3.

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

3.1. Asigurările sociale, concept şi evoluţie 76
3.2. Sistemul public de asigurări sociale 77
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 83
Teste de autoevaluare 83
Bibliografie minimală 84

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să descrii elementele aflate la baza bugetului asigurărilor sociale de

stat;
• să argumentezi procedura bugetară privind bugetul asigurărilor
sociale de stat;
• să explici diferenţa dintre asigurările publice şi cele private.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

3.1. Asigurările
rile sociale, concept şi evoluţie
3.1.1. Consideraţii
ii introductive

Din punct de vedere istoric, necesitatea unei protecţiiprotecţii a persoanelor fizice

împotriva unor riscuri inevitabile precum boala, accidentele, moartea, şomajul
etc., a fost conştientizat
ştientizată în perioada modernă,, în contextul industrializ
industrializării şi a
exodului rural. Nou-apăruta
Nou clasă socială,, acea a muncitorilor, avea ca surs
sursă de
venit salariul.
ul. Drept urmare, survenirea unui eveniment care conducea la
pierderea sau reducerea acelui venit avea pentru aceştiaace tia consecinţ
consecinţe tragice. În
acest context au fost semnalate primele încercări
încerc ri de asigurare a unei minime
protecţii
ii împotriva acestor riscuri: au
a apărut rut unele case de asigură
asigurări încurajate
de stat; au fost emise anumite dispoziţii
dispozi obligatorii care-ii obligau pe patroni să s
întreţină, într-o
o anumită
anumit măsură, muncitorii bătrâni şii bolnavi; unele societăţi
societ
mutuale ofereau o modestă
modest asistenţă în bani în caz de boalăă sau bătrâneţe.
bătrâne
Primul mare sistem de protec
protecţie socială a fost organizat la sfârşitulşitul sec. al XIX-
lea în Germania, ca urmare a eforturilor cancelarului Otto von Bismarck,
sistem ce oferea protecţie
protec împotriva consecinţelor elor provocate de bbătrâneţe şi
boală.. În România, primul sistem de asigurări
asigur ri sociale a fost înfiinţ
înfiinţat prin Legea
minelor (1895), care instituia asigur
asigurările
rile sociale obligatorii ale minerilor şi a
lucrătorilor
torilor din industria petrolieră.
petrolier . Fondurile necesare erau constituite din
contribuţia egalăă a patronilor şii a muncitorilor. În prezent, dreptul cet cetăţenilor
români de a beneficia de asigurări
asigur ri sociale este consacrat în Constituţ
Constituţie indirect,
respectiv prin consacrarea dreptului la ocrotirea sănătăţii,
s ăţii, dar cu acest prilej
legiuitorul constituant
constit face vorbire expresă despre obligaţia ţia de a organiza
sistemul public de asigurări
asigur ri sociale. În acest sens, legea reglementeaz
reglementează sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurasigurări
ri sociale, iar pentru a fi mai uşor u
gestionate resursele financiare destinatedest susţinerii
inerii sistemului public al
asigurărilor
rilor sociale, a fost creat un buget public, de interes naţional,na care ssă
serveascăă exclusiv realiz
realizării
rii acestui scop. De asemenea, chiar dacă ponderea
cea mai importantă o deţin sistemele publice de asigurări sociale, ciale, au apărut
ap şi
chiar este încurajată dezvoltarea sistemelor private de asigurări ări sociale. Pornind
de la noţiunea
ţiunea de buget public, vom defini bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale de stat
ca fiind programul prin care se prev prevăd şi se aprobă veniturile şi ş cheltuielile
anuale destinate finan
finanţării sistemului public de asigurări ări sociale, program
ce îmbracă ă forma legii (în sensul de act juridic al Parlamentului) . Trebuie
remarcat căă fondurile de asigur
asigurări
ri sociale se constituie, cel puţin în sistemul
public, prin contribuţ
ribuţii obligatorii prelevate de la angajatori şi angajaţi,
angaja element
ce accentueazăă caracterul social al asigurărilor.
asigur Asigurările
ările sociale trebuie
distinse de o altăă component
componentă a securităţii ii sociale, anume de asistenţ
asistenţa socială.
Definind asistenţa socială
social ca „un ansamblu de instituţii, ţii, programe, măsuri
m
activităţii profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunit
comunităţi cu
probleme sociale, aflate temporar în dificultate, în criză,
criz şi deci vulnerabile, în
doctrina de specialitate au fost semnalate o serie de elemente de diferen
diferenţiere
între cele douăă componente:
Asigurările
ările sociale funcţionează
func pe principiul punerii în comun a
riscurilor(fiecare
(fiecare asigurat vars
varsă o contribuţie şi are dreptul la o

