Uniunea Europeană – un „Turn Babel” modern al limbilor şi

culturilor

Culturile Uniunii Europene

Cu secole in urma, Europa nu avea frontiere şi nici pieţe delimitate pe criterii naţionale,
monedele de aur şi argint circulau pe tot cuprinsul continentului iar paşaportul nu a fost inventat
decât în secolul al XIX–lea. Mai mult decat atat, de-a lungul istoriei, intreg batranul continent
denumit la inceput “Lumea Veche” si format din continentele Europa, Africa si Asia functiona
ca o singura familie, neexistand aceste diferente culturale prezente in zilele noastre.

Europa reprezinta intalnirea a trei mari familii de popare: anglo-saxonii, latinii si slavii. Marile
decalaje culturale create in decursul secolelor si imperiile care si-au pus amprenta asupra culturii
europene au dus la tot felul de neintelegeri intre popoare si religii, neintelegeri generate de
sentimentul apartenentei la o etnie, religie sau cultura anume. De-a lungul anilor, popoarele
europene au fost puse in numeroase opozitii si conflicte, incat astazi o reconciliere totala trebuie
sa aiba in vedere si aspectul cultural. Cultura, la fel ca si religia, tine mai mult de structura
interioara a omului, de convingerile si trairile lui profunde.

In timp, odata cu formarea Uniunii Europene, tarile care o compun si-au aratat diversitatea
culturala, dar si cea economica sau politica. Sub sloganul “Unitate in diversitate”, Uniunea
Europeana se mandreste cu diversitatea sa culturala, prezenta atat la nivel lingvistic, cat si in
literatura, arta, dans, televiziune, arhitectura si alte domenii.

Exista mai multe asemanari si deosebiri intre statele Uniunii Europene in ceea ce priveste
cultura. Una dintre asemanari ar fi faptul ca toate culturile Europei se trag din aceleasi surse
originare, ceea ce explica si unitatea culturala a Europei in decursul anilor. Paul Valery spunea in
eseul sau “Europeanul”, in 1924: “Acolo unde numele de Cezar, Gaius, Traian si Virgil,
numele de Moise si Sf. Paul, numele de Aristotel, Platon si Euclid au o semnificatie si
valoare, acolo este Europa.” Din acest citat reiese faptul ca natiile Europei nu se deosebesc prin
rasa, limba sau obiceiuri, ci prin dorinte si idealuri.

Printre alte asemanari la nivel cultural al tarilor Uniunii Europene ar mai fi faptul ca toate
popoarele europene sunt crestine si ca ele au creat importante miscari artistice si literare.

Desi exista multe asemanari intre statele Uniunii Europene, exista si multe deosebiri : este
adevarat ca toate tarile europene sunt crestine, dar la fel de adevarat este faptul ca unele din ele
sunt ortodoxe, iar altele catolice sau protestante, ceea ce reprezinta o deosebire. De asemenea,
exista tari europene cu culturi bazate pe individualism (Anglia, Olanda, Germania) si tari cu
culturi bazate pe colectivism (Irlanda, Portugalia, Grecia). Ele se mai deosebesc prin distanta fata
de putere, astfel exista tari cu distanta mare fata de putere (Italia, Franta, Belgia, Spania) si cu
distanta mica fata de putere (Austria, Danemarca, Irlanda, Suedia, Norvegia).

In Uniunea Europeana exista multe minoritati, cea mai mare dintre ele fiind comunitatea
romilor. Comisia Europeana a propus printr-un raport trimis tarilor membre ale Uniunii
Europene sa foloseasca fonduri europene pentru integrarea sociala si economica a romilor
(asigurarea de locuri de munca, educatie, locuinte si servicii medicale). Numarul romilor este de
aproximativ 10-12 milioane , o populatie la fel de mare ca cea a Belgiei sau a Greciei iar din
raportul trimis de Comisia Europeana reiese faptul ca aceasta comunitate este responsabilitatea
comuna a statelor membre si a institutiilor UE. Romii sunt raspanditi in foarte multe zone
geografice, iar in Europa ei se gasesc mai ales in zona de centru si de est, dar si in sudul Frantei.

Tot la capitolul cultura, anual, doua orase sunt desemnate Capitale Culturale Europene, lucru
care contribuie la dezvoltarea lor culturala, economica si sociala. Prin acest titlu, ele isi
diversifica viata culturala si isi intensifica relatiile de colaborare cu institutii de cultura nationale
si straine.

