PROGRAME DE EDUCAȚIE EMOȚIONALĂ ÎN

GRĂDINIȚĂ ȘI ȘCOALĂ
-portofoliu-

Uncheașu Bianca Elena

CȘDC, AN I
 JOCURI PENTRU
ANTRENAMENT EMOȚIONAL

FROGY NU VREA SĂ FIE BROSCUȚĂ - valorizarea de sine și a celorlalți

Activitatea de față se poate implementa în cadrul activității de grup cu copiii de vârstă preșcolară
și țintește dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale acestora.
SCOP: creșterea coeziunii grupului, acceptarea propriei persoane, recunoașterea calităților și
abilităților personale, dar și a colegilor de grupă și comunicarea acestor aspecte valorizate la ceilalți
într-un mod asertiv.

Povestea „Frogy nu vrea să fie broscuță”

„Într-o țară îndepărtată exista un lac fermecat în care trăia tatăl Broschi și broscuța lui,
Frogy. O broscuță veselă și foarte jucăușă, care avea mulți prieteni, precum: pisicuța Mao, iepurașul
Urechiuș, porcușorul Pigy și bufnița Oli. Cei cinci se jucau toată ziua împreună, chiar dacă arătau
diferit sau le plăcea altceva.
Într-o zi, cei 5 prieteni s-au gândit să își povestească ce știu ei să facă cel mai bine. Singura
care nu a reușit să spuna nimic a fost broscuța Frogy. Ea a plecat îngândurată și foarte supărată spre
casă. Se tot gândea la ce se pricepe ea cel mai bine dar nu găsi raspunsul, așa că a plecat foarte
hotărâtă la tatăl ei și îi spuse:
- Tata, eu vreau să fiu o pisică!
- Draga mea Frogy, acest lucru nu cred că se poate întâmpla! -ii spuse tatăl.
- De ce nu? Intrebă supărată broscuța.
- Pentru că ești o broscuță, și broscuțele nu pot deveni pisicuțe.
- Dar eu nu vreau să fiu broască, trebuie să stai prea mult în apă și uite ce piele zbârcită am. Vreau
să fiu o pisicuță ca și Mao, cu o blană pufoasă și moale și să știu să vânez așa de repede. Pielea
mea este urâtă, nu are culori așa frumoase și nici nu sunt atăt de ager ca și Mao.
- Dar broscuțele adevărate stau mult în apă și au pielea exact așa cum o ai tu.
Broscuța Frogy merse supărată și după puțin timp reveni cu o noua idee.
- Vreau să fiu un iepuraș, ca și prietenul meu Urechiuș.
Tatăl lui Frogy îi spuse supărat, deoarece broscuța lui nu era mulțumită de cum arăta:
- Nu poți fi scumpa mea un iepuraș.
- De ce tată? Uite, am și eu picioare lungi și pot sări. Eu vreau să am urechiușe lungi ca și iepurașul
și să pot sări muuult.
- Dar de ce nu e bine să fii broscuță, Frogy? - întrebă tatăl cu multă curiozitate.
- Pentru că nu îmi place să fiu broscuță, sunt lipicioasă și nu mă pricep la nimic. Broscuțele nu
au nimic special.
Broscuța supărată că nu poate fi nici iepuraș, se gândi o clipă. Și-a amintit că i-ar plăcea să fie un