Drept financiar şi fiscal – I 76

Nicu Duret Bugetul asigurărilor sociale de stat

indemnizaţie), în timp ce asistenţa socială este finanţată pe principiul

solidarităţii naţionale(din fondurile publice se acordă alocaţii şi ajutoare
pentru cămine de bătrâni, copii, orfani, invalizi, văduve de război etc.);
Asigurările sociale acoperă o categorie determinată de riscuri
sociale, în vreme ce asistenţa socială are o arie de cuprindere mult mai
vastă, derivată din noţiunea de nevoie;
De asigurări sociale beneficiază doar persoanele asigurate(în sistemul
public sau într-un sistem privat), în timp ce asistenţa socială are o
vocaţie de universalitate, pentru că din momentul în care starea de nevoie
este dovedită, de asistenţă socială beneficiază toţi cei defavorizaţi.

3.2. Sistemul public de asigurări sociale

3.2.1.Asigurările publice şi private

Sistemul public de asigurări sociale se referă, cu precădere, la pensii, dar şi la

alte drepturi de asigurări sociale. Funcţionarea acestui sistem are la bază o serie
de principii statuate prin lege, după cum urmează:
1) Principiul unicităţii – potrivit căruia statul organizează şi garantează
sistemul public de asigurări sociale baza pe aceleaşi norma de drept;
2) Principiul egalităţii – este cel care asigură tuturor participanţilor la
sistemul public de asigurări sociale, contribuabili şi beneficiari, un
tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege;
3) Principiul solidarităţii sociale – conform căruia participanţii la
sistemul public de asigurări sociale îşi asumă reciproc obligaţii şi
beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea
riscurilor sociale prevăzute de lege;
4) Principiul obligativităţii – potrivit cărui persoanele fizice şi juridice
au, conform legii, obligaţia de a participa la acest sistem public,
drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea
obligaţiilor,
5) Principiul contributivităţii – potrivit căruia fondurile de asigurări
sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice
şi juridice participante la acest sistem, drepturile de asigurări sociale
cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite,
6) Principiul repartiţiei – pe baza căruia fondurile realizate se
redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin în sistemul public de
asigurări sociale, conform legii;
7) Principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine stătătoare a
sistemului public, conform legii.

Drept financiar şi fiscal – I 77

Nicu Duret Bugetul asigurărilor sociale de stat

Sarcina de lucru 1
Analizează principiile care stau la baza sistemului public de
asigurări sociale de stat.

Organizarea instituţională a sistemului public de asigurări sociale are la bază

ultimul principiu enunţat, respectiv principiul autonomiei. În temeiul acestuia şi
al legii a fost constituită Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
Sociale, iar în subordinea acesteia s-au înfiinţat case judeţene de pensii în
fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, având personalitate juridică. Subiecţii ce
vor beneficia de drepturile asigurării sociale protejate prin intermediul acestui
sistem sunt asiguraţii, au obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale Pot
fi asiguraţi în cadrul acestui sistem cetăţeni români, cei străini sau apatrizi în
perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. Sunt consideraţi
asiguraţi prin efectul legii următoarele categorii de persoane:
• Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract de muncă şi
funcţionarii publici;
• Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt
numite în cadrul activităţii executive, legislative, judecătoreşti, pe durata
mandatului;
• Persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
cel puţin trei salarii medii brute,şi se află într-una din situaţiile: asociat
unic, comanditari, sau acţionari; administratori sau manageri care au
încheiat contract de administrare sau management; membrii ai asociaţiei
familiale, persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
persoane angajate în instituţii internaţionale care nu sunt asiguraţi ai
acestora, persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;
persoane care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic
echivalente cu cel puţin trei salarii medii brute. Celelalte categorii de
persoane care nu sunt considerate asigurate prin efectul legii, dar doresc
să se asigure în sistemul public de asigurări sociale, pot face acest lucru
în baza unui contract de asigurare.
Prestaţiile de asigurări sociale, reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea
totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii,
invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, toate acestea fiind
considerate riscuri asigurate.

