate şi s devin vestit, at#t el,
c#t şi Erechul, dar urma so fac ă pe =os!
9n alt epos lung, intitulat ini ţial de cercet ători -.ugalbanda şi
EnmerAar3 şi, mai recent, -Epopeea lui .ugalbanda3, afirm ă descenden ţa
semidivină a lui .ugalbanda dar ă nuiă identifică tat l@ putem presupune, &ns ,
din circumstan ţele şi evenimentele ulterioare, c ă tat ăl era EnmerAar,
confirm#ndul pe acesta ca fiind primul dintro lung ă list ă de conduc ători
care, sub form a unui maria= simbolic sau nu, au fost invita ţi de *nanna &n
patul ei!
/ceastă -invita ţie3 din partea *nannei apare &n bine cunoscuta
-Epopee a lui 0hilgameş3! 0hilgameş, al cincilea conduc ător al Erechului, a
ăcăutat s scape de destinulămuritorilor,
ţ fiindc , fiind fiu al zei ei insun şi al
marelui preot din ullab, -era pe dou ă treimi zeu3! ornind &n c ăutarea
nemuririi (e$aminat ă pe larg &n Stair;a to 'eaven ", e l a c ăl ătorit mai
&nt#i la -.ocul de /terizare3 de pe Muntele Cedrilor  vechea platformă a
spaţioportului din mun ţii .ibanului (pe care parese c ă o vizitase şi
.ugalbanda"! .upt#nduse cu monstrul mecanic care p ăzea perimetrul zonei
interzise, 0hilgameş şi &ns o ţitorul lui au fo st c#t pe
ă ceăţs fie anihila i, dac
nu intervenea 9tu! Epuizat de lupt ă, 0hilgameş şia scos hain ele ude, ca s ă
se spele şi s ă se odihneasc ă! /tunci, *nanna)*shtar, care urm ărise lupta din
cer, a fost cuprins ă de poft ă'
 (ia spălat p ărul murdar, şia lustruit armele1
Cosiţa şia scuturato pe spinare.
(ia lepădat straiele întinate, sa îmbr ăcat curat,
#nfăşurat pe el o mantie cu franuri, încinsă cu cordon.
Când 9hil&ameş şia pus tiara,
9lorioasa Ishtar a ridicat un ochi spre frumuse ţea lui 9hil&ameş.
 >ino, 9hil&ameş, s ămi fii iubit5/ Ba spus ea.
Dăruieştemi din rodniciaţ ta1ţ soţ îmi vei fi, so ie î i voi fi. /

ia &nso ţit invita ţia cu promisiunile unei vie ţi glorioase (deşi nu
eterne" dac ă 0hilgameş &i pr imea oferta! +ar 0hilgameş a r ăspuns cu o
lungă list ă a aman ţilor ei, cu ca re *nanna se &m prietenise, deşi -ai r#nduit
pentru %ammuz G+umuziH, iubitul tinere ţii tale, ani şi ani de t#nguieli3@
chipurile continu#ndă ţ s ă in doliu, a spus el,ă &şi lua
ţ şi lep da aman ii -ca pe
ţă&ncăl rile ce str#ng piciorul (!!!"
ă ca o uş ce nu opreşte v#ntul (!!!"! e care l
ai iubit veşnic?3 a &ntrebato@ -dac ă faci dragoste cu mine , m ă vei trata la
fel!3 (În continuare, =ignit ă, *nanna a primit permisiunea lui /nu s l ă
dezlănţuie &mpotriva lui 0hilgameş pe %aurul din Cer@ 0hilgameş a sc ăpat &n
ultima clipă, la por ţile Erechului!"
Epoca de aur a Erechului nu avea s ă dureze o veşnicie! .ui 0hilgameş
iau urmat pe tron al ţi şapte regi! /poi, -9ruAul a fost lovit cu armel e@ tronul
sa mutat la 9r!3 %horAild acobsen, al c ărui studiu -.ista Regilor Fumerieni3
este cel mai competent pe aceast ă tem ă, crede c ă transferul monarhiei
sumeriene din Erech &n 9r a avut loc &n =urul anului I7J> &!Ch!@ al ţii adopt ă o
dată mai reăcent , ci rca INJ> &! Ch! ă (/ ceast
ţă ădiscrepan de do u secole a
persistat p#n ă t#rziu
+omniile diferiăţşiilor ţ ă ne&n
r ăm#ne
conduc ă se scurtau
torieleas de cercet
tot ători!"
ă mai mult, pe m sur ce
sediul puterii se muta dintrun oraş sumerian &n altul' de la 9r la /Kan, apoi
din nou la ish@ &ntrun oraş numit Damazi, şi &napoi la Erech şi 9r@ la /dab şi
Mari, şi iar ăşi la ish@ şi, &n sf#rşit, &nc ăo dat ăla Erech!
e parcursul a nu ma i mult de dou ă sute dou ăzeci de a ni, au ap rut ă
astfel trei dinastii suplimentare la ish, trei la Ere ch, dou ă la 9r şi c#te una
singură &n alte cinci oraşe! / fost, ă dupţ toateăaparen ele, o perioad volatil @
de asemenea, a mai fost şi un interval de fric ţiuni cresc#nde &ntre oraşe,
mai mult &n privin ţa drepturilor asupra apei şi &ntra canalelor de iriga ţii 
fenomene care se pot e$p lica prin usc ăciunea climatului, pe de o parte, şi
&nmulţirea demografică, pe de alta! În fiecare situaţie, despre oraşul care
pierdea se spunea c ă a fost -lovit cu armele3! 1menirea &ncepuse s ăşi
poarte propriile r ăzboaieO
Recurgerea la arme pentru a rezolva disputele locale devenea tot mai
răsp#ndit
ă ! ţ*nscrip iile d in a cele v remuri
ă ăţarat
ă c popula ia h r uit se
&ntrecea, prin =ertfe şi adoraţii sporite, pentru favorurile zeilor@ oraşelestate
beligerante &şi implicau tot mai mult patronii divini &n conflictele meschine!
Întro situa ţie atestat
ă documentar, inurta a fost ăăăă chemat s hot rasc dac
ă şanţ ţ de iriga ii &nc lca sau nu hotarele ăaltui oraş! i Enlil a fost silit s le
un
ordone taberelor &n conflict &ncetarea ostilit ăţilor! /ceste lupte şi instabilităţ i
constante au a=uns cur#nd la lim ita unde zeii sau s ăturat! 1dat ă, &n trecut,
c#nd se apropia otopu l, Enlil fusese at#t de dezgustat de omenire &nc#t ia
plănuit e$terminarea prin marea inunda ţie! /poi, &n incidentul de la %urnul
Babel, a ordonat &mpr ăştierea omenirii şi amestecul limbilor! /cum, din nou,
&l a=ungea dezgustul!
2undalul istoric al evenimentelor care au urmat a fost ultima &ncercare
a zeilor de a restabili la ish , capitala ini ţial ă, centrul monarhic! entru a
patra oar ă, au rea dus tronul la is h, &ncep#nd dinastia cu con duc ători ale
căror nume indic
ă ţă
fidelitatea fa de Fin, *shtar şi Fhamash! +oi c#rmuitori,
&nsă, purtau nume indic#nd că erau discipoli ai lui inurta şi ai soţiei lui 
dovadă a unei rivalit ăţi re&nviate &ntre Ca sa lu i Fin şi Ca sa lui inurta! /
rezultat &n i nstalarea pe tr on a unei nulit ăţi -annia, ună t ietor de
ă p iatr 3@
acesta nu a domnit dec#t şapte ani!
În asemenea &mpre=ur ări tulburi, *nanna a putut recupera Erechul ca
cetate de sca un! 1mul ales pentru aceast ă sarcin ă, un anume .ugalzagesi,
a p ăstrat favorurile ze ilor timp de dou ăzeci şi ci nci de ani@ ap oi, &ns ,ă
atac#nd ishul pentru ai asigura pustiirea definitiv ă, na reu şit dec#t s ă
st#rnească m#nia lui Enlil@ iar ideea de a avea o m#n ăforte la c#rma
domniei umane avea tot mai mult sens! Era nevoie de cineva neimplicat &n
toate aceste dis pute, cineva care s ă garanteze o conducere ferm ă şi s ă
=oace din nou aşa cum se cuvine rolul de rege ca unic intermediar &ntre zei şi
oameni, &n toate chestiunile lumeşti!
*nanna a fost cea care, cu ocazia unuia dintre zborurile ei, la g ăsit pe
acel om!
Înt#lnirea lor, cam prin anul I;>> &!Ch!, a lansat o nou ă er ă! 1mul &şi
&ncepuse cariera ca paharnic al regelui din ish! +upă ce a luat fr#iele
statului &n Mesopotamia central ă, şia e$tins rapid st ăp#nirea peste tot
Fumerul, p#nţă ă &n rile vecine şi chiar şi &n altele,
ă mai &ndep rtate! umele
epitet
Conducal acestui
ător3"@ prim &ntemeietor
tratatele de imperii
moderne &l numesc Shar
a fost* sau
Fargon ru-4incel(-+rept
Fargon Mare
(2ig! 7>"! El şia cl ădit o capital ă absolut nou ă, nu departe de Babilon,
numindo )gade (-9nită3"' o cunoaştem ca /AAad  nume de und e deriv ă
termenul a22adian ca prim limba= semit!
9n te$t cunoscut ca -.egenda lui Fargon3 &i consemneaz ă, cu propriile
lui cuvinte, straniul trecut personal'

2ar&on, viteaz re&e din #&ade, sunt.

$ama mea a fost mare preoteas ă1 tat ăl nu mi lam cunoscut *...+.

$ama mea, marea preoteasă, care ma procreat,

 în secret ma adus pe lume.
$a pus în coş de papur ă, cu catran a lipit capacul.
$a aruncat în râu1 nu mam scufundat.
6âul ma purtat pe ape, ma dus la #kki, cel ce iri& ă,
#kki, cel ce iri&ă, ma ridicat când a scos apă1
#kki, cel ce iri&ă, ca pe fiul lui ma luat şi ma crescut.
#kki, cel ce iri&ă, &rădinar al său ma numit.

/ceastă poveste,
ă ă asem n toare cuăc ea a l ui Moise (scris cu peste o
mie de ani &naintea vremurilor lui Moise", r ăspunde &n continuare la
&ntrebarea cea mai evidentă cum a putut un om cu tată necunoscut, un
simplu gr ădinar,
ă ăs devin un mare rege? ăă ăFargon d urm torul r spuns'
'e când eram &rădinar, Ishtar ma învrednicit cu iubirea ei.
(i timp de patruzeci şi cincizeci de ani am avut Domnia1
'e oamenii cu Capne&ru iam condus şi cârmuit.
.aconica dec lara ţie e dezvoltat ă &ntro alt ă scriere, &nt#lnirea dintre
muncitorul Fargon şi frumoasa zei ţă *shtar a fost &nt#mpl ătoare, dar nici pe
departe inocent ă'

Întro zi re&ina mea,

După ce a str
ăă b tut cerul,ăă aă str b tut ' mântul Inanna.
După ce a str
ăă b tut cerul,ăă aă str b tut ' mântul 
După ce a str ăb ătut Elamul şi 2huburul,
După ce a str ăb ătut *...+,
2a apropiat obosit ă, a adormit.
#m
#m v
ăzuto de la mar&inea &rădinii1
sărutato, cu ea mam împreunat.

*nanna  care &ntre timp se deşteptase, presupunem  a g ăsit &n Fargon

un om pe plac ul ei, un b ărbat care &i put ea satisface nu numai =induirile la
aşternut, ci şi ambi ţiile politice! 9n te$t cunoscut drept -Cronica lui Fargon3
ă ă c -Fharruin, regeleţ /gadei,
declar ă sa & n l at Gla putereH &n era lui *shtar!
u a avut nici rival, nici oponent! ia &ntins &nsp ăim#nt ătoarea glorie peste
toate ţările! / traversat marea
ă ă laţ r s rit@ a cucerit ă ara de la apus, pe toat
&ntinderea!3
Enigmatica referire la -Era lui *shtar3 ia nedumerit pe oamenii de
ştiinţă@ dar nu poate &nsemna dec#t ceea ce spune' &n acea perioad ,ă
indiferent din ce motive, *nanna)*shtar a avut posibilitatea de a instala pe
tron un om al es de ea, care s ăi f ăureasc ăun imperiu' -El a &nvins 9ruAul şi
ia d ăr#mat zidul (!!!"!
/ triumfat &n lupta cu locuitorii din 9r (!!!" a cotropit tot teritoriul din
.agash p#n ă la mare (!!!"!3 Mai erau şi cuc eririle din afa ra vechilor grani ţe
ale Fumerului@ -Mari şi Elam stau supuse &n fa ţa lui Fargon!3
0randoarea lui Fargon şi m ţ ăre ia *nannei, merg#nd
ă ă m#n &n m#n , au
fost e$primate &n construirea noii capitale din /gade şi &n 9.!M/FD
(-Fclipitorul, .u$osul3" templu al *nannei! -În vremurile acelea,3 relateaz ă un
te$t istoriografic sumerian, -locuin ţele din /gade erau pline cu aur@ casele
viu str ălucitoare erau pline de argint! În depozitele sale se adu cea aram ă,
plumb şi lespezi de lapi slazuli@ gr#narele i se umflau pe de l ături! B ătr#nii
erau &nzestraţ i cu &n ă elepciune, b tr#nele ţ aveau darul elocin ei@ tinerii erau
dăruiţi cu 2or ţa/rmelor, copilaşii aveau zestrea inimilor vesele (!!!"! %ot
oraşul r ăsuna de muzic ă!3
În acel oraş frumos şi fer icit, -&n /g ade şia &n ăl ţat sf#nta *nanna un
templu ca nobil s ălaş@ &n 9lmash a ridicat un tron!3 Era templul care
&ncununa o serie de altare &nchinate ei, cuprinz#nd principalele oraşe
sumeriene! +eclar#nd c ă -&n Erech, E/nna e a mea3, *nanna şia enu merat
altarele din ippur, 9r, 0irsu, /dab, ish, +er, /AshaA şi 9mma, iar la sf#rşit,
9lmash din /gade! -Este vreun zeu care se poate &ntrece cu mine?3 a
&ntrebat ea!
i totuşi, deşi promovată de *nanna, ascensiunea lui Fargon la domnia
peste ţinutul cunoscut deatunci &ncolo ca Fumer şi /AAad nar fi putut avea
loc f ăăr consimţă m#ntul şi binecuv#ntarea lui /nu şi En lil! 9n te$t bilingv
(sumerianaAAadian", &nscris ini ţial pe o statuie a lui Far gon pus ă &naintea lui
Enlil &n templul s ău din  ippur, declar ă c ă Fargon er a nu nu mai -/toate
8eghetorul Cuprinzător3 al lui *sh tar, ci şi -preot uns al lui /nu 3 şi -mare
regent al lui Enl il3! Enlil, a scris Fargon, era cel car e -&i d ăduse puterea şi
domnia3!
Fcrierile lui Fargon despre cuceririle lui o &nf ăţişeaz ă pe *nanna ca pe o
prezenăţă activ pe ăc#mpul de lupt , dar &i atribuie luiă Enlil puterea general
de decizie, privind anvergura victoriilor şi &ntinderea teritoriilor' -Enlil nu
lăsa pe nimeni
ă ă
s i se &mpotriveasc ţă Fargon, regele rii@ de la Marea de
lui
Fus p#nă la Marea de os, Enlil ia dat totul3! *nvariabil, postscriptumurile la
inscripţiile lui Fargon &i inv oc ă pe /nu , Enlil, *nanna şi 9tu )Fhamash ca
-martori3!
Fcrut#nd
(Mediterana" p#nacest vast imperiu
ă la Marea care se
de os (0olful &ntindea
ersic", de clar
devine la Marea de Fus
c ă, la &nceput,
cuceririle lui Fargon sau limitat la domeniile lui Fin şi ale copiilor acestuia
(*nanna şi 9tu", şi chiar la apogeu sau men ţinut &n interiorul teritoriilor
enlilite! Fargon a a=uns la .agash, oraşul lui inurta, şi a cucerit teritoriul de
la .agash spre sud, dar nu şi .agashul propriuzis@ nici nu sa &ntins la nord
est de Fumer, unde domn ea inurta! +ep ăşind hotarele vechiului Fumer, a
intrat &n ţara Elamului din sudestă ăăo z on aflat &nc de mai demult sub
influenţa *nannei! +ar c#nd Fa rgon a p ăşit pe p ăm#nturile de la ve st de
cursul mediu al Eufratului, spre litoralul mediteranean, domeniile lui /dad,
-Fargon sa prosternat &n rug ă &naintea zeului (!!!" GşiH ia dat &n regiunea de
sus Mari, Uarmuli şi Ebla, p#n ă la p ădurea de cedri şi muntele de argint!3
+in inscrip ţiile lui Fa rgon reiese clar c ă nu a primit nici %il munul (/
atra Regiune a zeilor", nici Maganul (Egiptul", nici Meluhha (Etiopia" din /
+oua Regiune, domeniile descenden ţilor lui EnAi@ cu aceste ţări a avut
numai relaţii comerciale de pace! În Fumerul propriuzis, a evitat o zon ă
controlată de inurta şi oraşul revendicat de MarduA! +ar apoi, -la
bătr#ne
ţ ă
e3, Fargon a fă cut o greşeal '
# luat ţărâna din temelia ;abilonului
şi pe ţărân ă a cl ădit alt ;abilon lân& ă#&ade.
entru a &n ţelege gravitatea faptei, trebuie s ă ne reamintim
semnificaţia cuv#ntului -Babilon3  Bab-ili, oarta :eilor3! 9n titlu şi o
funcţie reclamate pentru Babilon de c ătre sfid ătorul MarduA, erau
simbolizate de p ăm#ntul s ău sfin ţit! /cum, &ncura=at de *nanna şi &mpins de
ambiţiile ei, Fargon a luat p ăm#ntul sacru pentru al &ntinde ca fun da ie ţ a
noului Bab*li, urm ărind cuăă&ndr
ă zneal s transfereţ titlul şi func ia la /gade!
+upă cum a reieşit, aceasta a fost ocazia pentru ca Mardu A  despre
care nu se mai auzise de at#tea secole  s ă se afirme din nou'
Ţinând seamă de sacrile&iul astfel f ăptuit de 2ar&on,
marele domn $arduk sa mâniat
şi ia nimicit poporul prin înfometare.
De la r ăs ărit la apus ia înstr ăinat de 2ar&on1
iar lui ia dat pedeapsa de a nuşi afla odihna.

Înăbuşind cu disperare o re volt ă dup ă alta, Fargon nu şi a mai putut

-afla odihna3@ discreditat şi bolnav, a murit dup ă o domnie de cincizeci şi
patru de ani!

1$  )RELUDIUL DEZASTRULUI

*nformaţiile privitoare la ultimii ani ai Erei lui *shtar ne provin dintru n

număr de scrieri! /dunate la un loc, ele alc tuiesc ă povestea unor
evenimente dramatice şi incredibile' uzurparea puterii supreme de pe
ăm#nt deă c treţăo zei @ profanarea Ffintei Ffintelor a lui Enlil, din ippur@
pătrunderea unei armate omeneşti &n cea deaatra Regiune@ o invazie a
Egiptului@ apari ţia zeilor africani &n domeniile asiatice@ fapte şi situa ţii care
&nainte erau de neconceput@ frăm#ntări printre zei, care au constituit scena
pe care
vărsat ămil ! ătorii umani şiau =ucat rolurile, iar s#ng ele omenesc a fost
ăfă rconduc
În fa ţa reapari ţiei vechiului ei adversar, *nanna pur şi simplu nu sa
putut da b ătut ă, indiferent de pre ţ! /şez#nd pe tronul lui Fargon mai &nt#i un
fiu al acestuia, apoi &nc ă unul, &nrol#nduşi &n campanii regii vasali din
ţinuturile muntoase
ă ă r s ritene, ăaăluptat ca o leoaic turbat pentru imperiul
ei &n dezmembrare, -potopind cu pl oaie de f l ăc ări p ăm#ntul (!!!" atac#nd ca
o furtun ă n ăprasnic ă3!
-Eşti cunoscut ăă dup distrugerea
ţă ă intona o fiic a lui
rilor rebele,3
Fargon &ntrun poem de lamenta ţie@ -eşti cunoscut ă dup ă masacrarea
popoarelor lor3 (!!!" &ntorc#ndute -&mpotriva oraşului care nu a spus L ţara e
a ta,3 f ăc#ndui -r#urile s ă curg ă roşii de s#nge3!
%imp de peste doi ani, *nanna a dezlănţuit de =ur &mpre=ur haosul,
p#nă c#nd zeii au a=uns la concluzia c ă singura cale de a opri ca rnagiul
consta &n al tri mite pe MarduA &nap oi &n e$il! +up ă ce revenise la Babilon
c#nd Fargon &ncercase s ă ia o parte din solulţ sfin ăă it  fapt a c rei
semnificaţie simbolic ă &şiăăavea r d cina &n evenimente legendare  MarduA a
fortificat oraşul şi &ndeosebi ia ameliorat ingenios sistemul de canalizare,
fac#ndul imun &n faăţa oric rui atac! *ncapabili ăsau ă nedorind s l &nl ture pe
MarduA prin for ţă, /nunnaAii au apelat la fratele ă ă
s u, ergal, cer#ndui s l
-sperie pe MarduA de pe scaunul divin3 din Babilon!
+espre aceste evenimente ştim dintrun te$t intitulat de savan ţi
-Epopeea Erra3, c ăci &n el ergal este numit de vechiul cronicar ER!R/ un
epitet oarecum denigrator, &ntruc#t &nsemna -Fluga lui Ra3! Este o scriere
care sar putea intitula mai bin e -ovestea p ăcatelor lui ergal3, fiindc ă &l
&nvinuieşte pe ergal pentru o suită de evenimente cu deznodăm#nt
catastrofic@ dar este o surs ă nepre
ăţ ţ
uit de cunoaştere şi &n elegere a acestui
preludiu al dezastrului!
/ccept#nd misiunea, ergal)Erra a c ăl ătorit &n Mesopotamia, pentru o
discuţieţăfaţă &n fa cu MarduA! /=ung#ndţ la destina ie, mai &nt#i a poposit &n
Erech, -oraşul lui /nu, regele tuturor zeilor3, dar, desigur, şi locul unde urma
să o &nt#lnească pe *nanna)*shtar! C#nd a sosit la Babilon, -&n Esagil, templul
Cerului şi al  ăm#ntului, a intrat şi sa oprit &n fa a ţ lui MarduA3! Epocala
&nt#lnire a fost imortalizată de artiştii antici (2ig! 74"@ &i reprezintă pe
am#ndoi zei ţin#nduşi armele &n m#ini, dar MarduA, cu coiful pe cap, st#nd
pe o platform ă, &i &ntinde fratelui s ău un simbol de bunvenit!
Combin#nd complimentele cu do=enile, Erra ia spus lui MarduA c ă
minunatele lucruri pe car e le f ăcuse pentru Babilon, şi mai ales lucr ările
hidrotehnice &i f ăceau reputaţ ă ia
ă -s ăstr luceasc precum o stea &n ce ruri3,
dar l ăsau oraşeăăf ăr ap !

Mai mult, faptul c ă se &ncoronase &n Babilon, -lumin#ndui &ngr ăditura

sacră3 &i &nfuriase pe ceilal ţi zei@ -s ălaşul lui /nu de &ntuneric e acoperit3!
MarduA, a conchis el, nu putea merge &n contra voin ţei celorlal ţi /nunnaAi şi,
cu siguranţă, nu &mpotriva celei a lui /nu!
+ar MarduA, cit#nd schimb ările efectuate pe  ăm#nt &n urma
+iluviului, a e$plicat c ă fusese nevoie s ă ia problemele &n propriile lui m#ini'

În urma 'otopului,
hotărârile Cerului şi ale ' ământului au luato razna.
-raşele zeilor pe lar&ul ' ământ
sau mutat peste tot1
7au fost aduse înapoi la loc *...+.
Cum le ve&hez din nou, r ăutatea m ă scârbeşte1
!ără întoarcerea la locul lor Bini ţial,
!iinţa omenirii e împu ţinat ă *...+.
"rebuie s ămi recl ădesc locuin ţa
pe care 'otopul mia nimicito1
7umele ei Btrebuie s ă il dau din nou.
 rintre dezordinile postdiluviene care &l deran=au pe MarduA erau şi
c#teva situa ţii &n care Erra &nsuşi nu d ăduse socoteal ă pentru anumite
artefacte divine  -instrumentul de dat porunci, 1racolul :eilor@ semnul
monarhiei, Ff#ntul Fceptru care &mbog ăţeşte cu str ălucire +omnia (!!!"! 9nde
e sf#nta iatr ă cu Raze ce spulber ă totul?3 a &nt rebat MarduA! +ac ăera silit
să plece, a continuat el, -&n ziua c#nd cobor de pe tron, curgerea din
f#nt#nă va &nceta (!!!" apele nu se vor mai ridica (!!!" ziua luminoas ă &n bezn ă
Gse va prefaceH (!!!" z ăp ăceala se va ivi (! !!" v#nturile secetei vor urla (!!!"
boala se va r ăsp#ndi!3
+upă alte c#tea schimburi de rep lici, Erra a propus s ăi &napoieze lui
MarduA -artefactele cerului şi ale  ăm#ntului3, dac ă MarduA venea personal
&n .umea de os să le ia@ iar &n privinţa -lucrărilor3 din Babilon, la asigurat
pe MarduA c ă nu avea nici un motiv de &ngri=orare' el (Erra" urma s ă intre &n
Casa lui MarduA numai pentru a -&n ăl ţa %aurii lui /n u şi Enl il la po arta i3
ţ 
statui ale %aurilor &naripa ţi, aşa cum sau g ăsit efectiv &n locurile templelor ,
ăăă f ăr s fac nimic pentru
dar ţ ţ
a deregla func ionarea instala iilor
hidrotehnice!

$arduk a auzit aceasta1

!ă&ăduiala, dat ă de Erra, ia întrunit favoarea.
#şa că a păşit os de pe tron, şi spre Ţara $inelor,
sălaşul #nunnakilor, şia fi@at direc ţia.

/stfel convins, MarduA a consim ţit să ăpă r seasc

ă Babilonul! +ar nici n
a facuto bine, c ă ergală şia c lcat cuv#ntul!ă ă *ncapabil s şi &n fr#ng
curiozitatea,
subterană &n careergal)Erra sa aventurat
MarduA insistase &n %igunu
c ă accesul , misterioasa
era interzis@ Erra aă
iar acolo,camer
pus ca -Ftr ălucirea3 (sursa radiant
ă ădeă energie" s fie luat ! *mediat, aşa
cum &l avertizase MarduA, -ziua sa pref ăcut &n bezn ă3, -curgerea sa
dereglat3 şi, cur#nd, - ţinuturile au r ămas pustii, oamenii au &nceput s ă
piară3!
%oată Mesopotamia a fost afectată, căci Ea)EnAi, Fin şi Fhamash, &n
oraşele lor, sa u alarmat şi ei@ -f uria Gfa ţă de ErraH ia umplut3! 1amenii le
aduceau =ertfe lui /nu şi *shtar, dar degeaba@ -sursele de ap ă au secat3! Ea,
tatăl lui Erra, ia reproşat' -/cum, c#nd rin ţul MarduA a plecat, ceai f ăcut?3
/ poruncit ca o statuie a lui Erra, care fusese preg tit ă ,ă s ănu mai fie
instalată &n Esagil! -leac ăO3 ia o rdonat el lui Er ra! -+ute unde nici un zeu
nu merge vreodat ăO3
-Erra şi a pierdut graiul3 numai pentru o clip ă, dup ă care a rostit
cuvinte necuviincioase! Înfuriat, a zdrobit s ălaşul lui MarduA şi a dat foc
porţilor! Întorc#nduse
ă s ă plece, -a f ă ţă s emn3 sfid tor, a nun #nd c
cut un
&nsoţitorii lui, totuşi, aveau
ăă ă s ră m#n pe loc' -Ca r zboinici ai mei, ei nu se
vor &ntoarce!3 i astfel se fac e c ă, atunci c#nd Erra a revenit la utha,
oamenii carel urmaser ă au sta t pe loc, d#nd semnalul unei prezen e ţ de
durată a lui ergal &n ţinuturile lui Fhem@ li sa atribuit o colonie, nu departe
de Babilon, poate ca garnizoan ă permanent ă@ &n Famaria vremurilor biblice,
e$istau -Autheeni care &l ador ă pe ergal3@ iar &n Ela m, adora ţia lui er gal
era oficial ă,ădup cum o scoate &n ţă eviden ă o neobişnuit
ă sculptur de bronz
(2ig! 7I"ăgţ ăsit la fa a locului, reprezent#nd
ă ă adoratori cu t r s turi africane
inconfundabile efectu#nd o ceremonie religioasă &n curtea unui templu!
lecarea lui MarduA din Babilon a pus cap ăt conflictului lui *shtar cu el@
ruptura dintre MarduA şi ergal şi men ţinerea unei prezen ţe asiatice de
către acesta din ăurm au creatţăo alian ţă neinten ionat &ntre *shtar şi
ergal! .anţul tragicelor evenimente pe care nimeni nu lear fi putut
prevedea şi, poate, nici m ăcar nu le dorise cineva, a fost astf el determinat
de soartă, apropiindui şi mai mu lt pe /nunn aAi şi pe oame ni de dezastrul
suprem!!!

Cu autoritatea restabilit ă, *nanna a re&nn oit monarhia din /gade şi a

instalat pe tron un nepot deal lui Fargon, aramFin (-2avoritul lui Fin3"!
8ăz#nd &n el , &n sf#rşit, un ade v ărat succesor al lui Fa rgon, la &ncura=at s ă
caute grandoarea şi m ţăre ia!ă +up ăo scurt ă perioad de pace şi
prosperitate, *nanna la ademenit pe aramFin s ă porneasc ă o e$pansiune
a fostului imperiu! Cur#nd, *nanna a &nceput s ă muşte din teritoriile altor zei@
aceştia, &ns ă, nu puteau sau nu doreau s ă i se &mpotriveasc 'ă -Marii zei
/nunnaAi fugeau din calea ta ca liliecii d#nd din aripi,3 declara un imn al
*nannei@ -n u puteau sta &n fa ţa &nfricoş
ă ă torului t uţ chip (! !!" nu i puteau
ast#mpăra m#nioasa inim ă!3 Fc ulpturi &n pi atr ă din te ritoriile ane$ate o
reprezentau pe *nann a cu &nf ăţişarea nemiloasei cuceritoare care devenise
(2ig! 76"!
 .a &nceputul cam paniilor ei, *n anna &nc ă mai era numit ă -*ubita lui
Enlil3 şi cea -care &ndeplineşte instruc ţiunile lui /nu3! /poi, &ns ă, elanul ei a
&nceput săşi schimbe natura, de la &năbuşirea rebeliunilor la un plan calculat
pentru acapararea supremaţiei!
+ouă seturi de scrieri, unul despre ţă ă zei şi cel lalt despre
reprezentantul ei, regele aramFin, consemneaz ă evenimentele din acele
vremuri! /mbele indic ă drept ăţprim
ă ţ afara grani elor a *nannei .ocul
int din
de /terizare de pe Muntele Cedrilor! Ca :ei ţă :bur ătoare, *nanna era foarte
familiarizată cu locurile@ a -ars marile por ţi3 ale muntelui şi, dup ăun scurt
asediu, a ob ţinut capitularea trupelor carel p ăzeau' -/u rupt r#ndurile de
bunăvoie3!
/şa cum consemneaz ă inscrip ţiile lui aramFin, *nanna a pornit apoi
spre sud, dea lungul coastelor mediteraneene, ocup#nd oraş dup ă oraş!
Cucerirea *erusalimului  Centrul de Control al Misiu nii  nu este men ţionat ă
concret, dar *nanna trebuie s ă fi trecut şi pe acolo, c ăci se spune c ăa mers
mai departe, s ă captureze *erihonul! Ft#nd c ălare peste strategicul punct de
traversare a *ordanului, visTvis de bastionul /nunnaAilor din %ell 0hassul,
*erihonul  oraşul &nchinat lui Fin  se revoltase şi el' -u a spus L/par ţine
tatălui
ă t u careă tea
ă ă f cut@ f ăg duise cuv#ntul s u solemn, dar şi la
&ncălcat!3 8echiul %estament e plin de ăadmonest
ăă ă ri contra -r t cirilor dup
zei străini3@ te$tul sumeriană e$prim
ă ţaceeaşi &nc lcare' popula ia *erihonului,
după de promisese
devotamentul solemn
spre un s ăstr
alt zeu, l adore
ăin! Capitularea ăl *nannei,
pe Fin, tatacestui -oraşşia transferat
al curmalilor3
&n faţa *nannei &narmate a fost reprezentată pe un sigiliu cilindric (2ig! 7;"!
 1 dat ă cu victoria asupra Canaanului de sud, *nanna a a=uns la poarta
celei de/ atra Regiuni, zona Fpa ţioportului! Fargon nuă &ndr
ăă znise s treac
hotarul interzis! +ar aramFin, &ncura=at de *nanna, a facuto!!!
1 cronic ă regală ă ă
mesopotamian atest c aramFin nu doar a
pătruns pe peninsul
ă , ci a ăşiă continuat s mearg mai departe, in vad#nd
Ţara Maganului (Egiptul"'
7aram2in, odrasla lui 2ar&on,
a m ărş ăluit împotriva oraşului #pishal
şi ia spart zidul, cucerindul.
El însuşi la prins pe 6ish#dad,
re&ele #pishalului şi vizirul #pishalului.
#poi, a pornit asupra Ţării $a&anului
şi el însuşi la prins pe $annuDannu, re&ele $a&anului.