purceluș. Iubea mult codița purcelușului Pigy și își dorea și ea o codiță din aceea. Dar tatăl din nou
i-a explicat că nu poate fi purceluș, deoarece ea nu mănâncă resturi de mâncare. Broscuța nu se
dădea bătută, s-a gândit puțin, apoi i-a venit o altă idee:
- Vreau să fiu o bufniță, ca și prietenul meu Oli, îi spuse ea tatălui.
- Draga mea, bufnițele sunt niște animale frumoase, dar tu nu poți fi bufniță.
- Ba da, eu vreau să zbor, nu îmi place că trebuie să sar, nu îmi place că am limba lungă și doar așa
pot să vânez. Vreau să am pene frumoase.
Tatăl Broschi se gândi puțin de ce Frogy vrea să fie un alt animal și nu îi place de ea așa cum este?
Nu mai dorea să mănânce nici o muscă.
- Frogy , de ce ești atât de tristă?
Frogy începu să plângă....„
- Nu mai vreau să fiu broscuță.
Tatăl o îmbrățisă.
- Spune-mi ce animal ți-ai dori să fii...
- Nu broască, aș vrea să fiu o pisică, un iepuraș, un purceluș sau o bufniță. Orice, numai să fiu
draguță și să mă pricep și eu la ceva special.
- Uite Frogy, am înțeles că îți dorești mult să fii atfel, iar acum nu îți place să fii broscuță. Dar ce
ar fi dacă ai vedea ce ai tu special față de celelalte animale? Ai vrea să întrebăm prietenii tăi?
- Da, vreau vreau, spuse bucuroasă broscuța.
Așa că, s-au dus pe rând la animalele cu care dorea să semene Frogy. Iar tatăl Broschi a început pe
rând să întrebe animalele: „De ce ți-ar plăcea sp fii broscuță?” Pisicuța i-a răspuns: „- Mie mi-ar
plăcea mult să fiu o broscuță, toată ziua să stau în natură, să nu fiu închisă în casă. Poți să te plimbi
unde și când vrei tu. Plus de asta, broscuțele sunt speciale, pentru că se pot ascunde foarte bine în
iarbă.”
Iepurașul îi spuse: „- Mie mi-ar plăcea să fiu o broască, să pot înota toată ziua într-un lac. Cred că
broscuțele sunt cele mai bune inotătoare.” Porcușorul a spus în felul următor: „- Frogy, mie mi-ar
plăcea să fiu așa mică ca și tine, să pot sări sus, sus de tot. Broscuțele sunt niște animale foarte
rapide”. Iar Bufnița îi spuse în felul următor: „ - Frogy mie mi-ar plăcea să fiu ca tine, să pot vâna
în timpul zile așa de bine. Broscuțele știu ținti de minune după muște.”
După aceste întâlniri Frogy a fost foarte mirată cum prietenii ei admirau aceste calități, părți
bune la ea, la care nici nu se gândi. Deși își dorea să semene cu fiecare dintre ei, și-a dat seama că
ea este frumoasă, specială și unică așa cum este ea. De atunci niciodată nu i-a mai zis tatălui că și-
ar dori să fie alt animal și i-a mulțumit frumos pentru această învățătură.”