Drept financiar şi fiscal – I 78

Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

Prestaţiile
iile de asigurări
asigur sociale îmbracă forma pensiilor, indemnizaţiilor,
indemniza
ajutoarelor etc., corelative cu obliga
obligaţiile privind plata contribuţiei
ţiei de asigur
asigurări
sociale. Sistemul asigur
asigurărilor private de sănătate – este organizat prin Legea nr.
212/2004, şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Potrivit art.rt. 1 din legea de
organizare,
„asigurările private de sănătate tate pentru plata serviciilor medicale constituie un sistem
ănătate
facultativ, suplimentar celui de asigurări
asigur de sănătatetate obligatoriu, care acoper
acoperă
asiguraţilor
ilor serviciile medicale în condi
condiţiile legislaţiei
iei privind organizarea şi func
funcţionarea
sistemului de asigurări ri sociale de sănătate
s Scopul asigurării
rii private de sănătate
să este
de a completa sau substitui, în tot sau în parte, plata serviciilor medicale finan finanţate în
sistemul public de asigurăriări sociale de sănătate(„pachet
s de bază a serviciilor medicale
medicale”.
Accesul la sistemul privat de asi
asigurări de sănătate
tate se face în baza unui contract
de asigurare(poliţă de asigurare) încheiat cu un asigurătortor autorizat de Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor.
Asigur Contractul va conţine ine în mod obligatoriu
clauze referitoare la tipul şi volumul serviciilor medicale şi alte altor servicii;
condiţiile
iile de asigurare a serviciilor pentru asigura
asiguraţi;
i; data începerii şi data
încetării asigurării,
ării, primele de asigurare, termenul şii modul de platplată; sumele
asigurate(art. 18).
Asigurările
rile private de sănătate
s constituie un sistem facultativ, suplimentar
celui de asigurări
ări de sănătate
s obligatoriu, care acoperăă asiguraţilor serviciile
medicale în condiţiile
condiţ legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea
ţionarea sistemului
de asigurări
ări sociale de sănătate.
s
Bugetul asigurărilor
ărilor sociale
sociale de stat este programul prin care se prev
prevăd şi se
aprobă veniturile şi
ş cheltuielile anuale destinate finanţării
rii sistemului public de
asigurări
ri sociale, program ce îmbracă
îmbrac forma legii.

3.2.2. Procedura bugetară

ă privind bugetul asigurărilor
asigur sociale de stat
Procedura bugetară privind bugetul asigurărilor rilor sociale de stat este guvernat
guvernată
de aceleaşişi principii ca şi cele enunţate în legătură cu procedura bugetar bugetară
privind bugetul de stat, astfel: principiul universalităţii,
universalităţii, principiul unit unităţii;
principiul anualităţităţii; principiul specializării rii bugetare, principiul unit unităţii
monetare; principiul publicit
publicităţii. În literatura de specialitate s-aa ar arătat că, în
cazul bugetului asigur
asigurărilor
rilor sociale de stat, principiul echilibrului bugetar este
foarte important întrucât ar a fi de neconceput realizarea execuţiei ţiei bugetare în
condiţii
ii de dezechilibru. O asemenea situaţie situa ie ar aduce sistemul asigurasigurărilor
sociale de stat în imposibilitatea de a mai realiza scopul pentru care a fost
conceput. Propunerile pentru proiectul bugetului asigurărilor ărilor sociale de stat se
întocmesc de către tre ordonatorul principal de credite al acestui buget. Conform
ătre
legii, ordonatorul principal de credite este ministrul muncii şşi solidarităţii
sociale, dar atribuţ
atribuţiile sale se vor delega, în baza legii, preşedi şedintelui Casei
Naţionale
ionale de Pensii şi ş Alte Drepturi de Asigurări ri Sociale. În această calitate, el
trebuie săă respecte, pentru a-şi a îndeplini atribuţiile,iile, toate obligaţiile
obligaţ ce revin
ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat în condiţiile
condiţiile sti
stipulate de
lege pentru aceştia.
ştia.
Astfel, Casa Naţional
ţională d Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
ări sociale este cea
care va întocmi şiş va comunica Ministerului Finanţelor
ţelor Publice întreaga
Drept financiar şi fiscal – I 79
Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