E$actitatea cronicii babiloniene orale mai susmen ţionate a fost

confirmată independent şi &n alte detalii, aşa c ă nu e$ist ă nici un motiv de a
i pune la &ndoial ă acest fragment  oric#t
ă ar p rea ăă de incredibil, c ci implic
trecerea unui rege uman, cu o armat ă omeneasc ă, prin p eninsula Finai, /
atra Regiune a zeilor! +in timpuri imemoriale, un drum comercial &ntre /sia
şi /frica ocolise pe coasta mediteranean ă a peninsulei  drum ameliorat
ulterior de eg ipteni cu po pasuri pentru ap ă şi de c ătre romani, ca vit ala lor
5ia Maris! 9tilizatorii antici ai acestui drum ocoleau astfel pe departe
c#mpia central ă, unde era amplasat Fpa ţioportul! +ar dac ă aramFin, ca
şef al unei armate, a mers pur şi simplu pe dru mul de coast ă e &ndoielnic!
8aze din alabastru de model egiptean, g ăsite de arheologi &n Mesopotamia
şi Elam, &şi identific ă proprietarul (&n aAAadian ă" ca fiind -aramFin, Regele
celor atru Regiuni@ vaz ăăa Ftr lucitoarei Coroane
Ţă ă
a rii Magan3! 2aptul c
aramFin
numai a &nceput
cucerirea s ăşi spun
Egiptului, ci şiă -Rege al celor
sugereaz atru Regiuni3
ă includerea confirm
peninsulei Finaiănu
&n
sfera sa de influen ţă! Fe pare c ă *nanna nu fusese -doar &n trecere3!
(1 invazie str ăin ă, cam prin perioada lui aramFin, este cunoscut ăşi
din documentele egiptene! /cestea descriu un interval de dezordini şi haos!
9n papirus cunoscut de egiptologi ca -/dmonest ările lui *puKer3 spune' -În
Egipt au v enit str ăinii (!!!" cei deţă văi nobil mult ăse l amenteaz 3! Er a o
perioadă care a cunoscut mutarea centrului de ado ra ţie şi putere de la
MemphisDeliopolis, din nord, la %eba, &n sud! Favan ţii numesc secolul de
anarhie -rima erioad ă *ntermediar ă3@ ea a urmat pr ăbuşirii celei dea
şasea dinastii faraonice!"
Cum a putut *nanna, cu aparent ă imunitate,ă s ăp trund pe peninsula
Finai şi s ă invadeze Egiptul,
ă ă f r caţă ăzeii acestei riă s i se &mpotriveasc ?
Răspunsul se g ăseşte &ntrun aspect al inscrip ţiilor lui aramFin care
ia nedumerit pe cercet ători' aparenta venerare a zeului african ergal de
către acest conduc ător mesopotamian! +eşi aşa ce va nu av ea absolut nici
un sens, r ăm#ne ştiut c ă lungul te$t cunoscut ca - .egenda Autheean ăa lui
aramFin3 (sau, cum i se mai spune uneori, -%e$tul Regelui din utha3"
atestă faptul c ă aramFin sa dus la utha, centrul religios al lui ergal din
ţ ăl at acoloăo stel , c reia ţă
/frica, şi a &n ă ane$at o t bli
ia ă de fildeş &nscris
cu relatarea neobişnuitei sale vizite, totul pentru al omagia pe ergal!
Recunoaşterea puterii şi a influen ţei lui ergal, mult &n afara /fri cii, de
către aramFin este atestat ă de faptul c ă, &n tratatele &ncheiate &ntre
aramFin şi conducătorii provinciali din Elam, printre zeii martori e invocat
şi ergal! *ar &ntro inscrip ţie despre marşul lui aramFin spre Muntele
Cedrilor din .iban, regele &i recunoştea lui ergal (nu lui *shAur)/dad"
meritul de a fi f ăcut posibil ăaceast ărealizare'
Deşi din epoca domniei omului
nici un re&e nu a distrus vreodat ă #rmanul şi Ebla,
#cum zeul ergal deschisa calea viteazului 7aram2in.
Ia dat Ebla şi #rmanul, ia d ăruit #manusul şi $untele Cedrilor şi
$area de 2us.
/ceastă derutant
ăţ apari ie a luăi ergal ca
ă i nfluent zeitate asiatic şi
&ndrăzneţul marş al lui aramFin, reprezentantul *nannei, spre Egipt  toate
&ncălc#nd starea
iramidelor  au o de faptă e$plica
si ngur a
ţ celor ie' ă&n timp
atru ă ceăăMarduA
Regiuni stabilit
ţ &şi dup
ab tuseR zboaiele
aten ia
spre Babilon, ergal a preluat un rol predominant &n Egipt! /poi, dup ă
convingerea lui MarduA de a păăr si Mesopotamia ăă f r alte lupte, amiabila
ţ
desp ăr ire sa transformat &ntroăă &nverşunat
ţ duşm nie &ntre fra i!
*ar aceasta a dus la o alian ţă &ntre ergal şi * nanna@ dar, in#nduşi
ţ
partea unul altuia, au constatat cur#nd c ă to ţi ceilal ţi zei li se opu neau! În
ippur sa convocat o adunare a zeilor pentru a discuta despre
tulburătoarele consecin ţe ale faptelor *nannei@ p#n ă şi EnAi a fost de acord
că mersese prea departe! *ar Enlil a emis un decret pentru are starea şi
=udecarea ei!
/m aflat despre aceste evenimente dintro cronic ă intitulat ă de
savanţi -Blestemul din /gade3! ăă Dotă r#nd ăc *nanna sc pase &ntradev r de
sub control, &mpotriva ei sa emis -cuv#ntul EAurului3 (incinta sacr ă a lui
Enlil din ippur"! +ar *nanna na aşteptat s ă fie prins ă sau ţ ă re inut pentru
proces' şia abandonat templul, fugind din /gade'

 Cuvântul Ekurului /plutea peste #&ade

ca o t ăcere de moarte1
#&ade tremura tot1
templul s ău ?lmash era înfiorat1
Ea care locuia acolo, a p ăr ăsit oraşul.
!ecioara şia uitat odaia
2fânta Inanna şia uitat altarul din #&ade.
 .a vremea c#nd &n /gad e a sosit o deleg a ţie a marilor zei, aceştia n
au g ăsit dec#t un templu gol@ tot ceau putut face a fost s ă despoaie locul
de atributele puterii'
În zile nu cinci, în zile nu zece,
Diadema domniei, tiara monarhiei,
tronul dat stăpânirii 7inurta lea adus la templul s ău1
?tu a luat Elocin ţa / oraşului1
Enki ia retras înţelepciunea /.
$ăreţia sa ce putea aun&e la Cer,
#nu a ridicato în milocul Cerului.

-Regalitatea din /gade era pr ăbuşit ă, viitorul s ău nespus de nefericit!3

/poi, -aramFin a avut o viziune3, un mesa= de la zei ţa sa *nanna! -/ ţinut
o pentru sine, na spuso prin viu grai, cu nimeni na vorbit despre ea (!!!"!
apte ani a r ămas aramFin &n aşteptare!
.a c ăutat *nanna pe ergal &n ce i şapte ani ai dispari iei ţ sale din
/gade? %e$tul nu ofer ă r ăspunsul, dar credem c ă acela era singurul liman la
&ndem#na *nannei, departe de m#nia lui Enlil! Evenimentele ulterioare
sugerează ă c *nanna  ş i maiă ţă &ndr znea dec#t &nainte,
ţă mai ambi ioas ca
oric#nd  trebuie s ă fi ob ţinut cel pu ţin spri=inul unui zeu ma=or@ iar acesta nu
putea fi dec#t ergal! rin urmare, ipoteza c ă *nanna sa ascuns &n domeniul
sudafrican al lui ergal pare foarte plauzibil ă!
1are cei doi, discut#nd situa ţia, recapitul#nd evenimentele din trecut,
dezbăt#nd viitorul, au a= uns ă s lege ă ţăo nou alian care putea reorganiza
domeniile divine?1rdine
spulbera 8echea ă 1rdine
1 ou+ivin era cu
ă de pe ă 9n
adev
ăm#nt! ă rat
ă te$t,
posibil
al c ,ăruic titlu
ci *nanna
vechi
era -Regina tuturor MEurilor3, recunoaşte c ă *nanna se hot ăr#se &ntr
adevăr, cu de liberare, s ă sfideze autoritatea lu i /nu şi En lil, s ăle abroge
legile şi regulile şi s ă se declare :eitatea Fuprem ă , -Marea Regin ăa
Reginelor3! /nun ţ#nd c ă -a dev enit mai mare dec#t mama care ia dat
naştere (!!!" mai mare chiar dec#t /nu,3 şia transpus declara ţiile &n fapte şi
a ocupat E/nna (-Casa lui /n u3" din Erech, urm ărind s ă desfiin eze ţ acest
simbol al autorit ăţii lui /nu'

Cereasca monarhie a fost r ăpit ă de o femeie *...+

# schimbat complet le&ile 2fântului #nu,
7u sa temut de marele #nu.
Ia luat lui #nu E#nna 
Casa cu farmecăf ăr e&al, cu durabil
ă ţ noble e 
#celei Case ia adus nimicirea1
Inanna îşi atacă oamenii, îi face pr izonieri.

.ovitura de stat contra lui /nu a fost &nso ţit ă de un atac paralel asupra
sediului şi simbolurilor autorit ăţii lui Enlil! *nanna ia &ncredin
ţ ă at aceast
sarcină lui aramFin@ atacul s ău asupra EAurului din i ppur şi pr ăbuşirea
/gadei, care a urmat, sunt descrise am ănun ţit &n te$tul -Blestemul din
/gade3! +e acolo, &n ţelegem c ă, dup ă aşteptarea de şapte ani, aramFin a
 primit alte oracole şi, prin urmare, -şia schimbat cursul ac ţiunii3! .a
primirea noilor ordine'

# sfidat cuvântul lui Enlil,

Ia strivit pe sluitorii lui Enlil,
(ia mobilizat trupele şi
Ca un erou deprins cu despotismul
# prins Ekurul în mână de fier.

Cotropind oraşul aparentă f ăr ap rare, -ca unăt #lhar la pr dat3! /poi,
sa apropiat de EAur, &n incinta sacr ă, ridic#nd mari sc ări pe zidul Casei3!
*ntr#nd prin violenţă, a a=uns &n Ff#nta Ffintelor' -/cum, oamenii iau
văzut
ă ăchilia sa cr , o &nc pere ce nu cu ănoştea lumina@ aAAadienii au v zut
sfintele vase ale zeu lui3@ aramFin -lea azv#rlit &n foc3! / -tras b ărci mari
la cheu l#n gă Casa lui Enli l şi a luat averile oraşului3! 1ribilul sacrilegiu era
desăv#rşit!
Enlil  despre care nu se spune unde era, dar departe de ippur,
evident  -a ridicat ochii3 şi a v ăzut distrugerea ippurului şi profanarea
EAurului! -2iindcă iubitul s ău EAur fusese atacat,3 a poruncit hoardelor din
0utium  un ţinut montan din nordestul Mesopotamiei  s ă atace /AAadul şi
ă săl ăpu
ă stiasc ! /u n v lit asupra /AAadului ă şi a oraşelor sale -&n nu m r
mare, ca l ăcustele (!!!" ni mic na sc ăpat bra ţului lor!3 -Cel ce dormea pe
acoperiş, pe acoperiş a murit@ cel ce dorm ea &n cas ă na fost dus la gro ap ă
(!!!" capete erau zdrobite, guri erau strivite (!!!" s#ngele tr ăd ătorilor curgea
peste s#ngele credincioşilor!3

-.oveşte &n ă
1 dat , apoi cu
/gade ţblestem
ă ua oar de
şi aundo , ceilal ă spus,
ur ă,3 iau
zei au i ntervenit pe l#ng oraşe
dar las ă celelalte Enlil'şi
regiuni agricole &n via ţăO C#nd Enlil, &n sf#rşit, a acceptat, opt mari zei sau
unit spre a arunca blestemul peste /gade, -oraşul care a &nd r ăznit s ăatace
EAurul!3 -i iat ă,3 spune vechiul istoric, -aşa sa &nt#mplat (!!!" /gade e
distrusO3 :eii au de cis ca /g ade s ă fie şters de pe fa aţ  ăm#ntului@ şi, spre
deosebire de alte oraşe care, dup ă distrugere, fuseser ă recl ă dite şi
repopulate, /gade a rămas pentru totdeauna pustiu!
C#t despre *nanna, -inima ia f ost ostoit ă3 &n ce le din urm ăde c tre ă
părinţii ei! Ce anume sa &nt#mplat e$act, scrierile nu precizeaz ă! e spun,
ă ă&nsă, c tat l ei annar ă a venit so ăaduc &napoi &n Fumer, c#t vreme
-mama ei ingal &i &n ăl ţa rug ăciuni, &nt#mpin#ndo &n uşa templului3!
-+estule, mai mult dec#t destule &nnoiri, o, mare regin ăO3 au implorato zeii
şi oamenii' -i ce a dint#i Regin ă, &n adunarea ei, a pri mit rug ăciunea!3 Era
lui *shtar luase sf#rşit!
,,,
%oate probele documentare sugerează că Enlil şi inurta erau plecaţi
din Mesopotamia c#nd aramFin a atacat ippurul! +ar hoardele care au
ă ţ năv lit de pe mun i asupra /AAadului ăerau -hoardele lui Enlil3 şi, dup toate
probabilităţile, ăau fost
ă c l uzite pe marea c#mpieăămesopotamian de c tre
inurta!
.ista Regilor Fumerieni numeşte regiunea de unde au venit invadatorii
0utium, o ţar ă din mun ţii nordestici ai Mesopotamiei! În -.egenda lui
aramFin3 sunt numi ţi 9mmanManda (posibil s ă &nsemne -Doardele
 2raţilor uternici)+e +eparte3", care au venit din -taberele ţinutului lui Enlil3
situate -&n zo na muntoas ă al c ărei oraş zeii lau cl ădit3! 8ersurile te$tului
sugereazăă c erau descenden
ţ ţ ii soldaţăilor care &l &nso iser pe EnmerAar &n
ă ă căl toriile lui &ndep rtate, care -şiau ţucis gazda3 şi au fo st pedepsi i de
9tu)Fhamash s ă r ăm#n ă &n surghiun! /=ung#nd &ntre timp triburi numeroase,
conduse de şapte c ăpetenii ţ fra i, Enlil leaă comandat
ă s cotropeasc
Mesopotamia şi -s ă se azv#rle asupra oamenilor care &n ippur uciseser ă3!
1 vreme, slabii succesori ai lu i aramFin au &n cercat s ămen in ţ ăo
conducere central ă &n timp ce ho ardele cucereau oraş dup ă oraş! Fitua ia ţ
confuză e descris ă &n .ista Regilor Fumerieni cu cuv intele' -Cine era rege?
Cine nu era rege? Era *rgigi rege? Era anum rege? Era *miRege? Era Elulu
rege?3 În cel e din ur m ă, gutienii au luat &n st ăp#nire tot Fumerul şi /Aadul@
-domnia hoardelor din 0utium sa &ndeplinit!3
%imp de nouăzeci şi unu de ani şi patruzeci de zile, gutienii au ţinut
sub control Mesopotamia! ici o capital ă nou ă nu poart ă un nume inspirat
de ei şi se pare c ă .agash  singurul oraş sumerian care a sc ăpat de spoliere
 lea servit drept cartier general! +in sediul s ău de la .agash, inurta a
&ntreprins lentul proces de refacere a agriculturii şi &n primul r#nd a
sistemului de iriga ţii care se distrusese &n urma incident ului Erra)MarduA! /
fost un capitol din istoria sumerian ă c ăruia cel mai bine i se potriveşte
denumirea de Epoca inurta!
unctul central al acestei epoci a fost .agashul, un oraş care şia
&nceput e$istenţa ca -incintă sacră3 (%irsu" pentru inurta şi as ărea
eagră ă +ivin ăa sa! +ar, o dat cu creşterea
ţ tumultului ambi iilor omeneşti
şi divine, inurta sa hot ăr#t s ă fac ă din .agash un c entru sumerian ma=or,
principala
pune &n practic ă ţă
locuin pentru
ideile şi s o ţialege
saleeldespre lui Bau)0ula (2ig!
şi ordine şi 7J", unde
idealurile se puteau
de moralitate!
entru al a=uta &n aceste sarcini, inurta a numit viceregi umani şi lea
&ncredinţat administraţia şi apărarea oraşuluistat!

*storia oraşului .agash (numit ast ăzi %ello" consemneaz ă o dinastie a

cărei domnie  ne&ntrerupt ă pentru o =um ătate de mileniu  a &nceput cu trei
secole &naintea ascensiunii lui Fargon! 1 insul ă de stabilitate armat ă &ntrun
mediu tot mai violent, .agashul era şi un mare centru al culturii sumeriene!
+acă s ărbătorile religioase ale Fumerului emanau din ippur, &n . agash a
ţ de festivaluri legate de un calenda r agricol, cum ar fi
fost srcinea tradi iilor
2estivalul rimelor 2ructe! Fcribii şi &nv ăţţa ii au perfec ţ ionat limba
sumeriană@ iar conduc ătorii, c ărora inurta lea ac ordat titlul de -+ rept
0uvernator3, erau =uruiţi unui cod de =usti ţie şi moralitate!
+intre chiar primii c#rmuitori ai lungii dinastii din .agash sa distins
cel numit 9ranshe (&n =urul anului IN>> &!Ch!"! Mai mult de cincizeci de
inscripţii deale sale sau g ăsit &n ruinele .agashului' acestea consemneaz ă
aducerea materialelor de construc ţie pentru 0irsu, inclusiv lemn ărie
specială din %ilmun pentru furniruirea templului! +e asemenea, descriu
lucrări e$tensive de iriga
ăţ ii, s parea ţă
deăcanale şi &n l ri de bara=e! e una
dintre t ăbli ţele sale, 9ranshe este reprezentat &n fruntea unei echipe de
constructori,ăf ăr a se ăcodi
ă s fac ăşi el oă m unc manual (2ig! 7N"! C ei
patruzeci de viceregi cunoscu ţi care iau urmat au l ăsat documente scrise
despre realiz ările din agricultur
ă ţ, construc
ţ ă ii, legisla ie so cial şi reforme
etice  izb#nzi materiale şi morale cu care sar m#ndri orice guvern!
+ar .agashul sc ăpase de rav agiile anilor tur bulen ţi ai lui Far gon şi
aramFin nu numai fiindc ă era -centrul de cult3 al lui inurta, ci şi (&n
primul r#nd" datorit ă cura=ului militar al locuitorilor s ăi! Ca -R ăzboinic +int#i
al lui Enlil3, inurta sa asigurat c ă oamenii aleşi de el spr e a guverna
.agashul aveau mari aptitudini militare! 9nul (numit Eannatum", ale c ărui
inscripţii şi stele au fost găsite, era maestru al tacticii şi general victorios!

Ftelele &l arat ă merg#nd cu carul de lupt ă  un vehicul militar a c ărui

apariţie a fost &ndeobşte atribuit ă unor timpuri ulterioare@ de asemenea,
sunt reprezentate trupele sale, &n forma ţii str#nse, cu coifuri pe cap (2ig!
7<"!
Coment#nd aceste lucruri, Maurice .ambert ( ?a riode re-
SargoniFue" a scris c ă -infanteria de suli aşi, ţ prote=a iţ de scutieri, &i
conferea armatei din .agash o ap ărare din cele mai solide şi un atac cum nu
se poate mai rapid şi versatil3! 8ictoriile rezultante ale lui Eannatum au
impresionato p#nă şi pe *na nna)*shtar at#t de mu lt &nc#t sa &n dr ăgostit de
el@ şi, -pentru c ă &l iubea pe Ean natum, ia d ăruit tronul din ish, pe l#ng ă
guvernarea .agashutoi3! /stfel, Eannatum a devenit .9!0/. (-Mare 1m3" &n
Fumer@ şi, ţin#ndţ ă ăă ă militară , a f cut s domneasc legea
ara &ntro menghin
şi ordinea!
 rintro ironie a soartei, perioada haotic ă dinaintea lui Fargon din
/gade a g ăsit &n .agash nu numai un puternic comandant militar, ci şi un
reformator social, numit 9ruAagina!

/cesta şia dedicat eforturile revigor ării morale şi introducerii de legi

bazate pe ci nste şi =u sti ţie, nu pe conceptul de crim ăşipedeaps ă! Fub el,
.agashul sa dovedit mult prea slab pent ru a men ţine legea şi ordinea &n
ţară! Flăbiciunea lui ia da t *nannei posibilitatea de al aduce la Erech pe
ambiţiosul .ugalzagesi din 9mma, &ntr o &ncercare de aşi reface domin ionul
naţional! +ar nea =unsurile lui .ug alzagesi au dus (cum am ar ătat de=a" la
răsturnarea sa de c ătre noul ales al *nannei, Fargon!
rin toat ă perioada primatului /gadei, guvernarea din .agash a
continuat ne&ntrerupt@ chiar şi marele Fargon a ocolit .agashul, l ăs#ndul
neatins! / sc ăpat de ocupa ţie şi di strugere &n tot timpul tulbur ărilor cu
aramFin, &n primul r#nd fiindcă era un formidabil bastion militar, fortificat
şi refortificat spre a rezista oric ăror atacuri! +intro insc rip ţie a lui 9rBau,
vicerege &n .agash pe vremea fr ăm#nt ă ă
rilor lui aramFin, afl m c inurta
la instruit s ă &ngroaşe zidurile 0irsuului ăăăăşi s &nt reasc &ngr ditura
aeronavei *mdugud! 9rBau -a b ăt ătorit p ăm#ntul, fac#ndul tare ca pi atra
(!!!" iar lutul ars, ca metalul3@ şi, pe platforma *mdugudului, -a &nlocuit
păm#ntul vechi cu o nă ouţ ă ăfunda ie, &nt rit cu enorme b#rne de lemn şi
pietre aduse de departe!3
C#nd gutienii au plecat din Mesopotamia  &n =urul anului I4N> &!Ch! ,
.agashul a cunoscut o nou ă &nflorire şi ia pro dus pe c# ţiva dintre cei mai
luminaţi şi cunoscu ţi conduc ători ai Fumerului! +intre aceştia, celebru
pentru lungile sale inscrip ţii şi numeroasele statui a fost 0udea, care a
domnit &n secolul al QQ**lea &!Ch! erioada lui sa caracterizat prin pace şi

rprosperitate@ documentele
ăzboaie, ci despre ţ comerţ şicontemporane
reconstruc ie!ăţnu
iavorbesc
&ncununatdespre
activitarmate
ile prinşi
&nălţ area unui nou şi magnific templu pentru inurta, &ntrun 0irsu mult
lărgit! Conform inscrip ţiilor lui 0udea, +om nul din 0irsu3 ia ap ărut &ntro
viziune, st #nd l# ng ă +ivina
ă ă as re eagr ! :eul ţ şia e $primat dorin a ca
0udea s ă cl ădeasc
ă o nou E!*9 ă (-Cas a Cincizeciului3  rangul numeric
al lui inurta"! 0udea a primit dou ă seturi de instruc ţiuni divine' unul, de la
o zei ţă care &ntro m#n ăţ -ăinea
ţ t bli a st elei fa vorabile di n ceruri3, iar &n
cealaltă - ţinea un condei sf#nt3, cu care ia indicat lui 0udea -planeta
binevoitoare3 &ntra c ăreiă ţ direc ie s fie orientat
ă templul! Cel lalt set de
instrucţiuni a provenit de la un zeu pe care 0u dea nu la recu noscut, dar a
reieşit c ă era i ngishzidda! /cesta ia da t lui 0udea
ă ă ţăăo t bli f cut din
ă ţă pre ioas ' -lanul unui
piatr ţ templu &l con inea3! 9na dintre statui &l
&nfăţişeaz
ă ăţă
pe 0udea aşezat cu aceast t bli pe genunchi şi condeiul divin
alături (2ig! 77"!

0udea recunoaşte c ă a avut nevoie de a=utorul ghicitorilor şi al

-iscoditorilor de secrete3 pentru a &n ţelege planul templului! Era, dup ă cum
au descoperit cercet ătorii moderni, un ingenios plan arhitectural şapte&n
unul, pentru construirea unui ziggurat sub form ă de piramid ă cu şapte eta=e!
Ftructura conţinea o platform
ă ăă
puternic &nt rit pentru aterizarea vehiculului
aerian al lui inurta!
articiparea lui ingishzidda la planificarea Einnului de ţine o
semnificaţie care ădep şeşte simpla ţă asisten ă ăarhitectonic , dup cum o
scoate &n eviden ţă faptul c ă &n 0irsu era inclus un altar aparte al acestui zeu!
/sociat cu t ăm ăduirile şi pu terile magice, ingishzidda  fiu al lu i EnAi  era
considerat &n inscrip ţiile sumeriene ca ştiind cum s ă asigure funda iile ţ
templelor@ el era -marele zeu care ţinea planurile3! +up ă cum am sugerat
de=a, ingishzidda nu era altul dec#t %hoth, zeul egiptean al puterilor
vră=itoreşti, care a fost numit p ăzitor al planurilor secrete pentru piramidele
de la 0izeh!
inurta, ne amintim, luase &mpreun ă cu el c#teva -pietre3 din Mare a

ădărnicirea
ziramid ă, c#ndeforturilor *nanneiRşiăzboaiele
sau sf#rşit iramidelor!
apoi ale lui MarduA de a/cum,
domni opeste ă cuşi
dat zei
oameni, inurta dorea s ăşi reafirme -Rangul Cincizeci3 prin durarea unei
piramide &n trepte pentru sine &nsuşi, la .agash, edificiu care urma s ă fie
cunoscut drept -Casa Cincizeciului3! +in acest motiv, credem, inurta la
invitat pe ingishzidda)%hoth &n Mesopotamia, pentru ai proiecta o piramid ă
care se putea cl ădi c#t mai &nalt ă, nu di n blocuri masive de piatr ,ă ca &n
Egipt, ci din umilele c ăr ămizi de argil ă mesopotamiene!
ederea lui ingishzidda &n Fumer şi colaborarea sa cu inurta au fost
comemorate nu numai prin altarele zeului vizitator, ci şi &n numeroase
reprezentări imagistice, dintre care une le au fost desco perite &n cei şaizeci
de ani de s ăp ături arheologice la %ello!

9na dintre acestea (2ig! 75a" combina emblema  ăs ării +ivine a lui
inurta cu şer pii lui ingishzidda@ alta (2ig! 75b" &l &nf ăţişa pe in urta sub
formă de Ffin$ egiptean!
8remea lui 0udea şi a colabor ării inurtaingishzidda coincide cu
aşanumita rimă erioad ă *ntermediar ă din Egipt, c#nd regii din dinastiile a
*Qa şi a Qa (&ntre anii I4N> şi I>;> &!Ch!" au abandonat adorarea lui 1siris
i Dorus, mut#nd capitala de la Memphis &ntrun oraş pe care grecii aveau
săl numească mai t#rziu Deracleopolis! lecarea lui %h oth din Egipt poate
astfel s ă fi constituit un aspect al schimb ărilor produse acolo, pre cum şi
ulterioara sa dispari ţie din Fumer! ingishzidda (pentru al cita pe E+! van
Buren, -:eul ingishzidda3" era -un zeu chemat din obscuritate &n epoca lui
0udea3 numai pentru a deveni un -ze u fantom ă3 şi o sim pl ă amintire &n
vremurile viitoare (babiloniene şi asiriene"!
Epoca inurta din Fumer, dur#nd pe parcursul invaziei gutiene şi a
perioadei de reconstrucţie care a urmat, a fost doar un interlu diu! Muntean
&n suflet, inurta a &nceput cur#nd să cutreiere din nou cerurile cu +ivina
asăre eagr ă, vizit#nduşi domeniile aspre din nordest şi mai departe!

a dat ţmobilitate
erfec ion#nd &ncontinuu
prin introducerea ţiale ale triburilor
artele marcavaleriei, sale de pe podişuri,
astfel e$tinz#ndule le
raza de
acţiune cu sute şi chiar mii de Ailometri!
Revenise &n Mesopotamia la chem area lui Enlil , pentru a pune cap ăt
sacrilegiului f ăptuit de aramFin
ă ă ă cauzate de *nanna! 1dat
şi fr m#nt rilor
ce pacea şi prosperitatea sau rest abilit, inurta a plecat iar ăşi din Fumer @
şi, incorigibil ă ca &nt otdeauna, *nanna a profitat de abs en ţa lui pentru a
redob#ndi statutul regal al Erechului!
%entativa a durat doar c#ţiva ani, căci /nu şi Enlil nu iau tolerat fapta!
+ar povestirea (redat ă &ntrun te$t enigmatic de pe ţăăţo t bli
ă par ial spart ,
catalogată ca /shur465JJ" este c#t se poate de fascinant ă@ pare o
străveche legend ă despre E:calibur (spada magică a Regelui /rthur, care
fusese &nfipt ă &ntro st#nc ă, de unde no pu tea smulge dec#t cel ales s ă
devină rege"@ şi elucideaz ă o serie de evenimente anterioare, inclusiv
incidentul prin care Fargon &l ofensase pe MarduA!
/flăm c ă atunci c#nd -Monarhia sa cobor#t din Cer3 pentru a &ncepe
la ish, /nu şi Enl il au &nf iin ţat acolo un -av ilion al Cerului3! -În p ăm#ntul
fundaţiei sale, pentru toate zilele ce vor ven i,3 au implantat FD9 !D/!+/!9
ul  un artifact f ăcut dintrun alia= de metale, al c ărui nume se traduce literal
prin -Fuprema /rm ă uternic ă Ftr ălucitoare3! /cest obiect divin a fost dus la
Erech odat ă cu transferul tronului acolo din ish@ era mu tat &n acel aşi timp
cu domnia, dar numai c#nd schimbarea era decretat ă de Marii :ei!
În conformitate cu aceast ă cutum ă, Fargon a dus obiectul la /ga de!
+ar MarduA a protestat, fiindc ă /gade era un oraş foar te nou, nefac#nd
parte dintre oraşele selectate de -marii zei ai Cerului şi ai  ăm#ntului3 spre
a fi capitale regale! :eii care au ales /gade  *nanna şi sus ţin ătorii ei  erau,
după opinia lui MarduA, -rebeli, zei ă care
ăă poart
ă &mbr c minte necurat 3!
entru a vindeca acest defect, Fargon sa dus &n Babilon, la locul unde
se afla - ţăr#naăsfin
ţ it 3! /vea
ţă inten ia s iaăo cantitate de p m#nt -pentru a
o pune &n fa ţa /gadei3, a implanta acolo /rma +ivin ă şi ai legitima astfel
prezenţa &n /gade! Ca pedeaps ă ă ă aceast fapt , declar te$tul,
pentru
MarduA a instigat rebeliuni &mpotriva lui Fargon şi de asemenea ia provocat
o -nelinişte3 (termen pe care unii &l iau &n sensul de -insomnie3" care ia
cauzat moartea,
În continuarea enigmaticului te$t, citim c ă, &n timpul ocupa ţiei gutiene
care aăurmat
lucrările la st domniei lui aramFin,
vilirea ăapelor3 ă -nu
fiindc obiectul divins a &ndeplineasc
ă ştiau cum regulileă
stat neatins -l#ng
privind divinul artefact3! În acea perioad ă, MarduA a afirmat c ă obiectul
trebuia săă ăr m#n &n loculăstabilit,
ă -f r ăaăfi deschis3 şi -f r a fi oferit nici
unui zeu3, p#nă c#nd -zeii care au adus nimicirea &şi vor &ndrepta fapta3! +ar
cand *nanna a profitat de ocazie pentru a reinstitui monarhia &n Erech,
regele ales de ea, 9tu)Degal, -a luat Shuha-da2u din locul unde odihnea@ &n
m#nă la apucat3  deşi -sf#rşitul &ndrept ării &nc ă nu avusese loc3!
eautorizat, 9tu)Degal -a ridicat arma &mpotriva oraşului pe carel asedia3!
*mediat ce a facuto, a c ăzut mort! -R#ul ia dus trupul scufundat!3
/bsenţa lui inurta din Fumer şi &ncercarea eşuat ă a *nannei de a
redob#ndi regalitatea pentru Erech iau dat de &n ţeles lui Enlil c ă problema
guvernării divine a Fumerului nu m ă aiăputea
ă fi l sat &n coad de peşte@ iar
cel mai potrivit candidat pentru aceast ă sarcin ă era annar)Fin!
e tot parcursul vremurilor tulburi, annar)Fin a fost eclipsat de
concurenţi mai agresivi pentru suprema ţie, inclusiv propria lui fiic ă, *nanna!
/cum avea &n sf#rşit prile=ul de a prelua statutul ce i se cuvenea &n calitate
de prim n ăscut (pe  ăm#nt" al lui Enlil! Era care a urmat  o vom numi Era
lui annar  a fost una dintre cele mai glorioase epoci din analele Fumerului@
totodată, a fost ultima zv#cnire a civiliza ţiei sumeriene!
rima sarcină la ordinea zilei era aceea de a fac e din oraşul s ău, 9r, o
mare metropol ă şi capitala unui vast imperiu! umind o nou ă linie de
conducători, cunoscut ă de savan ţi ca / %reia +inastie din 9r, annar a dus
capitala şi civiliza ţia sumeriană peă ăculmi f r precedent ale progresului
material şi cultural! +intrun imens ziggurat care domina oraşul &mpre=muit
de ziduri (2ig! 5>"  un ziggurat ale c ărui ruine degradate, dup ă mai mult de
patru mii de ani, &nc ă se mai ridic ă impresionante pe c#mpia
mesopotamiană  annar şi so ţia sa ing al au participat activ la afac erile
statului!

/sistaţi de o ierarhie de pre o ţi şi func ţionari (conduşi de rege  2ig!

