DE LA ZAMOLXE LA ISUS HRISTOS Pr.

DUMITRU BLASA Ideea central ce ne-o transmite n mod convingtor e aceea c poporul roman are nu numai o vechime si o permanent multimilenar pe aceste locuri, ci si o cultur popular cu adnci rdcini n timp si ramificatii n spatiu. Printele D. Blasa sustine, c strmosii nostri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinei, dreptului si filosofiei europene. Din punct de vedere religios supune atentiei noastre ipoteze surprinztoare privind demonologia popular, moroii ,strigoii, farmecele si vrjitoriile, zodiile si incinerrile, vindecrile prin bioenergie, etc. Pn la publicarea integral a lucrrii, paginile difuzate prin editura noastr strnesc curiozitatea si interesul cititorilor, mbogtindule universul spiritual si ntrindu-le credinta n Adevratul Dumnezeu . Pr. Al. STNCIULESCU-BIRDA ZAMOLXIS nvat c nici el, nici adeptii si, nici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge ntr-un loc anume, unde vor tri pururi si vor avea parte de toate buntturile lumii (Fontes, I, 49) Zamolxis, la Geti le-a ntocmit legile (), convingndu-i c sufletul e nemuritor () si le-a scris legile (Fontes, i ,19) Pliroma : mprtia luminii, a tuturor bunurilor eterne . IISUS HRISTOS nvat : Cel ce crede n Mine, chiar de va muri, va tri (). Eu le dau viata vesnic si nu vor pieri niciodat . Dar : cei ri vor merge la osnda vesnic, iar dreptii la viata vesnic (Ev. Matei, 25, 46) mprtia Cerurilor : Cele ce ochiul nu a vzut, urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit, aceea gteste Dumnezeu celor ce-L iubesc pe el (I. Corint, 2, 9). VECHEA EUROPA Se istoriseste c e o tar pe care oamenii de stiint, prntre care Marija Gimbutas din Los Angeles, au numit-o VECHEA EUROP. Aceasta era odinioar, demult, frumoas si bogat : pduri imense cu pomi roditori, cu vnat de tot felul cu ape si ruri, care din cnd n cnd vrsau la maluri bucti de aur. Aveau locuitorii Vechii Europe scaune de aur, cum nu avea nici o alt tar de pe lume. Se dusese vestea despre ea peste nou tri si nou mri. CETATEA MUIERII Si mai frumos era faptul c tara aceasta era condus de o regin fecioar. Cetatea ei de resedint se numea cum se numeste si azi, CETATEA MUIERII. Drumul pe care ea se plimba de la munte pn la mare, prntr-un cmp de flori, se numeste si azi DRUMUL MUIERII. Pestera n care se adpostea iarna pe cumplitele geruri, se numeste si azi PESTERA MUIERII. Unii nestiutori ai trecutului multimilenar o numesc PESTERA MUIERILOR. Aceast muiere minunat da legi si conducea regatul feminin n Vechea Europ. Brbatii si toate celelalte muieri ascultau de glasul si dispozitiile ei. HESTIA-(VESTA) Documentele literare ale trecutului ndeprtat al Vechii Europe, dintre multele regine care au condus acest regat feminin nu ne-au pstrat dect un singur nume acela al Hestiei sau Histiei, pe care altii au numit-o, mai trziu Vesta. Era tnra regin, o fat frumoas. Dect ea alta mai mndr nu se vzuse. Obrajii ei erau mai curati dect floarea crinului. Dup gropitele din obraji prea c ntotdeauna e vesel, desi de multe ori avea de rezolvat probleme grele. Ochii ei erau albastri ca cerul si prul ce-i ascundeau umerii era mai frumos dect borangicul si dect aurul Alutului sau Crisurilor care adpau grdinile din tara sa. Tnra Hestia era nalt si cu mijlocul ca inelul. Vorbele ei domoale erau mai dulci dect mierea fagurilor de albine. Cntecele ei treceau peste cmpii si rsunau prntre crestele muntilor. n zilele de srbtoare, dup ruga ctre Zeul Soare, mergeau pe un podis plin de mrgritar si n jurul Hestiei se strngeau toate fetele si feciorii, grmad. Se dusese vestea n ntreaga lume despre farmecul ei si toti ar fi voit s le fie mireas, s asculte de glasul ei si chiar s-l slujeasc n cetate si n Sfat. Dar mama Hestiei al crei nume crtile nu ni l-au pstrat, ntr-o zi s-a mbolnvit. n zadar frumoasa printes s-a rugat la Zeul Soare, cci ntr-o zi mama ei si-a luat zborul spre alte zri, lsnd cenusa ca o simpla amintire. I se prea c o aude pe marea regina c o striga din cnd n cnd : Hestia, Histia, Istia, Vesta, cum o alintaser prietenele ei de joac, n muntii Carpatilor, pe dealuri sau chiar pe malurile Istrului.