documentaţie ţie cerută de lege, pe baza căreia reia se vor întocmi propunerile
bugetului
ului asigurărilor
rilor sociale de stat. Pe baza acestor documenta
documentaţii şi a
estimărilor
rilor pentru urm
următorii 3 ani, Ministerul Finanţelor
elor Publice va stabili, cu
întregul Guvern, limitele maxime de cheltuieli pentru bugetul asigur asigurărilor
sociale de stat, cu respectarea principiului echilibrului bugetar. În aceste
condiţii,
ii, ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor
asigurărilor sociale de stat
va putea proceda la definitivarea propunerilor de proiect de buget, astfel încât
Ministerul Finanţelor Publice să s poată definitiva, la rândul său, ău, în termenele
legale, proiectul bugetului asigurărilor
asigur rilor sociale de stat, împreună cu proiectul
legii bugetare de adoptare a acestuia pentru anul următor,
urm tor, spre a fi supus apoi
analizei Guvernului. Odată
Odat întocmite, proiectul de buget şi pproiectul legii
bugetare anuale privind bugetul asigur
asigurărilor
rilor sociale de stat, Guvernul le poate
analiza, aproba, şi, în cele din urmă
urm să-şi asume răspunderea
spunderea pentru ele şi
pentru executarea lor astfel încât săs poată fi depuse la Parlament în vederea
adoptăriiii în termenele stabilite de lege. Bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale de stat,
asemeni bugetului de stat, se adoptă
adopt printr-o lege menităă săă îi confere forforţa
juridică necesarăă punerii lui în aplicare. Legea bugetului asigură
asigur
asigurărilor sociale
trebuie adoptatăă până la 15 decembrie a anului anterior celui de execuţie,
execu astfel
încât pânăă la începerea anului bugetar, să
s poată fi publicat.
Dacă legea bugetului asigurărilor
asigur sociale nu a fost adoptatăă cu cel pu puţin trei
zile înainte de începerea exerci
exerciţiului bugetar pentru care se adoptă
adoptă, se aplică în
continuare bugetul asigurărilor
asigur rilor sociale de stat pe anul precedent până pân la
adoptarea noului buget. În acest sens, există exist prevederi multiple, atât în
Constituţie,
ţ cât şi în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări
asigură sociale, cu modificările şi completările ările ulterioare, dar mai
alea în Legea nr. 500/2002 privind finanţele ele publice, de asemenea cu
modificările
rile ulterioare, care reglementează
reglementeaz o procedurăă bugetară detailată,
similară pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor rilor sociale de stat.
Aprobarea de către ătre Parlament a bugetului asigurărilor
asigur rilor sociale de stat se face pe
ansamblu, pe părţ i, capitole, subcapitole,titluri, articole, precum şi alineate
ărţi,
pentru anul bugetar, dar şi pentru creditele dee angajament în cadrul acţiunilor ac
multianuale. Estimă
Estimările pentru următoriitorii 3 ani au doar un caracter informa
informaţional
şii nu vor face obiectul autorizării
autoriz rii pentru anii bugetari respectivi. ExecuExecuţia
bugetului asigurărilor
ărilor sociale de stat se referă,
refer în principal la execuţ
execuţia părţii de
venituri, execuţia ţia părţii
p de cheltuieli şi execuţia de casă a acestui buget.
Execuţiaia bugetară a acestui buget public, începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie a anului pentru care s-a s elaborat şi s-aa adoptat bugetul. Execuţia
părţii
ii de venituri a bugetului asigurărilor rilor sociale de stat se referă la încasarea
acelor sume care, prin lege, sunt destinate să s alimenteze acest buget public.
Casa Naţională
ţ ă de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări ri Sociale împreun
împreună cu
structurile sale din teritoriu, administreaz
administrează bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat ,
fiind astfel implicată direct şi nemijlocit în realizarea execuţiei
ţiei bugetare, atât a
părţii
ii de venituri, cât şi a părţii ii de cheltuieli ale acestui buget. Execu
Execuţia
bugetară a părţii
ă ţii de venituri
veni a bugetului asigurărilor
rilor sociale de stat este
patronatăă de dispoziţiile
dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.500/2002, privind finan
finanţele
publice. Execuţiaţia părţii
pă de cheltuieli a bugetului asigurărilor
ărilor sociale de stat,
prevede în principal realizarea presta
prestaţiilor de asigurări
ări sociale , dar şi la
realizarea altor cheltuieli privind funcţionarea
func ionarea sistemului public de pensii şi alte
drepturi de asigură
asigurări sociale. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de
Drept financiar şi fiscal – I 80
Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