Activitate cu grupa de copii:

Scopul activității: Observarea și numirea calităților pozitive ale colegilor, evidențierea unicității
fiecărui copil în parte, a calităților și abilităților specifice fiecăruia. În urma acestei povești, copiii
vor fi așezați în semicerc și se va derula un joc cu ajutorul unui cub. Pe fiecare latura a cubului va
exista câte o sarcină:
1. Ce îți place cel mai mult la colegul tău?
2. Roagă-l pe colegul ales să iți spună la ce te pricepi tu cel mai bine
3. Roagă-l pe colegul ales să iți spună ce îi place cel mai mult la tine
4. Spune la ce se pricepe cel mai bine colegul tău
5. Descrie-l pe colegul tău în 3 cuvinte
6. Colegul tău este prietenul tău pentru că... .
Copiii vor arunca acest cub către un coleg și vor răspunde sarcinii de pe fața cubului care se oprește
după aruncarea acestuia.
CE-AR FI DACĂ..
Categoria de vârstă: 3-4 ani
SCOP: identificarea consecințelor emoțiilor, recunoașterea emoțiilor și etichetarea corectă a
emoțiilor.
Resurse necesare:
 resurse materiale: scenarii;
 resurse temporale: 10-15 minute;
 resurse spațiale: sala de grupă.
Prin această activitate copiii își dezvoltă vocabularul emoțiilor, permite să identifice consecințele
emoțiilor asupra comportamentului și își dezvoltă capacitatea de a anticipa anumite reacții
comportamentale ale celorlalți. Copiii de această vârstă au nevoie de ajutor în ceea ce privește
identificarea consecințelor trăirilor emoționale. Acordați-le sprijin atunci când este necesar.
Modalitate de abordare:
Citiți pe rând situațiile descrise în scenarii.
Cățelușei Ami i se întâmplă tot felul de lucruri neașteptate. Ea are nevoie de ajutorul tău pentru a
afla cum să se descurce.
Ami a ajuns la grădiniță. Cea mai bună prietenă a ei a râs de ea pentru că s-a tuns.
S-a făcut ora 11 și Ami merge la masă împreună cu colegii ei. Acolo își dă seama că nu mai este
loc pe băncuță.
Ami nu este atentă și varsă din greșeală paharul cu apă pe unul din copiii de la cealaltă grupă.
Doamna educatoare o cheamă pentru că vrea să vorbească cu ea.
Ami îi spune doamnei educatoare că o să șteargă apa de pe jos și apoi merge să-și ceară iertare de
la colegul ei: „Îmi pare rău că am vărsat paharul cu apă pe tine. N-am vrut.”
Identificați împreună cu copiii emoțiile personajelor.
Cum credeți că s-a simțit Ami?
Ce credeți că se va întâmpla după aceea?
Ce credeți că îi va spune doamna educatoare?
Cum credeți că s-a simțit colegul ei atunci când Ami și-a cerut scuze?
Ce credeți că va face colegul ei după ce Ami și-a cerut scuze?
Cereți copiilor să anticipeze cum se va comporta personajul respectiv și să se gândească la
posibilele consecințe ale comportamentului acestuia. („Ce credeți că va face?”, „Ce s-ar putea
întâmpla după aceea?”)
Discuții: voi cere copiilor să dea exemple din viața lor de zi cu zi în care s-au simțit triști,
argumentând răspunsul.

OGLINDA FERMECATĂ
Categoria de vârstă: 3-4 ani
SCOP: exprimarea emoțiilor proprii, recunoașterea emoțiilor
Resurse necesare:
 resurse materiale: oglinzi, „harta emoțiilor”;
 resurse temporale: 10-15 minute;
 resurse spațiale: sala de grupă.
Prin această activitate copiii pot exersa exprimarea facială corectă a emoțiilor de bucurie, furie,
tristețe și teamă; învață să asocieze corect etichetele verbale ale emoțiilor cu expresiile faciale
corespunzătoare.
Modalitate de abordare: Spuneți-le copiilor că vă veți juca cu oglinzile. Arătați-le copiilor una
dintre emoțiile de pe „harta emoțiilor” și cereți-le să denumească emoția indicată de către
dumneacoastră. Apoi, rugați copiii să mimeze emoția respectivă, ținând oglinda în mână. Dacă este
nevoie, puteți să mimați dumneavoastră emoția pentru a le oferi un exemplu.
Repetați scenariul pentru fiecare emoție (bucurie, furie, tristețe, teamă).
Discuții: împreună cu educatoarea se vor da exemple de emoții utilizând contexte cotidiene pentru
a atrage atenția copiilor asupra reacțiilor emoționale ale celorlalți.

CUBUL EMOŢIILOR
Categoria de vârstă: 3-4 ani
SCOP: recunoașterea emoțiilor, conștientizarea emoțiilor, exprimarea emoțiilor
Resurse necesare:
 resurse materiale: cubul emoțiilor, cubul poveștilor
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă
Prin această activitate copiii pot exersa exprimarea facială corectă a emoțiilor de bucurie, furie,
tristețe și teamă; învață să asocieze corect etichetele verbale ale emoțiilor cu expresiile faciale
corespunzătoare.
Modalitate de abordare: Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele. Fiecare dintre ei aruncă
cubul și descoperă emoția. Trebuie să o denumească și să o asocieze cu un moment din viața lui
în care a trăit acea emoție. Același procedeu se realizează cu un cub al poveștilor în care trebuie
să recunoască scena din poveste, povestea, personajele și emoțiile trăite de acestea.
Complicarea jocului se va realiza prin mimarea unei situații în care a trăit o emoție și ghicirea
acesteia de către colegi.
Discuții: exemple de emoții utilizând contexte cotidiene.