HESTIA (HISTIA, ISTIA, VESTA) CEA DINTI REGIN CUNOSCUT NOMINAL A STRMOSILOR GETO-DACILOR (ANTE 2000, .d.Hr.) Se obisnuise cu colegele si cu colegii de joac. Toate-i ziceau Regina noastr. Acum era destul de mare si admirat pentru ntelepciunea si priceperea ei. Ceva mai mult : Sfatul Muierilor chiar a ales-o ca s le conduc tara n locul mamei sale. Zadarnic a ncercat s raman fr griji multe si fr povar de regin. Btrnele, Babele cum li se zicea obisnuit pe atunci (si nici una nu se supra de aceasta), ajutau tnra regin. Nu era usor s formulezi niste precepte de conduit, pe vremea cnd numai cteva stiau s scrie si s citeasc. Dar pe atunci, lumea nu era asa de dusmnoas, de invidioas, ca astzi. Feciorii printeselor din lumea ntreag auziser de prea frumoasa Ileana Cosnzeana, cum va fi cunoscut tnra regin mai trziu, n Cntecele populare. Nu era mai mare srbtoare n cinstea Soarelui, la care tineri cavaleri, bieti si fete, pe cai nzdrvani s nu bat la poarta cettii. Toti veneau cu alai si cereau mna tinerei si prea frumoasei regine, a Vechii Europe. FT-FRUMOSFIUL SOARELUI Dntre toti, unul i s-a prut demn de a o ajuta la conducerea Regatului. Acesta era Luceafrul, Fiul Soarelui. Soarele era cel mai puternic dintre toti zeii si lui i se nchinau toate popoarele pmntului. n betia ncnttoare a frumusetii cerului, s-a auzit un glas de rug : Tu, print al Cerului albastru, rmi n munti, aicea lng mine si s schimbm numele cettii. S-i zicem Cetatea Printului din cer. S schimbm numele Drumului Muierii si s-i zicem Drumul Craiului. Toate ale mele ti le dau tie, c esti att de frumos!, S nu te aud, cci am picat din cer fr stirea lui si ne va pierde pe amndoi. N-a terminat bine aceste cuvinte Ft-Frumos, fiul Soarelui, si-a luat zborul spre cer. Si s-a tot dus, s-a dus asa cu chipul preafrumoasei regine n inima lui. DIN NOU LA PESTERA MUIERII Dar a venit Baba Iarna, cu nor, cu ploi si cu zpad. Zeul Soare se vedea tot mai rar, iar Luceafrul rar de tot, cteva clipe, cnd cerul nsenina. nghetul a fcut-o pe Hestia s se retrag cu fetele ei, cu oitele si caprele, n Pestera Muierii. Rezidase acolo o alt regin, o muiere, o amazoan, n toat Vechea Europa era cunoscut aceast grot sub numele de Pestera Muierii. Afar era ger cumplit. Deodat, intr un cntec fermector pe sub acoladele pesterii, prntre stalcticte si stalagmite ce luminau ca niste candelabre magice. A aprut Ft-FrumosFiul Soarelui. Toat pestera s-a luminat. A ngenuncheat n fata tinerei regine si i-a zis n rugciune : Hai cu mine, vino cu mine n cer si amndoi vom lumina pmntul si regatul tu! Fetele toate au nceput s plng, vrstnicle si babele au nceput s boceasc si s-o implore s nu plece. Cci vor veni alte amazoane si le vor robi. Auzi, tu, Ft-Frumos, aceste glasuri? Dac m iubesti cu adevrat, adu-mi si mie o frm din focul cerului si din lumina binefctoare a tatlui tu, a zeului nostru, ca s avem si noi pmntenii cldura si lumina, mai ales pe cumplitele geruri, cnd apele ngheat, cnd zeul nostru nu se mai vede! Tu, Cosnzeano, m-ai nduplecat. ti aduc n dar o flacr din focul ceresc, dac te legtuiesti,c vei avea grij ca s nu se sting niciodat si din el vei da la toate suratele tale, ori de cte ori vor avea nevoie. Dar dar, va trebui sa rmi regin-fecioar pe toat viata ta pmnteasc. Si Si, cndva ne vom ntlni n Pliroma! A urmat o tcere adnc, o tcere ca de mormnt. Si un glas domol s-a auzit din buzele neprihanite! RMN FECIOAR REGINA FECIOAR, PREOTEASA LA VATR FOCULUI SACRU Si Ft-FrumosFiul Soarelui, iute ca gndul a iesit din Pestrea Muierii, a urcat la cer. Cu mestesug divin a rupt o frm din trupul zeului Soare, a fcut o vatr rotund ca o farfurie mare, a asezat pe ea frma de foc. Si ca un fulger a cobort pe Terra. A mers la gura Pesterii Muierii, ntunericul a disprut si de aceast dat. O cldur binefctoare a cuprins ntreaga grot. Regina Hestia-Vesta i-a iesit n cale. Feciorul SoareluiFt-frumos i-a prezentat vatra cu focul sfnt prin fulger adus din cer. Si i-a zis : S ai grij s nu se sting niciodat. De aici s duci la Cetatea Muierii, unde ai resedinta de var. S rnduiesti acolo ucenice de-ale tale, care s aib grij ca nici acolo focul s nu se sting niciodat. n var s mergi Sus, n Corona Montarum. Acolo, sus pe munte n Cogheonon, pe o vatr de piatr s asezi jar si flcri din Focul Sfnt. Acolo s ziditi cetate nou si Cas sfnt. Dar nu numai acolo, ci unde vei crede tu sau urmasele tale, fecioare curate s fac vetre noi, s ntertin focul sfnt si neptat. Din jarul focului s dati la toti cti vor avea nevoie de lumin si caldur. Asa voi face! De nu, vei da seama dup moarte trupeasc, n Pliorma, unde ne vom ntlni. A urmat o tcere adnc si glasul Estiei, curat si dulce s-a auzit peste ntreaga Terra : Asa voi face! Din focul acesta sfnt voi duce n Cetatea Muierii si voi lsa fecioare s aib grij, s nu se sting, s nu se sting niciodat, niciodat. Voi merge n Coroana Muntilor si voi zidi vatr de piatr,