Asigurări ri Sociale împreună

împreun cu structurile sale din teritoriu, u, este de asemenea
implicatăă în realizarea execuţiei
execu părţii
ii de cheltuieli a acestui buget, pre
preşedintele
său
u fiind unicul ordonator principal de credite(delegat) al bugetului
asigurărilor
rilor sociale de stat. Creditele bugetare circulă circulă prin intermediul
ordonatorilor
torilor de credite conform bugetelor proprii ale acestora. Rezultatele la
sfârşitul
itul anului de execuţie
execu ie se pot concretiza, fie în excedente, fie în deficite
bugetare. Echilibrul bugetar trebuie privit ca un obiectiv de realizat, menit ssă
garanteze funcţionaţionarea în cele mai bune condiţii ii a sistemului public de
asigurăriri sociale. Excedentul anual al bugetului asigurărilor
asigurărilor sociale de stat
poate fi utilizat în anul următor,
urm potrivit destinaţiilor
iilor aprobate prin lege, dup
după
restituirea transferurilor primite de la bugetul
bugetul de stat. Eventual, deficitul acestui
buget se poate acoperi din disponibilităţile
disponibilit bugetului asigurărilor
ărilor sociale de stat
din anii precedenţi, iar dacă
dac acestea nu sunt suficiente se va apela la fondul de
rezervă.. Fondul de rezervă
rezerv se constituie prin prelevarea a unui procent de 3%
din veniturile asigură
asigurărilor sociale de stat care se cumuleazăă an de an, ffără a
depăşii astfel nivelul cheltuielilor prevăzut
prev zut pentru anul bugetar respectiv. În
mod excepţional
ţional şşi numai în situaţii temeinic motivate, dacăă nici fondul de
rezervă nu este suficient pentru a acoperi deficitul bugetului asigură
asigur
asigurărilor sociale
de stat, se pot aloca sume de la bugetul de stat.
Execuţia ia de casă a bugetului asigurărilor
rilor sociale de stat este realizată
realizat de către
Trezoreria Statului împreu
împreună cu structurile teritoriale ale acesteia, şşi în acelaşi
condiţii
ii ca cele ale bugetului de stat. Ultima etapă a procedurii bugetare
privind bugetul asigurărilor
asigur rilor sociale de stat, începe la 1 ianuarie a anului
următor
tor celui de execuţie
execu şi se derulează ca şi cele referitor la bugetul de stat.
Astfel, pe baza situaţiilor
situaţ financiare depuse de Casa Naţională
ţ ă de Pensii şi alte
Drepturi de Asigură
Asigurări Sociale, precum şii pe baza conturilor privind execu
execuţia de
casă depuse de Trezoreria statului, Ministerul Finanţelor
Finan Publice întocmeşte
întocme
contul general anual de execuţie
execu a bugetului asigurărilor rilor sociale de stat, pe care
îl prezintăă Guvernului. Aceasta îl analizează
analizeaz şi îl prezintăă spre adoptare
Parlamentului până la data 1 iulie a anului următor tor celui de execuţie.
execu Contul
general
eneral de execuţie a bugetului asigurărilor
asigur rilor sociale de stat se aprobă prin lege,
dar nu înainte ca el să fi fost în prealabil verificat de către
tre Curtea de Conturi.

