Piața Mică și Casa Artelor înainte de restaurare

ISTORIA ARTEI ANTICE și MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

EVOLUŢIA ARHITECTURII

SEMINAR

Răzvan C. POP

FIŞA MONUMENTULUI

DENUMIRE (inclusiv variante lingvistice): Casa Artelor - Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus"

DENUMIRI ALTERNATIVE: Hala măcelarilor

LOCALIZARE (adresă completă): PIAŢA MICĂ NR. 21, CASA ARTELOR

DATARE: 1376

TIP de CLĂDIRE: Goticul Laic

STIL ARHITECTURAL:Gotic

SCURT ISTORIC: Casa Artelor funcționează în fosta hală a breslei măcelarilor, menționată pentru prima
dată în documente în anul 1370. Pe fațada de sud se observă stema orașului care a fost realizată în anul
1789. Clădirea a fost restaurată între anii 1962 și 1967, de atunci fiind dată în circuitul cultural.

ARHITECT: ‘’Bresla măcelarilor’’

PATRONAJ: Muzeul Astra

PLAN: Clădire dreptunghiulară formată din subsol, parter şi etaj

CORPURI de CLĂDIRE (număr): 1

ÎNCĂPERI (tipuri şi număr): La parter se află 11 mici încăperi boltite semicilindric, iniţial destinate
comerţului, accesibile din loggie. La etaj se află o singură încăpere mare, cu ferestre spre toate cele
patru faţade.

NIVELURI: 2 niveluri

FAŢADA (elemente ce o definesc): Faţada principală e caracterizată prin ritmul egal al celor 8 arcade
semicirculare de la parter, pe pile masive din cărămidă, evazate spre bază, cărora le corespund 8
ferestre la etaj. Pe faţada este figurată în relief o stemă a oraşului datând din 1789, anul in care cladirea
a intrat in proprietatea orasului.
Piața Mică și Casa Artelor înainte de restaurare

ACOPERIŞ (ape):

Acoperişul înalt, în două ape, cu învelitoare de olane refăcută cu ocazia ultimelor restaurări şi lucarne cu
rupere de pantă, prezintă o rupere de pantă spre bază.

ELEMENTE DEOSEBITE:

- Loggia de la parter, cea mai frumoasă din Sibiu, boltită semicilindric cu penetraţii, cu 8 arcade
semicirculare;

- Stema oraşului inclusă într-un medalion circular cu indicarea anului 1789, ancadramentele liniare ale
ferestrelor şi cornişa profilată.

Casa Artelor

Monument istoric situat în Piaţa Mică nr.21, edificiul cunoscut şi sub numele de “Hala
Măcelarilor”, aşa cum apare menţionat încă din anul 1370 în matricolele bisericii parohiale,
Piața Mică și Casa Artelor înainte de restaurare

”Casa Arteelor” este considerată cea mai veche “casă de breaslă” din Transilvania.Atestat drept
“civitas” încă din 1366, Sibiul a fost printre primele centre urbane din Ardeal înscrise în istorie
ca reprezentând “nucleul” medieval meşteşugăresc şi comercial din zona de colonizare a
saşilor.În străvechiul Hermannstadt au fost emise cele mai importante documente şi statute ale
tuturor breslelor din localităţile săseşti, documentul de referinţă care atestă existenţa, aici, a
breslelor datând din anul 1376.Ca în orice centru meşteşugăresc european şi la Sibiu, fiecare
breaslă îşi avea propriul sediu, de regulă o casă, în care se păstrau documentele oficiale, aveau
loc întâlniri între membri şi se organizau manifestări ceremoniale specifice ori festivităţi ale
breslei.

Casa Artelor - Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus"

Edificiul este format dintr-un corp de clădire compus din parter şi etaj, anexa cu scara de acces
din spate fiind de provenienţă mai recentă.Iniţial, în secolul al XV-lea, clădirea avea doar parter,
încăperile de aici-foste prăvălii-păstrându-şi bolţile originale.Într-o a doua etapă a fost construit
şi etajul, format dintr-o singură sală amplă destinat magaziilor.Aşadar, parterul a funcţionat
exclusiv ca spaţiu comercial, divizat în 11 unităţi, pentru tranşarea şi desfacerea cărnii. Cele opt
arcade deschise erau proprietatea obştei din vremuri străvechi, aşa cum se menţionează în
Statutul oraşului din 1589, din care reiese că parterul tuturor caselor din respectiva incintă era
utilizat pentru protejarea oamenilor şi a mărfurilor, pe timp de ploaie.Sala de la etaj era
destinată întâlnirilor de breaslă a măcelarilor, deşi pentru o scurtă vreme a servit drept loc de
adunare a breslei cojocarilor, precum şi ca depozit pentru cereale.

De asemenea, în 1765, ea a fost transformată pentru câteva luni în sală de spectacole pentru
actorii unei trupe de teatru conduse de actriţa Gertraud Bodenburger.În anul 1787, cu prilejul
unor reparaţii efectuate la clădire, a fost aplicată, pe faţadă, stema Sibiului, cu săbiile
încrucişate şi frunzele de nufăr, aşa cum se obişnuia la acea vreme cu toate clădirile publice.În
secolul al XIX-lea, arcadele de la parter au fost zidite, înfiinţându-se mici spaţii comerciale.Între
anii 1967-1972 clădirea a intrat într-un amplu proces de restaurare, când s-a redat aspectul
iniţial al acoperişului iar arcadele parterului au fost redeschise.

Casa Artelor - Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus" - Noaptea

Numele de “Casa Artelor” a fost atribuit edificiului o dată cu intrarea acestuia în posesia
Muzeului Brukenthal, spre sfârşitul secolului al XX-lea, când parterul a servit ca spaţiu pentru
depozite de artă contemporană iar sala mare drept spaţiu expoziţional deschis tuturor genurilor
de manifestări artistice şi culturale.În anul 2002, edificiul a intrat în administrarea Complexului
Naţional Muzeal “Astra”.Fiind complet restaurată cu fonduri alocate de BERD şi de Ministerul
Culturii şi al Cultelor, din vara lui 2007, ”Casa Artelor” a primit o nouă destinaţie.Mai exact spus
a devenit sediul Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerius”.
Piața Mică și Casa Artelor înainte de restaurare

Bibliografie:

https://patrimoniu.sibiu.ro

http://www.razvanpop.ro/2013/03/10/istoria-ora%C8%99ului-nostru-sibiu-55