4 .

Argumentarea economică
Orice întreprindere are drept scop principal obținerea profitului și de a fi rentabilă pe
piață. Justificarea economică prezintă o evaluare prealabilă a cheltuielilor legate de elaborarea
proiectului şi respectiv costul proiectului. Ca rezultat final al elaborării proiectului se
preconizează de a obţine un produs cu eficienţă maximă şi un cost redus.
În capitolul dat vom efectua calculul economic pentru a evalua starea actuală a laboratoului
care prestează servicii de verificare metrologică a contoarelor de apă.
Se va menţiona următoarele cheltuieli:
1. Cheltuieli pentru procurarea etaloanelor, materialelor şi echipamentelor conexe;
2. Cheltuieli pentru consumul de energie electrică și apă ;
3. Cheltuieli pentru remunerarea muncii;
4. Cota asigurărilor sociale;
5. Uzura aparatajului şi a echipamentelor utilizate;
6. Tolalul cheltuielilor;
7. Venitul/profitul final.

4.1. Cheltuieli pentru procurarea etaloanele utilizate, materialelor și echipamente auxiliare

Pentru a-și desfășura activitate laboratorul Aquateh are nevoie de echipamente și utilaje
moderne, care să le permită prestarea unor servicii de calitate la cel mai înalt nivel, deasemenea
un rol important în asigurarea exactității măsurărilor îl are personalul .

Reieşind din necesităţile de asigurare a calității, exactității și uniformității procedurii de

verificarea a contoarelor de apă sunt necesare următoarele cheltuieli , înscrise în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Costul materiilor şi pieselor accesorii

Numărul
Indicatorii cheltuielilor Costul, lei Total, lei
de bucăţi
1. Piese de schimb 400 80 32000
2. Buletine de verificare metrologică 1000 4,8 4800
3. Marcaje metrologice 1 2800 2800
4. Telefonie fixă/Internet 1 420 420
5. Elemente de birotică(hîrtie, rechizite) 1380 1380
6. Calculatoare (HP) 3 30000 90000
7. Mobilier 18000 18000
9. Imprimant (HP) 2 4500 9000
Total 158 400
4.2. Cheltuieli pentru consumul de energie electrică

Consumul de energie electrică se determină reieşind din următorii factori:

Consumul de energie electrică

Consumul de apă

Consumul de energie termică

a) Consumul de energie electrică în scopuri de iluminare se determină în modul următor:

M  Fa  S
E , (4.1.)
K p  1000
unde:
M – consumul de energie electrică pentru iluminarea unui m2 de suprafață (15 kW/oră);
Fa – timpul de iluminare pe parcursul anului, ore (1200 – pentru 1 schimb);
S – suprafața necesară de iluminat, S = 110 m2;
Kp – coeficientul de pierderi Kp = 0,9;
η = 0,9.

Înlocuind datele în formula (4.1) se obține obține:

15 W 1200 h 120 m2
Eilum   2667 kW .
0,9  0,9 1000
b) Consumul de apă se determină conform relației:
C  Fm  N
A ,
8 1000 (4.2)
unde: C – consumul de apă într-un schimb pentru un lucrător, 40 litri (l);
Fm – fondul efectiv de timp al unui muncitor - 1816;
N – numărul de personal total , N=4;
 40 1816  4
A  36,32 m3
8 1000
c) Consumul de energie termică se determină conform relației:
q  T V
Et  ,
e 1000 (4.3)
unde: q – consumul de energie termică, 20 kcal/oră pentru un m3 de clădire;
T – numărul de ore în sezonul de încălzire, T = 4000 ore;

V – volumul clădirii, V  S  h  27  3  81 m3 ;
e – căldura de evaporare e = 540 kcal/ora.
Atunci:
20  4000  81
Et   12 t  m3
540 1000
Rezultatele calculelor le introducem în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. Cheltuieli de energie electrică, apă și energie termică.
Unitate Costul
Denumirea unităților de pentru o Consumul anual,
măsură unitate, lei miikW*ora,m^3 Cost total, lei
Energie electrică kW oră 1.99 600 1194
Apă t∙m^3 10.69 72,64 776,52
Energie termică t∙m^3 1000 12 12000
Total mii lei 9319,43

Conform datelor din tabelele 4.1 și 4.2 (Total) cheltuieli pe primul element al cheltuielilor
alcătuiesc:
T 1tot  T 2tot  158 400  9319, 43  167719, 43 mii lei (4.4)

4.3. Cheltuieli pentru remunerarea muncii

Remunerarea muncii reprezinta o importanta variabilă de reglare economică și socială, cu
impact major asupra personalului, fiind intrumentul de motivare a acestuia. Deși cheltuielile de
remunerare dețin cea mai mare pondere în structura cheltuielilor laboratorului există o relație simplă și
directă între indicele de crestere a productivitatii muncii și gradul de crestere a salariilor. Atunci
cînd se urmărește un rezultat , întreprinderea trebuie să țină cont și de mărimea salariului .
Vom determina care sunt cheltuielile de remunerare în baza listei personalului și mărimea
salariului lunar
 Tabelul 4.3. Salariul lunar conform nivelului de
calificare

