Strategia de Dezvoltare A Judetului Vaslui 2013-2020 Final PDF

Strategia
de dezvoltare economico-socială a
judeţului Vaslui
cu orizontul de timp 2013 – 2020
Strategia
de dezvoltare economico-socială a
judeţului Vaslui
cu orizontul de timp 2013 – 2020
cuvânt înainte
Consiliul Judeţean Vaslui reafirmă interesul pentru dezvoltarea durabilă a
judeţului prin elaborarea unui document programatic pe termen mediu,
continuând politicile de dezvoltare şi planurile aflate deja în curs de
implementare. Prin realizarea unei strategii cu un orizont de timp mai
îndelungat se urmăreşte afirmarea problemelor şi necesităţilor judeţului
Vaslui pentru ca acestea să se regăsească în viitoarele planuri regionale şi
naţionale.
Strategia de dezvoltare socio-economică şi culturală a judeţului Vaslui

pentru perioada 2013-2020 reflectă dorinţele comunităţii judeţene care a
fost consultată permanent în perioada elaborării documentului. Opiniile
factorilor locali de dezvoltare se regăsesc atât în analiza situaţiei socio-
economice actuale a judeţului dar şi în formularea măsurilor şi acţiunilor şi
în stabilirea proiectelor care vor fi dezvoltate până în anul 2020.
Dezvoltarea judeţului va urmări valorificarea resurselor pe care le deţine: în primul rând resursa umană, apoi resursele agricole.
Se doreşte dezvoltarea unei economii durabile, bazată pe agricultură şi pe procesarea produselor agricole, astfel încât să se
ajungă la un echilibru între dezvoltarea oraşelor şi a satelor. Rezultatul urmărit este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din
judeţul Vaslui pentru a reduce migrarea masivă a locuitorilor, în mod special a tinerilor.
Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui afirmă priorităţile comunităţii, aşa cum au fost ele reflectate în studiile realizate.
Pentru implementarea activităţilor necesare pentru atingerea obiectivelor formulate şi asumate prin acest document este
nevoie de contribuţia tuturor factorilor locali care pot determina îmbunătăţirea climatului socio-economic. Autorităţile publice
locale vor trebui să dinamizeze în continuare mediul economic şi cultural prin realizarea de investiţii cu impact major, prin
facilitarea parteneriatelor cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă. Va trebui să continue atragerea de fonduri nerambursabile
pentru proiectele locale de dezvoltare ce vor fi încadrate în strategia de dezvoltare a judeţului.
Consiliul Judeţean Vaslui, ca promotor al unei strategii de dezvoltare care implică întreaga comunitate judeţeană, îşi asumă
rolul de sprijin pentru comunităţile locale şi îşi propune investiţii majore în infrastructura de drumuri şi de utilităţi, pentru
rezolvarea problemelor majore ale judeţului. Rezultatele aşteptate vizează îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a
comunităţilor judeţene datorată creării de noi locuri de muncă, atragerii de investiţii consistente în domeniile prioritate pentru
judeţ, creşterea nivelului salarial, îmbunătăţirea serviciilor publice.
Apreciem că adoptarea unei strategii pe termen mediu pentru întregul judeţ reprezintă un sprijin pentru comunităţile locale ale
căror probleme şi necesităţi sunt evaluate şi abordate cu prioritate în formularea obiectivelor şi măsurilor de dezvoltare.
Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui,

Vasile Mihalachi
cuprins
I. Auditul dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui ............................................................... 7
Aprecieri privind situaţia generală a judeţului Vaslui ...............................................................................8
I.1. Dezvoltare urbană ............................................................................................................................ 13
I.2. Infrastructură ................................................................................................................................... 27
I.3. Economie .......................................................................................................................................... 37
I.4. Agricultură şi dezvoltare rurală ........................................................................................................ 49
I.5. Mediu ............................................................................................................................................... 63
I.6. Turism ............................................................................................................................................... 71
I.7. Social................................................................................................................................................. 79
I.8. Educaţie ............................................................................................................................................ 89
I.9. Sănătate............................................................................................................................................ 95
I.10. Cultură .......................................................................................................................................... 101
I.11. Analiza mediului extern ................................................................................................................ 107
II. Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vaslui ............................................... 113
II.1. Viziune ........................................................................................................................................... 115
II.2. Obiective........................................................................................................................................ 125
II.3. Surse de finanţare a proiectelor .................................................................................................... 131
II.4. Planuri sectoriale de acţiune ......................................................................................................... 139
II.5. Portofoliul de proiecte .................................................................................................................. 197
II.6. Coerenţa cu politicile europene şi naţionale şi contribuţia la obiectivele orizontale ................... 235
II.7. Monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei .................................................................... 243
III. Prezentarea procesului de planificare ................................................................................... 249
III.1. Etapele procesului de planificare ................................................................................................. 251
III.2. Analiza factorilor interesaţi .......................................................................................................... 259
ANEXE .......................................................................................................................................... 264
Indicatori de evaluare a implementării strategiei ................................................................................ 264
Indexul tabelelor şi figurilor ................................................................................................................. 267
Abrevieri utilizate în document ............................................................................................................ 269
I. Auditul dezvoltării socio-economice
a judeţului Vaslui
Aprecieri privind situaţia generală
a judeţului Vaslui
Analizând istoria relativ recentă a măcar pe termen mediu, slab valorificate, din lipsă de
dezvoltării sale în context majoritatea fiind efecte ale resurse financiare, tehnologie,
naţional, judeţul Vaslui pare „a fi politicilor sociale şi economice tehnică şi informaţie.