ROATA EMOŢIILOR
SCOP: conştientizarea emoţiilor, exprimarea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor
OBIECTIVE:
- să identifice emoţiile de bucurie, furie, tristeţe, teamă;
- să exprime corect emoţia observată;
- să eticheteze corect emoţiile prezentate.
DURATA: 10 - 15 minute
MATERIALE: „Roata emoţiilor”- un cadran confecţionat din carton care are un braţ indicator;
împărţiţi acest cadran în 6 părţi egale; prin rotire, braţul indicator se poate opri aleator în dreptul
simbolului unei emoţii (exemplu: bucuros, supărat, furios, mirat, plictisit, plângăcios) şi se va
analiza situaţia dată.
PROCEDURA DE LUCRU: Prezentaţi copiilor „Roata emoţiilor”, explicându-le că o vor utiliza
într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un copil va
învârti săgeata roţii şi când acesta se opreşte la o emoţie, va încerca să identifice şi să reproducă
emoţia, să dea exemple de situaţii în care s-a simţit în acest fel. Precizaţi că, în cazul în care roata
se opreşte tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
Prin această activitate copiii învaţă:
- să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale corespunzătoare;
- copiii achiziţionează cuvinte care denumesc emoţii.

SURPRIZA
Categoria de vârstă: 5-6 ANI
SCOP: iniţierea şi menţinerea unei relaţii, a interacţiunii cu alţii;
Obiective:
- să stabilească relaţii de prietenie cu un copil;
- să denumească criteriile dupa care își alege prietenii;
- să exerseze abilităţile de împărţire a jucăriilor, să ofere o jucărie;
Materiale necesare: - câte trei jucări (maşini, păpuşi);
Descrierea activităţii:
1. Educatoarea ia pe rând câte un copil şi îi propune ca împreună să facă o surpriză unor copii. I
se dau trei jucării şi i se cere să le pună în gentuţele unui număr de trei copii; se cere apoi să
spună de ce a dorit să facă surpriză primului copil (se notează răspunsul, reacţia). Apoi, pentru a
se stabili modul de percepere reciprocă şi simpatiile i se pun şi anumite întrebări: “Care dintre
copii crezi că îţi va face şi ţie o surpriză?’’şi i se cere să motiveze de ce crede că acel copil va
face acest gest?- Sau ,,Cine ai dori să-ţi facă surpriză şi de ce?’’
Pentru a determina gradul de stabilitate a simpatiilor peste câteva zile vom utiliza o variantă de
joc: ,,Cea mai frumoasă jucărie”
2. Educatoarea oferă fiecărui copil-separat-câte trei jucării noi şi întrebat care este ordinea care-i
plac, se notează acest aspect. Copilul este solicitat cu tact şi delicateţe să le ofere tot sub formă de
surpriză în ordine copiilor cu care ar dori cel mai mult să se joace.
Recomandări:
-discuţii cu copiii pe următoarele aspecte;
-de ce i-au plăcut aceste jucării?
-de ce a pus-o pe cea mai frumoasă lui Matei, pe alta lui Radu, pe alta Mariei?
-cine crede că de data aceasta îi va face şi lui o surpriză şi de ce? sau de la cine ar dori să
primească un dar şi de ce?
Educatoarea va analiza cum a reacţionat fiecare copil la propunerea de a oferi jucării preferate,
iar pentru a spori gradul de precizie al preferinţelor peste câteva zile copiii sunt întrebaţi cui au
făcut surprize, când s-au jucat ultima oara cu ,,surprizele” şi de ce?
Celor ce nu li s-a făcut nici o “surpriză”, le pun câteva jucări , pentru a nu fi dezamăgiţi; iar celor
ce primesc prea multe ,,surprize’’, le împart , pentru a preveni apariţia sentimentelor de
supraapreciere.
Acest joc, urmăreşte raporturile selective şi preferinţele, care presupun opţiuni într-o situaţie
conflictuală şi trăirea unor stări emoţionale pozitive prin faptul că cineva îţi face o surpriză
declanşând emoţii de bucurie.