54", au &ndrumat agricultura oraşului spre a deveni gr#narul Fumerului@ iau
diri=at creşterea oilor pentru a face din 9r centrul de l#n ărie şi &mbr ăc ăminte
al 1rientului /propiat antic@ şi au dezvoltat un comer ţ e$terior pe uscat şi pe
apă care ă ia f cut pe negustorii
ţ ţ ă din 9r s ăfie inu i minte mii de ani dup
aceea!

entru a spri=ini acest comer ţ prosper şi relaţ iile

ţă cu ă ri &ndep rtate,
precum şi pen tru a ame liora ap ărarea oraşului, zidul &ncon=ur ător a fost la
r#ndul lui &mpre=muit cu un canal navigabil, deservind dou ă porturi  un ort
de /pus şi u n ort de Mi az ănoapte  cu u n canal interior f c#nd ă ă
leg tura
&ntre ele şi despţ ăr ind laă r#ndul s ău incinta sacr , palatul şi cartierul
administrativ de zonele reziden ţiale şi comerciale ale oraşului (2ig! 5I"! Era
un oraş ale c ărui case albe  multe dintre ele, cu eta= (2ig! 56"  str ăluceau
de la distan ţă ca perlele@ ale
ă c ărui str zi erau drepte şi largi, cu numeroase
capele la intersec ţii@ un oraş cu oameni harnici şi administra ie ţ bine
organizată@ un oraş cu locuitori credincioşi, care nu uitau ni ciodat ă s ăse
roage la zeit ăţile lor binevoitoare!

rimul conducător din / %r eia +inastie a 9rului, r-"a##u (-Bucuria

9rului3" nu era un muritor de r#nd@ era semidivin, mama lui fiind zei ţa
insun! umeroasele sale documente declar ă c ă, de &ndat ă ce -/nu şi Enlil &i
predaseră domnia lui annar la 9r3, iar 9rammu a fost ale s spre a fi
-+rept ăstor3 al pop orului, zeii ia u poruncit lui 9rammu s ă instituie o
nouă revigorare moral ă! %recuser ă aproape trei secole de c#nd revirimentul
moral de sub 9ruAagina din .agash asistase la ascensiunea şi pr ăbuşirea
/AAadului, la sfidarea autorităţii lui /nu şi la profanarea EAurului lui Enlil!
 edrept
comune! .a 9r,ăţsub
ile, 9rammu,
opresiunea Enlil
şi imoralitatea
a f ăcut &nc ădeveniser ă comportamente
o &ncercare de a & ndep ărta
omenirea de -căile rele3 spre un dru m al -cinstei3! roclam#nd un nou cod
de =usti ţie şi c omportare
ă social , 9rammu ă -a s ţtabilit echitatea &n ar , a
izgonit nenorocirile, a pus cap ăt violen ţelor şi conflictelor3!
/ştept#nd at#t de multe de la acest ou &nceput, Enlil  pentru prima
oară  ia &ncredin ţat paz a ippurului lui annar şi ia da t lui 9rammu
instrucţiunile necesare pentru restaurarea EAurului (care fuse se avariat de
aramFin"!
9rammu a &nsemnat ocazia &n ăl ţ#nd o stel ă care &l reprezenta
purt#nd uneltele şi coşul de zidar (2ig! 5;"!
 C#nd munca sa &ncheiat, Enlil şi inlil au revenit la ippur, pentru a
locui &n templul ref ăcut! -Enlil şi inlil au fost ferici iţ acolo3, declara o
inscripţie sumerian ă!
ÎntoarcerealaCăile+repte nu a implicat numai e$isten ţa =usti ţiei
sociale printre oameni, ci şi o adorare adecvat ă a zeilor! În acest sens, 9r
ammu, pe l#ng ă marile lucr ări din 9r, a remediat şi e$tins de ase menea
edificiile &nchinate lui /nu şi *nanna la Erech, lui insun (mama sa" la 9r, lui
9tu la .arsa, lui inharsag la /dab@ totodat ă, sa anga=at &n unele lucr ări de
reparaţii la Eridu, oraşul lui EnAi! +e ăpe listă seţăremarc prin ab sen
.agashul lui inurta şi Babilonul lui MarduA!
Reformele sociale ale lui 9ra mmu şi realiz ările 9rului &n domeniul
comercial şi industrial iau f ăcut pe savan
ăţ i să priveasc perioada celei de/
%reia +inastii ca pe o epocă nu numai a prosperit ăţ ă ci şi a p cii! rin
ii,
urmare, sau mirat ăs ăăg seasc &n ruinele ă 9rului dou tablouri reprezent#nd
activităţileăţcet enilor  un %ablouă al  cii ăşi, surprinz tor, un %ablou al
Războiului (2ig! 5J"! *maginea oamenilor din 9r ca r ăzboinici instrui iţ şi
ăţ ăti i p rea complet
preg ă deplasat !

i totuşi, faptele, aşa cum indi c ă mostrele arheologice de armament,

ţinute militare şi care de lupt ă, precum şi numeroasele inscrip ţii, contrazic
imaginea pacifist ă! Întradev ăr, una dintre primele m ăsuri luate de 9r
ammu a fost aceea de a &ngenunchea .agashul şi ai ucide guvernatorul,
pentru a ocupa apoi &nc ă şapte oraşe!
ecesitatea măsurilor militare nu se limita doar la fazele ini ţiale ale
ascendenţei lu i annar şi a 9rului! t im
ă ădi n ţ inscrip ii c , dup ce 9rul şi
Fumerul -sau bucurat de zile &nfloritoare GşiH mult sau bucurat cu 9r
ammu,3 9rammu a recl ădit EAurul din ip pur, iar Enlil la g ăsit demn de
a ţine /rma +ivin ă@ cu aceasta, 9rammu urma s ă sub=uge -oraşele rele3
din - ţări str ăine3'

#rma Divină,
cea care în ţările vr ămaşe
adună r ăscula ţii morman,
lui ?r7ammu, ' ăstorul,
El, Domnul Enlil, ia dato1
Ca un taur s ăzdrobeascăă t ărâmul str in,
Ca un leu s ăl vâneze1
2ă nimiceasc ă oraşele rele,
2ă le scape de împotrivirea celor !alnici.
 /ceste cuvinte amintesc de profe ţiile biblice despre m#nia divin ă, prin
intermedierea regilor muritori, contra -oraşelor rele3 şi a -oamenilor
ă păc toşi3@
ă ă d ezv luie c pe s ub ăţ m antia p rosperit
ă ii p #ndea u n n ou r zboi
&ntre zei  o luptă pentru subordonarea maselor de oameni!
%rista realitate este că 9rammu &nsuşi, devenind un războinic
puternic, -8ite=ia lui annar3, a murit tragic pe c#mpul de lupt ă! - Ţ ara
duşmană sa revoltat,ţ araăduşman sa ăăpurtat
ă cu
ă vr =m şie3@ &ntro b t lie
din acea ţară &ndepă ărtatăă şi f r nume, carul lui 9rammu sa &mpotmolit &n
noroi@ 9rammu a c ăzut din el@ -carul ca o furtun ă a gonit mai departe,3
lăs#ndul pe 9rammuă ă &nă u rm , -pă r sit pe c#mpul de l upt ca un ulcior
spart3! %ragedia sa &nte ţit c#nd ambarca ţiunea carei aducea &napoi &n
Fumer trupul ne&nsufleţit -&ntrun loc necunoscut se scufundase@ valurile au
scufundato, cu el G9rammuH la bord3!
C#nd vestea a a=uns &n 9r, sau pornit mari lamenta ţii@ oamenii nu
puteau &n ţelege cum de un at#t de +rept  ăstor, care fusese =ust cu oamenii
şi fidel zeilor, putuse cunoaşte un asemenea sf#rşit ruşinos! u &n ţelegeau
de ce -+omnul annar nu la ţinut de m#n ă, de ce *nanna, +oamna Cerului,
nu ia cuprins capul cu nobilul ei bra ţ, de ce viteazul 9tu nu la a=utat3! +e
ce acei zei au ,,p ăşiGtH deoparte3, c#nd am ara soart ă a lui 9rammu a fos t
pecetluită? Cu siguran
ţă ă o tr dare a marilor zei'
, fusese

Cum sa preschimbat soarta eroului5

#nu şia schimbat sfântul cuvânt *...+
Enlil am ă&itor şia schimbat hot ărârea soartei *...+.

2elul cum a murit 9rammu (I>5N &!Ch!" poate s# fi e$plicat

comportamentul succesorului s ăţă u, fa de care putem folosi ţ dispre ul biblic
la adresa unui rege care -se prostitua3 şi -f ăcea ce e r ău &n ochii +omnului3!
umit Fhulgi, se n ăscuse sub auspicii divine@ annar &nsuşi aran=ase ca
pruncul s ă fie conceput la altarul lui Enlil din ippur, printro uniune &ntre 9r
ammu şi marea preoteas ă a lui Enlil, astfel ca -un mic LEnlil (!!!" un copil
potrivit pentru domnie şi tron, s ă fie z ămislit3!
oul rege şia &nceput lunga domnie hot ăr#nd să şi ţ ă in unit &ntinsul
imperiu prin mi=loace paşnice şi recon ciliere religioas ă! +e cum a urcat pe
tron, sa anga=at &n construirea (sau reconstruirea" unui templu al lui inurta
&n ippur@ acest lucru ia dat posibilitatea de a declara 9rul şi ippurul
-1raşe2raţi3! /poi a construit o corabie  numit ă dup ă inlil  şi a navigat &n
-Ţara :borului pentru ţă8ia 3! oemele
ă ă lui arat c se imagina un a l doilea
0hilgameş, c ălc#nd pe urm ele paşilor vechiului rege spre - Ţara Celor 8ii3 
peninsula Finai!
+ebarc#nd la -.ocul Rampei3 (sau -.ocul 9mplerii Ţării3", Fhulgi a
clădit ac olo un altar pe ntru annar! Co ntinu#nduşi c ăl ătoria pe us cat, a
a=uns &n Darsag  &naltul Munte al lui inharsag, din sudul peninsulei Finai, 
unde a ridicat de asemenea un altar! Croinduşi drum prin peninsul ă, a sosit
&n locul numit B/+!0/.!+*0*R (DurMah-Ilu, &n aA Aadian ă", -Marele .oc
2ortificat /l :eilor3! /cum &l imita &ntradev ăr pe 0hilgameş, c ăci 0hilgameş,
venind din direcă ţia M rii Moarte, poposise
ă şi elă s ă se roage şi s le aduc
ofrande zeilor &n acea poart ă, situat ă &ntre egev şi Finaiul propriuzis!
/colo, Fhulgi a cl ădit un altar pentru -:eul Care udec ă3!
Era al optulea an al domniei lui Fhulgi, c#nd acesta a pornit &n
călă toria &napoi spre Fumer!
+rumul s ău, prin fertila Femilun ă a &nceput din Canaan şi .ib an, unde
a &n ălţat altare la -.ocul 1racolelor Ftr ălucitoare3 şi -.ocul /coperit +e
:ăăpad 3! / ăfost
ă o ţc l torie ăinten ionat &nceat cu scopul de a str#nge
legăturile dintre imperiu şi pr ovinciile &ndep ărtate!
Ca rezultat al ac estei c ăl ătorii, Fhuli a construit o re ea
ţ de dr umuri
care uneau imperiul pe plan pol itic şi militar, stimul#nd totodat ă comer ţul şi
prosperitatea! 2 ăc#nd cunoştin
ţă ă cu c peteniile locale, Fhulgi şia
personal
cimentat şi mai mult rela ţiile cu acestea, aran=#nd c ăs ătorii cu fiicele lui!
Fhulgi sa &ntors &n Fumer, l ăud#nduse ăăţc &nv ase patruă limbi str ine!
restigiul s ău imperial atinsese punctul culminant! Recunosc ător, a cl ădit o
capelă pentru annar)Fin &n incinta sacr ă a ippurului! În sch imb, i sau
decernat titlurile de -Mare reot al lui /nu, reot al lui annar3! Fhulgi a
imortalizat cele dou ă ceremonii pe sigiliile sale cilindrice (2ig! 5N, 5<"!

Cu timpul, &ns ă, Fhulgi a a=uns s ă prefere tot mai mult lu$ul din 9r &n
locul privaţiunilor provinciale, l ăs#nd guvernarea local ă &n sea ma Mar ilor
Emisari! Îşi petrecea timpul compun#nd imnuri autolaudative şi imagin#ndu
se semizeu! /m ăgirile sale au atras &n cele din urm ă aten ţia celei mai mari
seducăla
Fhulgi toare dinf toate
Erech, ăc#nddin
*nanna!
el -un*ntuind
om ales nou ă ocazie,
o pentru *nanna la
vulva *nannei3 invţiind
şi ini itat pe
un
act se$ual chiar &n templul &nchinat lui /nu! Cit#nd propriile cuvinte ale lui
Fhulgi'

Cu viteazul ?tu, prieten ca şi frate,

#m băut licoare tare
în templul întemeiat de #nu.
$enestrelii miau cântat cele şapte cânt ări de dra&oste.
Inanna, re&ina, vulva cerului şi a p ământului,
 îmi era al ături, benchetuind în templu.

e m ă ăsur ce neliniştile inevitabile

ă ţ din ar şi de p este hotare se
intensificau, Fhulgi a c ăutat spri=inul militar al provinciei Elamului, din sud
est! 1rganiz#nd c ăs ătoria fiicei sale cu viceregele Elamului, Fhulgi ia dat de
zestre oraşul .arsa! În schimb, viceregele a adus &n Fumer trupe elamite,
pentru ai servi lui Fhulgi ca o .egiune Ftr ăin ă !ăÎns , ţsoldaţii elami i, &n loc
de pace, au adus noi conflicte, iar documentele anuale despre domnia lui
Fhulgi descriu distrugeri repetate &n provinciile din nord! Fhulgi a &ncercat
ă săţşi men in puterea asupra ăprovinciilor vestice pe c i paşnice, iar al
treizeci şi şaptelea an de domnie &nsemneaz ă un tratat cu un rege local
numit uzur*sh+agan, nume cu conota ţii canaanit)filistine clare! %ratatul l
a a=utat pe Fhulgi s ă reclame titlul de -Rege al celor atru Regiuni3! +ar
pacea din apus nu a durat mult! În anul al patruzeci şi unulea (I>JJ &!Ch!",
Fhulgi a primit anumite oracole de la anna r)Fin şi sa lansa t o e$pedi ţie
militară ma=oră contra provinciilor canaanite! În r ăstimp de doi ani, Fhulgi a
putut af irma ă&ncăă odat c era -Erou Rege ă al 9 rului, C onduc tor al ce lor
atru Regiuni3!
robele sugereaz ă c ă trupele elamite au fost folosite &n campanie
pentru a su b=uga provinciile şi c ă aceste trupe ă str ine ă&naintaser p#n la
poarta Finaiului! Comandantul lor &şi spun ea -favorit al :eului Care ud ec ă,
iubit de *nanna, ocupant al +ur*lului3! +ar nici nu se retr ăseser ă bine
trupele de ocupa ţie, c ă agita ţiile au re& nceput! În anul I>;5 &!Ch!, Fhulgi a
ordonat construirea -:idului de la /pus3 pentru a prote=a Mesopotamia!
/ r ămas pe tron &nc ă un an plin de zguduiri! + eşi, p#n ăla sf#rşitul
domniei,
un -ales3 Fhulgi a continuat
al lui /nu s ă se proclame
şi Enlil! Conform opiniei -pre ţuit de annar3,
lor atestate nu mai
documentar, -nuera
aplica regulile divine, =uste ţea şio murd ărea3! rin urmare, iau decretat
-moartea ca p ăc ătos3! Era &n anul I>;7 &!Ch!
Fuccesorul lui Fhulgi pe tronul 9rului a fost fiul s ău, /marFin! Cu
toate c ă primii doi ani ai do mniei lui au r ămas &n m emorie prin r ăzboaie, au
urmat totuşi trei ani de p ace! +ar, &n anul al şaselea, a trebuit s ă&n ăbuşe o
răscoală &n districtul nordic al /sh urului şi, & n al şap telea an  I>;4 &!Ch!  a
fost necesar ă o campanie militar
ăă ăţ
ma=or pentru a suprima patru localit i
apusene şi - ţările lor3!
Campania nu pare s ă fi avut prea mult succes, c ăci nu ia ur mat
obişnuita acordare de titluri regelui din partea lui annar! În schimb,
descoperim c ă /marFin şia &ndreptat aten ţia spre Eridu  oraşul lui EnAiO ,
&nfiinţ#nd acolo o reşedin
ţă ă regal şi ţadopt#nd
ţ ă func ii preo eşti! /ceast
ă ătur &n afilierea
&ntors ă religioas
ă ă s ţ fi fost determinat de dorin a
poate
practică de a dob# ndi controlul asupra şantierelor navale din Eri du@ c ăci, &n
anul urm ător (al nou ălea", /marFin a ridicat p#nzele pornind spre acelaşi
-.oc al Rampei3 unde se duses e şi Fhulgi! +ar, a=ung#nd &n - Ţara :borului
pentru 8ia ţă3, nu şia continuat drumul@ a murit de veninul unui scorpion
(sau şarpe"!
.a &nlocuit pe tron fratele s ău, FhuFin! Cei nou ă ani ai domniei lui
(I>67I>6> &!Ch!", deşi prezint ăădouţ e$pedi ii militare contra ăţ unor localit i
din nord, sau remarcat mai mult prin m ăsurile defensive! /cestea includeau
&ntărirea :idului de la /pus contra ţ ă iloră şi construirea a dou cor bii'
amori
-Marea Corabie3 şi -Corabia din /b zu3! Fe par e c ă FhuFin &şi preg ătea o
fugă pe mare!!!
C#nd a urcat pe tron urm ătorul (şi ultimul" rege din 9r, *bbiFin,
&ncepuseră ciocniri
ă ă &ntre n v litorii din ţvest şi mercenarii elami i pe teritoriul
Mesopotamiei propriuzise! Cur#nd, vatra Fumerului a a=uns sub asediu@
populaţia din 9r şi  ippur
ă st ătea
ă &nghesuit ă dup zidurile de ap rare, ia r
influenţa lui annar se restr#nsese la o mic ăenclav ă!
În cu lise, ca şi da ta trecut ă, aştepta MarduA! Crez#nd c ă &n sf #rşit
sosise şi vr emea suprema ţiei lui, a ăăp ţ r sit ara e$ilului şi şia co ndus
discipolii &napoi spre Babilon!
i atunci au lovit 0roaznicele /rme, dezl ăn ţuind  mai cumplit dec#t
tot ceea ce i se &nt#mplase omenirii de la otop &ncoace  dezastrul!

1'  AVRAAM3 ANII "ATIDICI

(i sa întâmplat
în zilele lui #mrafel re&ele (inearului,
#rioc, re&ele Elasarului,
Chedarlaomer, re&ele Elamului,
şi "idal, re&ele din 9utim,
Că aceştia au pornit r ăzboi împotriva lui
;era, re&ele 2odomei şi a lui ;irşa, re&ele 9omorei
şi a lui (inab, re&ele din #dma,
şi
şi a
a lui (emeber,
re&elui re&ele
din ;ela sau din
Ţeboim,
Ţoar.

/stfel &ncepe, &n capitolul 4; al *acerii, povestea biblic ă a unui

străvechi
ă ţă o alian a patru regate din 1rient cu cinci
r zboi care a confruntat
regi din Canaan! E o povestire care a provocat unele dintre cele mai intense
dezbateri &ntre sav an ţi, c ăci aso ciaz ă legenda lui /vraam, pri mul atriarh
Ebraic, cu un eveniment nonebraic specific, astfel prile=uind confirmarea
obiectivă a consemn ării biblice despre naşterea unei na ţiuni!
C#t de minunat ar fi fost, au considerat mul i,ţ dac ă puteau fi
identificaţi diverşii regi şi se putea stabili momentul e$act al vie iiţ lui
/vraamO Însă chiar dac ă Elamul era cu noscut şi ine arul identificat ca fiind
Fumerul, cine erau regii aminti ţi şi care erau celelalte ţări din Est? un#nd la
&ndoială autenticitatea istorieiă biblice
ă ă la g sirea unor confirm ri din
p#n
surse independente, criticii Bibliei sau &ntrebat' de ce nu g ăsim nume le
hedorlaPomer (Chedarlaomer", /mraphel (/mrafel", /rioAh (/rioc" şi %idhal
(%idal" men ţionate &n inscrip ţiile mes opotamiene? *ar dac ă aceştia nu au
e$istat, dac ă un as emenea r ăzboi nu a avut loc niciodat ă, c#t de c redibil
este restul poveştii lui /braham (/vraam"?
%imp de multe decenii, criticii 8echiului %estament au părut să aibă
c#ştig de cauz ă@ apoi, spre sf#rşitul secolului al nou ăsprezecelea, lumea
ştiinăţific şi cea ăreligioas au fostă uimite
ţă de g sirea t bli elor babiloniene
care &i nominalizau pe hedorlaPomer, /rioAh şi %idhal &ntro povestire nu
foarte deosebit ă de cea biblic ă!
 +escoperirea a fost anun ţăat &ntro conferin
ţă a lui %heophilus inches
la *nstitutul 8ictoria, .ondra, &n 47 5<! +up ă ce a e$ aminat c#teva t ăbli eţ
care apar ţineau Colecţiei Fpartoli de la British Museum, inches a constatat
că ele descriau un r ăzboi de mare magnitudine, &n care un rege al Elamului,
numit udurlaghamar, conducea o alian ţă de c#rmuitori carel includeau şi
pe un anume EriaAu şi pe un altul, %udghula  nume ce se puteau
transforma uşor &n ebraicele hedorlaPomer, /rioAh şi %idhal! Înso ţinduşi
prelegerea dat ă publicit
ăţ ţă minu ioas a scrierii cuneiforme
ii cu o transcriere
şi traducerea aferent ă, inches a putut afirma cu convingere c ă povestea
biblică fusese &ntradev
ă ă r confirmat
ă ă
dintro surs mesopotamian
independentă!
Cu =ustificată emoţie, asiriologii perioadei au fost de acord cu lectura
numelor cuneiforme de c ătre inches!
ţ ă % bli ele vorbeau
ă &ntradev r despre
-udur.aghamar, regele ţării Elamului3  şocant de ă asem
ă n tor cu biblicul
hedorlaPomer, rege al Elamului3@ to ţi oamenii de ştiin
ţă ţă
au consim it c era
un nume elamit regal perfect , prefi$ul 4udur (-Fervitor3" f ăc#nd parte din
numele mai multor regi elami ţi, iar ?agha#ar reprezent#nd numeleepitet
elamit pentru o anu mit ă zeitate! Fa co nfirmat c ă al doilea nume, articulat
Eri-e-a-2u &n scrierea cuneiformă babiloniană, &l reprezenta pe srcinalul
ER*!/9 sumerian, &nsemn#nd -Fervitor al zeului /Au3, unde )2u era una
dintre variantele numelui lui annar)Fin! Fe ştie di ntrun num ăr de inscrip ţii
că domnitorii elami ţi din .arsa purtau numele -Fervitor al lui Fin 3 şi, prin
urmare, nu era de loc greu s ă se accepte ideea c ă biblicul Ellasar, ora şul
regal al regelui /rioAh, era de fapt .arsa! +e asemenea, printre savan ţi sa
&nregistrat un acord unanim asupra ipotezei că %udghula din te$tul
babilonian
precum şi c era echivalentul
ă 0oPimul biblicului
din Cartea -%idhal,
%ene<ei rege din
se referea 0oPim
la -hoar (0utim"3,
delena ţiuni3
pe care t ăbli ţele cuneiforme le prezentau ca alia ţi ai lui hedorlaPomer!
/ceasta, deci, era dovada lips ă  nu numai privitor la veridicitatea
Bibliei şi la e$isten ţa lui /vraam, ci şi desp re un eveniment interna ţional &n
care acesta fusese implicatO
+ar emo ţia nu avea s ă dureze! -+in nefericire3  ca s ăfolosim o
e$presie a lui /!D! Fayce dintro cuv#ntare c ătre Focietatea de /rheologie
Biblică, unsprezece ani ma i t#rziu , o descoperire contemporan ă, care ar fi
trebuit s ă o sus
ţă in pe cea ţă anun at de inches, a a=uns so deraieze şi chiar
so discrediteze!
Cea dea do ua descoperire a fos t anun ţat ă de 8incent Fcheil, care a
declarat c ăă g sise printre ăţ t bli ele din Muzeul *mperial 1toman de la
Constantinopole o scrisoare a binecunoscutului rege babilonian Dammurabi,
care &l men ţioneaz ă pe acelaşi udurlaghamarO Întruc#t scrisoarea era
adresată unui rege al .arsei,  ărintele Fcheil a tras concluzia c ăcei trei erau
contemporani, astfel corespunz#nd cu trei dintre cei patru regi biblici de la
Răsărit  Dammurabi nefiind altul dec#t -/mraphel, regele inearului3!
9n timp, sa p ărut c ă toate piesele =ocului de puzzle se aş ezaser ăla
locurile l or' & nc ă seţ maiă ăpot g si c r i şi comentarii
ă biblice e$plic#nd c
/mraphel &l re prezint ă pe Da mmurabi! Concluzia rezultant ă, c ă /vraam a
fost contemporan cu acest conduc ător, p ărea plauzibil ă, &ntruc#t peatunci
se credea c ă MarduA a domnit &ntre anii I>N< şi I>IJ &!Ch!, situ#ndul pe
/vraam, r ăzboiul regilor şi distrugerea ulterioar ă a Fodomei şi a 0omorei la
sf#rşitul mileniului *** &!Ch!
%otuşi, c#nd cercetările ulterioare iau convins pe ma=oritatea
oamenilor deăştiin ţă c Dammurabi domnise mult mai t#rziu ă (din 4<5I p#n
&n 4<J> &!Ch!, conform cu $he Ca#bridge )ncient 'istor ", aparenta
sincronizare realizat ă de Fcheil sa demontat şi toat ă semnifica ia ţ
inscripţiilor descoperite  chiar şi a celor anun ţate de inches  a intrat sub
semnul &ndoielii! u li sa da t nici o aten ie ţ insisten elor
ţ lui inches c ,ă
indiferent cu cine erau identifica ţi cei trei regi nominaliza ţi  chiar şi dac ă
hedorlaPomer, /rioAh şi %idhal, din scrierile cuneiforme, nu fuseser ă
contemporani cu Dammurabi , povestirea din te$te cu cele trei nume ale ei
continua s ă fie -o remarcabil
ă ţ coinciden
ă ă istoric , merit#nd recunoaşterea
ca atare3! În 454<, /lfred eremias ( Die sogenanten 4edorlao#er-$e:-
te", a &ncercat s ă redeştepte interesul fa ţă de subiect@ dar co munitatea
ştiinăţific prefera
ă ţsă trateze t bli ele Fpartoli
ţă cu ă o indiferen benign !
/cestea au r ămas ignorate, &n subsolul Muzeului Britanic, tim p de o
=umătate de secol, p#nă c#nd M!C! /stour a revenit asupra subiectului &ntr
un studiu de la 9niversitatea Brandeis ( olitical and Cos#ic S#bolis#
in %enesis @J "! Confirm#nd c ă redactorii biblici şi babilonieni ai
respectivelor te$te se inspiraser ă dintroăsurs mesopotamian
ă ă comun mai
veche, el i a identificat pe ce i patru Regi de la R ăs ărit cu ni şte conduc ători
cunoscuţi'

4" al Babilonului, &n secolul al 8***lea &!Ch!@

I" al /siriei, &n secolul al Q***lea &!Ch!@
6" al Ditti
;" al ţilor, &n
Elamului, &n secolul
secolul al
al Q8*l
Q**lea&!C@
ea
şi
&!Ch!

Întruc#t nici unul nu era contemporan cu ceilal ţi sau cu /vraam,

/stour a sugerat cu ingeniozitate c ă te$tul nu avea caracter istoric, ci era o
lucrare de filosofie religioas ă, &n cadrul c ăreia autorul folosea patru incidente
istorice distincte pentru a ilustra o unic ă moral ă (soarta regilor r i"! ă
*mprobabilitatea sugestiei lui /stour a fost cur#nd subliniat ă &n alte publica ţii
de specialitate@ şi, cu acea sta, interesul fa ţă de -%e$tele lui hedorlaPomer3
sa stins din nou!
%otuşi, consensul ştiinţific asupra ideii că povestirea biblică şi te$tele
babiloniene se inspir ă dintro ăsursă comun mult ă anterioar
ăă ne determin s
revedem apelul lui inches şi argumentul s ău principal' cum ar putea fi
ignorate nişte scrieri cuneiforme, care confirm ă fundalul biblic al unui r ăzboi
important şi numesc trei regi din Biblie? E cazul ca probele  cruciale, dup ă
cum vom demonstra, pentru &n ţelegerea anilor fatidici  s ă fie eliminate
numai pentru c ă /mraphel nu era Dammurabi?
Răspunsul e ăacela c scrisoarea ă luiăDa mmurabi g sit de Fc heil nu
trebuia să devieze descoperirea
ă ţ anun at deă inches, din s implul motiv c
Fcheil a interpretat greşit lectura! Conform red ării sale, Dammurabi &i
promitea o r ăsplat ă lui Fin*dinna, regele .arsei, pentru -eroismul din zilele
lui hedorlaPomer3! /ceasta insinua c ă cei doi erau alia iţ &ntrun r ăzboi
contra lui hedorlaPomer şi, prin urmare, contemporani cu regele Elamului!
În acest punct, descoperirea lui Fcheil a fost discreditat ă, c ăci contrazicea
at#t afi rma ţia biblic ă despre ali an ţa celor trei regi, c#t şi fap tele ist orice
cunoscute' Dammurabi trata .arsa nu ca pe un aliat, ci ca pe un adversar,
lăud#nduse
ă ă
c a -azv#rlit ă 3 şi ia atacat incinta sacr -cu
.arsa &n lupt
puternica arm ă pe care zeii io d ăduser ă3!
9n e$amen atent al te$tului scrisorii lui Dammurabi relev ă c ă, dornic
să dovedeasc ă identitatea dintre Dammurabi şi /rmaphel,  ărintele Fcheil a
inversat &n ţelesul scrisorii' Dammurabi nu oferea ca r ăsplat ă &napoierea
anumitor zei ţe 0n incinta sac r ă (Emutbalul" din .arsa@ dim potriv ă, cerea
readucerea lor &n Babilon din .arsa'

%ui 2inIdinna
astfel îi vorbeşte 8ammurabi privind
zeiţele care în Emutbal
au stat dincolo de uşi
din zilele lui :udur%a&hamar,
în pânză de sac înveşmântate3
Când le cer napoi de la tine,
oamenilor mei le predau1
-amenii vor prinde mâinile zei ţelor1
în s ălaşul lor le vor aduce.

*ncidentul cu r ăpirea zei ţelor avusese aşadar loc mai demult@ ele erau
ţinute prizoniere &n Emutbal -din zilele lui hedorlaPomer3@ iar Dammurabi
cerea acum &ntoarcerea lor &n Babilon, de unde le luase captive
hedorlaPomer! /ceasta nu poate &nsemna dec#t c ă hedorlaPomer tr ăise cu
mult &naintea perioadei
*nterpretarea lui Dammurabi!
noastr ă asupra scrisorii lui Dammurabi g ăsit ă de
ărintele Fcheil &n Muzeul din Co nstantinopole este confirmat ă de faptul c ă
Dammurabi a repetat cererea de &napoiere a zei ţelor &n Babilon &ntrun alt
mesa= b ăţosă c tre Fin*dinna, de
ă ă astţ dat trimi #ndo p rin intermedierea
unor 1sirisi militari superiori! /ce ast ă a doua scr isoare se afl ă la Bri tish
Museum (o! I6,464", iar te$tul ei a fost publicat de c ătre .!! ing &n $he
?etters and Inscri!tions o& 'a##urabi'

%ui 2inIdinna astfel &r ăituia $arduk3

îi trimit acum pe )ikirilishu, -fi ţerul de "ransporturi,
şi pe 8ammurabibani, -fi ţerul de !rontier ă,
să le aduc ă pe zei ţele ce sunt în Emutbal.

2aptul c ă zei ţele urmau s ă fie readuse din .arsa la Babilon este
clarificat &n urm ătoarele instruc ţiuni ale scrisorii'

>ei face zei ţele s ăc ăl ătoreasc ă

întro barcă de procesiune ca un altar,
spre a putea veni la ;abilon.
!emeiledintemplu le vor însoţi.
Drept hran ă a zei ţelor vei înc ărca
frişcă pur ă şi cereale în barc ă1
oi şi provizii vei urca la bord
 pentru mâncarea femeilordintemplu,
Bdestul pentru c ăl ătoria pân ă la ;abilon.
(i vei numi oameni s ă tra& ăbarca
şi solda ţi aleşi s ăaduc ăzei ele
ţ
nevătămate pân ă la ;abilon.
7u pierde vremea1 iute le trimite spre ;abilon.