ratat startul”. Asemănător naţionale defectuoase de până
celorlalte judeţe din Podişul acum. Industrializarea forţată a epocii
Moldovei (care par a fi comuniste a dezvoltat sectoare
marginalizate dacă analizăm Realitatea judeţului Vaslui se industriale dependente de resurse
evoluţia socio-economică a ţării construieşte pe o lipsă efectivă de care nu existau şi nu există în
din ultima jumătate de secol), resurse materiale, pe care judeţul Vaslui. De aceea,
imaginea generală a judeţului dezvoltarea de până acum a desfiinţarea acestora în perioada
Vaslui este asociată comunităţilor comunităţilor se putea baza. Ne post-decembristă a fost iminentă.
rurale în care gradul de sărăcie referim în special la resurse de Rezultatul: judeţul Vaslui
atinge cote maxime. Mai nou, genul materialelor de construcţii revendică anual unul dintre
catalogări drept „cea mai săracă (pentru locuinţe, drumuri etc), al primele locuri în ţară după rata
unitate de nivel NUTS III din lemnului (de care comunităţile de şomajului înregistrat.
Uniunea Europeană” sau „Polul la munte au profitat din plin
Sărăciei din Uniunea Europeană” pentru a se dezvolta), sare, petrol Singura resursă autohtonă pe care
sunt tot mai des alăturate sau alte resurse care ar fi putut s-a bazat (şi încă se poate baza)
judeţului Vaslui. Analiza socio- reprezenta un avantaj pentru dezvoltarea judeţului Vaslui este
economică detaliată a judeţului comunităţile vasluiene. Potenţialul resursa umană. Industrializarea
reliefează în special probleme, agricol şi nou-descoperitul comunistă a impus specializarea
parte dintre ele nereparabile nici potenţial eolian sunt slab şi foarte forţei de muncă în diverse
8
domenii, şi s-au obţinut rezultate umane calificate etc. Se poate Aproape jumătate din firmele
demne de luat în considerare. vorbi chiar de formarea unui vasluiene activează în comerţ, dar
Instituţiile de învăţământ cluster economic în zonă. Dar nu reuşesc să ofere locuri de
vasluiene au o tradiţie solidă şi sistemul pe care se bazează aceste muncă decât pentru a cincea parte
sunt recunoscute pentru activităţi este unul total nesigur: din numărul celor ocupaţi în
performanţele constante ale lohn-ul. Contextul internaţional agricultură, sector în care lucrează
elevilor pe care îi pregătesc. actual creează premisele aproape jumătate din populaţia
Numeroase nume importante destrămării acestei modalităţi de ocupată a judeţului; dar
pentru ştiinţa şi cultura naţională finanţare, deoarece condiţiile agricultura, în situaţia actuală,
sunt legate de judeţul Vaslui. locale nu vor mai fi avantajoase, în oferă salarii mici şi, în plus, este şi
Calitatea resursei umane se pare comparaţie cu state precum sezonieră. În industrie activează
că este nativă. Problema este Republica Moldova, Ucraina şi – de companii din ce în ce mai puţine,
modalitatea prin care judeţul ce nu – state asiatice. Aşadar, iar numărul salariaţilor din acest
Vaslui va reuşi să valorifice şi industria textilă şi a confecţiilor sector economic scade pe măsură.