unde voi aseza cu minele mele jar din focul sfnt. Aici frma de soare va fi mai ferit de oamenii ri, care vor rvni la tot ce voi realiza cu ajutorul sorilor din regatul meu. Si Fiul Soarelui, asa cum venise, si-a strns razele de lumin si ca fulgerul, a urcat ntre planete, sus, tot mai sus. A trecut mult vreme. n fiecare vatr era un Soare n miniatur. Dac n vetrele caselor de rnd focul se mai stingea, n Cetatea Reginei el era ntertinut cu sfintenie de un grup de fecioare-preotese, care slujeau Reginei Hestia-Vesta. Frumoasa regin, Marea Preoteas a strmosilor Geto-Dacilor, Hestia, cu soborul Muierilor, al Babelor conducea regatul feminin n Vechea Europ. mpreun au alctuit un cod de legi ce s-a numit codul belaginelor (=al legilor frumoase). Acest cod a stat la baza regatului strmosilor Geto-Dacilor si din el s-au inspirat tacit cei mai multi din legislatorii popoarelor antice. HESTIA-VESTA ZEIT A FOCULUI Frumoasa Regin, Marea Preoteas s-a bucurat de atta consideratie c dup moarte a fost zeificat, a devenit zeit a Focului, zeit a Vetrei si era nelipsit n orice cas. n vatra de pe Coghenon, alte fecioare, alte preotese au ntertinut, dup legmant focul sacru, lang Soarele de andezit. Dar cum neamul Dacilor era cel mai numeros dup acela al Indienilor (Herodot), au dus cu ei focul n ntreaga lume si cultul Zeitei lor. O ZEIT FURAT(sec.8-7,i.d.Hr.) Foarte repede, cultul Focului si al Zeitei Hestia-Vesta s-a rspndit n lumea ntreag. S-ar zice c dup sute de ani, din neglijent focul se stinsese si era mare lipsa lui. Un fulger din cer a incendiat o pdure si focul sfnt s-a aprins din nou n vetrele sfinte. Alte fecioare, preotese, vestale au ngrijit de focul sacru. Cu circa 8-7 secole nainte de Hristos, poetul Hesiod, constatnd c n lumea de limba greac ptrunsesera o multime de zei, care nu aveau legtura unul cu altul, a fcut ordine. A alctuit o genealogie fictiv a zeilor. Ea nu a avut nimic n comun cu realitatea si cu neamul din care zeita sau zeul descindea. Astfel dupa teogonia alctuit de preotul amintit, toti au fost crescuti ca fiind urmasii lui Cronos dup cum la latini, mai trziu, vor fi socotiti urmasi ai lui Saturnus. n aceast genealogie fictiv, fosta regin Hestia dup artificiul lui Hesiod, apare ca fiica cea mai mare a lui Cronos, sor a lui Zeus, dup cum tot ea, dup acelasi procedeu artificial la romani a fost socotit fiica lui Saturn. Acesta pe parcurs a fost identificat cu Cronos al Grecilor. n vechea Dacie nord-dunarean, Hestia avea un templu la Sarmizegetusa Regia, Soarele de andezit de form circular trebuie pus n legtur cu Zeita Vetrei. Alte vetre circulare sau n form de potcoav, pot fi puse n legtura cu templele Hestiei. Grecii i ridicaser un lcas la Delphi. Romanii i zidiser dou n inima imperiului. Ele au fost reproduse de marele arhitect Palladio. Cel dinti templu n Roma fusese ridicat de Numa(i) Pompilius (715-673 i. Ch.). Dup izvoarele literare antice, cea dinti slujitoare a focului sacru , cea dinti mare preoteas cunoscut nominal a fost regina Hestia(Vesta) strmoasa Geto-Dacilor. Un element de cultur esential ce porneste din inima Daciei! E bine s se stie c Rea Silvia, mama celor doi gemeni, Romulus si Remus, a ucenicit la templul zeitei Hestia(Vesta), fosta regin a strmosilor Geto-Daciei. REGELE ZAMOLXIS(c. 1300 .d.Hr.) Iubite cititor, de pe orice punct al Terrei ai fi, afl c documentele literare antice au consemnat numele a 3 mari reformatori legislatori : 1.ZARATHUSTRA, mare preot rege si mare legislator, zeificat n Iranul arhaic. 2.ZAMOLXIS sau Zalmoxis, mare preot, mare rege si mare legislator, zeificat dintr-o mare parte din Traco-Daci. 3.MOISE (Moshe), mare preot, mare conductor si mare legislator la Evrei. I-am prezentat n ordinea n care au fost citati ntr-un vechi document literar pe care l-am amintit cnd am vorbit despre regina Hestia(Vesta). Toti 3 au trit n jurul sec XIII. ZAMOLXE. Desi manualele de istorie daco-roman nu aminteste nici mcar n treact de regina Hestia(Vesta), si nici de Zamolxis ca rege, am urmrit n materialele documentare si acest strlucit pesonaj. Despre el s-a vorbit numai ca mare legislator. Robia peninsularilor, rzboaiele imperiilor, al cror rezultat a fost mprtirea Daco-romniei ntre cele 3 mari imperii : Imperiul Roman de Apus, Imperiul Rusesc si Imperiul Turcesc. Aceast robie a creat un complex psihologic de inferioritate, care s-a transmis si actualelor generatii. Asa se face c nici astzi, cercettorii promovati de cele mai multe ori politic, nu se pot tine n pozitie vertical, nu stiu c Hestia(Vesta) a fost regina strmosilor Dacilor, nu stiu c Zamolxis a fost regele Dacilor, desi au fost mari personalitti care au sustinut acest adevr nc din sec. XVIII.