/stfel, din scrisori reiese clar c ă Dammurabi  duşman, nu aliat al

.arsei  c ăuta desp ăgubiri pentru evenimente &nt#mplate cu mult &naintea
vremii lui, &n zilele lui udur.aghamar, regentul elamit al .arsei! %e$tele
scrisorilor lui Dammurabi con firm ă aşadar e$isten ţa lui hedorlaPomer şi a
domniei elamite din .arsa (-Ellasar3" şi, astfel, a elementelorcheie din
povestea biblică!
Care e perioada &n care se &nscriu aceste elementecheie?
+upă cum au stabilit documentele istorice, Fhulgi a fost cel care, &n
cel deal douăzeci şi optulea an al domniei sale (I>N7 &!Ch!", şia dat fiica de
soţie unei c ăpetenii elamite, cu oraşul .arsa ca zestre@ &n schimb, elami ţii au
pus la dis pozi ţia lui Fulgi o -legiune str ăin ă3 de trupe elamite! /ceste trupe
au fost folosite de Fhulgi pentru a supune provinciile apusene, inclusiv
Canaanul! rin urmare, &n ultimii ani ai domniei lui Fhulgi şi pe vremea c#nd
9rul &ncă mai era capital
ă ă ă sub succesorul s u imediat, /marFin,
imperial
găsim nişa de timp istoric &n care toate consemn rile ă biblice şi
mesopotamiene par s ă se &nscrie perfect!
În acea perioad ă, credem, ar trebui ă ăs ă se desf şoare c utarea
istoricului /vraam@ c ăci  aşa cum vom dem onstra  legenda lui /vraam sa
&ntrep ătrunszile
cu ultimele cu ale
povestea căderii 9rului, iar vremurile lui /vraam au coincis
Fumerului!
1 dat ă cu discreditarea ideii de identitate &ntre /mraphel şi
Dammurabi, confirmarea Epocii lui /vraam a a=uns la dispozi ţia tuturor, unii
suger#nd date at#t de t#rzii &nc#t f ăceau din primul patriarh un descendent
al regilor ulteriori din *srael!!! +ar datele e$acte ale epocii şi evenimentelor
respective nu au nevoie de deduc ţii' informa ţiile se g ăsesc chiar &n Biblie@ nu
trebuie dec#t s ăi accept ăm veridicitatea!
Calculele cronologice sunt surprinz ător de simple! unctul de pornire e
anul 5N6 &!Ch!, &n care se presupune c ă Folomon a preluat domnia &n
*erusalim! Cartea Regilor declarăă f r echivoc ă c Folomon a &nceput
construcţia templului lui *ahve din *erus alim &n al patrulea an de domnie,
termin#ndul la sf#rşitul celui deal unsprezecelea an! * Regi N'4 afirm ă de
asemenea că -&n anul patru sute optzeci de la ieşirea fiilor lui *srail din Egipt,
&n anul al patrulea (!!!" GalH domniei lui Folomon peste *srail, a fost zidit
%emplul +omnului!3 /ceastă declara ţ ie ăţeste sus inut
ă (cu o uşoar
diferenţă" de tradi
ţ ia ăclerical , care
ă spune ă ăc e$istaser dou sprezece
generaţii de preo ţi, a c#te patruzeci de ani fie care, &ntre E$od şi perioada
c#nd /zariah (/zaria" -a intr at &n slu=ba arhiereasc ă, &n templul cel zidit de
Folomon &n *erusalim!3 (* Cronici, J'6N"!
/mbele surse convin asupra trecerii a ;7> de ani, cu aceast ă
diferenţă' unaă num
ă ţ construc iei templului (5N> &!Ch!", iar
r de la & nceputul
cealaltă de la &ncheierea acesteia (&n 5J6 &!Ch!", c#nd au putut &ncepe
slu=bele religioase! /ceste calcule plaseaz ă *eşirea israeli ţilor din Enlil f&e &n
 4;;>, fie &n 4;66 &!Ch!' data din urm ă ă ăm, ofer ă o mai bun
, constat
sincronizare cu celelalte evenimente!
e baza cunoştin ţelor acumulate p#n ă la &nceputul secolului nostru,
egiptologii şi cunosc ătorii Bibliei a=unseser ă la concluzia c ă *eşirea avusese
loc &ntradevăr la mi= locul secolului al Q8 lea &!Ch! /poi, &ns ă, ponderea
opiniei ştiinţifice sa transferat spre o dat ă din secolul al Q***lea, &ntruc#t
ăpăreaă s corespund mai bineă cu datarea arheologic a diverselor şiruri
canaanite, &n acord cu consemn ările biblice despre cucerirea Canaanului de
către israeli ţi!
%otuşi, această nouă datare nu a fost acceptată unanim! Cel mai
notoriu dintre oraşele cucerite era *erihonul@ iar unul dintre proeminen ţii s ăi
cercetători arh eologi (!M! enyon" a conchis c ă distrugerea respectiv ă sa
produs &n =urul anului 4JN> &!Ch!  cu mult dup ă evenimentele biblice! e de
altă parte, principalul cercet ător al *er ihonului, ! 0arstang ( $he Stor o&
ericho", a sus ţinut c ă probele arheologice plaseaz ă cucerirea oraşului
undeva &ntre 4;>> şi 467J &!Ch! /d ăug#nd aici cei patruzeci de ani ai
ă răt cirilor
ţ ăisraeli
ă ăilor prin s lb ticie, du p ţ plecarea din Eg ipt, el şi a l ii au
găsit confirm ări arheologice ale u nei date a E$odului situat ă &ntre 4;;> şi
4;IJ &!Ch!  un interval de timp care confirm ă anul 4;66 &!Ch! sugerat de
noi!
%imp de peste un secol, savanţii au căutat de asemenea prin
documentele egiptene e$istente un indiciu egiptean despre E$od şi despre
data acestuia! Fingurele referiri aparente se g ăsesc &n scrierile lui Manetho!
Citat de osephus &n -Contra /pionului3, Manetho a declarat c ă ,dup ă ce
rafalele nemul ţumirii lui +um nezeu sau de zl ăn ţuit peste Egipt,3 un faraon
numit %oumosis
plece din Eg ipt şia snegociat
ă se duccu o porul
ă unde Ciobanilor,
voiau, netulbura-omenii
ţi3! /tunci, r ăs ărit, au
de laciobanii să
plecat, travers#nd să ălb ticia, -şiă au cl dit unăoraşţ ă &ntro ar numit azi
*udeea (!!!" şi iau dat numele *erusalim3!
1are a a=ustat osephus scrierile lui Manetho pentru a se potrivi cu
povestirea biblic ă sau de fapt evenimentele privitoare la şedere,
tratamentul aspru şi &n final *eşire a israeli ţilor sau produs &n timpul domniei
unuia dintre binecunoscu ţii faraoni numi ţi %hothmes?
Manetho sa referit la -regele care ia alungat pe p ăstori din Egipt3
&ntrun fragment dedicat faraonilor din dinastia a optsprezecea! Egiptologii
acceptă &n prezent ca realitate istoric ă e$pulzarea DyAsosilor (-Regii
ăstori3 asiatici" &n 4JN< &!Ch!, de c ătre fondatorul celei dea optsprezecea
dinastii, 2araonul /hmosis (/mosis, &n greac ă"! /ceast ă nou ă dinastie, care a
&nfiinţat oul Regat &n Egipt, poate foarte bine să fi fost dinastia faraonilor
-care nu lau cunoscut pe *osif3 despre care vorbeşte Biblia (*eşirea, 4'7"!
%heophilus, Episcop al /ntiochiei din secolul al **lea, sa referit şi el &n
scrierile lui la Manetho, declar#nd c ă evreii fuseser ă &nrobi iţ de re gele
%ethmosis, pentru care 3au clădit cetăţi puternice, eitho şi Rameses şi 1n,
care e Deliopolis3@ apoi au plecat din Egi pt, sub far aonul -al c ărui nume era
/masis3!
rin urmare, din aces te surse antice reiese c ă problemele israeli ţilor
au &nceput sub un faraon numit %hothmes, culmin#nd cu plecarea lor, sub
un urmaş numit /masis! Care sunt faptele istorice, aşa cum sau stabilit
p#nă &n momentul de fa ţă?
 +upă ce /hmosis &i e$pulzase pe DyAsosi, succesorii lui pe tronul
Egiptului  dintre care mai mul ţi au purtat &ntradev ăr numele de %hothmes,
după cum afirm ă istoricii antici  sau anga=at &n campanii militare &n
Canaanul Mare, folosind +rumul M ării ca traseu de invazie! %hothmes *
(4JIJlJ4I &!Ch!", militar profesionist, a pus Egiptul pe picior de r ăzboi,
lans#nd e$pedi ţii militare &n /sia p#n ă la Eufrat! resupunem c ă el a fost cel
care sa temut de neloialitatea israeli ţilor  -c#nd se va declara r ăzboi, ei se
vor al ătura duşmanilor noştri3  şi prin urm are a ordonat uciderea tuturor
copiilor israeli ţi noun
ăţ ăscu
ă i de se$ b rb tescă (*eşirea 4'5lN"! +up calculele
noastre, Moise sa n ăscut &n 4J46 &!Ch!, anul de dinaintea mor iiţ lui
%hothmes *!
!! acA ($he Date o& the E:odus " şi alţii, la &nceputul secolului
nostru, se &ntrebase dac ă -fiica faraonului3 care &l luase pe pruncul Moise din
r#u şi apoi &l crescuse &n palatul regal ar fi putu t s ă fie Datshepsut, cea mai
mare fat ă a lui %hothmes *ţ cu so ă ia sa oficială şi,ţ astfel, singura prin es de
neam regal a vremii c ăreia i se ac orda &naltul titlu de -2i ic ă a Regelui3, un
titlu identic cu cel pr ezentat &n Biblie! Credem c ă ea a fos t &ntradev ăr@ iar
tratamentul pe care i la aplicat &n continua re lui Moise ca fiu adoptiv poate
ă ăc ăă, dup c s toria cu faraonul succesor,
fi e$plicat prin faptul ă fratele ei dup
tată %hothmes al **lea, nu ia putut naşte un fiu!
%hothmes al **lea a murit după o scurtă domnie! 9rmaşul lui,
%hothmes al ***lea  n ăscut de o fată din harem , a fost cel mai mare rege
războinic al Egiptului, un a poleon antic, dup ă p ărerea unor istorici! +intre
cele şaptesprezece campanii ale sale contra ţărilorăstr ine, pentru ţ a ob ine
tributuri şi captivi pentr u principalele lu& şantiere de const ruc ţii, ma=oritatea
sau desfau
aşa cum ăşurat
susţ&n Canaan
inut &n primaşi &nparte
.iban, iar spresecol
a acestui ord,%E!
p#n ă la(Eufrat!
eet Eg!t Credem,
and the
ld $esta#ent " şi al ţii, c ă acest faraon, %hothmes al ***lea, a fost
&nrobitorul israeli ă ţilor@ţ c ci, &n e$pedi iile saleămilitare, el a avansat c tre
nord p#n ă &n aharin, denumirea egiptean ă a regiunii de pe cursul superior
al Eufratului numit ă &n Bi blie /ramaharin, ăunde ă ăţ r m seser cona ionalii
patriarhilor evrei@ iar acest lucru ar putea e$plica foarte bine teama
faraonului c ă (*eşirea 4'4>" -c#nd sar &nt#mpla vreun r ăzboi, s ă nu se dea şi
ei Gisraeli ţiiH de partea
ă vr =maşilor3!ăă Fuger m c %hothmes al ***lea a fost cel
de a c ărui condamnare la moarte ă ăa scă pat Moise
ă &n s lb ticia din Finai, dup
ceşi descoperise originile ebraice şi se al ăturase peţăfa poporului ă s u!
%hothmes al ***lea a murit &n anul 4;J> &!Ch!, urm#ndui la tron
/menophis al **lea  cel numit /masis de c ătre %heophilus, cit#ndul pe
Manetho! Întradev ăr,ă dup ăă -aceast lung vreme, ă Gc#ndH a murit &mp ratul
Egiptului,3 (*eşirea I'I6", Moise a &ndr ăznit s ă se &ntoarc ă &n Egipt pentru ai
cere succesorului s ău  /menophis al **lea, ă dupăă opinia noastr  -+
drumul poporului meu!3 +omnia lui /menophis al **lea a durat din 4;J>
p#nă &n 4;IJ &!Ch!@ tragem concluzia c ă E$odul a av ut loc &n 4;66 &!Ch!,
e$act c#nd Moise avea optzeci de ani (Ieşirea <'<"!
Continu#ndune ca lculul deandăăr telea, ăă c ut mă acum s stabilim
data c#n d au sosit israeli ţii &n Egipt! %radi ţiile ebraice afirm ă o şedere de
patru sute de ani, conform declara ţiei lui +umnezeu fa ţă de /vraam
("acerea 1+31'l( "@ la fe l declar ă şi o ul %estament ( *a!tele S&inţilor
/postoli <'N"! Cartea Ieşirii, &nsă, susţine că -vremea c#t au locuit fiii lui
*srail &n Egipt a fost de patru sute treizeci de ani3 ( Ieşirea 4I';>;4"!
/legerea cuvintelor -au loc uit3 poate s ă fi avut inten ţia de a distinge &ntre
iosifiţi (originari din Egipt" şi familiile nou sosite ale fra ţilor lui *osif, care
veniseră doară s ă -locuiasc
ă 3! +ac ţaşa e, atunci diferen a de treizeci de ani
se poate pune pe seama faptului c ă *osif avea treizeci de ani c#nd a fost
făcut Ministru al Egiptului! /s tfel, ar r ăm#ne in tact ă cifra de ;>> a anilor
petrecuţi de israeli ţi (nu de iosifi ţi" &n Egipt, evenimentul plas#nduse &n anul
4766 (4!;66 [ ;>>" &!Ch!
9rmătorul indiciu se g ăseşte &n "acerea (4342' -/poi *osif a adus pe
*acob, p ărintele
ă s u, şi lăţa &nf işat lui 2araon (!!!" Ci 2araon a &ntrebat pe
*acob' LC#te sunt zilele anilor vie ţii tale? R ăspunsa *acob lui 2araon'
L:ilele anilor pribegiei mele sunt o sut ă şi treizeci de ani!3 rin urmare,
*acob se n ăscuse &n 45N6 &!Ch!
*saac avea şaizeci de ani c#nd i sa n ăscut *acob ( "acerea# -3$-"@ iar
*saac i sa n ăscut lui /vraam c#nd acesta avea o su t ăde ani ( *acerea
I4'J"! În consecin ţă, /vraam (care aă tră it p#n ă la o sut şaptezeci şi cinci de
ani" avea o sut ă şaizeci de ani c#nd s a n ăscut nepotul s ă u, *acob! /cest
calcul plasează naşterea lui /vraam &n anul I4I6 &!Ch!
Fecolul lui /vraam  suta de ani de la naşt erea lui p#n ă la naşterea
fiului şi suc cesorului s ău *saac  a fost aşadar secolul &n car e a avut loc
ascensiunea şi c ăderea celei de / %reia +inastii din 9r! .ectura cronologiei şi
a legendelor biblice &l situeaz ă pe /vraam e$act &n toiul monumentalelor
evenimente din acele vremuri  nu ca un simplu observator, ci ca participant
activ! Contrar aser ţiunilor acelor sus ţin ători ai criticilor la adresa Bibliei care
spună c ă, odat cu povestea lui /vraam, Biblia &ş i ţă pierde interesul fa de
istoria -istorieiă tribale3
asupra general a omenirii şi a na
a unei 1rientului /propiat,
ţiuni anume, pentru
de fapt a se
Biblia concentra
continu ăs ă
relateze (la fel ca &n cazul povestirilor despre otop şi %urnul Babel"
evenimente de interes ma=or pentru omenire şi civ iliza ţia ei' un r ăzboi cu
ă f ăr precedent şi u n dezastru
aspecte ă ă de natur singular @ evenimente &n
care patriarhul evreu a =ucat un rol important! Este povestea modului cum a
fost salvată moştenirea Fumerului, c#nd Fumerul a fost condamnat!
În pofida numeroaselor stu dii despre /vraam, r ăm#ne faptul c ă nu
ştim despre el nimic altc eva dec#t ceea ce scrie &n Biblie! /par ţin#nd unei
familii care &ş i trasa genealogia p#n ă la spi ţa lui Fhe m, /vraam  pe atunci
numit )vra# (&n srcinal' )bra#8  era fiul lui % erah, fra ţii s ăi fiind Darran
(Daran" şi ahor! C#nd Darran a murit prematur, familia locuia &n -cetatea
9r a Caldeilor3! /colo, /vram sa c ăs ătorit cu Farai (cu numele schimbat
ulterior &n Farah  Fara"!
/poi, -%erah a luat pe /vram, fiul s ău, şi pe .ot, fiul lui Daran, nepotul
său, şi pe Fa rai, nora sa, femeia lui /v ram, fiul s ău, şi a ple cat cu ei din
cetatea 9r a Caldeilor, ca s ă se duc ă &n păm#ntul Canaan@ dar a=ung#nd la
Daran, sau aşezat acolo!3
/rheologii au g ăsit vestigiile localit ăţii 'arran (-Caravana3"! Fituată &n
nordvestul Mesopotamiei, la poalele Mun ţilor %aurus, era o r ăscruce
importantă a antichit ăţii! .a fel cum Ma ri co ntrola po arta de sud dintre
Mesopotamia şi ţinuturile de pe litoralul Mediteranei, Darranul st ăp#nea
poarta drumului nordic spre p ăm#nturile /siei de 8est! +esemn#nd, &n
vremea celei de/ %reia +inastii din 9r hotarele domeniilor lui annar la
&nvecinarea cu /sia Mică a lui /dad, Darranul a fost descoperit de arheologi
ca o imagine &n oglind ă a 9rului, pr in to pografia ed ilitar ă şi ad ora ia ţ lu i
annar)Fin!
În Biblie nu se d ă nici o e$plica ţie a plec ării din 9r şi nici timpul nu e
precizat, dar putem deduce r ăspunsurile dac ă asociem plecarea cu
evenimentele din Mesopotamia &n general şi din 9r &n particular!
tim că /vraam avea şaptezeci şi cinci de ani c#nd şia continuat
drumul de la Darran spre Canaan! %onul nara ţiunii biblice sugereaz ă o lung ă
şedere la Da rran şi &l pr ezint ă pe /vraam la sosire ca pe un t#n ră cu o
ţ ăă ăt so ie! +ac /vraam, aşa cu
proasp ă m am conchis, se n scuse &n I4I6
&!Ch!, avea doar zece ani c#nd 9rammu a urcat pe tronul din 9r, iar lui
annar i sa &ncredin ţat pentru prima oar ă tutela asupra ippurului! i era
un t#năr de dou ăzeci şi şapte de ani, c#nd 9rammu a dec ăzut ine$plicabil
din fav orurile lu i /nu şi Enlil, ucis pe un c#mp de lu pt ă&ndep rtat! ă /m
descris efectele traumatizante ale evenimentului asupra locuitorilor din
Mesopotamia, şocul pe care la provocat credin ţei lor &n omnipoten ţa lui
annar şi fidelitatea cuv#ntului lui Enlil!
/nul căderii lui 9r ammu a fost I>5N &!Ch! ar fi put ut s ăfie anul
c#nd  sub impactul evenimentului sau ca o consecin ţă a acestuia  %erah şi
familia lui au plecat din 9r spre o destina ie ţ &ndep ărtat ă, oprinduse la
Darran, 9rul diferit de 9r?
În toţi anii declinului din 9r şi ai nec uviin ţelor lui Fhulgi, familia a
rămas la Darran! /poi, dintro dat ă, *ahve a ac ţionat din nou'

(i Dumnezeu a zis lui #vram3

Ieşi dinînţara
şi dute ta şi din nemetul t ău şi din casa tat ălui t ău.
ţara pe care ţio voi ar ăta *...+ /
Deci a plecat #vram dup ă cum îi vorbise Domnul,
şi cu el a pornit şi %ot.
Iar #vram era în vârst ă de şaptezeci şi cinci de ani
când a purces din 8aran.

Încăă o dat
ă , nu se ofer nici unămotiv al acestei mişc ri decisive! +ar
cheia cronologic ă e cum nu se poate mai revelatoare! /vraam a avut
şaptezeci şi cinci de ani &n anul I>;7 &!Ch!  e$act data c ăderii lui FhulgiO
Întruc#t familia lui /vraam ( "acerea# 11 " continua direct linia lui
Fhem, /vraam era considerat semit, om al c ărui trecut, moştenire cultural ă
şi limb ă erau semite, distincte (&n opinia cercet ătorilor" de cele ale
sumerienilor nonsemi ţi şi ale indoeuropenilor de mai t#rziu! +ar, &n sensul
biblic srcinar, toate popoarele Mesopotamiei mari descindeau din Fhem,
-semiţi3 şi -sumerieni3 deopotriv
ă ă, &n Biblie
ă nu e$ist nimic care s sugereze
 aşa cum au &nceput s ă sus ăţ in uniiăcercet ă tori  c /vraam şi familia lui ar
fi fost amori ţiţ (semi i apuseni",ăcare veniser
ţ ca emigran i &n Fu mer şi apo i
reveniseră la fosta lor locuin ţă ! ă+impotrivţ ' toate sus in imaginea unei
ă cu r ăd cini sumeriene din cele mai vechi
familii ăă timpuri, smuls &n grab din
ţara şi locul ei natal şi trimis ă &ntrun ţinut nefamiliar!
Corespondenţa dintre dou ă evenimente biblice cu datele a dou ă
evenimente sumeriene ma=ore  şi ale altora care vor urma  trebuie s ă
servească drept indica ţie a unei leg ături directe &ntre toate! /vraam apare
nu ca fiu de venetici, ci ca vl ăstar al unei familii implicate direct &n
problemele de stat sumerieneO
În c ăutarea unui r ăspuns la &ntrebarea -Cine era /vraam,3 savan ţii au
speculat similitudinea dintre desemnarea lui ca ebraic ( Ibri" şi termenul
'a!iru (care &n 1rientul /propiat se putea transforma &n 'abiru", folosit de
asirieni şi babilonieni &n secolele al Q8***lea şi al Q8**lea &!Ch! pentru
bandele de =efuitori semi ţi din vest! .a sf#rşitul secolului al Q8lea &!Ch!,
comandantul unei garnizoane egiptene din *erusalim ia cerut regelui &nt ăriri
&mpotriva hapirilor care se apropiau! 1amenii de ştiinţă au luato ca pe o
dovadă a ipotezei c ă /vraam era semit apusean!
Mulţi cercet
ă ă tori, &nsă , se & ndoiescă c termenul de not c#t de c #t o
grupare etnic ă, &ntreb#nduse dac ă nu cumva cuv#ntul era doar un
substantiv descriptiv, cu sem nifica ţia de -t# lhari3 sau -n ăv ălitori3! Fugestia
că Ibri (derivat clar din verbul -a traversa3" şi 'a!iru sunt sinonime implică
probleme filologice şi etimologice substan ţiale! E$ist ă de asemenea şi mai
mari inadvertenţe cronologice, toate d#nd naştereţ la obiec ţă ii serioase fa
de aceast ă solu ţie propus ă pentru identitatea lu i /vraam, mai ales c#nd
datele biblice sunt comparate cu conota ţia de -bandit3 a term enului Dapiru!
/stfel, Biblia relateaz ă incidente privind f#nt#nile, care arat ă c ă /vraam a
avută gri= ă s evite conflictele cu localnicii,
ă ă&n t imp ce st r b tea Canaanul!
C#nd sa im plicat &n R ăzboiul Regilor, /vraam a refuzat s ă ia partea lui din
pradă! /cesta nu e comportamentul unui barbar pr ădalnic, ci mai degrab ăal
unei persoane cu &nalt e standarde de cond uit ă! 8enind &n Egip t, /vraam şi
Fara au fost duşi la curtea faraonului@ &n Canaan, /vraam a &ncheiat tratate
cu con duc ătorii locali! u e imaginea unui nomad care =efuieşte aşez ările
altora@ este
şi diploma ţie!imaginea unui persona= de &nalt prestigiu, priceput la negocieri
+in aceste considerente, /lfred eremias, peatunci reputat asiriolog şi
profesor de istor ia religiilor la 9niv ersitatea din .eip zig, a anun ţat &n edi ţia
din 456> a celebrei sale opere Das )lte $est a#ent i# ?ichte des )lten
rients că -/vraam, prin structura sa intelectual ă, era sumerian3! /
dezvoltat această concluzie &ntrun studiu din 456 I intitulat Der 4os#os
von Su#er ' -/vraam nu era babilonian semit, ci sumerian3! /vraam, a
sugerat el, ia condus pe Credincioşii a c ăror reformare c ăuta s ăridice
societatea sumeriană pe şi mai &nalte niveluri religioase!
/semenea idei erau foarte &ndrţăzne e &ntro 0ermanie ă ă aflat &n plin
ascensiune a nazismului, cu teoriile sale rasiale! .a scurt timp dup ă
preluarea puterii de c ătre Ditler, sugestiile eretice ale lui er emias au fost
contrazise cu t ărie de iAolaus Fchneider, &ntrun r ăspuns intitulat Kar
)braha# Su#erer? /vraam nu era nici sumerian, nici om cu genealogie
pură, a conchis el' -+e pe vrem ea domniei regelui aAAadian Fargon &n 9r,
locul de baştin ă al lui /vraam, acolo nu a mai e$istat niciodat ăo popula ie ţ
Fargon pur ă, neamestecat
ă ă o cultur
şi nici ă ă sumerian omogen !3
2răm#ntările care au u rmat şi /l +o ilea R ăzboi Mondial au &ntrerupt
continuarea dezbaterilor! În mod regretabil, firul distins de eremias nu a
mai fost urmat! %otuşi, toate dovezile biblice şi mesopotamiene ne spun c ă
/vraam era &ntradev ăr sumerian!
+e fapt, 8echiul %estament (*acerea 4<'llN" ne prezint ă momentul şi
modul &n care /vraam sa transformat din nobil sumerian &n potentat semit
apusean, printro conven ţie &ntre el şi +umnezeul lui! Cu ocazia unei
circumcizii rituale, numele s ău sumerian /B!R/M (-Cel *ubit +e %at ă3" a fost
preschimbat &n aAAadian)semiticul )braha# (-%atăl 9nei Mul ţimi +e
aţiuni3", iar celţ al so iei sale,
ă ţF/R/* (-rin es 3" a fost adaptat la semiticul
Sarah!
/bia la v#rsta de nou ăzeci şi nou ă de ani, a devenit /vraam -semit3!
entru a descifra milenara enigm ă a identit ăţii lui /vraam şi a Misiunii
sale &n C anaan, trebuie s ă că ut ă mă r spunsurile &n istoria, limba şi d atinile
sumeriene!
u ar fi o naivitate s ă presupunem c ă, pentru Misiunea din Canaan,
pentru naşterea unei na ţiuni şi pentru domnia peste toate p ăm#nturile
dintre grani ţa cu Egiptul şi cea cu Mesopotamia, +omnul ar fi ales pe cineva
la &nt#mplare, culeg#nd primul om &nt#lnit pe str ăzile din 9r? %#n ăra femeie
cu care sa &nsurat /vraam purta numeleepitet de rin ţes ă@ &ntruc#t &i era
pe =umătate sor lui /vraam ă (-Este &ntradev
ă r sora mea, fiica tat lui meu,
dar nu şi fi ica mamei me le3", pu tem fi siguri c ă fie tat ăl lui /vraam, fie
mama lui Farah era de vi ţă regal ă! +e vr eme ce fi ica lui D arran, fratele lui
/vraam, purta şi ea un nume regal ( Mil2ha  -Regeasca3", reiese c ă
ascendenţa regal ă decurgea prin tat ăl lui /vraam! /şadar, trat#nd cu familia
lui /vraam, avem dea face cu o familie de pe cele mai &nalte eşaloane ale
Fumerului' oameni cu ţinut ă ănobilăă şi &mbr c ăminte elegant , aşa cum &i
reprezintă diverse statui sumeriene (2ig! 57"!

Era o familie care putea nu num ai s ăşi revendice descenden ţa din

Fhem, ci p ăstra şi documente familiale care &i trasau genealogia dea lungul
generaţiilor de fii n ăscu ţi dint#i' /rpaAhshad şi Fh elach şi Eber@ eleg, RePu
şi Ferug@ ahor şi %erah şi /braham\, toate duc#nd trecutul consemnat al
familiei &n urm ă cu nu mai pu ţin de trei secoleO
Ce semnific ă numeleepitete? +ac ă Shelach (-Fpadă3" se n ăscuse,
aşa cum declar ă capitolul 44 al %ene<ei, cu IJ7 de ani &naintea lui /vraam,
ă ăă c sa n scut &n I674
&nseamn ă &!Ch! Întradev r, aceea era perioada
conflictului care la adus pe Fargon la putere &n noua capital ă )gade
(-9nit3", simboliz#nd unificarea p ăm#nturilor şi &nceputul unei noi ere! este
şaizeci şi patru de ani, fa milia şia numit primul n ăscut eleg (-&mpărţire3",
-căci &n zilele ălui p m#ntul ţ ăa fost &mp r it3! Era de fapt vremea c#nd
Fumerul şi /AAadul sau desp ăr ţit, dup ă tentativa lui Fargon de a lua solul
sacru din Babilon şi moartea lui ulterioar ă!
+ar cel mai mare interes, p#n ă &n zilele noastre, &l prezint ă sensul
numelui Eber şi motivul pentru care i sa dat pri mului n ăscut &n anul I6J 4
&!Ch!, nume de unde a derivat termenul biblic Ibri (-evreu3", prin care se
identificau /vraam şi fa milia lui! R ăd ăcina sa clar ă este cuv#ntul care
&nseamnă -a traversa3, iar cercetătorii nu au avut de dat o e$plicaţie mai
potrivită dec#t aceea de a c ăuta leg ătura Dabiru)Dapiru, pe care de=a am
menţionato (şi a m eliminato"! /ceast ă interpretare eronat ă a provenit din
căutarea semnificaţiei numeluiepitet &n 8estul /siei! /vem convingerea c ă,
&n schimb, răspunsul se poate găsi &n limba şi srcinile sumeriene ale lui
/vraam şi ale str ămo șilor lui! 1 asemenea privire aruncat ă r ăd ăcinilor
sumeriene ale familiei şi numelui ofer ă un r ăspuns surprinz ă tor prin
simplitatea lui!
%ermenul Ibri (-evreu3" prin care se identificau /vraam şi familia sa
&şi are srcinea &n Eber, tatăl lui eleg,
ă ăşi &n r d cina -a
ă traversa3! În l oc s
căutăm sensul numeluiepitet &n no ţiunile Dapiru sau &n /sia de 8est, avem
convingerea că e$plica ţia se g ăseşte &n limba şi or iginile sumeriene ale lui
/vraam şi a le str ămoşilor lui! În ac est moment, apare o nou ăsolu ie, ţ de o
surprinzătoare simplitate'
Fufi$ul biblic -i3, apli cat unei pers oane, &nsemna -n ăscut &n3@ 0ileadi
&nsemna -născut &n 0ilead3 şi aşa mai departe! +e asemenea, Ibri &nsemna
srcinar din locul numit -%raversare3@ şi tocmai acesta era numele sumerian
al ippurului@ *!*B!R9  .ocul %ravers ării, locul unde grilele antediluviene se
intersectau, Buricul ăm#ntului ini ţial, vechiul Centru de Control al Misiunii!
Renun
aAAadian ţareaă se
ă)ebraic n din frecvent!
la &nt#mpla transpunerea termenului
+eclar#nd c ă /vraamsumerian &n
era un *b ri,
Biblia na vrut s ă spun ă altceva dec#t c ă/vraam era un "i-ib-ri, o# de
origine ni!!urian ă1
2aptul c ă familia lui /vraam a emigrat din 9r la Dar ran a fost lu at de
cercetători cu sensul c ă 9rul era de asemenea locul natal al lui /vraam@ &ns ă
acest lucru nu e afirmat nic ăieri &n Biblie! +impotriv ă, porunca dat ălui
/vraam de a se duce &n Canaan, abandon#nduşi definitiv locuin ţele trecute,
implică trei entit
ăţ ă ă tată lui s u (aflat pe atunci &n D arran"@
i separate' casa
ţara (oraşulstat 9r"@ şi locul de origine (pe care Biblia nu &l identific ă"!
Fugestia noastră ă ă c *bri &nseamn nativă din ippur rezolv problema
adevăratului loc natal al lui /vraam!
/şa cum indic ă numele Eber, pe vremea lui  la mi=locul secolului al
QQ*8lea &!Ch!  a &nceput asocierea familiei cu ippurul! ippur nu a fost
niciodată capital
ăă regală @ mai degrabţ era un oraş sfin it, -centrul religios3
al Fumerului, cum spun oamenii de ştiin ţă! +e ase menea, era locul unde
marilor preoţi li se &nc redin ţau cunoştin ţele de astronomie şi, pri n urmare,
de unde origineaz ă calendarulţ  rela ia dintre
ă ăFo are,  m#nt şi .un , pe
orbitele lor!
1amenii de ştiin ţă au recunoscut c ă actualele noastre calendare
derivă din calendarul nippurian originar! %oate dovezile arat ă c ă acest
calendar nippurian a &nceput &n =urul anului ;>>> &!Ch!, &n epoca %aurului! În
acest caz, g ăsim &nc ă o confirmare a cordonului ombilical care f cea ă
legătura dintre evrei şi ippur' calendarul evreiesc continu ă s ă numere anii
 &ncep#nd de la enigmatica dată de 6<N> &!Ch! (astfel că &n 4576, anul
evreiesc era J<;6"! Fa p resupus c ă e o num ăr ătoare -de la fa cerea lumii3@
dar declara ţia ăreal
ţţ a &n elepă ilor evrei eră a c acesta e nu m rul de an i
trecuţi -de c#nd a &ncepută num ratul ăGanilorH3!ăă Fuger m c aceast
afirmaţie &nseamnă' de la introducerea calendarului &n ippur!
/stfel, &n familia ancestral ă a lui /vraam, g ăsim un neam preo ţesc de
s#nge regal, condus de un mare preot nippurian care era singurul primit &n
camera din centrul templului, pentru a primi cuv#ntul zeit ăţii şi al tr ansmite
regelui şi poporului!
În aceast ă privin
ţă , un mare interes ă prezint
ă numele tat lui lui
/vraam, %erah! C ăut#nd indicii numai &n mediul semit, cercet ătorii Bibliei
privesc acest nume, ca şi pe cele ale lui Darran şi ahor, drept simple
toponime (nume care personific ă locuri", sus ţin#nd c ă &n Mesopotamia
centrală și nordică e$istau oraşe cu aceste nume! /siriologii care cerceteaz ă
terminologia aAAadian ă (aceasta fiind prima limb ă semitic ă" nau putut
descoperi dec#t c ă irhu &nsemna -artefact sau vas cu scopuri magice3! +ar
dacă trecem la limba sumeriană ă ă , constat m c semnul cuneiform p entru
$irhu origina direct din acela al unui obiect numit &n sumerian ă
+90!/M%/R  literal, -8orbitor al For ţii3' om care ronun ţă 1racoleO
rin urmare, %erah era re ot 1racular, &ns ărcinat s ă abordeze -iatra
Care opteşte3, pentru a auzi cuvintele zeit ăţii şi a le comunica
ă ă (răst lm cite sau nu" ierarhieiţ laice! Era o func ie pe care &n timpurile
ulterioare a preluato Marele reot *sraelit, singurul care avea permisiunea
de a intra &n Ff#nta Ffintelor, de a se apropia de Dvir (-8orbitor3" şi a -auzi
vocea G+omnuluiH vorbindui din &nvelitoarea aşternut ă peste Chivotul
.eg ăm#ntului,
Muntele dintre cei
Finai, +omnul doi Deruvimi3!
a proclamat c ăăleg Înă timpuls uE$odului
m#ntul *sraelit,ii lui
ţ de scenden
cu pe
/vraam &nsemna c ă -voi &mi ve ţ i fi mieăţ
ă&mp ţr ăie preo easc şi neam sf#nt3!
Era o declara ţie care reflecta statutul propriei ascenden ţe a lui /vraam'
clerul regal!
1ric#t de trase de p ăr ar p utea s ă par ăaceste concluzii, ele sunt &n
deplin acord cu practicile sumeriene &n virtutea c ărora regii &şi numeau
fiicele şi fiii, adesea chiar şi pe ei &nşişi, &n &nalte func ţii preo ţeşti, duc#nd la
combinarea liniilor genealogice regale şi clericale! *nscrip ţiile votive g ăsite la
ippur (precum cele dezgropate de e$pe di ţiile arheologice ale 9n iversit ăţii
din ennsylvania" confirm ă ă c regiiţ din 9r pre uiau ă titlul de -ios  stor din
ippur3 şi efectuau acolo func ţii preo ţeşti@ iar guvernatorul ippurului
(/!%E!F* *!*B!R9" era de asemenea Cel +int#i 9R!E.*. (-Cel +int#i Flu=itor
/l .ui Enlil3"!
9nele dintre numele acestor 8*uri regalclericale sem ănau cu
numele sumerian al lui /vraam (/B!R/M", &ncep#nd tot cu componenta /B
(-%ată3 sau -rogenitor3"@ astfel, de e$emplu, era numele /B!B/!M9 al unui
guvernator din ippur &n timpul domniei lui Fhulgi!
2aptul c ă o familie de oameni at#t de str#ns asocia ţi cu ippurul &nc#t
li se spunea -nippurieni3 (adic ă -evrei3" de ţineau totuşi &nalte pozi ţii &n 9r
este o sugestie &n deplin acord cu &mpre=ur ările reale care predominau &n
Fumer la vremea indicat ă de noi@ c ăci atunci, &n perioada +inastiei a ***a din
9r, pentru prima oar ă &n istoria divin ă şi sumerian ă annar şi r egele 9rului
au primit tutela peste ippur, combin#nd func ţiile religioase şi laice! /stfel,
se prea poate ca, atunci c#nd 9rammu sa aşezat pe tronul din 9r, %erah
să se fi mutat cu familia sa din ippur &n 9r, poa te spre a servi ca ag ent de
legătură &ntre templul din ippur şi pala tul regal din 9r! e derea lor &n 9r a
durat tot timpu l domniei lui 9r ammu@ abia &n anul mor ţii acestuia, dup ă
cum am arătat, familia a plecat din 9r spre Darran!
Ce anume a f ăcut familia &n Da rran nu scrie ni c ăieri da r, av #nd &n
vedere vi ţa ăregal şi pr estigiul
ţ ă esc,
preo ţ trebuie s fi apar inut ierarhiei
Darranului! 9şurin ţa cu care, ulterior, trata /vraam cu diverşii regi
sugerează că era implicat &n afacerile e$terne ale Darranului@ deosebita sa
prietenie cu locuitorii hitti ţi ai Canaanului, cunoscu ţi pentru e$perien ţa lor
militară, poate aduce lumin ă asupra originii talentelor militare ale lui
/vraam &nsuşi, pe care şi lea folosit cu at#ta succes &n timpul R ăzboiului
Regilor!
%radiţiile străvechi &l prezintă de asemenea pe /vraam ca fiind foarte
versat &n astronomie  domeniu peatunci foarte util &n c ăl ătoriile lungi,
orientate dup ă stele! Conform lui osephus, Berossus sa refer it la /vraam,
fără al nominaliza, c#nd a scris despre ascensiunea -printre chaldeeni a
unui anumit om mare şi drept, care era bine v ăzut &n astronomie!3 (+ac ă
Berossus, istoricul babilonian, sa referit &ntradev ăr la /vraam, semnifica ţia
includerii patriarhului evreu &n cronicile babiloniene dep ăşeşte cu mult
simpla consemnare a cunoştin ţelor lui de astronomie!"
În tot timpul infamilor ani de domnie a lui Fhulgi, familia lui %erah a
stat &n Da rran! /poi, la &n l ăturarea lui Fhulgi, a sosi t porunca divin ă de aşi
continua drumul spre Canaan! %erah &mb ătr#nise destul de mult, iar ahor,
fiul lui, u rma s ă r ăm#n ă cu el &n Da rran! Cel ales pentru mi siune a fost
/vraam  el &nsuşi
&!Ch!@ astfel om matur,
au &nceput de şaptezeci
douăzeci şi patru şi
decinci
ani de ani! Era
fatidici &n anul I>;7
 optsprezece ani
cuprinz#nd domniile pline de r ăzboaie ale celor doi succesori imedia ţi ai lui
Fhulgi (/marFin şi FhuFin" şi şase ani ai lui *bbiFin, ultimul rege suveran al
9rului!
ă2ăr ă&ndoial , n u a f ost n umai
ă o simplţă
ă coinciden c moartea l ui
Fhulgi a semnalat nu numai plecarea lui /vraam, ci şi o realiniere a zeilor
din 1rientul /propiat! E$act c#nd /vraam, &nso ţit (dup ă cum vom afla mai
t#rziu" de un corp militar de elit ă, a p ră sit ă Darranul  poarta spre
păm#nturile hittite  &n - ţara Datti3 a ap ărut e$ilatul şi pribeagul MarduA! Mai
mult, cea mai remarcabil ă e coinciden ăţ a c ă MarduA a r mas acolo pe
perioada aceloraşi dou ăzeci şi patru de /ni 2atidici, ani care au culminat cu
marele dezastru!
+ovezile deplas ărilor lui MarduA apar peţă ăo t bli ăă(2ig! 55" g sit &n
biblioteca lui /shurbanipal, &n care MarduA, &mb ătr#nit, vorbeşte despre
hoinărelile lui de odinioar ă şi &ntoarcerea final ă &n Babilon'

-, zei mari, afla ţimi secretele.

