Alalia face parte din categoria de tulburări de limbaj polimorfe, în literatura de

specialitate fiind amintită drept o tulburare gravă, cu implicații negative complexe în

comunicarea și relaționarea cu cei din jur, dar și în evoluția psihică a persoanelor
afectate, afectând atât limbajul impresiv cât și pe cel expresiv.
Deși că pot exista întârzieri mintale, alalia nu presupune deficit de inteleg de tip
oligofrainic, cu toate că pot fi evidente tulburări de percepție, de gândire ori
imaginație, de comunicare și de îndemânare motorie, acestea evidențiindu-se în
special în funcție de forma de alalie, care se poate clasifica în: alalie motorie, alalie
senzorială și alalie mixtă.
1. ALALIA MOTORIE
- alalicul înțelege sensul cuvintelor și îl reține, dar nu le poate pronunța; execută
ordine verbale și poate arăta obiectele arătate.
- vorbirea spontană este redusă la trei-patru cuvinte, iar vorbirea reptată aproape
imposibilă; înțelegerea limbajului aparent normală, cu excepția noțiunilor
abstracte și a frazelor lungi; pot fi emise sunete nearticulate și chiar cuvinte
mono și bisilabice; comunică îndeosebi prin limbaj bazat pe imitația
fenomenelor din natură;
- în funcție de nivelul de încordare a organelor fonoarticulatorii pronunția poate
fi hipertonă (nu se pot pronunța literelele i,s,z) sau hipotonă (nu se pot
pronunța cuvintele întregi și consoane ocluzive – litera c);
- dificultăți de motricitate și psihomotricitate.
2. ALALIA SENZORIALĂ
- alalicul nu înțelege sensul vorbirii, însă poate repeta sunete și cuvinte cu o
structură simplistă;
- vocea alalicului senzorial este sonoră, iar vorbirea este nulă, inexistentă ori
redusă la două-trei cuvinte;
- deși auzul poate fi bun, sunt prezente dificultăți de percepție a direcției
suntelor;
- afectează limbajul impresiv și expresiv, fiind tulburare esențială în exprimarea
și înțelegerea limbajului, iar alalicul care nu a vorbit niciodată nu o va putea
face decât prin învățare dirijată;
- nu presupune deficiențe de intelect deși sunt prezente tulburări de percepție,
întârziere și neîndemânare motorie.
 3. ALALIA MIXTĂ
- cea mai gravă formă de alalie în care predomină fie caracteristici ale alaliei
motorii fie ale alaliei senzoriale;
- alalicii au posibilitatea să pronunțe unele silabe ori cuvinte, însă le folosesc
foarte rar;
- sunt înțelese unele cuvinte luate separat, individual, însă nu și imaginea de
ansamblu/sensul propozițiilor;
 CARACTERISTICI GENERALE ALALIE
Indiferent de forma tulburării, există o serie de caracteristici generale, comune tuturor
alalicilor:
- lipsă de expresivitate;
- rigiditate în mișcări și comportament;
- slabă devoltare a motricității;
- dezinteres pentru activitate și voință scăzută;
- deficite de atenție și de percepție;
- întârziere generală în evoluția psihică – urmare a lipsei comunicării verbale.

Bibliografie:
 E. Verza, F.E. Verza, Tratat de Psihopedagogie specială, Ed. Universității din
București, 2011
 F. E. Verza, Defectologie și Logopedie, Modulele I, II și III, Universitatea din
București, Ed. CREDIS, 2010