Huszti Andras n 1971, scrie c Zamolxe ar fi fost primul mare rege al Dacilor () n anul 1402 (d. Hr. v. Mircea Musat, Izvoare, 92-93). Iosif C-tin Drgan, marele tracolog, nc din 1980 a spus si a scris rspicat c Zamolxis a fost regele Dacilor si totusi n manualele de istorie se ncepe din jurul anului 300, cu Dromichaetes. Altii ncep mult mai trziu, cu Burebista iar altii chiar cu Decebal, de la luptele lui cu Traian. Dar s revenim la Zamolxe si s analizm cteva informatii documentare din care reiese clar c Zamolxis a fost primul rege cunoscut nominal al Dacilor. Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti l cunosteau si sub numele de Gebeleizis (Fontes,I,49). Mai nti precizm c Zamolxe era get adic dac (Fontes,I,189). El a trit cu mult nainte de Herodot si de Pitagora. Adugam aici si rationamentul lui Iosif C-tin Drgan : Nu putea s fie zeu (zeificat), dac nu era rege, cci dup obiceiurile antice regii erau adesea zeificati (Noi tracii,1983,pag.9). Ceea ce e si mai important, e faptul c Zamolxis a fost un mare crturar. CEA DINTI SCOAL CU LOCAL PROPRIU N DACIA (c. 1300 .d.Hr.) Din activitatea didactic a lui Zamolxis, interesant e si faptul c a cldit o cas pentru adunrile brbatilor, n care (se spune) c i primea () pe fruntasii trii, nvtndu-i c nici el, nici oaspetii si si nici unul din urmasii acetsora nu vor muri, ei vor merge n anume loc, unde vor tri pururi si vor avea parte de toate bunttile (Fontes,I,48-49). Dac avem n vedere c mult mai trziu marii dascli greci si tineau lectiile n grdinile publice (Academos) si prin simplete, cu auditoriu compozit, putem aprecia caracterul scolii zamolxiene, bine orientat si cu un scop precis, programatic. Mestesugul de a face discipolii si nemuritori, era defapt o cunoastere (n greceste : gnoza) si ea apartine numai celor initiati. Aici se predau : scrisul, cititul, psihologia, matematicile, astronomia, medicina, etc. Sf. Clement Alexandrinul, unul din cei mai de seam profesori ai Scolii din Alexandria, scrie c GETO-DACII AU GUSTAT DIN FILOZOFIE, n timp ce Jordanes spune c Getii erau instruiti N APROAPE TOATE RAMURILE FILOSOFICE (Fontes,II,417) M ntreb : De ce istoricii nu iau n considerare aceste splendide aprecieri?! Cu scoala Zamolxian se face nceputul Gnosticismului, despre care vom vorbi mai jos. BELAGINELE SAU LEGILE FRUMOASE Cele mai elementare cunostinte ce trebuia s le posede orice dac erau Legile frumoase sau Belaginele. Era un cod care cuprindea norme de comportare a cettenilor regatului dac si ele fuseser alctuite initial de zeita Hestia(Vesta). Un scriitor din jurul anilor 21 .d.Hr. ne informeaz c la asa numitii Geti, care se cred nemuritori, Zamolxe sustinea si el c a intrat n legtur cu Hestia, care i-a predat Legile frumoase (Belaginele), dup cum Moise le primise de la Iahve (Fontes,I,189) Alt scriitor antic, anume Iamblichos ne spune, textual : Zamolxis () le-a ntocmit legile, cum am artat la nceput si a ndemnat la brbtie pe concettenii si, convingndu-i c sufletul e nemuritor () si pentru c a nvtat pe Geti aceste lucruri, si le-a scris legile, e socotit de ei drept cel mai mare dintre zei (Fontes,II,19). Si pentru c Zamolxe ca mare preot, observa c dacii uitaser sfaturile ce le daduse Hesta-Vesta, s-a hotrt s urce la tronul zeitei, undeva spre Pilorma. Si a ntlnit-o n cereasc strlucire si nentrecut frumusete, asa cum era de mii de ani. Si Zamolxe a cuvantat : Zeit a cerului, Slujitoare a Soarelui material si Soarelui ce tine n mn Cosmosul, legile date de tine au fost uitate. Eu le mai stiu dar as vrea s le scriu chiar asa cum ni le vei porunci tu!, Scrie! Si marele Preot Zamolxe a scrie aceste legi, (Belaginele)-Legile frumoase, dup care s-a condus Statul dac si ele s-au rspndit n lumea ntreag. Retim faptul c legile Dacilor au fost scrise de Zamolxe, nu au fost predate numai oral . Dup moarte si acesta a fost socotit de unii dintre adeptii si, zeu. Pe parcurs, zeita Hesta-Vesta a fost eclipsat de acest mare preot si rege . C si Histia(Vesta), Zamolxe dispunea de acea teuenergie spiritual cu care a intrat n fiinta poporului dac, cat si a popoarelor nconjurtoare. JURMNTUL MEDICILOR DIN SCOALA ZAMOLXIAN SI JURMNTUL LUI HIPOCRAT Am spus c n Scoala Zamolxian se nvta si medicina. Un fapt care nu a fost sesizat de cercettori e acela c jurmantul pe care l depun si n prezent medicii din toat lumea cunoscut sub numele de Jurmantul lui Hipocrat, e jurmantul pe care l depuneau medicii din scoala zamolxian, amplificat .