In anul 2007 orasul Sibiu a fost Capitala Culturala Europeana alaturi de orasul Luxembourg.
Timp de un an, orasul Sibiu promovat sub sloganul “Sibiu, tanar din 1191”, s-a bucurat de un
numar mare de turisti romani si straini, ceea ce a facut ca faima orasului sa creasca.

In anul 2020 Romania va candida din nou la tilul de Capitala Culturala Europeana, orasele care
lupta pentru acest titlu fiind Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi.

In concluzie, de retinut ar fi faptul ca, in prezent, in Uniunea Europeana exista o diversitate

culturala care are atat avantaje cat si dezavantaje.

Tema de discutie: Considerati ca este bine sa existe o diversitate culturala sau era mai bine cu
secole in urma, cand aceasta diversitate nu exista? Argumentati-va raspunsul!

Limbile Uniunii Europene

Legenda

În ciuda a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, din punct de vedere cultural, politic şi
economic, titlul celor ce trebuiesc discutate în continuare duc într-o cu totul altă direcţie, mai
aproape, zic eu, de originile a ceea ce este Uniunea Europeană defapt.

De ce este supranumită ,,un turn babel al limbilor’’ şi ce era turnul babel defapt ?

,,Babel era un oraş unde întreaga omenire era unită, toţi oamenii vorbind o singură limbă. Turnul
Babel nu era construit pentru a aduce slava lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false. Însă
Dumnezeu văzând că oamenii păcătuiau împotriva lui, le-a încurcat limbile şi a împrăştiat
oamenii pe tot Pământul).’’

Scepticii vor spune că totul este un mit nefondat, însă istoria ne arată cu totul altceva:

,, În anii 1980 Consiliul European a pus în circulaţie un afiş interesant, înfăţişând Turnul Babel
(reprodus după o pictură din 1563 a pictorului flămând Peter Brueghel cel Bătrân). O macara în
jurul căreia se văd nişte muncitori, stelele Uniunii Europene precum şi sloganul “Mai multe
limbi, o singură voce”, completează imaginea.

Revenind in prezent, dincolo de aceste aspecte putem lua in calcul si acele cateva aspecte
pozitive in ceea ce priveste limbile Uniunii Europene.

Prezentul

În prezent Uniunea Europeană are 27 de state şi 23 de limbi oficiale. Limbile oficiale ale UE
sunt: bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană,
irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, romană,
slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză.

În UE există peste 60 de limbi regionale sau minoritare, vorbite de aproximativ 40 de milioane

de persoane. Printre acestea se număra limbile catalană, bască, friziană, sami, galeză şi idiş.
UE doreşte să protejeze şi să promoveze limbile minoritare şi a instituit o serie de iniţiative în
acest scop.

Uniunea Europeană sprijină învăţarea limbilor străine pentru că:

– acest lucru ajută la consolidarea relaţiilor dintre oameni şi naţiuni, aspect esenţial într-o
Europă multilingvă şi multiculturală
– întreprinderile au nevoie de personal multilingv pentru a putea să funcţioneze eficient la
nivel european
– industria lingvistică - predare, traducere şi interpretare, tehnologii lingvistice - reprezintă
unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapidă dezvoltare.

Responsabilităţi majore

Din grija de a asigura egalitatea ţărilor membre, Uniunea foloseşte oficial toate limbile vorbite în
ţările membre. Astfel, tone de documente produse zilnic de instituţiile Uniunii sunt editate în
germană, engleză, daneză, spaniolă, finlandeză, franceză, greacă, italiană, olandeză, portugheză,
suedeză, bulgară, romană etc.

Traducerea şi interpretarea sunt, prin urmare, responsabilităţi majore ale UE. Aderarea a 12 noi
membri între 2004 şi 2007 a crescut de mai mult de două ori numărul limbilor oficiale, de la 11
la 23, atrăgând atenţia mai mult ca oricând asupra rolului limbilor în UE. Aceasta a stimulat UE
să creeze, în 2007 un nou domeniu politic: multilingvismul.