Sarcina de lucru 2
Enumerăă etapele privind execuţia
execu bugetară a bugetului asigură
asigurărilor
sociale
iale de stat.

3.2.3. Structura bugetului asigurărilor

asigură sociale de stat
Bugetul asigurărilor
rilor sociale de stat cuprinde pe de o parte, acele venituri
ărilor
destinate săă alimenteze exclusiv acest buget, iar pe de altă alt parte, acele
cheltuieli ce se constituie, cu prec
precădere, în prestaţii
ii de asigură
asigurări sociale,
conform legii. Veniturile bugetului asigurărilor
asigur rilor sociale sunt constituite, în
principal, din contribuţiile
contribu de asigurări
ri sociale(C.A.S.), dobânzi, penalit
penalităţi de
Drept financiar şi fiscal – I 81
Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

întârziere percepute ca sancţiuni

sanc pentru
entru neplata la termenele legale a
contribuţiilor
ţiilor de asigur
asigurări sociale şii alte venituri care au o pondere mai mic
mică în
cadrul acestui buget. Contribuţia pentru asigurări sociale – reprezintă principala
sursă de venit a bugetului pentru asigurări
asigur sociale de stat , şi este compus
compusă
dintr-o contribuţie
ţie individuală
individual a persoanelor fizice angajate şi o contribu
contribuţie a
persoanelor fizice sau juridice la care acestea sunt angajate. Contribu Contribuţia
individualăă pentru asigurări
asigur sociale de datorează,, prin efectul legii, de ccătre:
persoanele ca efectuează
efectueaz activităţi pe bază de contract individual de muncă
munc şi
funcţionarii
ionarii publici; persoanele care îşi
î desfăşoară activitatea în funcţii
func elective
sau care sunt numite în cadrul autorităţii
autorit ii executive, legislative ori judec
judecătoreşti,
pe durata mandatului.
Potrivit art. 21 din Legea nr.19/2000, contribuţia
contribu individualăă se stabilestabileşte prin
aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de calcul constituite din salariul
individual lunar brut(baza de calcul nu poate depăşi dep i plafonul a de 5 ori salariul
mediu brut). Nivelul contribuţiei
contribu individuale pentru asigurări ări sociale de stat
este stabilităă anual prin legea bugetului asigurărilor
asigur rilor sociale de stat. Contribu
Contribuţia
de asigurăriări sociale a angajatorilor – este datorată,, fie de persoanele fizice sau
juridice care au această aceast calitate, fie de persoanele juridice asimilate
angajatorilor. Baza de calcul pentru determinarea contribuţiei contribuţiei angajatorilor o
constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigura asiguraţi. Pentru
determinarea contribu
contribuţiei actualmente datorate, trebuie însăă avute în vedere şi
prevederile Ordonan
Ordonanţei de urgenţă nr.158/2005 privind concediile şi
indemnizaţiile
ţiile de asigur
asigurări sociale de sănătate, tate, în temeiul că căreia nivelul
contribuţiilor
ţiilor de asigurări
asigur sociale ale angajatorilor stabilit lit prin legea bugetului
asigurărilor
rilor sociale de stat se diminuează
diminueaz cu 0,75%(art.4). Există şi anumite
reguli speciale, pentru alte categorii de persoane care au calitatea de asigura asiguraţi în
sistemul de asigură
asigurări sociale de stat, astfel, pentru şomeri,omeri, contri
contribuţia pentru
asigurările
rile sociale de stat se suportă
suport integral din bugetul asigurăasigurărilor pentru
omaj, la nivelul cote stabilite pentru condiţii
şomaj, condi ii normale de muncă. Calitatea de
contribuabil îl are în acest caz, Agen Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei For de
Muncă.. Cele mai importante cheltuieli ce se suportă suport de la bugetul asigurasigurărilor
sociale de stat, sunt pensiile şi alte drepturi de asigurări ări sociale. În sistemul
public de asigurări sociale se acordă acord următoarele
toarele categorii de pensii: pensia
pentru limităă de vârstă;
vârst pensia anticipată; pensia anticipatăă parţială
parţială; pensia de
invaliditate; pensia de urma urmaş. De la bugetul asigurărilorrilor sociale de stat se mai
acordă asiguraţilor,
ţilor, alături
al de pensii, şii alte drepturi de asigură
asigurări sociale, şi
anume: concediu şi ş indemnizaţie pentru
entru incapacitate temporară de muncă,
cauzată de boli obişnuite
obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi
accidente de muncă;
muncă prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor ăvirilor şşi recuperarea
capacităţii
ăţii de muncă,
muncă care potrivit legii, se referă la: indemniza ndemnizaţie pentru
trecerea temporară în alt loc de muncă; indemnizaţie ie pentru reducerea timpului
de lucru; indemnizaţ
indemnizaţie pentru carantină;; ajutoare pentru procurarea de proteze,
orteze şii alte produse ortopedice care se suportă suport din fondurile de asigur asigurări
sociale de sănătate;
ă ătate; reabilitare profesional
profesională, bilete de odihnăă pentru asiguraasiguraţii
unităţilor
ilor în care nu este reglementată
reglementat constituirea fondului social, potrivit
legii ; concediu şi indemnizaţie
indemniza pentru maternitate; concediu şi indemniza indemnizaţie
pentru creşterea copilului;
opilului; concediu şi indemnizaţie ie pentru îngrijirea copilului
bolnav; ajutor de deces.