această atât de importantă din piele este foarte importantă la
resursă. Mai precis, cum va putea momentul actual, dar impactul Sectorul bugetar cuprinde o
judeţul să devină atractiv pentru unei posibile prăbuşi ale sale pondere importantă din salariaţii
tinerii aflaţi la început de drum şi poate avea urmări foarte grave judeţului. În plus, un job într-o
care au ca opţiuni alternative pentru economia judeţului într-un instituţie publică este - sau, cel
migrarea definitivă spre alte timp nu foarte îndelungat (în puţin, era - mai bine remunerată şi,
destinaţii din ţară (Bucureşti, Iaşi, special din prisma locurilor de în orice caz, mai sigură faţă de o
Bacău) sau din străinătate. muncă ce se pot pierde). De slujbă în privat, unde nici
aceea, acest domeniu trebuie legalitatea colaborărilor dintre
În perioada recentă, după ce abordat cu foarte mare atenţie, fie angajat şi angajator nu este pe
schimbările „tranziţiei” par a fi pentru a pregăti resursele umane deplin sigură. În mediul rural,
deja efectuate, ajungându-se la o să facă reconversia spre alte bugetarii sunt, de obicei, cel mai
situaţie de oarecare echilibru, nu sectoare de activitate (şi, în bine plătiţi salariaţi, mai ales că
se poate vorbi despre un anumit această situaţie, să li se sunt şi aproape singurii: în afară de
profil industrial al judeţului Vaslui. pregătească locuri de muncă în angajaţii primăriilor, ai şcolilor şi ai
acele sectoare) fie pentru a sistemului sanitar, puţini locuitori
Domeniul confecţiilor şi pielăriei dezvolta agenţii economici locali ai mediului rural lucrează în baza
este foarte important, având o din branşă pentru a absorbi şocul unui contract de muncă înregistrat
tradiţie recunoscută, resurse creat de prăbuşirea lohn-ului. în termeni legali.
9
Se resimte lipsa unui oraş capabil
să polarizeze întreaga dezvoltare a
judeţului şi să corespundă la nivel
regional centrelor urbane Iaşi şi
Bacău. Principalele oraşe ale
judeţului – Vaslui şi Bârlad – resimt
din plin restructurarea industriei
locale (practic, aproape
desfiinţarea ei) şi inevitabila
migraţie a tinerilor specialişti.
Dintre cele două, se configurează
un pol administrativ, Vasluiul,
reşedinţa judeţului, unde
funcţionează instituţiile
autorităţilor judeţene, şi un pol
economic, Bârladul, unde încă mai
funcţionează unităţi industriale
care susţin economia locală.
Dezvoltarea acestor două oraşe va
trebui să ţină cont atât de nevoile
proprii de dezvoltare, dar şi de
relaţiile cu mediul rural din judeţ,
pentru care oraşele trebuie să fie
pieţe de desfacere şi generatoare
de locuri de muncă.
Diferenţele dintre mediul urban şi rural vasluian sunt cronice şi primesc lunar de la stat (o parte
cel rural sunt foarte mari, cu toate generalizate şi par a fi cauzate dintre ei) şi din produsele agricole
că oraşele vasluiene nu sunt mereu de aceleaşi două mari proprii. Pensiile vârstnicilor
deosebit de dezvoltate (localităţile lipsuri: locurile de muncă şi depăşesc, uneori, venitul minim
Negreşti şi Murgeni, de exemplu, infrastructura. Populaţia subzistă, garantat şi alocaţiile pentru
nu excelează la categoria „aspecte în general, din fondurile pe care le creşterea copiilor. Acestora li se
urbane”). Problemele mediului
10
adaugă diversele forme de ajutor mai ales în contextul în care judeţul Vaslui. Dar nu agricultura
social de care s-a format o tineretul are acces la informaţie şi făcută cu calul şi nici cu
dependenţă generalizată a este inevitabil atras de comunităţi îngrăşăminte chimice, şi fără a
locuitorilor din satele vasluiene, de care pot să le ofere un trai mai înţelege prin vânzarea cerealelor
ani de zile. Fenomenele sociale bun. În acest fel, satele vasluiene finalitatea activităţii agricole.
negative sunt inevitabile, îmbătrânesc treptat şi se Tehnologiile şi tehnicile moderne
consumul de alcool, violenţa în depopulează permanent de elite, şi nepoluante, asocierea
familie şi lamentarea în situaţii de lăsând comunităţile rurale fără producătorilor şi proprietarilor din
multe ori precare fiind destul de viitor. sectorul agricol şi dezvoltarea
des observate în comunităţile industriilor prelucrătoare pe plan
rurale locale. Singura salvare pentru satele local, pot asigura plus-valoarea
vasluiene şi, de ce nu, pentru judeţ atât de importantă pentru
Condiţiile de trai ale satului în întregime, pare a fi agricultura - dezvoltarea economică locală.