Cât îmi închei cin&ătoarea, amintirilemi revin3
2unt divinul $arduk, un mare zeu.
#m fost sur&hiunit pentru păcatele mele,
în munţi mam dus.
'rin multe ţări am fost r ăt ăcitor3
De unde soarele răsare, acolo unde apune am mers.
 'e culmile ţării 8atti am urcat.
În ţara 8atti am întrebat un oracol
Bdespre tronul şi Domnia mea1
în toi Bcând eram, am întrebat3 'ân ă când4
Douăzeci şi patru de ani, în toi, am cuib ărit.

/pariţia lui MarduA &n / sia

ă Mic  implic#nd ţă ă ne aşteptat alian cu
o
/dad  a reprezentat astfel cealalt ă fa ţă a monedei, &n pro blema grabei lui
/vraam spre Canaan! +in ec hilibrul te$tului, afl ăm c ă MarduA a trimis din
noul s ău loc de e$il emisari şi provizii (prin Darran" spre iscipoiii s ăi din
Babilon şi agen ţi comerciali &n Ma ri, astfel f ăc#nd incursiuni pe ambele por ţi
 una &nchinat ă lui annar)Fin şi cealalt ă lui *nanna)*shtar!
Ca la un semnal, odat ă cu moartea lui Fhulgi, &ntreaga lume antic ă a
&nceput s ă se agite! Casa lui annar fusese discreditată, iar Casa lui MarduA
&şi vedea apropiinduse ceasul din urmă!
În vreme ce MarduA &nsuşi continua s ă fie e$clus din Mesopotamia,
primul s ău fiu, abu, converteaţ prozeliă i pentru
ă cauza tat lui s u! Baza lui
de operaţiuni era propriul s ău -centru de cult3, Borsippa@ dar eforturile sale
au cuprins toate păm#nturile, inclusiv Canaanul Mare!
e acest
&n Canaan! +eşifundal
t ăcut de
cu evolu ţii rapide,
referire lui /vraam
la misiunea i sa poruncit
lui /vraam, ă se duc ă
8echiul s%estament
se e$prim ă clar &nţ privin
ţ a destina ăiei' pornind &n grab spre Canaan,
/vraam şi so ţia lui, nepotul s ău .ot şi antura=ul lor, şiau continuat rapid
drumul spre sud! /u f ăcut un popas la Fhechem, unde +omnul ia vor bit lui
/vraam! -i a purces de ac olo c ătre Munte, spre r ăs ărit de Betel, şi şi a
&ntins cortul (!!!"! i a clădit pe locul acela +omnului un =ertfelnic şi sa
&nchinat +omnului!3 BethEl (Betel", al cărui nume &nsemna -Casa lui
+umnezeu3  un loc unde /vraam a revenit de mai multe ori  se afla &n
vecinătatea *erusalimului şi a Mu ntelui s ău sfin ţit, Muntele Moriah (-Muntele
 &ndrumării3", peă aăăc rui Ft#nc Ff#nt aă fost depus Chivotul .eg m#ntului,
c#nd Folomon a cl ădit %emplul lui *ahve &n *erusalim!
+e acolo, -a pornit /vram, merg#nd din loc &n loc, &ndrept#nduse spre
miazăzi3 (egev"! +estina ţia clar ă a lui /vraam era egevul (regiunea
secetoasă unde se &nt#lnesc Canaanul şi peninsula Finai"! C#teva declara ţii
divine desemnau R#ul Egiptului (numit &n zilele noastre adi El/rish" ca
hotar sudic al domeniului lui /vraam, iar oaza de la adeshBarnea ca
avanpost sudic (vezi harta"! Ce avea de f ăcut /vraam &n eg ev, al c ărui
&nsuşi nume (-9scăciunea3" &i e$prima ariditatea? Ce era acolo &nc#t
necesita lunga şi gr ăbita c ăl ătorie a patriarhului din Darran, impun#ndui
prezenţa printre Ailometri &ntregi de p ăm#nt sterp?
Femnificaţia Muntelui Moriah  primul punct de interes al lui /vraam 
era aceea c ă, &n perioada respectiv
ă ,ă&mpreun
ăţ cu fra ii s i Muntele :ophim
(-Muntele 1bservatorilor3" şi Muntele Fion (-Muntele Femnalului3", servea
drept sediu al Centrului de Control al Misiunii? Femnifica ţia egevului,
singura sa semnificaăţie, r m#ne ă aceea c ţ era poarta Fpa ioportului din
Finai!
Continuarea naraţiunii ne informeaz
ă ă c ţ/vraam avea alia i militari &n
regiune şi c ă antura=ul s ău includea un corp de el it ădin c#teva sute de
luptători! %ermenul biblic pentru aceştia  "aar  a fost tradus &n diverse
moduri, ca -sl ug ărime3 sau do ar -tineri3@ dar st udiile au dem onstrat c ă, &n
hurriană, cuv#ntulţ ădesemna
ă c l re i sau ăcavalerişti! +e fapt, cercet rile
recente ale te$telor mesopotamiene despre manevrele militare &nşir ă printre
soldaţii cu care şi cavalerie .9!/Rii (-1ameniinar3" care serveau drept
călţ re i rapizi!
ă 0 sim un termen identic &n Biblie ( Cartea 0nti a lui Sa#uil
6>'4<"' dup
singurii sc ăţ ce
ăpa i cuRegele +avid
vţăia au ă sute
a atacat
fost -patru ăăo deăr obi
tab r amaleAit (/malecit
 &n original, ", ,
Ish-"aar
-a#eni-nar3 sau .9!/R -c are au &ncălecat pe c ămile şi au fugit!3
4

+escriindui pe lupt ătorii lui /vraam ca oameni "aar, 8echiul

%estament ne informează aşadar că avea cu el un corp de cavalerie, dup ă
toate probabilit ăţile pe c ămile, nu pe cai! E posibil ca ideea unei asemenea
forţe combatante deăc ăl rie ăă rapid s i fi venit
ţ deţla hitti i, la grani a cu care
era situat Darranul, cu precizarea c ă pentru regiunile aride din egev şi
Finai cămilele erau mult mai potrivite dec#t caii!
Far putea ca noua imagine a lui /vraam, nu ca p ăstor nomad, ci ca
inventiv comandant militar de vi ţă regal ăă s nu corespund ă ţ concep iei
tradiţionale despre acest patriarh ebraic, dar ea este conform ă cu amintirile
antice despre /vraam! /stfel, cit#nd sursele anterioare cu referire la
/vraam, osephus (secolul *, d!Ch!" a scris despre el' -/vraam a domnit la
+amasc, unde era str ăin, venind cu o armat ă din ara ţ de mai sus de
Babilon3 de unde, -dup ă mult timp, +omnul la scos şi la mutat din acea
ă ţar
ă &mpreun cu oameniiţ lui şi sa dus ă &n
ă ara peatunci numit p m#ntul
Canaanului, dar acum ţara *udeei!3

1 Una dintre situaţiile care relevă imperfecţiunea „clasicei" versiuni române ști a
Bibliei, în traducerea lui Vasile Radu şi ala alaction! este evidentent că termenul
„robi" ca şi înlocuirea #e$evului cu „mia%ă%i" & ve%i maisus' repre%intă subterfu$ii
ddeterminate de cunoaşterea incompletă a limbilor șistoriei
i antice(n(tr('
 Misiunea lui /vraam era de natur ă militar ă' trebuia s ă apere
instalaţiile spa ţiale ale /nunnaAilor  Centrul de Control al Misiunii şi
FpaţioportulO
+upă o scurt ă şedere &n eg ev, /vraam a traversat peninsula Finai,
a=ung#nd &n Egipt! 2iind clar c ă nu erau nişte nomazi ca oricare al ţii, /vraam
şi Fara au fost duşi imediat la palatul regal! +up ă calculele noastre, era prin
anul I>;< &!Ch!, c#nd faraonii care domneau peatunci &n Egiptul *nferior (de
ord"  f ăr ă a fi discipoli ai lui /men (-:eul /scuns3 Ra)MarduA"  se
confruntau cu o serioas ă provocare a principilor din %eba, la Fud, unde
/men era considerat zeul suprem! utem doar presupune ce probleme de
stat  alian ţe, ap ăr ări reunite, porunci divine  au fost discutate &ntre
faraonul amenin ţat şi *bri, generalul nippurian! Biblia tace &n aceast ă
privinţă, c#t şi &ntra duratei vizitei! (-Cartea ubileurilor3
ă ă declar c se=urul a
durat cinci ani!" C#nd a sosi t vremea ca /vr aam s ă se &ntoarc ă &n egev, &l
&nsoţea o suită numeroasă de oameni ai faraonului!
-i a purces /vram din Egipt, el şi femeia sa (!!! " i .ot, spre mi az ăzi3
(egev"4! Era -tare bogat' avea turme3de oi şi vite pentru hran ă şi
&mbră ăc minte, precum şi asini
ă şi c mileăţă ă pentru c l re ii s i repezi!
Fa dus din nou &n BethEl, s ă se &nchine +omnului şi s iă cear ă
instrucţiuni!ţ / urmat
ă desp r irea de ă.ot, nepotul prefer#nd s se aşeze, cu
turmele lui, &n -C#mpia *ordanului, care, mai &nainte ca s ăfi pr pă dit ă
+umnezeu Fodoma şi 0omora, era toat ă ad ă ă pat (!!!",ă ca gr dina lui
+umnezeu (!!!"!3 /vraam şia continuat drumul spre regiunea colinelor,
instal#nduse pe cel mai &nalt pi sc de l#ng ă Debron, de unde put ea privi &n
toate direcţiile@ iar +omnul ia spus' ăţ-Fcoal
ă te, str bate inutul &n lung şin
lat, cău
ci ţie ţil voi
peste daO3-&n zilele lui /mrafel, regele inearului,3 a avut loc
mult,
e$pediţia militar ă a alian
ţ ă ei r s ritene!
-%imp de doisprezece ani, cei din urm ă Gregii canaani iH ţ fuseser ă
supuşi lui Chedarlaomer, iar &n anul al treisprezecelea sau r ăsculat!!i &n
anul al paisprezecelea a venit Che darlaomer şi regii cei dim preun ă cu el3
("acerea 4;';J"!
Favanţii au c ăutat mult timp &n iz voarele arheologice consemn ări ale
evenimentelor descrise &n Biblie@ eforturile lor nu au avut nici un succes,
fiindcă lau
ă c utat pe /vraamăă&ntroă alt epoc ! +ar dac nu greşim &n
cronologia noastr ă, devine poăsibilţ oă solu ie si mpl a problemei -/mra
hel3! Este o rezolvare nou ă, ădar bazat pe sugestii ţă ştiin ifice f cute (şi
ignorate" cu aproape un secol &n urm ă!
În 47<J, compar#nd lectura tradi ţional ă a numelui cu articularea sa &n
traducerile biblice timpurii, 2! .enormant ( la ?angue ri#itive de la
Chalde" sugerase c ă ar fi corect s ăse citeasc ă3 )#ar-!al 3, aşa cum este
scris fonetic &n Feptuagint (traducerea din secolul al treilea &!Ch!a 8echiului
%estament &n greacă, după srcinalul ebraic"!

1 )n acest ca%, apro*imaţia din traducerea românească a Bibliei devine inadvertenţă

crasă! „spre mia%ă%i" faţă de +$ipt ar fi însemnat continuarea coborârii spre frica
-entrală( n(tr('
 este doi ani, +!D! Daigh, scriind &n 3eitschri&t &iir )eg!tische
S!rache und )ltertu#s2unde , a adoptat şi el varianta -/marpal3 şi,
afirm#nd c ă -al doilea element Gdin numele regeluiH este un nume al :eului
.ună GFinH,3 a declarat' -+e mult eram convins de identitatea lui /marpal ca
fiind unul dintre regii 9rului!3
În 454N, 2ranz M! BXhl ( Die 4Lnige von %enesis @J " a sugerat din
nou  f ăr ă succes  ca numele s ă fie citit, la fel ca &n Feptuagint, -/marpal3,
e$plic#nd c ă &nsemna -8 ăzut de 2iu3  un nume regal &n spiritul altor nume
regale din 1rientul /propiat, la fel ca egipteanul %hothmes (-8 ăzut de
%hoth3"! (+in nu se ştie ce motiv, BXhl şi alţii au negli=at să menţioneze
faptul nu mai pu ţin semnificativ c ă Feptuagintul articula numele lui
hedorlaPomer 4ho-dologo#ar  aproape identic cu udurlaghamar, din
tăbliţele Fpartoli!"
al (&nsemn#nd -fiu3" era &ntradevăr un sufi$ comun &n numele regale
mesopotamiene, reprezent#nd zeitatea considerat ă a fi 2iul +ivin favorit!
Întruc#t &n 9r zeul considerat 2iu 2avorit era annar)Fin, suger ăm c ă )#ar-
Sin şi )#ar-!al erau, &n 9r, unul şi acelaşi!
*dentificarea de c ătre noi a lui -/marphel3 din *acerea 1( cu /mar
Fin, al treilea rege din / %reia +inastie a 9rului, se potriveşte perfect cu
cronologiile biblic ă şi sumerian
ă ăă
! ovestea biblic a R zboiului Regilor
plasează evenimentul la scurt timp du p ă &ntoarcerea lui /vraam &n eg ev
din Egipt, dar &nainte de a zecea aniversare a sosirii sale &n Canaan@ prin
urmare, &ntre $6($ şi $6'2 &!Ch! +omnia lui /marFin)/marpal a durat din
$6(4 p#nă in $6'2 &!C@ &n consecinţă, r ăzboiul avusese loc &n ultima parte a
domniei lui!

$6(1 2ormulele anilorcelpentru

&!Ch!  ca fiind domnia
al e$pedi lui /marFin
ţiei militare ma=ore indica al şaptelea
&n provinciile an 
apusene!
+atele biblice ( *acerea 1(3(+" afirm ă c ă aceasta a avut loc &n al
paisprezecelea an du p ă ce elami ţii, sub hedorlaPomer, &i sub=ugaser ă pe
regii canaani ţi@ iar anul $6(1 a fost &ntradev ăr dup ă paisprezece ani de
c#nd Fhulgi, primind oracolele lui annar, lansase campania militar ă din
$6++ &!Ch! condusă de elamiţi &n Canaan!
Fincronizarea evenimentelor şi datelor biblice şi sumeriene pe care
am facuto desfăăşoar urm toarea succesiune ă şi r espect fiecare factor de
timp raportat &n Biblie'
$1$' &!Ch!  /vraam se naşte &n ippur, ca fiu al lui %erah!
$11' &!Ch!  9rammu e &ntronat &n 9r, primind tutela ippurului!
%erah şi familia lui se mută &n 9r!
$62+ &!Ch!  Fhulgi preia tronul după moartea lui 9rammu!
%erah şi familia lui pleacă din 9r, spre Canaan!
$6++ &!Ch!  Fhulgi primeşte oracolele lui annar şi trimite trupele
elamite &n Canaan!
$6(7 &!Ch!  Moartea lui Fhulgi, ordonată de /nu şi Enlil!
/vraam, &n v#r st ă de şaptezeci şi cin ci de ani, primeşte ordin s ăplece
din Darran spre Canaan!
$6(4 &!Ch!  /marFin (-/marpal3" urcă pe tronul 9rului! /vraam
părăseşte egevul, plec#nd spre Egipt!
$6($ &!Ch!  Regii canaaniţi &şi comut ă ţă ţfa de -al i zei3!
loialitatea
/vraam revine din Egipt cu corpul de elit ă!
 $6(1 &!Ch!  /marFin dezlănţuie Războiul Regilor!
Cine erau -ceilal ţi zei3 care au c#ştigat loia litatea oraşelor canaanite?
Erau MarduA, care urzea planuri din e$ilu l apropiat, şi fiul s ău, abu, care
cutreiera estul Canaanului, c#ştig#nd suprema ţie şi ade ren ţi! +up ă cum
indică numele bibliceţ ale locurilor,
ă toat araţ Moabului intrase sub influen a
lui abu' ţinutul cunoscut Ţ şi ca ara lui abuăţşi multe localit i de acolo au
fost numite &n cinstea lui@ cel mai &nalt pisc ia p ăstrat numele  Muntele
ebo  dea lungul mileniilor care au urmat!
/cesta este conte$tul istoric &n care 8echiul %estament a &nscris
invazia din est! Îns ă chiar privit din punct de vede re biblic, care comprim ă
povestirile mesopotamiene despre zei &n tiparul monoteist, este un r ăzboi
neobişnuit' scopul s ău ostentativ  reprimarea unei rebeliuni  reiese a fi
reprezentat un aspect secundar al r ăzboiului@ adev ăratul obiectiv  o
răscruce dintro
ă ăăoaz aflat &n s lb ticieă  na fost atins niciodat !
ornind pe drumul sudic din Mesopotamia spre Canaan, invadatorii au
&naintat către sud prin %ransiordania, pe oseaua Regilor, atac#nd succesiv
avanposturilecheie care p ăzeau punctele de traversare a *ordanului'
/shterotarnayim &n nord, Dam &n centru şi Fhavehiryatayim &n sud!
Conform relat ării biblice, adev
ă ăţ rata int a invadatorilor era un lo c
numit Elaran, dar nu au a=uns niciodat ă la el! Cobor#nd prin %ransiordania
şi &ncon=ur#nd Marea Moart ă, invadatorii au tre cut pe l#ng ă Muntele FePir şi
au avansat -s pre El aran, care e &n F ălb ticie3!ă În s au fost
ţă sili i s -se
&ntoarcă pe l#ngă EinMishpat, care e adesh3! Elaran (-.ocul 0lorificat al
lui +umnezeu3?" na fost atins@ cumva, invadatorii au fost &nvinşi la Ein
Mishpat, cunoscut şi sub denumirile de adesh sau adeshBarnea!
/bia
0omorei atunci,
(!!!" &ntorc#nduse
şi regele din /dmahspre Canaan,
(/dma" -regele
(!!!" şi regeleFodomei (!!!"(şi
din :ebiPim regele
Ţeboim"
şi regele din Bela sau :oar ( Ţoar" (!!!" au ve nit ca so iţ de r zboi
ă &n 8 alea
Fiddim (Fidim" adic ă Marea F ărat ă!3 (8ezi harta!"
ă Băt lia cu aceştiţ regi canaani i ăa fost prin urmare o faz t#rzie a
războiului, nu sc opul s ău principal! Cu ap roape un se col &n ur m ă, &ntrun
scrupulos studiu intitulat 4adesh-Barnea, D!C! %rumbull tr ăsese concluzia
că adev
ă rata
ţ ă int a invadatorilor era Elaran, pe care la identificat &n mod
corect cu oaza fortificat ă aAhl de pe c#mpia central ă a peninsulei Finai!
 +ar nici el şi ni ci al ţii nu au pu tut e$plica de ce o ma re alian ţăar fi
lansat o armat ă spre o destina
ţ ţă
ie de la mii de Ailometri distan , &nfrunt#nd
zei şi oameni pentru a a=unge la o oaz ă izolat ă pe o c#mpie &ntins ăşi pustie!
Însă de ce se duseser ă acolo şi cine lea t ăiat calea la adeshBarnea,
silindui pe năăv litori
ă s seă&ntoarc din drum?
%oate aceste &ntreb ări nu au primit nici un răspuns@ şi nici un răspuns
nu poate avea sens, cu e$cep ţia celui oferit de noi' s ingura semnifica ţie a
destinaţiei era Fpa ţioportul, iar cel care a blocat &naintarea la adesh
Barnea a fost /vraam! Înc ă din cele mai vechi timpuri, adeshBarnea
fusese cel mai apropiat loc accesibil oamen ilor &n regiunea Fpa ţioportului,
ă făr permisiune ă special ! Fhulgi
ă venise ă ăaici s se roage şi s i aduc =ertfe
:eului Care udecă, iar cu aproape o mie de ani &naintea lui, regele sumerian
0hilgameş sa oprit &n acelaşi loc pentru a ob ţine permisiunea special ă! Era
locul numit de sumerieni B/+!0/.!+*0*R, iar de Fargon din /AAad Dur-
Mah-Ilani, integr#ndul clar &n inscrip ţia sa dintro localitate din %ilmun
(peninsula Finai"!
Fugerăm c ă era locul numit &n Biblie adeshBarnea@ iar acolo a
aşteptat /vraam cu trupele lui de elit ă, t ăind calea invadatorilor spre
Fpaţioportul propriuzis!
/luziile din 8echiul %estament devin o povestire am ănun itţ ă &n
-%e$tele lui hedorlaomer3, care spun clar c ă r ăzboiul avea menirea de a
&mpiedica &ntoarcerea lui MarduA şi a zădărnici eforturile lui abu de a
obţine accesulţ &n Fpa ioport! /ceste ă te$te
ă nu numai c i nominalizeaz pe
aceiaşi regi men ţ ţiona i &n ăBi blie, dar repet şi ădetaliul biblic al sc himb rii
loialităţii -&n anul al treisprezecelea3O
 Revenind la -%e$tele lui hedorlaPomer3 spre a ob ţine detalii pentru
cadrul de r eferin ţă biblic, trebuieăţs reă inem c au fost scrise de un istoric
babilonian care sus ţinea dorin ţa lui MarduA de a face din Babi lon -buricul
&ndreptat spre cer &n cele patru regiuni3! entru a &mpiedica acest lucru, zeii
opozanţi lui MarduA iau ordonat lui hedorlaPomer s ă captureze şi s ă
profaneze Babilonul'

)eii *...+
lui :udur%a&hamar, re&ele ţării Elam,
iau poruncit3 Coboar ă acolo5/
Ceea ce în oraşul care era r ău a f ăcut1
în ;abilon, preţiosul oraş al lui $arduk,
suveranitatea a cucerito1
în ;abilon, oraşul re&elui zeilor, $arduk,
monarhia a r ăsturnato1
8aitelor de câini templul la f ăcut bârlo&1
Corbii în zbor, tare ţipând, se & ăin ăţau acolo.

#ngărirea Babilonului nu a fost de c#t &nceputul! +up ă -faptele rele3

de acolo, 9t u)Fhamash a c ăutat s ă ia m ăsuri &m potriva lui abu, care (l a
acuzat el" schimbase anga=amentul unui anumit rege fa ţă de tată l ăs u,
annar)Fin! Fa &nt#mplat, declar ă -%e$tul lui hedorlaPomer3, &n anul al
treis!re<ecelea (la fel cum afirm ă şi "acerea 4;"'

În fa ţa zeilor fiul tat ălui s ău Bveni1

în ziua aceea,
contra 2hamash,
domnului 2tr ălucitorul,
zeilor, $arduk, Bspuse3
Credinţa inimii sale Bre&ele a tr ădato
la vremea celui deal treisprezecelea an nevrednic de tat ăl meu Ba
fost1
la slubele lui re&ele a încetat s ăvin ă1
toate acestea, din vina lui 7abu. /

:eii aduna ţi, afl#nd astfel despre rolul lui abu &n r ăsp#ndirea
rebeliunilor, au &ntrunit o coali ţie de regi fideli şi lau numit pe elamitul
udur.aghamar la comanda ei militar ă! rimul lor ordin a fost ca -Borsippa,
fortăreaţa Glui abuH, cu arme so spolieze3! Îndeplinind ordinul, -udur
.aghamar, cu g#nduri rele contra lui MarduA, altarul din Borsippa prin foc la
nimicit şi pe fiii lui cu spada ia uci s!3 /poi, sa ordonat e$pedi ţia militar ă
asupra regilor rebeli! %e$tul babilonian &nşir ă ţintele care urmau s ă fie
atacate şi numele atacan ţilor@ recunoaştem cu uşurin ţă printre acestea
numele biblice@ EriaAu (/rioAh" avea s ă atace Fhebu (Be erFheba", iar %ud
0hula (%idhal" trebuia s ă &i -sfarme cu sabia pe fiii 0azei3!
/cţion#nd &n conformitate cu un oracol al lui *shta r, armata adunat ă
de Regii de la R ăs ărit a a=uns &n %r ansiordania! rimul a fost at acat un
bastion din - ţara de sus3, urmat de Rabattum! +rumul era acelaşi cu cel
descris &n Biblie' de pe podişul din nord, prin districtul Rabat/mon din
centrul spre sud prin =u rul M ării Moarte! În co ntinuare, urma s ă fie capturat
+urMah*lani, iar oraşele canaanite (inclusiv 0aza şi BeerFheba din egev"
să fie pedepsite! +ar, la +urMah*lani, conform te$tului babilonian, -fiul
preotului, pe care zeii &n ade v ăratul lor sfat &l unseser ă3, a stat &n calea
năvălitorilor şi -profanarea a &mpiedicato3!
E posibil ca te $tul babilonian s ă se refere &ntradev ăr la /vr aam, fiul
preotului %erah, şi s ăi descrie rolul &n oprirea invadatorilor? *poteza e
confirmată de faptul c ă te$tele mesopotamiene şi bib lice relateaz ă acelaşi
eveniment, &n aceeaşi localitate, cu acelaşi deznod ăm#nt!
+ar nu e vorba doar de o si mpl ăipotez ăă , c ciăam g sit un i ndiciu
e$trem de incitant!
Este vorba de faptul neluat &n se am ă c ă formulele datelor pentru
domnia lui /marFin numesc cel de al şaptele an al s ău  anul crucial I>;4
&!Ch!, anul e$pediţiei militare şi M9 E *B!R9!9M B/!D9. (2ig! 4>>", -/nul G&n
careH s ălaşul  ăstoresc din *B!R9!9M a fost atacat3!
Fe poate ca aceast ă referire, e$act &n anul decisiv, s ăse fac ăla
altcineva dec#t la /vraam şi la ad ăpostul s ău p ăstoresc?
Mai e$istă şi ăo posibil comemorare
ă ă a invaziei! Este o scen
pictural
gravată pe un sigiliu cilindric sumerian (2i g! 4>4"! / fost considerat ă ca
reprezent#nd călătoria lui Etana, un rege tim puriu din ish, spre oa rta
&naripată, unde un -8ultur3 la luat &n văzduh at#t de sus &nc#t na mai văzut
ăm#ntul! + ar sigiliulăţă&l & nf işeaz pe ăeroul &ncoronat c lare pe c al  pr ea
devreme pentru epoca lui Etana  şi st#nd &ntre loc ul or ţii &naripate şi dou ă
grupuri distincte! 9nul const ă din patru 1ameni 8ite=i &narma i, ţ al c ăror
comandant, tot c ălare, merge spre o zon ă cultivat ă din peninsula Finai
(indicată prin simbolul semilunii lui Fin cu gr#u cresc#nd &n ăuntru"! Cel ălalt
grup const ă din cinci regi,ţ cuţ ăfa a &n d irec ia ţopus ! /stfel, imaginea de ine
toate elementele
de reot3, mai degrab ă ţiiăantice
unei ilustra
ă dec#t R ăzboiului
a c l atoriei Regilor
ţ Etana
lui la Fpşiaaioport!
rolu lui Eroul,
-2iului
prezentat &n centru, deasupra unui animal, ar putea fi deci /vraam, nu
Etana!
+upă ce şia dus la &ndeplinire misiunea de a p ărare a Fp a ioportului,
ţ
/vraam sa &nt ors la baza lui de l#ng ă Debron! Încura=a ţi de victorie, regii
canaaniţi au pornit cu armateleă lor s ăintercepteze
ăţ for ele r s ritene care se
retrăgeau!
 +ar invadatorii iau &nvins şi -au luat tot ce a fost de pre ţ &n Fodoma şi
0omora3, precum şi un ostatic valoros' -i au luat şi pe .ot, nepotul lui
/vraam, (!!!" că el locuia &n Fodoma!3
.a aflarea veştii, /vraam şia chemat cei mai buni cavalerişti, pornind
&n urmărirea invadatorilor! /=ung#ndui
ă ă din ăurm l#ng +amasc, a reuşit s l
elibereze pe .ot şi s ă recupereze toat ă prada! .a &ntoarcere, a fost primit ca
un &nvingător &n 8alea Shale#-ului (a Falemului  *erusalimului"'

(i $alkizedek *$elchisedec+, re&ele 2alemului.

ia ieşit înainte cu pâine şi vin1
iar el era preot al Dumnezeului Celui 'rea înalt.
(i la binecuvântat şi a zis3
;inecuvântat fie #vram de Dumnezeul Cel 'rea
înalt,
făcătorul Cerului şi al ' ământului5 /
(i ;inecuvântat fie Dumnezeul Cel 'rea înalt,
care a dat pe vr ămaşii t ăi în mâinile tale. /

Cur#nd, au sosit şi regii canaani ţiăs i ţmul umească lui /vraam şi iau
oferit toate averile capturate, ca r ăsplat ă! +ar /vraam, spun#nd c ă pe
acelea şi le puteau &mpţ ăr ţă
i alia ii s i locali, ăa refuzat
ă s ia m car -o curea de
ţă
&ncăl minte3 pentru ă el sau r zboiniciiţ lui! u ac ionase nici din prietenie
pentru re gii c anaani ţi, nici din du şm ă nie
ţă fa deţ ăă/ lian
ă a R s ritean @ &n
războiul dintre Casa lui annar şi Casa lui MarduA, /vraam era neutru!
entru -*ahve, +umnezeul Cel rea &nalt, f ăc ătorul Cerului şi al  ăm#ntului,
am ridicat m#na mea,3 a declarat el!
*nvazia eşuat ă nu a oprit iureşul monumentalelor evenimente din
lumea veche! este un an, &n I>;> &!Ch!, Mentuhotep al **lea, conduc ătorul
prinţiloracesteia"
zeului tebani, ia
asu&nvins pe fara
pra vecin onii
ăt ăţilordin
vesnord
tice şi
alea e$tin s puterea
pe ninsulei %ebei
Fin ai! (şi a
În anul
următor, /marFin a &n cercat s ă a=ung ă &n peninsula Finai pe ma re, numai
pentru a muri de o muşc ătur ăveninoas ă!
/tacurile asupra Fpa ţioportului fuseserăă z d rnicite, dar pericolul ce &l
p#ndea pe acesta nu era &nl ăturat@ iar eforturile lui MarduA de a c#ştiga
supremaţia sau intensificat şi mai mult! Cincisprezece ani mai t#rziu,
Fodoma şi 0omora sau mistuit &n fl ăc ări, c#nd inurta şi ergal au
dezlănţuit /rmele :ilei de /poi!
 1(  %OLOCAUSTUL NUCLEAR

:iua de /poi a sosit &n anu l al dou ăzeci şi patrulea, c#nd /vraam, cu
tabăraă l#ng Debron, ă aveaă nou zeci şi nou de ani!
-+omnul sa ar ătat iar ăşi lui /vraam, la ste=arul Mamre, pe c# nd el
stătea la uşa cortului, sub z ăpuşeala zilei! i ridic#nduşi ochii şi privind, iat ă
ă ţb ărba i st teau &nainteaălui@ şi c#nd ia v zut, a alergat din uşa cortului
trei
&ntru &nt#mpinarea lor şi sa &nchinat p#nă la păm#nt!3
Cu rep eziciune, dintro scen ă tipic ă pentru 1rientul /propiat a unui
potentat care se odihn eşte &n umbra cortului s ău, naratorul biblic al *acerii
@+ ridică ochii lui /vraam şi &l &m pinge  şi, od at ă cu el, şi pe ci titor  &ntro
neaşteptată &nt#lnire cu fiin ţele divine! +eşi /vraam privea afar ă, nu ia
văzut pe cei trei apropiinduse@ di ntro da t ă, -st ăteau &n aintea lui3! i cu
toate cţă erau
ă -b rba i3, lea recunoscut
ă imediat adev rata identitate şi s a
plecat &n fa ţa lor, adres#ndulise cu cuvintele' -+oamne, nu trece cu
vederea pe robul t ău3, ăp#n avea posibilitatea ă ă ă s ă preg teasc o mas
somptuoasă!
Era &n asfin ţit, c#nd vizit atorii divini au terminat cu masa şi odihna!
Întreb#nd despre Fara, conduc ătorul lor ia spus lui /vraam' -8oi veni
negreşit la tine, c#nd va fi anul şi iat ă Fara femeia ta va avea un fiu!3
romisiunea unui Moştenitor de +rept pentru /vraam şi Fara, la v#rsta
lor &naintat ă, nu a fost singurul motiv al vizitei! E$ista şi un scop mai
ameninţător'