Normele de comportare ale medicilor daci erau cuprinse n Belaginele pe care le-am amintit mai sus. Ele se desprind n parte din relatarea filosofului Platon(437-347 .d.Hr.), care pune n gura arhicunoscutului ntelept Socrate(469-399 .d.Hr.) urmtoarele : Eu (Socrate) am nvtat aceast incantatie, acolo n oaste, de la un medic trac unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice c i face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acela c (medicii) grecii aveau dreptate s cuvnteze, asa cum v-am nvtat adineauri. Dar, Zamolxis, regele nostru, adaug el, care e si zeu, ne spune c dup cum nu trebuie s ncercm a trata ochii, fr s tinem seama de cap, nici capul nu poate fi tratat netinndu-se sema de corp, tot astfel trebuie s-i dm ngrijirea trupului, dimpreun cu sufletul. Si iat pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli : (anume) pentru c ei nu se cunosc ntregul pe care l au de ngrijit. Dac acest ntreg e bolnav partea nu poate fi sntoas. Cci, zicea el (medicul ucenic din scoala zamolxian), toate lucrurile bune si rele-pentru corp si pentru om n ntregul su-vin din suflet si de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi . Trebuie deci-mai ales, n primul rnd s vindecm izvorul rului, ca s se poat bucura de sntate capul si tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindec cu incantatii (descantece). Aceste incantatii sunt vorbele frumoase, care ne fac s se nasc n suflete ntelepciune. Odat ivit aceast si, dac struie, e usor s se bucure de sntate si capul si corpul. Cnd m nvta leacul (farmecul) si incantatiile spunea : S nu te nduplece nimeni s-i tmduiesti capul cu acest leac, dac nu-ti ncredinteaz mai nti sufletul ca s i-l tmduiesti cu ajutorul incantatiei, iar acum, zicea el-aceasta e cea mai mare greseal a oamenilor : c unii medici s caute n chip deosebit o vindecare sau cealalt (a sufletului si a trupului). Si m povtuia foarte struitor s nu m las nduplecat de nimeni-orict de bogat, dintr-un neam ales sau orict de frumos ar fi-s fac altfel. Deci eu, pentru c i-am jurat si sunt nevoit s-i dau ascultare, i voi da n adevr ascultare. Si dac vrei-potrivit povetelor strinului smi ncredintezi sufletul tu, pentru a-l vrji cu incantatiile (epodele) tracului, ti voi da si leacul pentru cap. Dac nu, nu-ti pot ajuta cu nimic, scume Cormide (101-102). (469-399 .d.Hr.) Din cele nsirate aici s-a putut lesne observa c e vorba de jurmntul medicilor din scoala zamolxian. Facem si o mic parantez : din citatul de mai sus reiese c folclorul daco-romn n ceea ce priveste incantatiile (epodele) sau descntecele e atestat n vremea lui Zamolxe si nainte de Socrate. Acele vorbe frumoase, cu care medicii daci refceau moralul pacientilor erau descntece verificate, din care multe se pstreaz pan azi. Prin urmare literatura populara dacoromn ncepe nainte de tracul Socrate (v. Fontes,I,101-102), (469-399 .d.Hr.). JURMNTUL LUI SOCRATE n legtur cu lungul citat de mai sus, mentionm interventia marelui tracolog Iosif C-tin Drgan, la Al XV-lea Congres de stiinte istorice, tinut la Bucuresti, n 1980 ntre 16-17 august : Cultura si civilizatia dac au ajuns la un foarte nalt nivel de dezvoltare (). Tracii cultivau astronomia, matematica, medicina. Platon i considera pe medicii traci superiori medicilor greci, deoarece, scria el nainte de a ngriji trupul, si boala, ei ngrijeau sufletul, expresie sub care cred c trebuie s ntelegem sistemul nervos. n orice caz e vorba de o conceptie medical foarte modern (Noi tracii,1980, octombrie,p.3). E defapt interpretarea citatului pe care noi l-am prezentat mai sus. n legatur cu aceast psihoterapie, nainte de a se administra pacientului medicamentele (farmecele propriu-zise), amintim c n Crestinism se mentioneaz Mrturisirea si iertarea pcatelor, vindecarea sufletului uman. Preotul ca medic sufletesc trebuie s cunoasc : 1. Boalele sufletesti ale pacientilor n general si n special, adic pcatele n formele si aparitiunile diverse. 2. Izvoarele si cauzele pcatelor, izvoarele pcatelor sunt slbiciunea crnii, ntunecarea mintii si rzvrtirea voiei (). Cunoscnd spiritualul (doctorul spiritului), boala sufleteasc, izvorul si cauza ei, s destepte mai nti n cel bolnav prin motive puternice, dorul de nsntosire, de indreptare iar dup aceea s-i dea la indemn mijloacele corespunztoare pentru redobndirea snttii si s-l conduc a-l ntrebuinta aceste mijloace si a conlucra cu mijlocul dumnezeiesc (teuenergia. Nota D.B.) la ndreptarea sa (Am citat din Liturgica Bisericii Ortodoxe de Vasile Mitrofanovici s.a., Cernuti,1929,pag.814). Acestea sunt defapt metodele medicilor zamolxieni, care erau doctori sufletesti si doctori trupesti si pe care crestinismul le-a preluat si le-a transmis doctorilor spirituali ierarhie n general. Din cele citate mai sus retinem mai nti constatarea filosofului Platon si a nteleptului Socrate, dou somitti ale culturii tracice, si anume, ca medicii traci strmosii daco-romnilor de azi, ucenici ai scolii zamolxiene erau superiori medicilor greci; c medicii traci predau ucenicilor lor leacurile dup ce le recitau incantatiile (epodele) ; si esentialul acestui capitol anume c pregtiti pentru arta