Obiectivele în această privinţă sunt promovarea învăţării limbilor în UE, garantarea accesului
cetăţenilor la Uniunea Europeană în limba lor proprie şi exploatarea la maximum a contribuţiei
multilingvismului la dezvoltarea economică, socială, culturală şi politică a Uniunii.

Uniunea Europeană poate fi considerată un paradis al traducătorilor şi interpreţilor deoarece sunt

câteva mii angajaţi permanent, plus colaboratori. În timpul conferinţelor de presă, ei oferă o
traducere simultană în toate limbile oficiale ale Uniunii. În noua Uniune extinsă ar fi uneori
extrem de dificil să existe 27 de limbi oficiale. Nu este uşor să se găsească un interpret capabil să
traducă din turcă în olandeză sau din estoniană în finlandeză, de aceea s-a şi pus la punct un
„sistem de limbi pivot” care constă în traducerea dintr -o limba în alta trecând printr-o altă limbă
mai universală, de obicei engleza. În acest Turn Babel se folosesc în principal limbile engleză,
franceză, spaniolă, germană şi italiană, dar cea care domină este engleza. Deşi Regatul Unit nici
măcar nu a adoptat moneda euro, 55% dintre documentele Comisiei europene sunt scrise prima
dată în engleză înainte de a fi traduse şi 33% în franceză.

Uniunea Europeană este o formulă, ca multe altele ce s-au perindat prin spaţiul european.
Formulele vin şi pleacă, popoarele rămân, de aceea este bine ca şi această formulă să fie privită
realist şi nu cerându-i mai mult decât poate exprima în fiecare moment al evoluţiei.
După ce alte ideologii au fost supuse unor mari încercări în cursul secolelor, lumea avea nevoie
de o altă idee mobilizatoare şi nu a fost greu să se vadă în europenism o nouă forţă antrenantă
pentru marile segmente de populaţie, mai mult sau mai puţin, dezamăgită în aspiraţiile ei spre o
stare materială mai bună.

Viitorul

Am discutat trecutul şi prezentul, dar cu viitorul cum rămâne?

Chiar dacă viitorul îi rezervă ,,domnie’’ îndelungată Uniunii Europene nu se văd alte beneficii pe
care aceasta ar putea să le aducă statelor membre, altele decât interferenţele culturale şi
posibilitatea de a cunoaşte un popor prin prisma propriei limbi sau al uneia de intermediere,
pentru că nu am o părere pozitivă despre aceasta.

Totuşi, nu se poate exclude faptul că pentru mulţi, interferenţele culturale, accesul la o

cunoaştere diferită, la posibilitatea de a se identifica prin prisma unori oameni consideraţi
distincţi graţie diferenţelor de origine şi implicit de limbă, chiar şi accesul unor instituţii la
fonduri europene, posibilitatea de a călători sau de a munci în ţări străine spre un mai bine
efemer, reprezintă o alinare în vârtejul vieţii pe care de multe ori nu-l observăm unii la alţii ci
fieacare îl trăieşte la modul personal.

Tema de discuţie: Cum vă ajută la modul personal, să vă integraţi în Uniunea Europeană,

cunoaşterea unei limbi străine?

Bibliografie – Culturile Uniunii Europene

Vartolomei Mihaela, Staicu Florenţiu, Cultură şi civilizaţie europeană contemporană, Editura

Politehnica Timişoara, ISBN 978-973-625-768-1, 2008

(http://europa.eu/pol/cult/index_ro.htm)

(http://www.scribd.com/doc/92893816/Diferente-Culturale-Intre-Tarile-Europene-Si-
MODELULDE-MANAG-EUROPEAN)

(http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles|displayArticle/articleID_19829/Cea_mai_mare_minoritate_din_Europa_-
_in_continuare_discriminata.html)

(http://www.cmi.interculturel.org/files/disertatii/neagu_a_influenta_culturilor_non_europene_as
upra_culturii_europene_perspectiva_romaneasca.pdf)

Bibliografie Limbile Uniunii Europene

http://www.scribd.com/doc/57955941/3/Europa-%E2%80%93-un-%E2%80%9ETurn-
Babel%E2%80%9D-al-culturilor-%C5%9Fi-al-limbilor
http://www.ioncoja.ro/textele-altora/turnul-babel-revine/

http://ec.europa.eu/education/languages/pdf/doc3275_ro.pdf

http://europa.eu/pol/mult/index_ro.htm