PĂLĂRIA MAGICĂ PENTRU SOLUŢII

Jocul permite copiilor să exerseze prerechizitele necesare rezolvării de probleme;
Ajută copiii să dobândească ulterior strategii de rezolvare de probleme specifice vârstei
SCOP: rezolvarea de probleme, identificarea etichetelor verbale ale emoţiilor.
Obiective:
 Să înţeleagă faptul că un comportament are consecinţe asupra emoţiilor persoanelor
implicate;
 Să identifice posibile cauze ale reacţiilor emoţionale;
 Să privească o situaţie din mai multe puncte de vedere.
Materiale: scenete, ilustraţii, 2 păpuşi
Procedura de lucru: Sceneta va fi interpretată cu ajutorul păpuşilor. Li se vor adresa copiilor
întrebări pornind de la conţinutul scenetei pentru a identifica consecinţele comportamentelor.
Copiii vor fi rugaţi să îşi pună „pălăria magică” pentru a se gândi la consecinţe pe baza ilustraţiilor.
Vor fi amestecate imaginile şi, folosind „pălăria magică”, copiii se vor gândi la ordinea corectă a
imaginilor.
Copiii vor fi solicitaţi să se gândească şi la alte situaţii în care copiii ar putea să ajungă să se simtă
furioşi. („De ce ar mai putea fi furioşi copiii?”). Se va cere copiilor să propună apoi soluţii pentru
situaţiile prezentate.
Observații:
Prin această activitate copiii învață să aplice cunoștințele despre emoții în contextual rezolvării de
probleme. Această activitate permite copiilor să exerseze pașii rezolvării de probleme.
Scenariul I
1. Radu smulge jucăria din mâna lui Alex.
2. Alex începe să plângă.
Cum se simte Alex? (identificați emoția de tristețe)
3. Pentru că nu vrea să rămână fără jucărie, Alex începe să-l lovească pe Radu pentru a-și
lua jucăria înapoi.
Ce fac Radu și Alex? Cum se simte Radu? Dar Alex? (identificați consecința comportamentală
legată de faptul că amândoi au început să se bată; identificați reacțiile emoționale de furie a celor
doi)
Avem acum nevoie de pălăria magică. Cineva s-a jucat cu imaginile și noi le vom pune în ordinea
corectă. (amestecați ilustrațiile)
Acum pălăria merge le ________ (numiți unul dintre copiii din grupă)
________, vino și arată-ne ce s-a întâmplat mai întâi.
________, ce s-a întâmplat DUPĂ aceea? Ce se întâmplă aici? Cum se simte băiatul?
________, spune-ne ce s-a întâmplat DUPĂ aceea? Cum se simt Radu și Alex?
Din ce cauză s-au certat Radu și Alex? Din ce motive s-ar mai putea certa?
Ce ar putea să facă Radu și Alex ca să nu se mai certe?
Scenariul II
1. Andreea strică desenul Mirunei
2. Miruna începe să plângă
Cum se simte Miruna? (identificați emoția de tristețe)
4. Miruna ia desenul Andreei și îl mâzgălește
Ce face Andreea? Cum se simte Andreea? Dar Miruna? (identificați consecința comportamentală,
mâzgâlirea desenului și pe cea emoțională, furia).
Procedați la fel ca și în scenariul I.

Sursa jocurilor: LUCRĂRILE SIMPOZIONUL NAȚIONAL – Exemple de bună

practică în dezvoltarea competențelor socio-emoționale la preșcolari, Ediția a II-a,
disponibil la adresa http://cjraesibiu.ro/wp-content/uploads/2017/06/Volumul-Simpozionului-
National.pdf