Nr. Salariul Nr. De luni Salariul de

Denumirea postului
Personalului lunar, lei de lucru baza anual, lei
Contabil 1 6000 11 66000
Șef LVM 1 8000 11 88000
Verificator metrolog 2 5700 11 125400
Total 4

Salariul suplimentar reprezintă 12% din salariul de bază şi se determină după următoarea formulă:
SS  12%  Sb  0,12  492800  59136lei
(4.5)

Fondul de remunerare (Frem) se determină ca suma salariilor de bază şi suplimentar:

Frem  Sb  SS  492800  59136  551936 lei. (4.6)

4.4. Cota asigurărilor sociale

Asigurările sociale și medicale constituie 23 % și respectiv 4.5% din salariu de bază și
suplimentar. În baza relației de mai jos vom calcula care sunt cheltuielile pentru fondul:

Cs  551936  (0, 23  0.045)  151782, 4 mii lei (4.7)

4.5. Uzura aparatajului şi a echipamentelor utilizate

Utilizînd încontinuu echipamentele și utilajelor aceste își pierd valoare de lungu perioadei de
folosință. Respectiv această valoare pentru laborator sunt cheltuieli ce urmează a fi calculate.
Am determinat uzura echipamentelor din considerațiile valoarea uzurii anuale, costului inițial al
utilajului, timpul de utilizare, conform formulei de mai jos:
Cinit  Cuz  N zu
Uz  ; (4.8)
250
Unde: Cinit – costul iniţial al utilajului şi al echipamentelor;
Cuz - cota anuală a uzurii;
Nzu – numărul de zile de utilizare a echipamentelor.

Echipamentele, costul iniţial pe unitatea de produs, uzura pe echipamente şi uzura totală sunt
reprezentate în tabelul 4.4.
 Tabelul 4.4. Uzura pe echipamente şi uzura totală
Valoarea de Valoarea anuală a
Grupuri de fonduri fixe Cota anuală, %
balanță, mii lei uzurii, mii lei
1. Marcaje metrologice 1400 20 280
2. Mobilier 3000 10 300
3.Calculator/Printer 7000 6 420
4. Oficiu 40000 3,5 1400
5. Standul de verificare 38000 8 3040
Total 5440

4.6. Alte cheltuieli

Orice organizație pe lîngă cheltuielile planificate prezentate în calculile de mai sus , prevăd
și probabilitatea de apariție a unor situații excepționale cum ar fi calamități naturale
(cutremur, alunecări de teren, inundaţii) care pot genera cheltuieli sau stoparea procesului de lucru.
Aceste cheltuieli se calculează ca 5% din calculul cheltuielilor totale.

Tabelul 4.5 „Alte cheltuieli” și suma cheltuielilor totale

Nr. Elementele cheltuielelor Valoarea, lei
1. Consumul de energie 9319,43
2. Remunerarea muncii 551936
3. Asigurări sociale 151782, 4
4. Uzura utilajului 5440
5. Alte cheltuieli 35923,9
Total cheltuieli 754401,73

4.7. Venituri
Pentru a face un raport între totalitatea cheltuielilor pentru ca laboratorul să funcționeze, și
veniturile obținute, în continare am calculat venitul anual al întreprinderii provenit din verificarea
metrologică a contoarelor de apă.
Pentru anul 2017 “AQUATEH” SRL a efectuat verificarea metrologică a 1200 contoare de apă,
iar în anul 2018 a avut o ușoară creștere, efectuînd verificarea metrologică a 1380 de contoare.
Prețul de verificare a unui contor de apă este de 50 lei.
Calculul venitului anual l-am efectuat în baza relației de mai jos.

Pentru 2017 Vanual  N op. verif . an  Pverif . op.  1200 buc.  50 lei  60000 lei

Pentru 2018 Vanual  N op. verif . an  Pverif . op.  1380 buc.  50 lei  69000 lei
unde: Nop.verif.an- numarul contoarelor verificate anual;
Pverif.op.- prețul unei verificări metrologice.

Venitul anual al laboratorului Aquateh

Venitul anual

Anul 2017 Anul 2018

Fig. 4.1. Venitul annual al laboratorului Aquateh

Concluzie: Observăm că cheltuielile care le avem sunt cu mult mai mari decit venitul.
Din considerent că verificarea opacimetrelor este doar o categorie de mijloace de măsurare care
sunt verificate, personalul este instruit și deține cometența necesară pentru mai multe domenii de
activitate, laboratorul poate să îsi continue activitatea.

Conform tabelului de mai jos putem observa cu ușurință faptul că volumele de verificare
metrologică a altor categorii de mijloace de măsurare au o pondere ridicată ceea ce oferă firmei
de a se ține ferm printre lideri pe piață. Totodată, dacă volumele de muncă sunt mari și venitul
firmei va fi unul pe măsură astfel acoperindu-se toate cheltuielile. Deci, dacă am presta doar
servicii de verificare a opacimetrelor activitatea dată nu ar fi rentabilă.