#poi acei oameni se sculară de acolo

şişi îndreptar ă ochii în partea 2odomei,
iar #vraam mer&ea cu ei, ca s ăi petreac ă.
(i Domnul a zis în sine3
#scundevoi de #vraam aceea ce sunt pe cale s ă fac. /

/mintinduşi de serviciile trecute ale lui /vraam şi de viitorul f ăg ăduit,

+omnul ia divulgat ad ev ăratulţ el ală c l toriei divine' acela de a ve rifica
acuzaţiile contra Fodomei şi a 0omorei! -Ftrig ătul &mpotriva Fodomei şi a
0omorei este mare şi p ăcatul lor, cumplit,3ă aş ă a c domnul
ă se hot r#se s
-mă pogor
ă ăacum s v d@ dac faptele lor ă sunt &ntocmai precum arat
strigarea a=unsă p#nă la mine, le voi nimici complet@ iar de nu, voi vedea!3
+istrugerea Fodomei şi a 0omorei care a urmat reprezint ă unul dintre
cele mai frecvente episoade biblice descrise &n imagini şi predici! 1rtodocşii
şi fundamentaliştii nu sau &nd oit nici un moment c ă +omnul +umnezeu a
turnat foc şi pucioas ă din cer, pentru a şterge ă oraşele
ă ţ p c toase de pe fa a
ăm#ntului! ţ Fa van ii şi g#
ă ţnditorii sofistica
ă i au c utat la fel de te nace s
ăgţăseasc e$plica ii -naturale3 ăpentru povestea biblic ' un cutremur@ o
erupţie vulcanic ă@ alte fenomene naturale car e (garanteaz ă ei" puteau fi
interpretate ca o fapt ă a lui +umnezeu, o pedeapsăăă pe m sura p catului!
+ar, &n c eea ce pr iveşte nara ţiunea biblic ă  care, p#n ă &n prezent, a
fost singura surs ă a tuturor interpret ărilor, este absolut clar c ă evenimentul
nu a fost o calamitate natural ă! E descris ca un fapt !re#editat9 +omnul &i
dezvăluie dinainte lui /vraam ce anume urmeaz ă s ă se &nt#mple şi de ce!
Este un eveniment evitabil, nu o catastrof ă provocat ă de for ţe naturale
ireversibile' calamitatea se va produce numai dac ă -strig ătul3 contra
Fodomei şi a 0omorei va fi conf irmat! i, &n al tre ilea r#nd (dup ă cum vom
descoperi cur#nd", a mai fost şi un eveniment posibil sa fie a#nat,
&nt#mpl#nduse mai devreme sau mai t#rziu, după dorinţă!
+#nduşi seama de caracterul evitabil al dezastrului, /vraam a
&ncercat o tactică ăde &mp ciuire prin argumente!ă -oate c se afl cincizeci
de drepăţi &nl untrul
ăţ ă ă el! -1are pr p ţ divei tu şi nu vei cru a
cet ii,3 a s pus
locul, pentru cei cincizeci de drep ţi ădinl untru?3 /poi,ăă sa gr bit s adauge'
-+eparte de tine s ă faci un lucru ca acestaO F ă ucizi pe cel drept deavalma
cu cel r ău şi s ăi mearg ă celui drept la fel cu nelegiuituluiO +eparte de tine,
udecătorul a tot ăm#ntul, să nu faci dreptateO3
1 predic ă moral ăţ ă inut
ăţ :eit ii luiO ă *ar rug mintea este de a
contramanda distrugerea  distrugerea premeditat ă şi ev itabil ă  dac ă &n
oraş se afl ă cincizeci de oameni drep ţi! +ar nici nu acceptase bine +omnul
să ţcru e oraşulă ădac se g seau asemenea cincizeci de persoane, c#nd
/vraam, care se poate s ă fi ales ă num rul cincizeci
ă ă
ştiind c avea sa ating o
anume coard ă sensibil ă, sa & ntrebat cu vo ce tare dac ă +omnul va d istruge
cetatea &n caz c ă num ărul ar fi mai mic c u cinci! C#nd +omnul a pr imit s ă
renunţe laă distrugere
ă dac g seşte numai ţ patruzeci şi cinci de drep i,
/vraam a continuat s ă negocieze, cob or#nd num ărul la patruzeci, apoi la
treizeci, la do u ăzeci, p# n ă la zece! -R ăspunse +omnul' L u o voi pierde
pentru cei zeceO i a purces +omnul, dup ă ce a sf#rşit de vorbit cu /vraam,
iar /vraam sa &ntors la cortul s ău!3

acum Fpre seară, cei

Mal a2hi# (tradus o ţitori
doi &nsprin ai +omnului
-&ngeri3,  naratorul
dar &nsemn#nd biblic &i num
-emisari3" eşte
au a=uns
la Fodoma, av#nd sarcina de a verifica acuza ţiile &mpotriva oraşului şi ai
raporta +omnului concluziile! .ot  care st ătea la poarta cet ăţ ii  a
recunoscut imediat (la fel ca /vra am, mai dev reme" natura divin ă a celor
doi vizitatori, identitatea lor fiind tr ădat ă evident de ăă& mbr c minte sau de
arme, sau poate de modul (&n zbor?" prin care au sosit!
*a venit r#ndul lui .ot s ă insiste cu ospitaliatea, iar cei doi iau
acceptat invita ţia de a petrece noaptea &n casa lui@ dar nu avea s ăfie o
noapte odihnitoare, căci vestea sosirii lor agitase &ntregul oraş!
-u apăucaser
ă ă &ns s se culce, c#nd oa menii ă di n cetate, adic din
Fodoma, &ncon=urar ă casa, de la ăt#nă ăr p#n la b tr#n, tot poporul, din toate
fundurile! i au chemat pe .ot şi iau spus' L9nde sunt oamenii care au
venit &n gazd ă la tine, acum, noaptea? /du i la noi ca s ăi cunoaştemO3
C#nd .ot a refuzat, mul ţimea sa repezit s ă intre cu for a@ ţ dar cei doi
Mala2hi# -pe cei de la uşa casei &i lovir ă cu orbire, de la cel mai mic p#n ă
la cel mai mare, aşa &nc#t ei se istovir ă c ăut#nd uşa!3
+#nduşi seama c ă dintre to ţi or ăşenii numai .ot era -drept3, cei doi
emisari nu au mai avut nevoie şi de alte inv estiga ţii@ soar ta oraşului era
pecetluită! -/tunci cei doiăţbăă rba i gr iră c tre .ot' L+ac mai ai pe cineva
aici  vre un ginere, fiii t ăi şi fiic ele tale şi pe c# ţi ai &n cetate  scoa tei din
acest loc, c ăci noi vom nimici locul acesta ă(!!!"!3 ăă 0r binduse s le duc
vestea ginerilor s ăi, .ot a fost &nt#mpinat doar cu ne&ncredere şi r#sete! rin
urmare, &n zorii zilei, emisarii lau zorit pe .ot s ăfugă făăr amarre, lu#ndule
 cu el doar pe so ţia lui şi pe cele ădouă ăfiice nec s torite ale lor, care locuiau
&n aceeaşi casă!

Dar %ot z ăbovinduse,

cei doi b ărba
ţ i îl apucar
ă ă de mân
pe el şi pe femeia lui şi pe cele două fete ale lui
 c ăci Dumnezeu voia s ăl cru ţe
şil scoaser ă afar
ă şil
ă l ăsar ţ în fa
ăţa cet ii.

+upă ce &i purtaser ă literalmente pe cei patru &n zbor, pentru ai cobor&
apoi &n afa ra or aşului, emisarii lau &n demnat pe .o t s ăfug ăspre mun i'ţ
-2ugi ca s ă scapi cuţăvia O u te ă uita
ă &nd r t ăşi nu te opri nic ieri &n acest
timpO3 lau ins truit ei! -2ugi la munte, ca s ă nu pieriO3 +ar .ot, tem #nduse
că nu aveauă s ăa=ung ţ &n mun ăă ăi la
ă timp
ă -f r s ă nu m a=ung pieirea şi s
nu mor,3 a avut o propunere' putea f& oare am# nat ă distrugerea Fodomei
p#nă c#nd a=ungea &n or aşul :oar ( Ţoar", cel mai &ndep ărtat de Fo doma?
/ccept#nd, unul dintre emisari ia cerut s ă seăgră beasc &ntracolo'
ă -+ zor
să fugi acolo,
ă ăfiindc nu pot s ă&mplinesc porunca p#n c#nd nu vei a=unge
tu &n cetate!3
rin ur mare, catastrofa nu putea fi doar prev ăzut ă şi e vitat ă, ci şi
am#nată@ şi p utea fiăăf cut ă s loveasc oraşe diferite &n m omente diferite!
ici o calamitate natural ă nu ar fi prezentat toate aceste tr ăs ături!

Când soarele a r ăs ărit deasupra ' ământului, a intrat şi %ot în )oar.

#tunci Domnul a turnat asupra 2odomei şi asupra 9omorei,
ploaie
(i a prăăde pucioas
p dit
ă şi de foc, de la Domnul din cer.
ăţcet ile acelea ţ şi tot inutul
şi pe to ţi locuitorii cet ăţilor şi tot ce creştea pe câmpie.

1raşele, oamenii, vegeta ţia  toate au fost -pr ăp ădite3 de arma zeilor!
Căldura şi focul ei au p#r=olit totul &n cale@ radia ţiile iau afectat chiar şi pe
oamenii aflaţi la o oarecare distanţăţ ' so ia lui .ot, ignor#nd sfatul de a nu se
opri s ă priveasc ă &n urm ă pe c#nd fugeau din Fodoma, sa transformat &ntro
-coloană de vapori3 4! -R ă ul3 de care se temea .ot o a=unsese din urm ă!!!
9nul c#te unul, oraşele -care &l m#niaser ă pe +omnul3 au fost
ă prăp dite, şi de
ă fiecare dat ălui .ot i sa permis s scape'
#stfel Dumnezeu, nimicind cetăţile ţinutului,
şia adus aminte de #vraam şi a scos pe %ot din milocul pieirii.
/sist#nd la distrugerea aprig ă a tuturor fiin ţelor vii de pe c#mpia
*ordanului şi la m#na nev ăzut ă a mor ţii care le vaporizase mama, ce puteau
g#ndi .ot şi f iicele lui? Credeau, afl ăm din nara ţ iunea biblic
ăă ă , c v zuser
sf#rşitul omenirii pe  ăm#nt, c ă ei trei erau singurii supravie ţuitori ai speciei
umane@ şi, prin urmare, singura cale de a duce mai departe neamul era
aceea de a com ite acte incestuoase şi a pune fetele s ăconceap ăcopii cu
propriul lor tat ă!!!
-/tunci fiica cea mai mare a z is c ătre cea mai mic ă' L%at ă l nostru e
bătr#n şi nu e niciă un bărbat ă&năvecin tate, care s vie la noi, dup obiceiul a
tot  ăm#ntul! Daide ăă ăs &mb t ăm cu vin ăpe
ă tat l nostru şi s intr m la el, ca
1
să avem de ă la tat l nostruăurmaşiO3 i,ăf ăc#nd astfel, am#ndou au r mas
&nsărcinate!
oaptea de dinaintea holocaustului trebuie s ă fi fost o noapte de
nelinişte şi insomnie pentru /vraam, care se &ntreba dac ă &n Fodoma
ţ ă ă g si i destui
fuseser ţ oameni drep i ăpentru ţ ca oraşele s fie cru ate, o
noapte de gri=i pentru soarta lui .ot şi a familiei lui! -i sa sculat /vraam a
doua zi de diminea ţă şi sa dus la locul unde st ătuse &naintea +omnului! i a
căutat spre Fodoma şi 0o mora şi s pre toat ă c#mpia ţinutului şi a pr ivit şi
iată' fum gros se ridica de pe p ăm#nt, ca fumul dintrun cuptor!3
Era martorul unor -Diroshima3 şi -agasaAi3  distrugerea unei c#mpii
fertile şi populate cu arme atomice! Se 0nt#!la 0n anul AAJ 0.Ch.
9nde sunt ast ăzi resturile Fodomei şi ale 0omo rei? 0eografii greco
romani antici au rap ortat c ă valea c#ndva fertil ă a celor cinci oraşe a fost
inundată &n urma catastrofei! Cercet ătorii moderni presupun c ă -pieirea3
descrisă &n Biblie a provocat
ă ă o sp rtură &n malul
ă sudic al M rii Moarte, l s#nd
apele acesteia s ă se scurg ă, pentru a scufunda regiunea =oas ădin su d!
artea ră mas ţădin fostul rm sudic a devenit ă zona numit &n sens figurativ
de localnici el-?issan (-.imba3", iar valea &nainte vreme populat ă, cu cele
cinci oraşe ale ei, a devenit o pa rte sudic ă nou ă a M ării Moarte (2ig! 4>I",
care &nc ă mai poart ă supranumele local de -Marea lui .ot3! .a nord,
revărsarea apelor spre sud a f ăcut ca malul s ă&nainteze!

Relatările străvechi au fost confirmate &n timpurile noastre de diverse

cercetări, &ncep#nd cu o e$plorare e$haustiv ă a regiunii &n anii 45I> de
către o misiuneă ţ ştiin itic
ă sponsorizat de *nstitutul Biblic ontifical de la
8atican (/! Mallon, 5oage dE:!loration au sud-est de la Mer Morte "!
/rheologi reputaţi, ca !2! /lbricht şi ! D arland, au descoperit c ă aşez ările
din munţii &ncon=ur ători au fost abandonate brusc &n secolul al QQ*lea &!Ch!,
fără a mai fi reocupate timp de c#teva secole! i p# n ă&n zilele noastre, &n
apele izvoarelor din =urul M ării Moarte sau g ăsit contamin ări radioactive,
-suficiente pentru a provoca sterilitatea şi alte boli aferente la toate
animalele şi oamenii care le abso rb pe parcursul unui num ăr de ani3 (*!M!
BlaAe, -Blestemul lui oshua şi Miracolul lui Elisha3, &n $he alestine
E:!loration Huarterl"!
orul mor ţii, &n ăl ţ#nduse pe cer din oraşele c#mpiei, nu ia sp eriat
numai pe .ot şi pe fiicele sale, ci şi pe /vraam, care nu sa sim ţit la ad ăpost
nici chiar &n Mun ţii Debronului, la vre o optzeci de Ai lometri distan ţă! Biblia
ne spune c ă şia str#ns cortul şi sa mutat mai departe spre apus,
instal#nduse la 0erar (0herar"!
+e asemenea, niciodat ă dup ă aceea el nu sa mai aventurat &n
peninsula Finai! Chiar şi peste ani de zile, c#nd fiul lui /vraam, *saac, a vrut
să se duc ă &n Egipt din cauza foametei din Canaan, -+omnul i sa a r ătat lui
şi a zi s' LF ă nu te p ogori &n Egi pt, ci loc uieşte &n inutul
ţ ţ voi
pe c are il
arăta!3ăFe pare c trecerea prin ă peninsula
ă Finai &nc mai era nesigur ! +ar
de ce?
+istrugerea oraşelor din c#mpie, credem, a fost doar o diversiune'
simultan, Fpaţioportul din peninsula Finai era şi el dezintegrat cu arme
nucleare, l ăs#nd &năur ţ m radia ii moărtaleţ careă au d inuit mul i ani dup
aceea!
ă ă ţint nuclear se afla &n pe ăninsula Fi nai@ iar adev rata
rincipala
victimă, &n ultim
ă instan
ţă , a fost &nsuşi Fumerul!
+eşiă sf#rşitul
&ntunecat după Ră9rului
zboiulsa produsapropiinduse
regilor, maiă se
rapid, trista satotsoart profila
mult, ca tot mai
sunetul
unui toboşar &ndepărtat  al unui toboşar de e$ecu ţie  mereu mai aproape,
mereu mai tare cu fiecare an ce trecea! /nul 1s#ndei  I>I; &!Ch!  a fost al
şaselea an al domniei lui *bbiF in, ultimul rege al 9rului, dar pentr u a g ăsi
motivele calamit ăţii, ţe$plica ii despre natura acesteia ă şi am nunte
privitoare la &nt inderea ei, va tre bui s ă studiem consemn ările acelor ani
fatidici &ncă din timpurile r ăzboiului!
ereuşinduşi misiunea şi de dou ă ori umili ţi de m#n a lui /v raam  o
dată la adeshBarnea, apoi din nou l#ng ă +amasc  regii invadatori au fost
detronaţi prompt! În 9r, /marFin a fost &nlocuit cu fratele s ău, FhuFin, care
a urcat pe t ron pentru a g ăsi marea alian ţă ă
spulberat şiţpe foştii alia i ai
9rului muşc#nd acum din imperiul s ău &n descompunere!
+eşi fuseser ă şi ei discredita ţi de R ăzboiul regilor, annar şi *nanna au
fost la &nceput zeii c ărora FhuFin lea acordat &ncrederea lui! annar,
declară primele inscripţii ale lui FhuFin, a fost cel care -ia chemat numele3
la domnire@ era -iubit de *nann a3, care i la pre zentat ea &ns ăşi lui annar
(2ig! 4>6"! -Ff#nta *nanna,3 se l ăuda FhuFin, -cea &n zestrat ă cu uimitoare
calităţi, rima
ă 2iic a lui Fin,3ţ ia &ncredin ăat arme cuă care s -atace &n lupt
ţara duşman ă care e nesupus ă3!
 +ar toate acestea erau insuficiente pentru a men ţine unit imperiul
sumerian, iar FhuFin a căutat cur#nd a=utorul altor zei!
udec#nd după formulele datelor  inscripţii anuale, &n scopuri regale,
precum şi comerciale şi sociale, &n care fiecare an succesiv al domniei unui
rege era desemnat prin evenimentul cel mai important al acelui an  Fhu
Fin, &n al doilea an de domnie, a c utat ă să obţă in favorurile lui EnAi
construindui acestuia o barc ă special ă care putea naviga pe ma re tocmai
p#nă &n .umea de os! /l treilea an al domniei a fost car acterizat şi prin
preocuparea faţă de alinierea proEnAi! +espre acest efort, care poate s ă fi
fost o &ncercare ocolit ă de ai &mp ăca pe dis cipolii lui MarduA cu ce i ai lui
abu, nu se mai ştie mare lucru@ dar e evident c ă tentativa a eşuat, c ăci anii
al patrulea şi al cincilea au cunoscut construirea unui zid masiv la frontiera
vestică a Mesopotamiei, destinat anume s ă &mpiedice incursiunile
-apusenilor3,
ă ăsur
e m prozeli ţi ai lui MarduA!
ce presiunile ă ăţ
de la vest continuau s se &nte easc , FhuFin
sa orientat spre zeii mai mari din ippur, cer#ndule iertare şi a=utor!
2ormulele datelor, confirmate de e$cava ţiile arheologice ale e$pedi ţiei
americane la i ppur, dezv ăluie c ă FhuFin a &ntreprins lu cr ări masive de
reconstrucţie &n incintaă sacr a ippurului,
ă ă pe o scar nemai&nt#lnit de pe
vremea lui 9rammu! .ucr ările au culminat cu &n ăl area ţ unei stele &n
cinstea lui Enlil şi inlil, -o stel ă cum nici un rege nu mai dura se3! +isperat,
FhuFin c ăuta acceptarea, confirmarea faptului c ă era -regele pe care Enlil,
&n inima lui, &l alesese3! +ar Enlil nu era prezent ca săi răspundă@ numai
inlil, so ţiaă sa, ăcare r m sese &n ippur,
ă a auzit implor rile lu i FhuFin!
Răspunz#ndui cu compasiune, -pentru a prelungi bun ăstarea lui FhuFin, a
i &ntinde vremea coroanei,3 ia dat o -arma care cu radia ţie loveşte (!!!" a
căreiă&nsp
ă im#nt
ă ă
toare str fulgerare a=unge p#n la cer!3
9n te$t al lui FhuFin catalogat sub indicativul de -Colec ia ţ B3
sugerează că, &n eforturile sale de a reface vechile leg ături cu ippurul, Fhu
Fin poate să fi &ncercat o reconciliere cu nippuri ţii (cum era familia lui %erah"
care plecaser ă din 9r ă dup moartea lui 9rammu! ăă %e$tul
ă declar c , dup
ce a f ăcut regiunea Darranului s ă -tremure de spaima armelor lui,3 a urmat
un gest de pace' FhuFin a trimiso pe propria lui fiic ă mireas ă (probabil
pentru c ăpetenia regiunii sau fi ul s ău"! /poi, fata sa &ntors la Fumer cu un
antura= al cet ăţenilor din zon ă , ţ-&nfiin #nd un oraş pentru Enlil şi inlil pe
hotarul ippurului3! Era prima oar ă -din zilele c#nd sau hot ăr#t sor ţii, ca un
rege s ă construiasc ă un oraş pentru Enlil şi inlil,3 a declarat FhuFin,
aştept#nduse vizibil la niscai laude! Cu a=utorul probabil al nippuri ţilor
repatriaţi, FhuFin a reinstituit de asemenea marile slu=be &n templul din
ippur  atribuinduşi sieşi rolul şi titlul de Mare reot!
%otuşi, nimic din toate acestea nu ia folosit! În locul unei mai mari
securităţi, au crescut pericolele, iar preocuparea ţă fa de loialitatea
provinciilor &ndepărtate a fost &nlocuit ă de gri=ile pentru propriul teritoriu al
Fumerului! -8iteazul rege, Regele 9rului,3 spuneau inscrip ţiile lui FhuFin, a
descoperit c ă -p ă storirea
ţă rii3  a Fumerului propriuzis  devenise
principala povar ă regal ă!
/ avut loc un ultim efort de al atrage pe Enlil &napoi &n Fumer, pentru
a g ăsi ad ăpost su b egida lui! a rese la sfatul lui inlil, Fh uFin a cl dit
ă
pentru divina pereche o mare barc ă de croazier ă, potrivit ă pentru cele mai
late r#uri (!!!"! / &mpodobito des ăv#rşit cu pietre pre ţioase,3 a &nzestrato cu
v#sle din cel mai fin lemn, pr ă=ini de &mpins și o c#rm ă m ăiastr ăşi a mobilat
o cu tot confortul, inclusiv cu un pat nup ţial! /poi, a -pus barc a de croazier ă
&n bazinul larg din faţa Casei lăcerilor lui inlil3!
/ceste aspecte nostalgice au atins o coard ă sensibil ă din inima lui
Enlil, căci elăse &ndr gostise de inlil, pe vremea
ă ă c#nd
ă &nc mai era o t#n r
sorăămedical
ă , vă z#ndo
ă cum se sc lda goală &n r#u@ şi sa &ntors &ntradev r
la ippur'

Când Enlil a auzit Btoate acestea

De la o zare la alta sa &r ăbit,
Din miaz ăzi în miaz
ă noapte ă ă a c l torit1
'rin văzduh, peste p ământ a &onit,
$ult să se bucure cu iubitai re&in ă, 7inlil.
+ar sentimentala c ăl ătorie nu a fost dec#t un scurt interludiu! Fpr e
ţ t ăbli ei, lip sesc c#tevaţ r#nduri
sf#rşitul ă esen iale, ast fel c nu cu noaştem
detaliile celor &nt#mplate atunci! Îns ă chiar ultimele r#nduri se refer ă la
-inurta, marele r ăzboinic al lui Enlil, care la buim ăcit pe intrus,3 se pare c ă
după ce a fost ădescoperit
ţ -o inscrip ie, o ăscriere rea3, pe o efigie din barc ,
probabil cu inten ţia de a arunca un blestem asupra lui Enlil şi inlil!
u sa g ăsit nici un document despreţ reac ia ţă luiăEnlil fa de intrig @
dar toate celelalte semne sugereaz ă ă c aăplecat iar şi dină ippur, de ast 
dată păr#nd so ia şi pe inlil cu el!
u peste mult  &n februarie I>64 &!Ch!, dup ă calendarul nostru ,
1rientul /propiat a fost uimit de o eclips ă lunar ă total ă, care a &nnegrit .una
&n timpul nopţii pe tot parcursul de la un orizont la altul! reoţii oraculari din
ippur nu au putut alunga neliniştea lui FhuFin@ era, au spus ei &ntrun
mesa= scris, o prevestire -c ătre regele care domneşte peste cele patru
regiuni' zidul s ău va fi distrus, 9rul va r ăm#ne pustiu!
Respins de marii zei b ătr#ni, FhuFin sa ang a=at &ntrun act final  fie
din sfidare, fie ca o ultim ă &ncercare de a c#ştiga spri=inul divin! Fa apu cat
să construiasc ă  tocmai &n i ncinta sacr ă din ippur  un altar pentru un zeu
t#năr, numit Fhara! Era un fiu al *nannei@ şi, la fel ca .ugalbanda, care a
purtat acest epitet la &nceputuri, noul zeu Fhara (-rin ţ3" era fiu de rege@ &n
inscripţia carei
ă &n chin templul, Fh uFin ăă se de clara ta t al t#n rului zeu'
-+ivinului Fhara, ceresc erou, iubitul fiu al *nannei' tat ăl s ău FhuFin,
puternicul rege, rege al 9rului, rege al celor patru regiuni, ia construit
templul Fhagipada, iubitul lui al tar@ tr ăiasc ă regele!3 Era al no u ălea an al
domniei lui FhuFin! i ultimul!
oul conducător de pe tro nul 9rului, *bb iFin, na re uşit s ă opreasc ă
retragerile şi regrup ările! %ot ce a putut face a fost s ă accelereze
construirea zidurilor şi a fortifica ţiilor din centrul Fumerului, &n =urul 9rului şi
al ippurului@ restul ţării a fost ăl sat ăă f ăr ap rare! ropriile lui formule de
date, dintre care nu sa g ăsit nici una ulterioar ă celui deal cincilea an (deşi
a domnit mai mult", vorbesc foarte pu ţin despre &mpre=ur ările din epoca sa@
mai multe se afl ă din dispari ţia altor mesa=e tradi ionale ţ şi do cumente
comerciale! /stfel, mesa=ele de loialiate, pe care celelalte centre urbane
subordonate ar fi trebuit s ă le trimit ă la 9r &n fiecare an, au &ncetat s ămai
sosească, r#nd pe r#nd, din oraşe! rimele sau opri t mesa=ele de fidelitate
din districtele apusene@ apoi, &n anul al treilea, capitalele provinciilor de
răsărit leau &ntrerupt şi ele e $pedierile! În al tr eilea an, comer ţul e$terior al
9rului -sa oprit cu o brusche ţe semnificativ ă3 (cit#ndul pe C!! 0add,
'istor and Monu#ents o& r "! .a r ăscrucile pentru &ncasarea
impozitelor din +rehern (l#ng ă ippur", unde p#n ă atunci fuseser ă
&nregistrate transporturile de mărfuri, vite şi ta$ele fiscale &n tot timpul
+inastiei a %reia din 9r  consemn ări din care sauă g sit intacte
ţ ă mii de t bli e
 meticuloasa contabiliate a &ncetat şi ea brusc &n acel al treilea an!
*gnor#nd ippurul, pe ca re marii s ăi zei &l ab andonaser ă, *bbiFin sa
&ncrezut din nou &n annar şi *nanna, instal#nduse &n al doilea an ca Mare
reot al templului *nannei din 9ruA ! / cerut &n repetate r#nduri &ndrum ări şi
&ncura=ări de la zeii săi@ dar nu auzea dec#t oracole de distrugere şi os#nd ă!
În
unalsemn
patrulea
pentruan*bbiFin'
de dom nie,
9ruli va
safispus c ă -2iul de la apu s se va ridic a (!!!" e
=udecat!3
În al ci ncilea an, *b biFin a c ăutat ăsă şi &ntă reasc puterea devenind
Mare reot al *nannei la altarul ei din 9r! +ar nici asta nu ia fost de nici un
a=utor, &n anul acela, alte oraşe din Fumer şiau &ntrerupt mesa=ele de
loialitate! +e asemenea, era ultimul an &n care acele oraşe au trimis
tradiţionalele animale de sacrificiu pentru templul lui annar din 9r!
/utoritatea centrală din 9r, zeii şi marele ei templuziggurat nu mai erau
recunoscute!
C#nd a &nceput al şaselea an, augurii -privind nimicirea3 au devenit
mai urgenţi şi mai concre ţi! -C#nd vine anul al şaselea, locuitorii 9rului vor fi
prinşi &n c apcan ă,3 declara premoniţ ă ţă profe it avea s vin ,
ia! Calamitatea
spunea alt oracol, -c#nd, pentru a doua oar ă, cel ceşi spune Fuprem, ca
unul c ăruia ia fost uns pieptul, va veni de la apus!3 În acelaşi an, dup ă cum
dezvăluie mesa=ele de la hotare, -apuseni ostili intraser ă pe c#mpia3
Mesopotamiei@ă f ăr a &nt#mpina nici oţărezisten , repede au -intrat &n
interiorul ţării, ocup#nd unaă dup alta toate ţ marile
ă fort re e!3
*bbiFen nu se mai ţinea dec#t de enclava 9rippur@ dar, &nainte de
terminarea fatidicului an al şaselea, inscrip ţiile care &l onorau pe regele din
9r sau oprit şi din ipp ur! +uşmanul 9rului şi al zeilor s ăi, -cel ceşi spune
Fuprem3, a=unsese &n inima Fumerului!
MarduA, aşa cum prevestiser ă semnele, se &ntorcea pentru a doua
oară &n Babilon!
 Cei douăzeci şi patru de ani fatidici  de c#n d plecase /vraam din
Darran, de la &nlocuirea lui Fhulgi pe tron, de c#nd &ncepuse e$ilul lui MarduA
printre hittiţi  converg to ţi spre acest /n al 1s#ndei, I>I; &!Ch! +up ă ce am
urmărit povesteaă separată ţ , a lui / vraam, şi tribula iile 9rului şi
, dar c orelat
ale ultimilor s ăi trei regi, vom p ăşi acum pe urmele lui MarduA!
%ăbliţa pe care e scrisă autobiografia lui MarduA (din care am citat
ă ă s i relateze &napoierea ă&năBabilon dup cei dou zeci
de=a o parte" continu
şi patru de ani ai şederii &n Ţara Datti'

În ţara 8atti am întrebat un oracol

Bdespre tronul şi Domnia mea1
în toi Bcând eram, am întrebat3 'ân ă când4 /
Douăzeci şi patru de ani, în toi, am cuib ărit.
/poi, &n acel an al dou ăzeci şi patrulea, a primit un augur favorabil'
)ilele mele Bde sur&hiun erau încheiate1
2pre oraşul meu am Bpornit1
"emplul meu Esa&ila ca un munte Bs ăl înal ţrecl ădesc,
>eşnicul meu s ălaş s ăl Breînfiin ţez.
#m luato la picior Bspre ;abilon
'rin *...+ ţări Bam mers spre oraşul meu pentru ca
Bviitorul4 binele4 s ă il hot ăr ăsc,
?n re&e în ;abilon s ă Bînsc ăunez
În casa le& ământului meu *...+
Esa&ilul ca un munte *...+
De #nu creat *...+
în Esa&il *...+
- platform ă s ă ridic *...+
în oraşul meu *...+
;ucurie *...+

%ăţbli a deteriorat
ă ă &nşir apoi oraşele prin care trecuse MarduA &n
drum spre Ba bilon! u ţinele nu me li zibile arat ă c ă drumul lui MarduA din
/sia Mică p#nă &n Mesopotamia la purtat mai &nt#i pe la sud de oraşul Dama
(biblicul Damat", apoi spre est, prin Mari (vezi harta, pag! 65J"! *ntrase &ntr
adevăr &n Mesopotamia  aşa c um preziseser ă oracolele  de la vest, &nso ţit
de sus ţin ători amori ţi (-apuseni3"!
+orinţa lui, continu ă MarduA, era aceea de a aduce pacea şi
prosperitatea &n ţar ă, de a -alunga r ăul şi ghinionul (!!!" a aduce dragostea
de mamă 1menirii3! +ar din toate astea nu sa ales nimic' &mpotriva oraşului
său, Babilonul, un zeu a dvers -&şi dezl ăn ţuise m#nia3! umele acestui zeu
advers e declarat chiar la &nc eputul unei noi coloane din te$t@ &ns ă nu a mai
rămas din el d ec#t prima silab ă' -+ivinul *!!!3 u po ate fi vorba dec#t de
inurta!
+in aceast ăăţă ă afl m foarte
t bli ţ pu inţ despre ac iunile &ntreprinse de
adversar, căci toate versurile ulterioare sunt avariate grav, iar te$tul devine
neinteligibil! Îns ă putem prelua unele dintre firele
ă lipsţă din
ă a treia t bli a
-%e$telor lui hedorlaPomer3! În pofida aspectelor sale enigmatice,
documentul zugr ăveşte imaginea unui tumu total, cu ze i opuşi m ărş ăluind
unul spre cel ălalt &n fruntea trupelor omeneşti' partizanii amori ţi ai lui
MarduA n ăvăleau pe valea Eufratului spre ippur, iar inurta organizeaz ă
trupele elamite pentru ai &nfrunta!
În timp ce citim şi recitim consemnarea acestor vremuri de mare
&ncercare, constatăăm c acuzarea inamicului ăţ deţ atrocit i nu e o inven ie
modernă! %e$tul babilonian  scris, ţ trebuie
ăă s re inem, de c tre un adorator
al lui MarduA  atribuie trupelor elamite, şi numai lor, profanarea templelor,
inclusiv a altarelor lui Fhamash şi *shtar! Cronicarul babilonian merge şi mai
departe' &l acuz ă pe in urta de ai fi &nvinuit pe nedrept pe prozeli iiţ lui
Mohen=o+aro de p#ng ărirea Ffintei Ffintelor a lui Enlil din ippur, astfel
provoc#ndul pe Enlil s ă i se al ăture contra lui MarduA şi a fiului s ău abu!
Fa &nt#mplat, relateaz ă te$tul babilonian, c#nd cele dou ă armate
opozante sau &nt#lnit la ippur! /tunci, oraşul sf#nt a fost spoliat şi altarul
său, EAurul, profanat! inurta ia acuza t pe discipolii lui Mardu A de aceast ă
faptă murdar
ă @ dar nu eraăaşa'ăaliatul s u, Erra, o f cuseO
Cum apare pe neaşteptate ergal)Erra &n cronica babilonian ă va
răm#ne un mister p#n ă ne vom &ntoarce la Ep opeea lui Erra@ dar c ăacest
zeu e numit &n -%e$tul lui hedorlaPomer3 şi este acuzat de &ntinarea
EAurului, nu &ncape nici o &ndoial ă'

Erra, cel nemilos, a intrat în incinta sacr ă.