Drept financiar şi fiscal – I 82

Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

Rezumat
În România primul sistem de asigurări
asigur sociale a fost înfiinţat ţat 1n 1895, care
instituia asigurările sociale obligatorii ale minerilor şi ale lucră lucrătorilor din
industria petrolieră
petrolieră. În prezent drepturile cetăţenilor
enilor români de a beneficia de
asigurări
ri sociale este consacrat în Constituţie
Constitu ie indirect, respectiv prin
consacrarea dreptului la ocrotirea ssănătăţii, făcând
când astfel legiuitorul vorbire
expresă asupra obliga
obligaţiei
iei de a organiza sistemul public de asigură
asigurări sociale.
Asigurările
ările sociale funcţionează
func pe principiul punerii în comun a riscurilor, în
timp ce asistenţaţa socială
social este finanţată pe principiul solidarităţii
ăţii na
naţionale din
fondurile publice. Sistemul public de d asigurări sociale funcţioneaz
ţionează, potrivit
anumitor principii, printre care: principiul repartiţiei,
reparti iei, pe baza căruia fondurile
realizate se distribuie pentru plata obligaţiilor
obliga iilor ce revin în sistemul public de
asigurări sociale.

Teste de autoevaluare
1. Sistemul public de asigurări
asigur sociale se referă cu precădere la:
a) prognozele indicatorilor macroeconomici;
b) pensii şi alte drepturi de asigur
asigurări sociale;
c) fondurile speciale.

2. Aprobarea bugetului asigur

asigurărilor sociale de stat se face pe ansamblu, pe
părţi,
i, capitole, subcapitole, titluri, articole etc. pentru anul bugetar următor
urm
de către:
a) Ministerul Muncii;
b) Parlament;
c) Guvern.

3. Sistemul asigură
asigurărilor private de sănătate este organizat prin:
a) Legea nr.31/1990;
b) Legea nr.212/2004,
c) 300/2005.

4. Propunerile pentru proiectul bugetului asigurărilor

asigur rilor sociale de stat se
întocmesc de către:
că
a) ordonatorul principal de credite ale acestui buget
b) casa de asigurări
asigur sociale;
c) casa naţional
ţională de pensii.

Drept financiar şi fiscal – I 83

Nicu Duret Bugetul asigurărilor
ărilor sociale de stat

Bibliografie minimală
minimal
Brezeanu, Petre (2007). Finanţe europene. Bucureşti:
ti: C. H. Beck, pp. 108
108-119.

Gliga, Ioan (2011).

). Drept financiar.
financiar București: Humanitas, pp.115 - 134.

Popa, Constantin D. (2008). Drept financiar şi fiscal. Bucureşti:

şti: Lumina Lex,
pp. 110-134.

Şaguna, D.D. (2011

2011). Drept financiar. Bucureşti:
ti: C. H. Beck, pp. 100
100-133.

Drept financiar şi fiscal – I 84