medical nainte de a profesa depuneau jurmntul c vor tine cont de anumite ndatoriri profesionale prevute n Codul Belaginelor (Legilor Frumoase). ntre acestea se stipulau mai nti psihoterapia pacientului, s nu caute dac bolnavul e srac sau bogat, dac e de neam ales, dac e frumos sau urt, ntr-un cuvnt s fie un medic ideal. Care era formula de care aminteste tracul Socrate nu stim, dar prezentm aici Juramantul lui Hipocrat (460-375 .d.Hr.) pe care l presteaz la nceputul carierei lor medicii din ntreaga lume si astzi. Citm : Jur pe Apollo medicul, pe Asclepios, Higia si Panaceea si iau ca martori pe toti zeii s respect dup puterea mea, urmtorul legmant : S pretuiesc ca si pe printii mei pe cel care ma nvtat aceast art, s triesc n comun cu el, si dac e necesar s mpart si bunurile mele cu el ; s-i consider copiii ca pe proprii mei frati, s-i invt aceast art, dac ei astfel doresc, fr plat sau vreo promisiune scris, s mprtsesc fiilor mei si nvttorului care m-a nvtat pe mine si discipolilor care s-au legat ei nsisi si au fost de acord cu regulile profesiunii, iar numai acestora, perceptele si nvtturile. Voi prescrie tratamentul pentru binele bolnavilor mei dup cum capacitatea si priceperea SI NICIODAT NU VOI VTMA PE NIMENI. Ca s fiu pe placul cuiva, nu voi prescrie un medicament ucigtor si NU VOI DA UN SFAT care s-i cauzeze moartea, NICI NU VOI DA VREUNEI FEMEI un pesar pentru a-i provoca avortul. mi voi pstra puritatea vietii mele si a artei mele. Nu voi tia ca s scot pietre, chiar la bolnavii la care boala se manifest. Voi lsa aceast operatie s fie fcuta de cei ce practic aceasta (specialistii n aceast art). n fiecare cas n care ajung, voi intra numai pentru binele bolnavilor mei, tinndu-m departe de orice ademenire si mai ales de plcerea dragostei cu femei sau cu brbati, fie ei liberi sau sclavi. Tot ce pot s aflu (poate s-mi ajung la cunostint), n timpul exercitrii profesiunii mele, sau n afara profesiunii mele sau n relatiile zilnice cu oamenii, ceea ce nu ar trebui rspndit, voi pstra ca tain si nu o voi destinui niciodat. DACA VOI PSTRA ACEST JURMNT DE CREDINT, S M POT BUCURA DE VIAT SI S-MI POT PRACTICA ARTA, RESPECTAT DE TOTI OAMENII SI DE-A PURURI, iar dac l voi nesocoti sau l voi nclca, soarta s-mi aduc doar nenorociri (Viorica Dnil, Engleza pentru medici, ed.II, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981, p.17-20). Dup ce am prezentat asa-zisul jurmnt al lui Hipocrate, prestat si azi de medicii din ntreaga lume, ne ntrebm cnd a trit Hipocrat din Cos? Dup concluziile celor mai de seam oameni de stiint, Hipocrate a trit aproximativ ntre anii 461-377 .d.Hr., deci la un secol dup Pitagora , Platon si Socrate, de care am amintit mai sus. Asa cum am artat Platon a trit ntre aproximativ ntre anii 427-347 .d.Hr., iar Socrate ntre anii 469-399 .d.Hr. De fapt Platon a fost discipolul lui Socrate. Dac asa stau lucrurile, apoi jurmntul depus de Socrate ctre medicul trac unul din ucenicii lui Zamolxis, era un jurmnt geto-dac, zamolxian, de jurmntul lui Hipocrate nici Platon si nici Socrate nu amintesc. Ba chiar trag niste concluzii si anume c medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli (Fontes,I,101-102). Nu cunoastem formula jurmntului lui Zamolxis, dar comparnd cele spuse de Socrate, cu textul jurmntului lui Hipocrat, care e n uz si azi, tragem concluzia c: Cultul lui Zamolxe ca legislator si rege, era pe ntregul teritoriu tracic. Grecii au fcut din Zamolxis un sclav al lui Pitagora. Herodot ns, ca un scriitor corect a scris : Mie mi se pare c Zamolxe a trit cu mult naintea lui Pitagora. Aceasta e o afirmatie fals ca s-si nsuseasc stiinta si cultura zamolxian tacit ca si romanii. O frumoas traditie zamolxian s-a pstrat, departe, la captul cel apus al lumii n Spania . Jurmntul lui Hipocrat din Cos nu e altceva dect jurmntul medicilor daci, zamolxieni la care Hipocrat el nsusi trac si urmasii si au adaugat numele zeilor Apolon, Asclepios, Higia si Panaceea, cu care religia crestin nu are n comun dect sinteza gnostic. Enumerarea zeilor astzi e o simpla form, o scar pe care s-a ajuns la DOCTORUL CEL MARE, LA ISUS HRISTOS, a crui teuenergie a nviat chiar mortii, ca Fiica lui Iair, Lazr s.a. GNOSTICISMUL DACIC SI CRESTIN Gnosticismul nseamn cunostint si ncepe cu Scoala Zamolxian n sec. XIII .d.Hr. El e un sistem filosofico-religios care face cunoscut adeptilor si calea pe care se merge pentru a ajunge la nemurire, n mprtia tuturor bunurilor, n Pliroma. Sufletul omului dup gnostici emn din forta suprem, din Tenergie. El a fost o emanatie divin, bun, dar n contact cu materia a devenit robul acesteia. Materia rea e opera uni eon, ultimul ca emanatie, numit Demiurg .