2a oprit în incinta sacr ă, a privit Ekurul.
9ura a deschis, tinerilor lui lea spus3
%uaţi prada din Ekur,
luaţi odoarele,
distru&eţii temelia,
spar&eţi în&r ăditura altarului5 /
C#nd Enlil, -falnic &ntronat3, a auzit c ă &i fusese distrus templul şi
profanat altarul, c ă -&n sf#nta sfintelor voalul era sf#şiat3, sa gr ăbit &napoi la
ippur! -În fa ţa lui goneau zei &nveşm#nta ţi &n raze3@ el &nsuşi -r ăsp#ndea o
strălucire ca a fulgerului3 c#nd a cobor#t din cer (2ig! 4>;"@ -şia cutremurat
locul sf#nt3 c#nd a aterizat &n incinta sacr ă! /poi, Enlil i sa adresat fiului
său, -prinţul inurta3, pentru a afla cine p#ng ărise locul sf#nt! +ar, &n loc de
ai spune adev ărul, c ă Erra fusese aliatul lui, inurta a ar ătat acuzator cu
degetul spre MarduA şi partizanii s ăi!!!
 +escriind scena, te$tul babilonian afirmăă c inurta se coămporta
ă f r
respectul cuvenit la &n t#lnirea cu tat ălălui'
ă -2 r a se t emeţ pentru via a sa,
nu şia scos tiara!3 .ui Enlil -ur#t ia vorbit (!!!" nu era dreptate@ distrugerea
se z ămislea!3 i, astfel provocat, -Enlil a f ăcut ca nenorocirea Babilonului s ă
se pl ănuiasc ă!3
e l#ngă -faptele rele3 contra lui Ma rduA şi a Bab ilonului, sa pr eg ătit
şi un atac asupra lui abu şi a templului s ău, Ezida, din Borsippa! +ar abu
a reuşit s ă fuga &n apus, la oraşele fidele lui de l#ng ăMarea Mediteran ă'
Din Ezida *...+
7abu, spre aşi
2pre marea ceastmare
ăpânia toate oraşele a întins pasul1
pornit.
În te$tul babilonian urmeaz ă c#teva versuri care au o paralel ă direct ă
&n povestirea biblică despre distrugerea Fodomei şi a 0omorei'
Dar când fiul lui $arduk în ţara de pe coast ă era,
Celal>ântului6ău BErra cu pârol ţaradecâmpie a arso.
/ceste versuri trebuie neap ărat ă s fi avută o sursă comun cu
descrierea biblic ă a -ploii de pucioas
ă ă care
şi foc3 ă a ăc zut din cer -pr p dind
cetăţile şi toat ă c#mpia3O
+upă cum atest ă afirma ţiile din Biblie (de e$!' Deu-terono#ul I5'II
I<", -r ăutatea3 oraşelor din C #mpia *ordanului ă ă ăaceea c -au p r sit
era
legăm#ntul +omnului +umnezeului (!!!" şiţ auă&n ceput s cinsteasc pe al i
dumnezei şi s ă se &nchine lor (!!!"!3 +up ă cum afl m ă acum din te$tul
babilonian, -strig ătul3 (acuza ţia" contra lor era aceea de a fi trecut de
partea lui MarduA şi abu, &n ultim a ciocnire dintre zeii concuren ţi! +ar, dac ă
fragmentul biblic se r ezum ă la at#t, cel babilonian adaug ă &nc ă un detaliu
important' atacul asupra oraşelor canaanite avea inten ţia nu numai de a
distruge centrele de spri=in ale lui MarduA, ci și de al anihila pe abu, care
se refugiase acolo! %otuşi, acest al doilea ţel nu a fost realizat, c ăci abu a
reuşit săă fug la timp
ă şi a sc ă pat pe oăinsul din Mediteran , unde oamenii l
au primit, cu toate c ă nu era zeul lor'
El B7abu în marea cea mare a intrat,
2a aşezat pe un tron ce nu era al lui
B!iindcă Ezida, s ălaşul le&iuit, era cotropit.
 *maginea cataclismului care a &nghi ţit 1rientul /propiat antic &n
perioada lui /vraam, posibil de imaginat din scrierile biblice şi babiloniene,
este descris ă mult mai am ănun ţit &n -E popeea lui Erra3 (la care neam mai
referit şi &nainte"! Reconstituit ini ţial din fr#nturile g ăsite &n biblioteca lui
/shurbanipal din inive, te$tul asirian a &n ceput s ă prind ă form ăşi sens pe
măsură ce erau dezgropate şi alte versiuni fragmentare, din div erse situri
arheologice! #n ă acum, sa stabilit ă clar c te$tulţ a fost
ă scris pe cinci t bli e@
şi, &n pofida golurilor, a r#ndurilor absente sau incomplete, şi chiar a c#torva
ne&nţelegeri &ntre cercet ători cu privire la locul unor fragmente, sau
compilat două traduceri e$tensive' Das Era-E!os de !2! 0Xssmann, şi
?E!o!ea di Erra de .! Cagni!
-Epopeea lui Erra3 nu face numai s ă e$plice natura şi cauzele
conflictului care a dus la dezl ăn ţuirea /rmei Fupreme contra unor oraşe
locuite şi tentativa de anihilare a unui zeu (abu" despre care se credea c ă
se ascundea &n ăuntru! Ea clarific ă de asemenea faptul c ă o asemenea
măăsur ăe$trem nu sa luatţăcu uşurin !
tim di n alte c#teva scrieri c ă marii zei, &n ac ea perioad ăde criz ă
ă ă, st
acut ţ teau &ntruni i ă&ntrun Consiliu ţde R zboi permanent, men in#nd
comunicarea constant ă cu /nu' -/nu spre  ăm#nt cuvintele vorbea,
ăm#ntul spre /nu cuvintele rostea!3 În -Epopeea lui Erra3 se adaug ă
informaţia c ă, &nainte de folosirea armelor de distrugere &n mas ă, mai
avusese loc o confruntare &ntre ergal)Erra şi MarduA, &n care ergal
recursese la amenin ţări pentru aşi convinge fratele s ă plece din Babilon şi
să renun
ţ ţe la preten iile
ţ lui de suprema ie!
+e ast ădată, &ns ă, persuasiunea a eşu at@ şi, r evenind la Ff atul :eilor,
ergal
MarduA!şia /fl ăe$primat
mţdin
ă te$te recomandarea defost
c discu iile au a ţfolosi for ţa caşi so stile'
&nfierb#ntate ăl disloce
-re pe
de
o zi şio noapte, f ăr ă &ncetare3, au continuat! Fa declanşat o ceart ădeosebit
de violentă &ntre EnAi şi fiul s ău ergal, &n care EnAi ia ţinut partea &nt#iului
născut'ţ -/cum
ă ă sa ridicat, acum c oamenii pentru a doua
c rin ul MarduA
oară iau ridicat chipul, de ce continu ă Erra cu &mpotrivirea?3 a &ntrebat EnAi!
În sf#rşit, pierz#nduşi r ăbdarea, EnAi a strigat la e rgal s ă piar ădin ochii
lui!
lec#nd furios, ergal sa &ntors pe domeniul s ău! -Consult#nduse cu
sine &nsuşi3, a hot ăr#t ăţ ăs dezl n uie groaznicele
ă arme' - m#nturile l e voi
nimici, morman de pulbere voi face din ele@ cet ăţile le voi prăă p di, &n pustiu
le voi preface@ mun ţii &i voi netezi, animalele le voiă ăăface s dispar @ m rile le
voi agita, vie ţuitoarele din el e le vo i decima@ oamenii &i voi fa ce s ăpiar ă,
sufletele lor le voi preschimba &n vapori@ nimeni nu va fi cru ţat (!!!"!3
+intrun te$t catalogat cu indicele C%$vi;;);N afl ăm c ă 0ibil, al c ărui
domeniu din /frica se &nve cina cu al lui ergal, a fost cel care la anu n ţat pe
MarduA despre planul distructiv ticluit de ergal! Era noapte, iar marii zei se
retrăseser
ăă ă
s se odihneasc ! /tunci, 0ibil -aceste cuvinte lui MarduA i lea
grăit3 &n le g ătur ă cu -şapte arme cumplite care de /nu au f ost create@ (!!!"
ustiirea acestor apte contra ta se preg ăteşte3, la informat el pe MarduA!
/larmat, MarduA la &ntrebat pe 0ibil unde erau inute ţ
cutremurătoarele arme! -1, 0ibil3, a spus el, -acestea apte  unde sau
născut, unde au fost create?3 .a care 0ibil ia dezv ăluit faptul c ăerau
ascunse sub p ăm#nt'
 #cestea şapte în munţi sălăşluiesc,
Întro scobitur ă din p ământ se & ăsesc.
Din acel loc cu str ălucire vor n ăv ăli,
De pe ' ământ la Cer, în &roaz ăînz ăuate.

+ar unde anume, e$act , era acel loc? a insistat MarduA iar şi iar@ 0ibil
nu ia putut spune dec#t c ă -p#n ă şi zeilorţ ţ &n elep i, şi lor le e necunoscut3!
/tunci, MarduA a alergat la ta t ăl s ău EnAi cu &nfricoş ătoarea ştire! -&n
casa tat ălui s ău EnAi GMarduAH a intrat!3 EnAi st ătea culcat pe c anapea, &n
camera unde se odihnea noaptea! -%at ă3, a &nceput MarduA, -0ibil acest
cuv#nt grăitumia' despre venirea celor şapte GarmeH a aflat!3 +#ndui
atoateştiutorului s ău tat ă vestea cea proast ă, la &ndemnat' -.ocul lor spre
al c ăuta, te gr ăbeşteO3
Cur#nd, zeii au revenit &n consiliu, c ăci nici chiar EnAi nu cunoştea
ascunzătoarea e$act ă a /rmelor Fupreme! Fpre surprinderea lui, nu to iţ
ceilalţi zi au fo st la fe l de şoc a ţi ca el! EnAi a vorbit conving ător &mpotriva
ideii, insist#nd s ăăse ia m suri pentru al opri ă pe ţ ergal, c ci &ntrebuin area
armelor, a atras el ate n ţia, -p ăm#nturile le va pu stii, oamenii &i va face s ă
piară3! În timp ce vo rbea EnAi, annar şi 9tu ezit au, dar Enlil şi inurta au
optat pentru o ac ţiune decisiv ă! i astfel, cu Ffa tul :eilor &n neo r#nduial ă,
hotăr#rea a fost l ăsat ă &n seama lui /nu!
C#nd inurta a a=uns &n sf#rşit &n .umea de os, aduc#nd decizia lui
/nu, a constatat c ă ergal ordonase de=a &nc ărcarea -celor şapte arme
&ngrozitoare3 cu -otrăvurile3 lor  focoasele nucleare! +eşi -Epopeea lui Erra3
&l&nnumeşte
mare ammereu pe inurta
ănunţime cu epitetul
cum inurta ia spusIshu# (-#r=olitorul3",
clar lui ergal)Erra ceaă armele ă
relateazse
puteau folosi numai asupra unor ţinte aprobate concret@ c ă &nainte de a se
putea utiliza, trebuia s ă fie avertiza ţi zeii /nunnaAi din locurile alese şi zeii
*gigi care manevrau platforma spa ţial ă şi navetele@ şi ultimul, dar nu cel de
pe urm ă lucru' omenirea trebuia ăăăsţ fie cru at , c ci -lui /nu, domnul zeilor,
&i e milă de păm#nt3!
.a &nceput, pe ergal la revoltat p#n ă şi simpla idee de a preveni pe
cineva dinainte, iar te$tul str ăvechi relateaz ă pe larg cuvintele dure
schimbate &ntre cei doi zei! /poi, ergal a acceptat s ăi avertizeze &n
prealabil pe /nunnaAii şi *gigii care lucrau la instala ţiile spa ţiale, dar nu şi pe
MarduA şi pe fiu l s ău abu şi nic i pe discipolii umani ai lui Ma rduA! În acel
moment, inurta, &ncerc#nd s ăi mute lui ergal g#ndul de la anihilarea f ăr ă
discernăm#nt, a folosit cuvinte identice cu cele atribuite &n Biblie lui /vraam
c#nd a &ncercat s ă salveze Fodoma'

>iteazule Erra,
îi vei distru&e tu cel drept pe cei nedrep ţi4
Îi vei distru&e pe cei care împotriv ăţ i au ă
păc tuit
laolaltă cu cei care împotriv
ţ ă ăă i nu au p c tuit4

Recurg#nd la complimente, amenin ţări şi logic ă, cei doi zei au

continuat s ă se contrazic ă privitor la propor ţiile distrugerii! e ergal, mai
mult dec#t pe in urta, &l dev ora ura pe rsonal ă' -8oi anihila fiul şi vo i l ăsa
tatăăl s l & ngroape@ a poi & l v oi ăuă cide
ă ă p e t ată , f r a l sa p e n imeni s l
&ngroapeO3 a strigat el! 2olosind diplomaţia, subliniind nedreptatea
distrugerii f ăr ă discriminare  şi mer itele strategice ale ţintirii selective ,
cuvintele lui inurta lau &nduplecat &n cele din urm ă pe ergal! -/ auzit
vorbele rostite de *shum GinurtaH@ vorbele lau &nmuiat ca uleiul cel fin!3
/ccept#nd s ă lase &n pace ă mă rileă şi s e$clud din atac Mesopotamia, a
formulat un plan modificat' distrugerea avea s ă fie selectiv ă@ scopul tactic
era acela de a nimici oraşele unde se putea ascunde abu@ scopul strategic
urma sa fie refu zarea celui mai mare c#ştig pentru MarduA  Fpa ţioportul,
-locul de unde Cei Mari se &nal ţă3'

Din oraş în oraş un emisar voi trimite1

!iul, s ămân
ţ ă a tat lui,ănu va sc pa1
$ama lui se va opri din râs *...+.
%a locul zeilor, acces nu va avea1
%ocul de unde Cei $ari se înal ţăîl voi pr ăp ădi.

C#nd ergal a terminat de prezentat acest ultim plan, implic#nd

aşadar şi distrugerea Fpa ţioportului, inurta a r ămas mut! +ar, cum afirm ă
alte scrieri, c#nd plan ul a fost adus &n fa ţa lui Enlil, acesta la aprob at@ se
pare c ă şi /nu a fost de acord!
ă ă ă 2ă r s mai piard timpul, ergal la
&ndemnat atunci pe inurta să treacă am#ndoi la acţiune'
#tunci eroul Erra a venit în faţa lui Ishum, amintinduşi cuvintele lui1 (i
Ishum a venit în fa ţă, dup ă cuvântul dat, cu o strân&ere de inim ă.
rimaă ţint
ţ era Fpa ioportul,ă cu comple$ul
ă s u de comand ascuns &n
-Muntele
c#mpie al Cel Mai
ăturat ă' Fuprem3 şi platf ormele de ateri zare r ăsp#ndite pe marea
Ishum spre $untele Cel $ai 2uprem porni1
în&rozitoarele (apte, Barme ăf ăr e&al,ă se t rau
ă în urm i.
%a $untele Cel $ai 2uprem eroul sosi1
6idică mâna  muntele fu spulberat1
Câmpia de lân&ă $untele Cel $ai 2uprem o şterse el apoi1
în pădurile sale, nici o tulpin ă de copac nu mai r ămase în picioare.

/stfel, dintro singur ă e$plozie nuclear ă, Fpa ţioportul a fos t eradicat,

muntele &n care erau ascunse comenzile lui a fost sf ăr#mat, c#mpia carei
deservea pistele nimicit ă!!! Era o ăfapt
ă ă
distructiv , atest documentele
scrise, comisă de inurta (*shum"!
/cum era r #ndul lui ergal (Erra" s ăşi dea fr#u liber =ur ăm#ntului de
răzbunare! 1rient#nduse după peninsula Finai spre oraşele canaanite, prin
urmărirea oselei Regilor, Erra lea dezintegrat! Cuvintele folosite de
-Epopeea lui Erra3 sunt aproape identice cu cele din legenda biblic ă a
Fodomei şi a 0omorei'

#tunci, imitândul pe Ishum,

Erra (oseaua 6e&ilor o urm ă.
-raşelor sfârşitul lil aduse, în pustietate le pref ăcu,
în munţi întinse înfometarea, animalele le f ăcu s ăpiar ă.
 8ersurile care urmeaz ă pot foarte bine s ă descrie crearea noii por ţiuni
sudice a M ării Moarte, prin spargereaţă ă
rmului de miaz zi şi el iminarea
tuturor formelor de via ţă acvatic ă'

# scobit prin mare, între&imea ia împărţito.

"ot ce trăia întrînsa, pân ă şi crocodilii, ia veşteit.
Ca şi cu focul a pârolit vie ţuitoarele,
&r ânele lea osândit s ă se fac ă pulbere.

/stfel, -Epopeea lui Erra3 cuprinde toate cele trei aspecte ale
evenimentului nuclear' anihilarea Fpa ţioportului din peninsula Finai,
-prefacerea &n pustietate3 (&n Biblie, -pr ăp ădirea3" oraşelor de pe C#mpia
*ordanului, şi breşa din Marea Moart ă, duc#nd la prelungirea ei spre sud! e
am putea aştepta ca un asemenea eveniment distructiv unic s ă fi fost
consemnat şi men ţionat &n mai multe scrieri@ şi, &ntradev ăr, g ăsim descrieri
şi amintiri despre dezastrul nuclear şi &n alte te$te!
9n asemenea document (cunoscut drept !J>>4", publicat &n :&ord
Edition o& Cunei&or# $e:ts , vol! 8*" este deosebit de valoros, fiind scris &n
limba sumerian ă original ă şi, mai mult, bilingv, cu varianta sumerian ă
&nsoţită de o traducere aAAadiană motTmot! /stfel, nu &ncape nici o
&ndoială că e unul dintre cele mai vechi te$te pe acest subiect@ iar
formularea sa d ă &ntradev ăr impresia c ă acesta sau originalele sale
sumeriene au servit drept surs ă a nara ţiunii biblice! /dresat unui zeu a c ărui
identitate nu reiese clar din fragment, te$tul spune'

Domn, purtător al 'ârolitorului

care a f ăcut scrum inamicul1
Care a nimicit ţara neascult ătoare1
Care a veşteit via ţa urmaşilor Cuvântului 6 ău1
Care a plouat cu pietre şi foc peste duşmani.

2apta comisă de cei doi zei, inurta şi ergal, c#nd /nunnaAii din paza
Fpaţioportului, preveni
ţ ă ţţfostănevoi i s scape -&n l #nduse spre
i dinainte, au
bolta cerească3, a fost amintit ă &ntrun te$t babilonian despre un reg e care
povesteşte epocalele evenimente petrecute -&n domnia unui rege de
dinainte3! *at ă cuvintele regelui'

În vremea aceea,
în domnia unui re&e de dinainte,
împreurările sau schimbat.
;inele sa dus, suferinţa era peste tot.
Domnul Bzeilor sa înfuriat, a z ămislit mânia.
# dat porunca3
zeii acelui loc lau părăsit *...+.
Cei doi, înt ărâtaţ iăs fac
ă ă r ul,
iau pus pe p ăzitori s ă stea deoparte1
apărătorii au urcat în bolta cerului.
 -%e$tul lui hedorlaPomer3, care &i identific ă pe cei doi zei, dup ă
epitetele lor, ca fiind inurta şi ergal, povesteşte astfel'
Enlil, care st ătea întronat cu fal ă,
era devorat de mânie.
'ustiitorii din nou propusau r ăul1
Cel ce cu foc pâroleşte BIshum7inurta
şi cel cu vântul r ăului BErraf7er&al
împreună r ăutatea şiau f ăptuito.
Cei doi au pus zeii pe fu& ă,
iau f ăcut s ă fu& ăde pârol.
Ţinta, de unde iau alungat pe zeii p ăzitori, era .ocul de .ansare'
Ceea ce se ridica spre #nu s ă lanseze au pref ăcut în scrum1
!aţa iau şterso, locul i lau pustiit.

/stfel a fost nimicit Fpa ţioportul, prada pentru care fu seser ă purtate
at#tea dintre R ăzboaiele :eilor' Muntele &n care erau instalate
echipamentele de comand ă a fost spulberat@ platformele de lansare au fost
şterse de peă fa ţa  m#ntului@ ăiar c#mpia al că rei sol dur &l folosiser
navetele ca p iste a disp ărut şi eăa,ă f r ăai mai r m#ne &n p icioare nici un
singur copac!

Marele loc navea s ă mai fie

ă v zut niciodat
ă !!!ădarţ urma l sat pe fa a
ăm#ntului &n acea zi cutremur ătoare se #ai ve de şi ac u#  &n zilele
noastreO Este o cicatrice &ntins ă, at#t de vast ă &nc#t conturul ei se poate
distinge numai din sp a ţiul cosmic , de zv ăluit ă abia &n ul timii an i, c# nd
sateliţii au &nc
ă epută s fotografieze  m#ntul
ă (2ig! 4>J"! Este o pat pentru
care nici un om de ştiin ţă nu a putut oferi
ă p#n acum vreo ţ e$plica ie!
Întinz#nduse la nord de aceast ă enigmatic ă cicatrice de pe suprafa ţa
peninsulei Finai se vede c#mpia ce ntral ă ăăţă
r m şi a unui lac di ă ntro er
geologică anterioar ă@ solul ei neted şi dur este ideal pentru aterizarea
navetelor spa ţiale  acelaşi motiv pen tru care +eşertul Mo=ave din Califo rnia
şi Baza /eri an ă /ndreKs de acolo sunt ideale pentru aterizarea navetelor
spaţiale americane!
Ft#nd pe aceast ă c#mpieă&ntins din peninsula ă ă Finai  al c rei p m#nt
plat şi tare a folosit luptelor cu tancuri din istoria recent ă, la fel ca navetelor
spaţiale &n an tichitate , pu tem distinge
ţă &nădep rtare mun ii care &ncon=oar
c#mpia, d#ndui forma oval ă! Mun ţ ii de calcarţă se &nal albi la orizont@ dar &n
locul unde marele platou central se &nvecineaz ă cu imensa cicatrice a
peninsulei Finai, nuan ţa c#mpiei ăne agr ă  contrasteaz
ţ acut cu albea a
&ncon=urătoare (2ig! 4>N"!

egrul nu e o culoare natural ă &n peninsula Finai unde albul pietrei de

var şi roşul gresiei se com bin ă, pentru a orbi ochiul cu nua n ţe de la galb en
strălucitor la gri deschis şi cafeniu
ă &nchis@
ăă &ns nic ieri nu se z reşte negrul

pe care, &n natur

i totuşi ă, &lpe
aici, produc
şesulrocile
central, la nordnordest de enigmatica pat ă
de bazalt!
gigantică, culoarea solului are o tonalitateă ăneagr
ă ! Este cauzat  dup cum
se vede clar &n fotografia noastr ă  de milioane şi milioane de fr#nturi de
piatră &nnegrit
ă , risipite caăde
ă o m#nă uriaş peste toat zona (2ig! 4><"!
 u sa g ăsit nici o e$plica ţie pentru colosala cicatrice de pe fa aţ
peninsulei Finai, de c#nd a fost observat ă din spa iu ţ şi fotografiat ăde
sateliţii ! /! F! /!  u e$ist ă nici o e$plica ţie pentru cioburile şi aşchiile de
st#ncă &nnegrite care se risipesc peste zon a din c#mpia cen tral ă! ici o
e$plicaăţie  dac nu citim versurileă ă
scrierilor str vechi şi nu accept m
concluzia c ă, &n zilele lu i /vraam, ergal şi in urta au şters de pe fa aţ
ăm#ntului, cu arme nucleare, Fpa ţioportul care e$istase aici' -Ceea ce se
ridica spre /nu s ă lanseze au pref ăcut &n scrum@ fa ţa iau şterso, locul i lau
pustiit!3
*ar din Fpa ţioport, chiar şi din 1raşele Rele, nimic na mai r ămas!
+eparte spre est, &n Fumerul propriuzis, e$ploziile nucleare şi
fulgerele lor orbitoare nu sau v ăzut, nici nu sau sim ţit! +ar fapta lui ergal
şi a lui inurta na r ămas neconsemnat ă, c ăci a reieşit a avea un efect
dintre cele mai profunde asupra Fumerului, asupra poporului şi a &ns ăşi
e$istenţei sale!
Căci, &n ciuda tuturor eforturilor lui inu rta de al conv inge pe er gal
să nu
ă fac nici un r u omenirii,ţ au urmat mari suferin e! +eşi cei doi nu o
intenţionaseră, e$plozia nuclear ă a dat na ştere unui imens v#nt, un v#nt
radioactiv, care a &nceput ca o tornad ă'
- furtună, >ântul Cel 6 ău, a prins a senvârti în ceruri.
/poi, v#rte=ul radioactiv a &nceput s ă se &ntind ă şi s ăse deplaseze spre
est, &mpins de v#nturile mediteraneene@ nu peste mult, semnele care
preziceau sf#rşitul Fumerului sau adeverit@ iar Fumerul a devenit victima
nucleară final ă!
Catastrofa care sa pr ăv ălit peste Fumer la sf#rşitul celui deal şaselea
an al dom
poeme niei lui
lungi, care*bbiFin
pl#ng este descris
dispari ă &n mai multe9r%e$te
ţia maiestuosului şi a de .am
altor enta ţie
centre ale
marii civilizaţii sumeriene! /mintind foarte mult de lngerile lui Iere#ia
din Biblie, ce depl#ng distrugerea *erusalimului de m#na babilonienilor,
lamentaţiile sumeriene leau sugerat savan ţilor care leau tradus prima oar ă
că dezastrul mesopotamian a fost de asemenea rezultatul unei inva zii  a
trupelor elamite şi amorite aflate &n conflict!
C#nd sau g ăsit primele
ţ ă t bli eţ ale lamenta
ă iilor, cercet torii au crezut
că numai 9rul a fost distrus, intitul#nd &n aces sens traducerile! +ar, pe
măsură ce se descopereau tot mai multe te$te, a reieşit c ă9rul nu fu sese
nici singurul oraş afectat, nici punctul focal al catastrofei! u numai c ă sau
găsit lamentaţii similare depl#ng#nd soarta oraşelor ippur, 9ruA, Eridu, dar
unele te$te con ţineau şi l iste ale localit
ăţ ă ă ă p reau s &nceap &n
ilorvictime'
sudvest, e$tinz#nduse c ătre nordest, pentru a cuprinde tot sudul
Mesopotamiei! / devenit clar c ă peste toate oraşele se ab ătuse o catastrof ă
generală, neaşteptat
ă ă şi concurent ă nu &n succesiune lent , cum sar
&nt#mpla &n cazul unei invazii &n curs de desfăşurare, ci dintro dată! 1ameni
de ştiin ţă ca %h! acobsen (-+omnia lui *bbiFin3" au conchis atunci c ă
-invadatorii barbari3 nu aveau nici o leg ătur ă cu -crunta catastrof ă3, o
calamitate pe care el o considera -dea dreptul enigmatic ă3!
-+acă vom ţ &n elegeă vreodat
ă cu deplin claritate ce s a &nt#mplat &n
anii aceia3, a scris acobsen, -numai timpul o va spune@ povestea complet ă,
suntem convinşi, &ncăă dep şeşte cu mult puterea ăţ noastr de &n elegere!3
 +ar enigma se poate rezolva, şi &ntreaga poveste poate fi &n ţeleas ă,
dacă asociem catastrofa din Mesopotamia cu e$plozia nuclear ă din
peninsula Finai!
%e$tele, remarcabile prin lungime şi, de asemenea, &n multe cazuri,
conservate e$celent, &ncep de obicei depl#ng#nd brusca abandonare a
tuturor incintelor sacre din Fumer de c ătre feluri ţii lor zei, cu templele
ă -păr site &n voia v#ntului3! /poi, pustiirea
ă ă provocat
ă de catastrof e descris
&n termeni vii, prin versuri ca acestea'

!ăcând oraşele ăă să r mân pustii,

!ăcând casele ă s ăstea
ă p r site1
!ăcând staulele s ă fie &oale,
stânele s ă nu se mai umple1
Ca boii sumerieni s ă nu mai stea în &raduri,
ca oile s ă nu mai pasc ăpe p ăşuni1
Ca râurile s ă cur&
ă ăcu ap cei
ă amar ,
ca pe o&oarele arate s ăr ăsară băăl rii,
ca pe stepe s ă creasc ă plante ofilite.

În oraşe şi sate, -ma ma nuşi ma i &ngri=eşte copiii, tat ăl nu mai spune

L1, soţia mea!!!, pruncul nu le ma i creşte zdrav ăn pe genu nchi, doica nu
mai c#nt ă c#ntec de leag
ă n (!!!" domniaăăa
ţ fost r pit din ar !3
Înainte de sf#rşitul celui deal doilea r ăzboi mondial, &nainte ca
Diroshima şi agas aAi s ă fi fost distruse cu arme atomice aruncate asupra
lor din cer, sar ma i fi putut citi povestea biblic ă a Fodomei şi a 0omorei,
ăm#n#nd
rcercet ţ lacare
ătorii tra di&nc ănu a=unseser
ăionalele ţă pţucioas
-focăşi ţăfa 3&n&nă fa
li psacu
altei e$plica
groz ii! entru
via armelor
nucleare, te$tele lamenta ţiilor sumeriene vorbeau (aşa cum leau intitulat
traducătorii" despre -+istr ugerea 9rului3 sau -+istrugerea Fumerului3! +ar
nu asta descriu respectivele te$te' ele descriu !ustiirea, nu simpla
distrugere! 1raşele continuau s ă e$iste, &ns ăă f r oameni@ gra=durile erau la
locul lor, &ns ă ăfă r vite@
ă ăr măseser şi st#nele, dar goale@ r#urile curgeau,
dar apa lo r devenise am ar ă@ c#mpiile &nc ă se ma i &ntindeau, dar pe ele
creşteau numai bă ăl rii@ iar peă stepţ &ncol eau plante, numai pentru a se ofili
imediat!
*nvazie, r ăzboi, omoruri  toate aceste nenorociri &i erau bine
cunoscute omenirii, &ncă de peatunci@ dar, aşa cum declar ă limpede te$tele
lamentaţiilor, aceasta era ă nou şiănemai&nt#lnit
ă vreodat '

'este Ţar ă B2umer a c ăzut nenorocirea,

una necunoscut ă de om3
?na cum nicicând nu se mai v ăzuse,
una căreia nu i se putea ţine piept.

Moartea nu fusese adus ă de m#na duşmanului@ era o moarte

nevăăzut , -care b#ntuie peă ăstrad
ă ă , e l sat
ă ă liber &n drum@ st l#ng om  şi
totuşi nimeni nu o vede@ c#nd intr ă &ntro casă , ăţ&nf işarea ei e
necunoscută!3 u e$ista nici o ap ărare &mpotriva acestui -r ău care a atacat
ţara ca un duh' (!!!" Cel mai &nalt zid, cele mai groase ziduri, le trece ca o
inundaţie@ nici ăo uş nul ţ poate
ă ăine afar , nici un z vor nul &ntoarce din
drum@ prin uş ă ca şarpele se furişeaz
ăăţ ţ , prin # ă#n ca v#ntul sufl &n untru!3
Cei care se ascundeau &n spatele uşilor &nchise erau dob or# ţi &n case@ cei
refugiaţi pe acoperiş, pe acoperiş mureau@ cei care fugeau pe str ăzi, acolo
erau lovi ţi' -% usea şi fl egma sl ăbeau pi eptul, gu ra er a plin ăcu sc uipat şi
spume (!!!" mu ţenia şiă n uceala &i cuprinseser
ă ăţ ,ăoăamor eal neteaf r (!!!"
un blestem dr ăcesc, o durere de cap (!!!" sufletul le p ăr ăsea trupul!3 Moartea
era din cele mai oribile'

-amenii, înfricoşaţi, abia mai respirau1

>ântul Cel 6 ău îi prindea în &heare,
nu le mai l ăsa nici o zi m ăcar *...+.
9urile erau scăldate în sân&e,
capetele se b ăl ăceau în sân&e *...+.
Chipul pălea lovit de >ântul Cel 6 ău.

Fursa mor ţii nev ăzute er a un nor care ap ăruse pe ce rul Fumerului,
-acoperind p ăm#ntul ca o mantie, &ntins peste el ca un cearşaf! Cafeniu la
culoare, &n timpul zilei -soarele din zare &l ascundea cu &ntunecimea lui!3
oaptea, luminos la margini (-&ncins cu o groaznic ă lumin ă umplea largul
păm#nt3", ac operea .u na' -.una la r ăs ărit o stingea3! lutind de la vest
către est, norulţmor
ă ii  -&nvă ăluia &n spaim , &mpr ştiind frica peste tot3  era
dus peste Fumer de un v#n t url ător, -un mare v# nt care gonea pe sus, un
v#nt r ău care copleşea ţara!3
%otuşi, nu era un fenomen natural! Era -o furtună năprasnică
&ndrumat ă de-dintro
&ngrozitoare, /nu (!!!"!singur
8enita
ă zdin inimaseluizEnlil3!
ămislire ămisliserodusul
(!!!" cacelor şapte venin
amarnicul arme
al zeilor@ &n apus se z ămislise3! 8#ntul Cel R ău, -purt#nd bezna din or aş &n
oraş, duc#nd nori deşi care v ărsau bezn ă din cer,3 era rezultatul unei -lumini
de fulger3! -+in mi=locul mun ţilor se pog or#se spre p ăm#nt, de pe C# mpia
e&ndurării venise!3
+eşi oamenii nu &n ţelegeau nimic, zeii cunoşteau cauza 8#ntului R ău'

- rafal ă crunt ă anun ţa furtuna urii,

- rafal ă crunt ă înaintaş ă a furtunii urii era1
'uternice odrasle, fii vitei erau vestitorii molimei.

Cei doi fii vite=i  inurta şi ergal  au dezl ăn uit

ţ -dintro singur ă
zămislire3 cele şapte arme &ngrozitoare create de /nu, -dezr ăd ăcin#nd totul,
răscolind totul3 &n locul e$ploziei! +escrierile antice sunt vii, la fel de e$a cte
ca descrierile martorilor oculari, ale unei e$plozii atomice' imediat ce au fost
lansate din cer -&n grozitoarele arme3, sa iscat o lumin ă imens ă, -au &nt ins
groaznice raze spre cele patru v#nturi, arz#nd totul ca focul,3 declar ă un
te$t@ altul, o lamenta ţie pentru ippur, &şi aminteşte de -furtuna, &n fulger
de lumin ă ăivit 3! 1 ciuperc
ă ă atomic  -un nor dens care aduce bezna3  sa
&nălţ at apoi spre cer@ iau urmat -rafale de v#nt năprasnice (!!!" un uragan
care cu furie p#r=oleşte cerurile!3 /poi, v#nturile necontenite, sufl#nd de la
vest la est, au &nceput s ă se &nt ind ă spre Mesopotamia' -norii deşi care
vărsau bezn ă din cer, purt#nd bezna din oraş &n oraş!3
 u un te$t, ci mai multe atest ă c ă 8#ntul Cel R u, ă purt#nd norul
morţii, fusese provocat de o e$plozie gigantic ă, &ntro zi de neuitat'

În ziua aceea
Când cerul a fost zdrobit
şi ' ământul strivit,
cu fa ţa ştears ă de voitoare 
Când cerurile sau întunecat
şi acoperit ca de o umbr ă *...+

.amentaţiile identific ă locul e$ploziilor ca fiind -&n apus3, l#ng ă -s#nul

mării3  o descriere elocvent ă a arcuitei coaste mediteraneene din peninsula
Finai  de pe o c#mpie -din mi=locul pun ţilor3, o c#mpie care a devenit
-.ocul e&ndur ării3! Înainte, servise ca .o c al .ans ării, loc de u nde zeii se
ţ &năl au spre /nu! În plus, multe dintre
ţ ă aceste identific ri spa iale descriau şi
un munte! În -Epo peea lui Erra3, muntele de l#ng ă -locul din care Cei Mari
se &nal ţă3 era numit -Muntele Cel Mai Fuprem@ &ntro lamenta ţie, este numit
-Muntele %unelurilor 9rl ătoare3! /cest ultim epitet aminteşte de descrierea,
&n %e$tele iramidelor, a muntelui str ăpuns de tuneluri, cu galerii subterane
ă căl toreau faraonii egipteni
&nclinate, spre care ă ţ &n c utarea vie ii de apoi! În
Stair;a to 'eaven , lam identificat cu muntele unde a a=uns 0hilgameş
&n drumul său spre .ocul Rachetelor, &n peninsula Finai!
ornind de la acel munte, afirm ă te$tul unei lamenta ii, ţ norul de
moarte al e$ploziei a fost dus de v#nturile puternice spre est, pe toat ă
distanţa -p#n ă la hotarul /nshanului3, &n Mun ţii :agros, afect#nd &ntregul
Fumer, de lapeste
trecut &ncet Eridu, &n sud,
Fumer, p#n ă la
trecerea Babilon,
dur#nd dou&n norşid!patru
ăzeci Moartea invizibil
de ore ăao
 o zi şi
noapte, comemorate &n lamenta ţii, ca &n urm ătorul e$emplu din ippur' -&n
ziua aceea, &n acea singur ă zi@ &n noaptea aceea, &n acea singur ă noapte (!!!"
furtuna, &ntrun fulger de lumin ă st#rnit ă, oamenii din ippur ia l sat ă
prosternaţi3!
-.amentaţia din 9ruA3 descrie viu confuzia din r#ndurile zeilor şi ale
populaţiei! /firm#nd
ă c /nu şiă E nlilţ trecuser peste voin a lui EnAi şi a lui
inAi c#nd au -determinat consensul3 de a folosi armele nucleare, te$tul
susţine c ă nici unul dintre zei nu se aşteptase la copleşitorul deznod ăm#nt'
-:eii cei mari au p ălit la vederea imensit ăţii lui3, privind cum -giganticele
raze3 ale e$ploziei -a=ungeau p#n ă la cer, GiarH  ăm#ntul se cutremura p#n ă
&n străfunduri!3
În ti mp ce 8#ntul Cel R ău &n cepea ă s -seă &n tind
ţ spre mun i ca o
plasă,3 zeii sumerieni au luato la fu g ă din oraşele lor iubite! -.amenta ia ţ
pentru nimicirea 9rului3 enumera to ţi marii zei şi pe unii dintre cei mai
importanţi fii şi f iice ale lor ă ă ă -p r siser &n voia v#nturilor3 or aşele şi
care
marile temple din Fumer! %e$tul intitulat -.amenta ţia pentru distrugerea
Fumerului şi a 9rului3 adaug ă detalii dramatice la acest grabnic abandon!
/stfel, -inharsag a pl#ns cu lacrimi amare3 c#nd a fugit din *sin@ anshe a
strigat -1, o raşul meu de vastat3 c#nd -iubita ei l ocuin ţă a fost dat ă prad
ă
nenorocirii3! *nanna a plecat &n grab ă din 9ruA, navig#nd spre /fr ica &ntro
-corabie submarină3 şi pl#ng#nduse c ă trebuia s ăşi lase pe loc bi=uteriile şi
alte averi (!!!"! În propria ei lamenta ţie pentru 9ruA, *nanna)lshtar depl#ngea
 pustiirea oraşului şi a templului ei de c ătre 8#ntul Cel R ău, -care &ntrun
moment, c#t ai clipi din ochi, a fost iscat &n mi=locul mun ţilor3 şi &mpotriva
căruia nu e$ista nici o ap ărare!
1 şocant ă descriere a spaimei şi derutei, printre oameni şi zei
deopotrivă, la apropierea 8#ntului
ă R ău, esteţ prezentat &n -.amenta ia
pentru 9ruA3, scris ă peste ani de zile, c#nd a sosit vremea Restaura ţiei! În
timp ce -cet ăţenii loiali din 9ruA erau cuprinşi de groaz
ă ăţ 3, zeit ile locale ale
9ruAului, &ns ărcinate cu administra ţia şi bun ăstarea oraşului, au dat a larma!
ă ţiv O3 leau strigat oamenilor, &n
-Fcula ţ ţ t oiul
ă nop
ţ ii@ fugi i, -ascunde iv &n
stepăO3 iau instruit! +ar apoi, &nşişi aceşti zei, -zeit ăţile au fugit (!!!" au luat
o pe c ăr ări necunoscute!3 Fumbru, te$tul declar ă'

#stfel, toţi zeii săi au părăsit ?rukul1

Departe sau ţinut de el1
în munţi sau ascuns,
'e câmpiile îndepărtate au fu&it.

În 9r uA, popula ţia a f ost

ăă l ăsat pard haosului,
ăă ăne a=utorat şi f r
conducători! -anica de gloat ă a &nceput &n 9ruA (!!!" =udecata sa deformat!3
/ltarele au fost sparte, con ţinutul lor sf ăr#mat, &n timp ce oamenii &şi
puneau &ntrebări' -+e ce şia &ntors privirea ochiul binevoitor al zeilor? Cine
a pricinuit asemenea gri=i şi = eluiri?3 +ar &ntreb ările au ră masă ăf r r spuns@
iar, c#nd 2urtuna Cea Re a a trecut, -oamenii z ăceau aduna ţi &n mormane
(!!!" t ăcerea se l ăsase peste 9ruA ca un lin ţoliu!3
inAi, afl ăm din -.amenta ţia de la Eridu3, a fugit din oraş spre un

ă liman
păr sitsigur dină +ar
oraşul!3 /f rica'
EnAi-inAi, marea
sa &ndep ă sadedoa
rtat Eridu ă, zbur#nd
mn numai at#tacac#t s seăre,
o pas deaşia
la
o parte din ca lea 8#ntului R ău, r ăm#n#nd destul de aproape pentru ai
vedea soarta' -+ omnul s ăuă a r ămas l# ng oraşul ă lui (!!!"!  rintele EnAi a
stat l#ng ă oraş (!!!" pentru soartaă oraşului
ă ă s u v t mat a pl#ns cu lacrimi
amare!3 Mul ţi dintre supuşii s ăi fideli lau urmat, instal#nduşi tab ăra la
periferie! 1 zi şi o noapte sau uitat cum furtuna -punea m#na3 pe Eridu!
+upă ce -furtuna aduc ătoare de rele a plecat din oraş, m ă tur#nd
c#mpiile,3 EnAi a observat Eriduul@ a g ăsit un oraş -&n ăbuşit de linişte (!!!" cu
locuitorii &ngr ăăţm di i ă&n mald re!3 Cei
ă careă scţăpaser cu via iau adresat o
t#nguire' -1, EnAi,3 au pl#ns ei, -oraşul t ău a fost ble stemat, pref ăcut &n
tăr#mă nep m#nteanO3 şi a uăcontinuat ăs ăă&ntrebe unde s se duc , ce s
facă! +ar, cuătoateă c 8#ntul Cel Ră u trecuse, locul era &nc nesigur, iar EnAi
-a r ămas
ă afar din oraş, ca şi cum ar f ăi fostăăun oraş str in3! - r sinduşi
casa din Er idu,3 EnAi ia con dus pe -cei ce fu seser ă alunga ţi din Eridu3 &n
deşert, -spreăăo ţar vr =maş 3' acolo, şia ţfolosit puterile ştiin ifice pentru a
face comestibile -roadele otr ăvitoare3!
+e la marginea nordic ă a traseului larg urmat de 8#ntul Cel R ău, din
Babilon, Mar duA, &ngri=orat, ia trimis tat ălui s ău EnAi un mesa= urgent, &n
timp ce norul mor ţii se apr opia de oraşul lui' -C e s ă fac?3 a &ntrebat el!
Ffatul lui EnAi, pe care MarduA la transmis apoi discipolilor s ăi, a fost ca
aceia care puteau s ă păăr seasc ă oraşul  dar merg#nd numai spre
miazănoapte@ şi, &n s piritul recomand ării f ăcute lui .ot de c ei doi emisari,
fugarii din Babilon au fost preveni ţi -nici ă s nu seă &ntoarc
ă , nici s nu
privească &napoi3! .i sa mai ăspus s nu ia cuă ei ăalimente
ă sau b utur , c ci
acestea puteau s ă fi fost -atinse de duh3! +ac ă fuga nu era posibil ă, EnAi a
recomandat ascunderea sub p ăm#nt' -B ăţă ga iv ă &ntro &nc pere de sub
păm#nt, la &ntuneric,3 p#n ă trecea 8#ntul Cel R ău!
/vansul lent al furtunii ia indus &n eroare pe unii zei, spre am#n ări
care iau costat scump! În .agash, -mama Bau a pl#ns amarnic dup ă sf#ntul
ei templu, dup ă oraşul ei! 3 +eşi in urta era plecat, so ţia lui nu sa putut
&ndura să plece! :ăbovind pe loc, a tot strigat' -1, oraşul meu, o, oraşul
meu3@ &nt#rzierea a fost c#t pe ce so coste via ţa!

În ziua aceea, doamna

furtuna a aunso din urm ă1
;au, parcă o muritoare ar fi fost
furtuna a aunso din urm ă *...+.

În 9r, afl ăm din lamenta ţii (dintre care una a fo st compus ăde ingal
&nsăşi", annar şi ingal au ă refuzatăă s cread c sf#rşitul 9rului era
irevocabil! annar ia adresat un lu ng şi emo ţionant apel tat ălui s ău Enlil,
cer#ndui o solu ţie pentru a evita calamitatea! +ar -Enlil ia r ăspuns fiului
său Fin3 c ă soarta lor nu putea fi schimbat ă'

?rului i sa acordat monarhia

 nu i sa acordat domnie veşnic ă.
Din zilele deodinioară, când 2umerul a fost întemeiat,
până acum, când oamenii sau înmulţit 
Cine a mai v ăzut vreodat ă o monarhie cu veşnic ă
domnie4

În timpul acestor chem ări, &şi aminteşte ingal &n lungul ei poem,
-furtuna &nainta mereu, urletul ei acoperind totul3! Era ziu ă, c#nd 8#ntul cel
Rău sa ap ropiat de 9r @ -deşi la g# ndul acelei zile &nc ă mai tremur,3 a scris
ingal, -de mirosul spurcat al acelei zile nu am fugit!3
.ăs#nduse noaptea, -un vaiet cumplit sa &n ăl ţat3 &n 9r@ totuşi, zeul şi
ă ţa au r mas peă lo c@ -de spurc
zei ţ ă
ciunea acelei nop i nu am fu git,3 declar
zeiţa! /poi, nenorocirea a a=uns la marele zigg urat din 9r, iar ingal şia dat
seama c ă annar -fusese &nvins de reaua furtun ă3!
ingal şi annar au petrecut o noapte de coşmar, pe care ingal a
=urat să no uite niciodată, &n -casa termitelor3 (camera subterană" din
ziggurat! /bia a doua zi, c#n d -furtuna a fost dus ă din oraş3, ingal, -&n
scopul de a pleca din ora şul ei, (!!!" &n grab ă a luat un veşm#nt pe ea3 şi,
&mpreună cu annar, bolnav, a părăsit oraşul pe carel iubeau at#t de mult!
lec#nd, au v ăzut &n =ur moarte şi pustiire' -1amenii, precum cioburile
de oameni, z ăceau peste tot peăstrţ ăzi@ţ &n m reăeleă por i, unde le pl cea s
se plimbe, erau numai leşuri@ pe bul evarde, unde se ţineau s ărb ătorile,
&mprăştiate
ă z ceau@ă pe toate str ă zile, unde aveau pl cerea de a se plimba,
zăceau trupuri ne&nsufle
ţ ţăăţ
ite@ &n locurile unde se petreceau festivit ile rii,
oamenii z ăceauăgr ămad
ţ !3 Mor ii nu erau duşi la &nmorm#ntare -hoiturile, ca
grăsimea l ăsat ă la soare, de la sine se topeau!3
 /tunci şi a &n ăl ţat ingal mar ea lamenta ţie pentru 9r, or aşul c#ndva
maiestuos, fruntea Fumerului, capitala unui imperiu'

-, cas ă a lui 2in în ?r,

amarăi pustiirea ta *...+.
-, 7in&al, a c ărei ţar ă a pierit,
ca apa f ă ţi inima5
-raşul a devenit oraş str ăin,
cum mai putem acum e@ista4
Casa a devenit cas ă a lacrimilor,
ca apami face inima *...+.
?r şi templele sale
au fost l ăsate prad ă vântului.

%oată Mesopotamiaăde sud z cea la pă m#nt, cu solul şi apele otr vite

de 8#ntul Cel R ău' -e malurile %igrului şi ale Eufratului, numai plante
bolnăvicioase creşteau (!!!"! În mlaştini creşteau trestii cu cap bolnav, ce
putrezeau &n duho are (!!!"! În livezi şi gr ădini nici un rod nou nu era, repede
se ofileau (!!!"! 1goarele cultivate nu su nt pr ăşite, nici o ăs m#n
ţă nu mai e
plantată ţăă r#n , nici un c#ntecăăn u mai r sună ţ pe c#mpii!3 .a ar ,
&n
animalele erau afectate şi ele' -e step ă, vitele mari şi mici se r riser ă ,ă
toate vieţuitoarele &şi g ăsiser ă sf#rşitul!3 +e asemenea, animalele domestice
au fost e$terminate' -1ile sau &mpr ăştiat &n cele patru v#nturi (!!!"!
Murmurul ro ţii de cov
ă sit nuăăm ai ră sun &n st#n (!!!"! Ftaulele nu mai dau
grăsime şi br#nz ă (!!!"! inurta a golit Fumerul de lapte!3

peste -2urtuna a strivit

ţară, nimeni ăm#ntul,
nu iapputut a şters
sc ăpa@ totul@oraşele,
pustiind a mugit ca un casele
pustiind mare v#nt
(!!!"!
imeni nu mai bate drumurile, nimeni nuşi mai caut ă calea!3
+istrugerea Fumerului era complet ă!

E)ILO8

.a şapte ani dup ă ce 8#ntul Cel R ău a pustiit Fumerul, via ţa a &nceput

să palpiteă di n ţnou &n ar ! +a r, &nă l oculţ unui imperiu st p#n peste al ii,
Fumerul &nsuşi era acum o ăţar ocupat
ă , cu ţă
o aparen deţordine
ă men inut
de trupele elamite &n sud şi de solda ţii gutieni &n nord!
*sin, un oraş care nu ma i fusese niciodat ă capital ă, a fost ales drept
centru administrativ temporar, iar un fost guvernator din Mari a fost adus la
putere! +ocumentele din ac ea perioad ă au consemnat o pl#ngere c ă unui
om -care nu e de neam sumerian3 i sau dat fr#iele ţării! /şa cum atest ă
numele său semit  *shbiErra , acesta era un discipol al lui ergal, iar
numirea sa trebuie s ă fi f ăcut parte dintrun aran=ament &ntre ergal şi
inurta!
9nii oameni de şt iin ţă numesc deceniile care au u rmat c ăderii 9rului
un Ev 1bscur &n istoria mesopotamian ă! Fe ştiu foarte pu ţine despre aceste
vremuri de grea &ncercare, cu e$cep ţia celor ce se pot deduc e din formulele
datelor! Îmbunăt ăţind securitatea, reconstruind pe ici, pe colo, *shbiErra 
dornic s ăşi consolideze autoritatea
ă laic  aă concediat
ă garnizoana str in
care patrula prin 9r şi, e$tinz#nduşi domnia şi asupra acelui oraş, sa
declarat succesor al regilor 9rului@ dar numai c#teva dintre oraşele
repopulate iau recunoscut suprema ţia, iar &n .arsa o c ăpetenie local ă
puternică la şi sfidat de c#teva ori!
este un an, doi, *shbiErra a c ăutat ăs şiă mă reasc puterea prin
adăugarea autorit ăţii religioase centrale, prelu#nd tutela asupra ippurului
şi &n ălţ#nd acolo emblemele sacre ale lui Enlil şi inurta! +ar pentru aceasta
nu a primit dec#t permisiunea lui inu rta, iar marii zei din ippur au r ămas
ă ţ ăina i! C ut#nd alte a=utoare,
departe, &nstr ă *shbiErra
ţ a &ns rcinat preo i şi
preotese ţ ă s ă refac adora ia lu i annar, i ngală şi *nanna! +a r se pare c
inimile oamenilor c ătau &nă altţ ădirec ie' după cum sugereaz numeroase
te$te Shur!u (de -urificare3", EnAi şi MarduA  folosinduse de imensele
cunoştinţe ştiinţifice ale lui EnAi (-puteri vr ă=itoreşti3, &n ochii oamenilor"  au
fost cei care iau vindecat pe bolnavi, au purificat apele şi au fertilizat solul,
spre a se putea cultiva din nou plante comestibile!
În următoarea =um ătate de secol, cuprinz#nd domnia a doi u rmaşi ai
lui *shbiErra la *sin, &n ţar ă a revenit treptat normalitatea@ agricultura şi
industria au re&nviat, sa reluat comer ţul interior şi e$terior! +ar num ai dup ă
trecerea a şaptezeci de ani de la profanare  acelaşi interval de timp care i
sa aplicat ulterior templului p#ng ărit din *erusalim  a putut fi recl ădit
templul din ippur, de c ătre al treilea succesor pe tronul *sinului, *shme
+agan! Întrun lung poem de dou ăsprezece strofe dedicat ippurului, acesta
a povestit cum a r ăspuns perechea divin ă la apelurile lui de a ref ace oraşul
şi marele s ău templu, pentru ca -z id ăria ippurului s ă se restaureze3 şi
-tăbliţÎn
eleţar
divine ăăţfie &napoiate
ă sas dezl la re
n uit o ma ippur3!
b ucurie c#nd m arele templu lea f ost
consacrat din nou lui Enlil şi inlil, &n anul 45J6 &!Ch!@ abia atunci, oraşele
din Fumer şi /AAad au fost declarate oficial din nou locuibile!
Revenirea oficial ă la normalitate,ă &ns , nu aţ reuşitţ ă dec#t s a # e
vechile rivalit ăţi dintre zei! 9rmaşul lui *shme+agan purta un nume carei
indica fidelitatea fa ţă de *shtar! inurta a pus repedeă capţ t acestei situa ii,
iar urm ătorul conduc ător din *sin  ultimul care a mai purtat vreodat ăun
nume sumerian  a fo st un discipol deal s ău! Îns ăaceast ărevendicare a lui
inurta fa ţă deţ ara ref ă ă cut nu sa putut satisface' &n f ond, el c auzase,
chiar dac ă indirect, distrugerea Fumerului! +up ă cum sugereaz ă numele
următorului succesor, &n continuare Fin a c ăutat s ăşi reafirme autoritatea@
dar zilele suprema ţiei sale şi a 9rului luaser ă sf#rşit!
i astfel, prin autoritatea &nvestit ă &n ei, /nu şi Enlil au acceptat &n
sf#rşit preten ţia de suprema ţie a lui MarduA &n Babilon! Comemor#nd
fatidica decizie &n preambulul codului s ău de legi'

!alnicul #nu, domn al zeilor care din Cer venitau pe ' ământ,
şi Enlil, domn al Cerului şi al ' ământului care
ă ă h r zeşteţădestinele rii,
au hotărât pentru $arduk, primul n ăscut al lui Enki,
puterile lui Enlil peste întrea&a omenire1
$are lau f ăcut printre zeii ce ve&heaz ăşi v ăd,
numitau ;abilonul cu nume de slav ă,
suprem f ăcutulau în lume1
 şi lui $arduk iau întemeiat, în milocul s ău,
o veşnic ă domnie.

Babilonul, apoi /siria au urcat spre m ăre ţie! Fumerul nu mai era@ dar,
&ntro ţar
ă &ndep
ă ă rtat , ştafeta moştenirii sale a trecut din m#inile lui
/vraam şi ale fi ului s ău *saac &n m# na lui *acob, cel cu nu mele schimbat &n
Isra-El!

CRONICILE )ĂM*NTULUI3 CRONOLO8IE

I E:enimente anterioare )oto0ului

Anii tr ecu ţi

(+6666 e ibiru, o planet ă &ndep ărtat ă a sistemului nostru solar,

viaţa se c onfrunt
ă ă ăă lent , pe m sur ce atmosfera planetei se
cu stingerea
erodeazăă, &nl turat de /nu,
ă conduc torul /laluă ăţ fuge cu o nav spa ial şi se
adăposteşte pe ă  m#nt!ă+escoper
ăă ţ c  m#ntul con ine aur, care se poate
folosi pentru a prote=a atmosfera nibirian ă!
('6666 Climatul terestru se &mbl#nzeşte! %ot mai mul ţi /nunnaAi
sosesc pe  ăm#nt, printre ei fiind şi so ra dup ă tat ăa lui EnAi, inharsag,
1fiţer Medical rincipal!
(1-666 roduc ţia de aur sc ăz#nd, /nu vine pe  m#nt ă cu Enlil,
moştenitorul legal! Fe ia hot ăr#rea de a ob ţine aurul vital e$tr ăg#ndul di n
sudul /fricii! rin tragere la sor ţi, Enlil c#ştig ă comanda Misi unii %erestre@
EnAi e e$ilat &n /frica! .a plecarea de pe  ăm#nt, /nu e contestat de nepotul
lui /lalu!
(66666 apte aşez ări func ţionale din su dul Mesopotamiei includ un
Fpaţioport (Fippar", Centrul de Control al Misiunii (ippur", un centru
metalurgic (Badtibira", un centru medical (FhuruppaA"! Minereul soseşte cu
navele, din /frica@ metalul rafinat este trimis pe sta ţiile orbitale manevrate
de Igigi, apoi transferat pe navele spa ţiale care sosesc periodic de pe
ibiru!
'76666 C#ştig#nd spri=inul *gigilor, nepotul lui /lalu &ncearc ă s ă
acapareze puterea asupra  ăm#ntului! Enlili ţ iiă c#ştig R zboiul :eilor
Bătr#ni!
'66666 /nunnaAii care muncesc &n minele de aur se revolt ă! EnAi şi
inharsag creeaz ă Muncitori rimitivi prin manipularea genetic ă a femelei
de maimuţă antropoid ă@ aceştia preiau muncile manuale ale /nunnaAilor!
Enlil face o razie prin mine şi aduce Muncitorii rimitivi la Edinul din
Mesopotamia! rimind capacitatea de a procrea, 'o#o sa!iens &ncepe să
se &nmul ţeasc ă!
$66666 8iaţa pe ăm#nt regreseaz ă &n timpul unei noi ere glaciare!
166666 Clima se &nc ălzeşte din nou! /nunnaAii (numi iţ &n Bib lie
"e&ili#i", spre nemul ţumirea cresc#ndă aălui ăEnlil, se c s toresc cu fiice ale
1mului!
4+666 &n cepe -blestemarea  ăm#ntului3  o no ua Er ă 0laciar ă! %ipuri
umane regresive cutreier ă  ăm#ntul! Fupravie ţuieşte omul de CroMagnon!
 (2666 EnAi şi i nharsag promoveaz ă oameni cu str ămoşi /nunnaAi
la putere, &n FhuruppaA! Enlil, &nfuriat, comploteaz ă e$terminarea omenirii!
1'666 +#nduşi seama c ă trecerea lui ibiru prin apropierea
ăm#ntului va dec lanşa maree imense, Enlil &i pu ne pe /n unnaAi s ă =ure c ă
vor ţineţăă
secret ă
fa de omenire calamitatea iminent !

;Ch II E:enimente ulterioare )oto0ului

11666 EnAi &ncalc ă =ur ăm#ntul, instruindul pe :iusudra)oe s ă

construiască oănav submersibil
ă ă ă
! otopul inund tot  m#ntul@ /nunnaAii
asistă la distrugerea
ă total , din nava lor
ă de
ă peă orbit ! Enlil accept s acorde
resturilor 1menirii unelte şi semin ţe@ &ncepe agricultura pe podişuri! EnAi
domesticeşte animalele!
16+66 9rmaşii lui oe primesc trei regiuni! inurta, primul fiu al lui
Enlil, construieşte bara=e &n mun ţi şi asaneaz ă r#urile, pentru a face
Mesopotamia locuibil ă@ EnAi revendic ă valea ilului! eninsula Finai este
ă reţinut de /nunnaAiţ pentru un spa ioport ă ţ postdiluvian@ se &nfiin eaz un
Centru de Control al Misiunii, pe Muntele Moriah (viitorul *erusalim"!
2476 Ra)MarduA, fiul dint#i n ăscut al lui EnAi, &mparte domina ţia
asupra Egiptului &ntre 1siris şi Feth!
2''6 Feth &l prinde şi &l dezmembreaz ă pe 1siris, prelu#nd domnia
e$clusivă asupra 8 ăii ilului!
7246 D orus &l r ăăzbun
ă ă pe tat l s u 1siris, declanş#nd
ă rimul R zboi al
iramidelor! Feth fuge &n /sia, ocup#nd peninsula Finai şi Canaanul!
7-46 1pun#nduse controlului rezultant asupra tuturor instala ţiilor
spa ţialealdin
Război irapartea
midelor! ţ
descenden
8ictorios, ilorţ luiţăEnAi,
inurta enliliMarea
goleşte ii dezliramid
n uie ă/lde+oilea
toate
echipamentele! inharsag, so ra dup ă tat ă a lui EnAi şi En lil, convoac ăo
conferinţă de pace!ţ Împ
ăă r irea  m#ntului ă e c onfirmat ! +omnia peste Egipt
se transfer ă de la dinastia lui Ra)MarduA la cea a lui %hoth! Deliopolisul e
construit ca &nlocuitor al 1raşului 2ar!
7+66 /nunnaAii re&nfiin eaz ţ ă avanposturi la poarta instala iilor ţ
spaţiale@ unul dintre acestea e *erihonul!
4(66 eă m ăsur ce epoca de ă pace continu ă , /nunnaAii &i acord
1menirii noi progrese@ &ncepe perioada neolitic ă! Femizeii domnesc peste
Egipt!
'766 /pare civiliza ţia urban ă &n Fumer, c#nd /nunnaAii reconstruiesc
1raşele 8echi, &ncep#nd cu Eridu şi ippur! /nu vine pe  ăm#nt, &ntro vizit ă
festivă! În cinstea lui este cl ădit un nou oraş, 9ruA (Erech"! /nu fa ce din
templu sălaşul iubitei sale nepoate *nanna)*shtar!

;Ch III M onarhia 0e ) ăm<nt

'4-6 1menirii i se acord ă monarhia! ish este prima capital ă, sub

egida lui inurta! Calendarul &ncepe la ippur! Înfloreşte civiliza ţia &n Fumer
(rima Regiune"!
'(+6 rimatul din Fumer &i este transferat lui anna r)Fin! MarduA
proclamă Babilonul -oarta :eilor3! *ncidentul cu -%urnul Babel3! /nunnaAii
&ncurcă limbile omenirii! +upă ce lovitura sa de stat eşuează, MarduA)Ra
revine &n Egipt, &l detroneaz ă pe %hoth şi &l r ăpeşte pe fratele s ău mai mic
+umuzi, căs ătorit cu *nanna! +umuzi e omor#t accidental@ MarduA este
&nchis de viu &n Marea iramidă! Eliberat printrun ţ pu ţă ă
de urgen , pleac &n
e$il!
'166 %rei sute cincizeci de ani de haos iau sf#rşit o dată cu primul
faraon egiptean, la Memphis! Civiliza ţia a=unge &n / +oua Regiu ne!
$266 Monarhia din Fumer e transferat ă &n Erech! *nanna primeşte
dominionul Regiunii a %reia@ &ncepe civiliza ţia din 8alea *ndusului!
$-+6 Capitala regal ă a Fumerului se mut ă din loc &n loc! Monarhia se
deteriorează! Enlil &şi pierde
ă ţă ţ
r bdarea fa de dezordonatele mul imi de
oameni!
$'41 *nanna se &ndr ăgosteşte de Fharruin (Fargon"! /cesta
&ntemeiază noua capital
ă ţă
, /gade (/AAad"! *a fiin imperiul aAAadian!
$'1- 9rm ărind ăsă st p#neasc
ă toate cele atru Regiuni, Fargon
sustrage solul sacru din Babilon! Conflictul MarduA*nanna se inflameaz ă din
nou! .a sf#rşit c#nd ergal, fratele lui MarduA, vine din /frica de Fud la
Babilon şi &l convinge pe MarduA s ă plece din Mesopotamia!
$$21 aramFin urc ă pe tronul din /AAad! +iri=at de beligeranta
*nanna, el penetrează peninsula Finai, invad#nd Egiptul!
$$++ *nanna uzurp ă puterea &n Mesopotamia' aramFin profaneaz ă
ippurul! Marii /nunnaAi dezintegreaz ă /gade! *nanna fuge! Fumerul şi
/AAadul sunt ocupate de trupele str ăine loiale lui Enlil şi inurta!
$$$6 Civiliza ţia su merian
ă ţă se &nal pe noi culmi, ă sub co nduc torii
luminaţi din .agash! %hothă&l a =ută peă regele
ă s u 0udea s construiasc un
templu stil ziggurat pentru inurta!
$12' .a ip pur, &ntro familie regalclerical ă, se naşt e %erah, tat ăl lui
/vraam!
$176 Egiptul e &mp ţ ăr it@ discipolii lui Ra)MarduA
ăă p streaz sudul@
faraonii opuşi lui c#ştigă tronul Egiptului *nferior!
$1'6 În timp ce Enlil şi inurta lipsesc tot mai mult, autoritatea
centrală se deterioreaz ă şi ea &n Mesopotamia! %entativa *nannei de a
rec#ştiga monarhia pentru Erech nu are rezultate de durat ă!
$6(4 /marFin (biblicul /mraphel" devine rege al 9rului! /vraam
merge &n Egipt, unde st ă cinci ani, apoi revine cu şi mai multe trupe!
$6(1 Îndrumat de *n anna, /marFin formeaz ă o coali ţie a Regilor de
la R ăs ărit, lans#nd e$pedi ţii militare &n Canaan şi Finai, sub comanda
elamitului hedorlaPomer! /vraam le blocheaz ă &naintarea, la poarta spre
Fpaţioport!
$6'7 FhuFin &l &nlocuieşte pe /marFin pe tronul 9rului, &n timp ce
imperiul se dezintegreaz ă!
$6$2 *bbiFin &i ia locul lui FhuFin! rovinciile apusene &nclin ă tot mai
mult spre MarduA!
$6$( În fruntea prozeli ţiloră s i, MarduA ă m rş luieşte spre Fumer,
unde se &ntroneaz ă &n Babilon! .uptele se r ăsp#ndesc p#n ă &n centrul
Mesopotamiei! Ff#nta Ffintelor a lui ippur e profanat ă! Enlil cere
pedepsirea lui MarduA şi a lui abu@ EnAi se opune, dar fiul s ău ergal se d ă
de partea lui Enlil! În timp ce abu &şi organizeaz ă partizanii canaani ţi, spre
a captura Fpa ţioportul, Marii /nunnaAi aprob ă folosirea armelor nucleare!
ergal şi inurta distrug Fpa ţioportul şi oraşele canaanite eretice!
 $6$' 8#ntul duce noru l radioactiv &n Fumer! 1amenii mor &n condi ţii
cumplite, animalele pier, apa e contaminat ă, solul devine sterp! Fumerul şi
marea sa civiliza ţieă se pr buşesc! Moştenirea
ţ ă lui e predat spi ei lui /vraam,
căruia i se naşte, la v#rsta de o sut ă de ani, un moştenitor legitim' *saac!

;Ch IV Secolul "ati=ic

$1$' /vraam se naşte la ippur!

$11' Enlil &i &ncredin ţeaz ă lui annar Ţara lui Fhem@ 9r e d eclarat
capitala noului imperiu! 9rammu preia tronul şi e numit rotector al
ippurului! 9n preot nippurian  %erah, tat ăl lui /vraam  vine la 9r pentru a
face leg ătura cu curtea regal ă!
$62- 9rammu moare &n lupt ă! 1amenii &i consider ă moartea
prematură o tr ădare din partea lui /nu şi Enlil! %erah pleac ăspre Darran, cu
familia lui!
$62+ Fhulgi accede pe tronul 9rului, str#ng#nd leg ăturile imperiale!
eămăsur ce imperiul
ă prosper ă, Fhulgi cade victim farmecelor *nannei şi &i
devine amant! .e acord ă .arsa elami ţilor, &n schimbul serviciilor lor ca
.egiune Ftr ăin ă!
$676 rincipii tebani loiali lui Ra)MarduA for eazţ ă spre nord, sub
Mentuhotep *! abu, fiul lui MarduA, c#ştig ă aderen ţ i pentru
ăă ta t l s u, &n
/sia de 8est!
$6++ .a ordinul lui annar, Fhulgi trimite trupele elamite s ă reprime
răscoalele din oraşele canaanite! Elami ţii a=ung la poarta peninsulei Finai şi
la Fpa ţioport!

ordin s$6(7 Fhulgi moare!

ă se prezinte &n sudulMarduA vine &n
Canaanului, Ţaracorp
cu un deţilor!
Ditti /vraam
cavalerie de primeşte
elit ă!