Gnosticismul Zamolxian ea un sistem dualist : spirit si materie, fiecare cu nsusirile sale binele-rul, lumin-ntuneric, fericirea vesnic n Pliroma-deplintatea tuturor bunurilor si elementelor bune (ale ingerilor) emanate din Tenergia Maxima, ca si deplinatatea fericirii eterne dupa nvttura lui Isus Hristos. Un eon superior, izvorit din Tenergia Maxim era mintea, ratiunea sau cuvntul (Logosul divin). Imperiul rului rezida n materia rea si el se cheama Kenoma. Mntuirea era conceput de gnostici ca un proces cosmic. Ea nsemna scpare, eliberarea de materie, dizolvarea lumii materiale, senzuale si separarea elementelor, rentoarcerea absolutului n sine nsusi. La aceasta se ajunge prin gnoz (). Spiritele au fost nchise n materie prin crearea lumii de ctre Demiurg (ele se gsesc n oameni, n animale, n plante), mntuirea const n desctusarea acestor dou prti din mprtia material a lumii si restabilirea lor n Pliroma, mprtia spiritual a tuturor bunurilor (Istoria bisericii universale I,Bucuresti,1956,pag.115-116). Aceasta era defapt vechea conceptie zamolxian. pentru gnosticii crestini va fi sintetizat n : Cele ce ochiul nu a vzut, cele ce urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit. Aceast fericire o gteste D-zeu celor ce-L iubesc pe El (I,Corinteni,II,v.9). n Pliroma dacic era defapt tot ce emana din Binele absolut, din care se desprinseser eonii. EONII erau figuri din vechea mitologie sau personificarea unor notiuni filosofice. Eonii provin din principiul divin, prin emanatie, fie cte unul, fie perechi ; un eon masculin si unul feminin. Numrul lor variaz la gnostici, ajungnd pn la 365 ceruri x 7 eoni (Ibidem). ngerii erau eoni buni. n Dacia s-a dezvoltat Gnostcismul ofit sau naasenii. Sarpele a adus gnoza primilor oameni. CULTUL SARPELUI Mai nti precizm c Sabazius era un zeu frigian sau tracic si era reprezentat mai ales ca sarpe si socotit simbol al rennoirii anuale a vegetatiei, suprapus cultului solar (Victor Kernbach,218). Dar era si simbolul ntelepciunii. Pe ct e de fioros, de nfricostor sarpele pentru noi, n antichitate era socotit protector, ajuttor si chiar tmduitor. n scrierile Gnosticismului crestin apare sarpele n ntruchipare gnostic), care a artat primilor oameni, Adam si Eva, gnoza (termen grecesc)-cunostinta binelui si rului. Sarpele era puterea salvatoare a omului. Amintim n acest sens. Sarpele de aram ridicat de Moise n pustie(Numeri,XXI), mentionat de Isus Hristos (Ev. Ioan,III,14). Cuvntul semit nahas=sarpe, fonetic se apropia de naus=templu si a fcut legtura cu lcasul de cult, cu biserica. SARPELE CASEI Etimologia cuvntului sarpe att pentru lumea dacic, precum si pentru cea romn e indoeuropeanul sarpa=sarpe (Berinde si Lugojan,220-221). Acesta dovedeste vechimea nebnuit de mare a cultului Sarpelui la Daco-Romni. Dupa o credint multimilenar gnostic fiecare cas are sarpele ei protector. El nu e veninos si nici nu trebuie omort cci e pcat. Se mentioneaz n antichitatea daco-romn Cavalerul vntor avnd n fat ncolcit pe un arbore cu coroana evazat, sarpele-geniul bun al casei (Dict. Enciclopedic de art veche a Romaniei,86). Florin Olteanu, Crina Clin si Valeria Matei, analiznd balada Sarpele, afirma c ea se prezint ca un mesaj cultural arhetipal referitor la pregtirea primilor nscuti n functie de pater familias, n arta vantorii, dobndirea ntelepciunii: La Geto-Daci, limbajul sarpelui reprezenta spiritul strmosilor, marea lor ntelepciune (Silvia Chitimia) si datorit regenerrii () era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Sarpele era unul din simbolurile zeitei Hecate (zeit trac) a crei scoal o gsim nc n preistorie (Noi tracii,1987,oct.,p.16). De altfel, DOMNUL ISUS HRISTOS d sfaturi pentru eternitate adeptilor si : Fiti ntelepti ca serpii si blnzi ca porumbeii: (Ev. Matei,,10,v.16). Tema Sarpele a fost tratat si de Mihai Coman. (Mitologia pop. romn,I,p.110). SARPELE CA NSEMN AL CORPULUI MEDICAL n prezent vedem Sarpele sculptat pe portile institutiilor medicale si Spitalelor, imprimat pe sigilii si documente, folosit ca nsemn al corpului medical, imprimat pe prima pagin a crtilor, e mereu prezent Caduceul, nsemnul, simbolul vindecrii-un baston, dou aripi la captul lui si doi serpi ncolciti pe el. De unde la nceput se utiliza n ritmurile vindecrii, sarpele viu, cu timpul el a fost nlocuit cu simbolul Sarpelui. Ca simbol el apare n diferite forme. n Romnia simbolul e un sarpe ncolcind o cup (Viorica Dnil). n vechile calendare, planeta Mercur e reprezentat iconografic printr-un ostas n zale, tinnd n mna dreapta un corn de alarm, iar n stnga un buzdugan cu doi serpi. Aceast ultim form a buzduganului se pstreaz n Crestinism si azi, la crja arhiereasc.

STEAGUL DACIC UN VECHI ELEMENT GNOSTIC Toate steagurile, initial, au avut un caracter religios. Steagul dacic e un simbol al vietii, al vindecrii, al feririi de moarte, n lupta cu adversarul . Ca simbol al gnosticismului ofit, sarpele apare n Dacia destul de timpuriu, Sarpele fantastic Glikon, din tezaurul de sculpturi de la Tomis, e o pies celebr. Aceast pies unicat ne increditeaz c dacii au mprtsit gnosticismul ofit din cele mai vechi timpuri. Romulus Vulcnescu prezint balaurul dac, dup V. Prvan si piesa steag de lupt dacic, incizat pe un vas de lut (Mitologia romn,108-109). Pe o tabl de plumb apare un cavaler purtnd un dracon fluturand n vnt (Radu Florascu, Dictionarul enciclopedic de art veche a Romniei,87). Multe brtri de bronz se termin la ambele extremitti cu cte un cap de sarpe . Pe Columna de la Roma, ca si pe arcul de triumf de la Salonic, ridicat de mpratul Galerius cel Btrn, apare de mai multe ori steagul dacic ofit. n ncheierea acestui paragraf, adugm c cercettorul Mihai Coman scrie c stindardul dacic ar fi derivat din acel draco (ie-sarpe) ce confirm victoria asupra puterilor ntunericului si furtunii (Mitologia romneasca,196). n lumea daco-romn reprezint victoria asupra invadatorilor. ELEMENTE GNOSTICE N CRESTINISM Dup aparitia nvtturii Domnului Isus Hristos, o parte din gnostici a adugat la doctrina lor noile percepte crestine. Aceast acumulare d nastere unui curent religios nou : GNOSTICISMUL CRESTIN. La vechile credinte gnostice s-au adugat elemente noi. Crtile au fost scrise dup metoda gnostic si multiplicate. Astfel s-au perpetuat elemente dacice. Dup anul 325 s-a precizat noua nvttur adus lumii de DOMNUL ISUS HRISTOS, SOARELE DREPTTII, mentinndu-se multe din componentele credintei zamolxiene. Dintre cele ce nu au fost oficializate, sau chiar condamnate, unele s-au pstrat n popor. n sec II d.Hr. un gnostic din Alexandria, anume Carpocart, prezenta adeptilor si, o gnoz antiiudaic, pgn, panteist. Acesta punea pe aceeasi treapt cu Hristos pe filosofii (Pitagora, Platon, Aristotel) ale cror chipuri le aseza n lcasurile de cult ale sectei sale. El nvta si comunitatea bunurilor si a femeilor (Ist. Bis. Univ.,121). Ca urmare a legturilor cu gnosticul multe din bisericile ortodoxe daco-romane, au n exterior pictate figurile proorocitelor, Sibilelor si ale filosofilor sau nteleptilor lumii vechi, amintiti mai sus, pentru c ei proorociser venirea lui Hristos. SIBILELE SAU FILOSOFITELE Urmase ale zeitei Hestia(Vesta) au fost profetesele, numite si Sibile sau filosofite. Ele fceau parte din rndul tarabostilor si din chiar familia regal dacic stiutoare de carte. Cuvntul Sibila e daco-romn si nsemn proorocit. Ele erau slujitoare la vatra focului, unde rosteau rugciuni n versuri, epode, care pentru neinitiati preau un simplu suierat, un univers, o melodie. De aici sibilatus-ias=sueratur (sivilatu= sueratu). n limba greac sibilla avea acelasi nteles, dovad c porneau de la un numitor comun, dacic, de la care fusese mprumutat pe parcurs. n literatura religioas apocrif : Silvia sau Savila. 1.Sevila (brbat), form a numelui si la Mnstirea Sucevita : Sevilla tarita, la pictura exterioar ; iar la Mnstirea Vatra Moldovitei : Sivila privind legendara Sibila (profetia unic): nalte texte apar zece sibile (N.A. Constantinescu,Dictionar,146.Dan I. Simionescu,Sibilele n lit. romneasc,Bucuresti,1928). I.D. Stefnescu scria c numele de Sibila ar fi nou, opera unui evreu din Alexandria, care a scris ctre anul 40 al erei noaste. Totusi Pandele Olteanu spune c sibilele se cunosc nc de pe la anul 3000 .d.Hr. (Arca,II,nr. V,p.5). Sibilele preziceau evenimente laice. Exemplu : Schimbarea capitalei Imperiului de la Roma la Constantinopol n timpul lui Constantin cel Mare, cderea Constantinopolului sub turci, n 1453 s.a. Alte profetii religioase.