vasluian nu sunt nici pe departe în măsura în care se acceptă un
cele mai atractive pentru tineri, viitor legat de agricultură pentru
11
I. Auditul dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui
I.1. Dezvoltare urbană
I.1.1. Situaţia existentă
Judeţul Vaslui are în componenţă datele oficiale nu fac referire la Grupele de vârstă sub 15 ani sunt
cinci localităţi urbane, dintre care acest aspect. De aceea, situaţia mai puţin populate, ca urmare a
trei sunt municipii (Vaslui, Bârlad, reliefată de indicatorii demografici schimbărilor sociale din ultimele
Huşi) şi două sunt oraşe (Negreşti sau cei derivaţi din aceştia este, în două decenii, dar tendinţa
şi Murgeni). Cel mai mare centru realitate, afectată de fenomenul generală este una de creştere.
urban al judeţului este municipiul- plecărilor la muncă în străinătate. Populaţia vârstnică este mai puţin
reşedinţă Vaslui, urmat De altfel, pe parcursul reprezentată în tabloul
îndeaproape de municipiul Bârlad. consultărilor şi studiilor efectuate demografic al vârstelor populaţiei
La popul opus, oraşul Murgeni are în cadrul procesului de realizare a urbane, acesta fiind un rezultat al
cel mai redus efectiv demografic şi strategiei, această situaţie a fost migrării spre rural din anii
cea mai slabă dezvoltare prezentată ca având o intensitate precedenţi. Proporţiile grupelor
economică dintre localităţile ridicată. de vârstă ce depăşesc vârsta
urbane din judeţ. activă scad brusc, influenţând
Gradul de urbanizare a judeţului semnificativ indicatorii
Populaţia urbană a judeţului Vaslui este de 41,1%, în scădere continuă demografici.
totaliza, la 1 iulie 2008, 186.255 după anul 2000. Comparativ cu
locuitori, cu 10% mai puţin faţă de mediile regionale (43%) şi Astfel, gradul de îmbătrânire
anul 2000. Scăderea demografică naţionale (55%), această valoare demografică a populaţiei urbane
nu se observă şi în rural, unde este inferioară. vasluiene este de 827,3‰, arătând
efectivul populaţiei a crescut chiar o situaţie mai bună faţă de
cu 2,5%, în aceeaşi perioadă. Densitatea populaţiei urbane este nivelurile regional şi naţional.
Responsabil pentru această de 543,4 loc./km2, cu maxima în Totuşi, dacă se păstrează condiţiile
situaţie este fenomenul de municipiul Bârlad (4.764,6 actuale, în următorii 15-20 de ani
migraţie internă (schimbarea loc./km2) şi minima în oraşul îmbătrânirea demografică se va
domiciliului sau a reşedinţei în alte Murgeni (58,2 loc./km2). În accentua foarte mult şi în urban,
localităţi din judeţ sau în alte municipiul reşedinţă, Vaslui, creând probleme sociale
judeţe din ţară). densitatea populaţiei este de importante.
1.020,4 loc./km2. populaţia localităţilor urbane
În mod real, scăderilor prezentate
localitate locuitori
mai sus li se adaugă şi persoanele În ceea ce priveşte analiza pe
Vaslui 69.839
plecate la muncă în străinătate, grupe de vârstă a populaţiei
Bârlad 69.373
legal sau nu, definitiv sau urbane, cele mai bine Huşi 29.047
temporar. Numărul acestora este, reprezentate sunt grupele de Negreşti 10.154
practic, imposibil de stabilit iar vârstă din segmentul activ. Murgeni 7.842
Total 186.255
Sursa: INS;
14
Dezvoltare urbană
distribuţia pe medii de rezidenţă şi

O situaţie demografică deosebită, trebuie să producă efecte
localităţi urbane a populaţiei
cu implicaţii importante pe termen economice este mai scăzută în
mediu şi lung, este dată de comparaţie cu situaţiile generale
ponderea scăzută a populaţiei din urbanul din ţară. Vaslui urban
tinere. Sporul natural în urban este 15,4% 41,16%
pozitiv, dar acest fapt nu se Fondul locativ urban al judeţului
datorează unui număr foarte mare totalizează 64.213 locuinţe, din Bârlad
de naşteri, ci doar incidenţei mai care 58.099 în cele trei municipii rural
15,3%
ridicate a naşterilor faţă de cea a (90,5%) şi 6.114 locuinţe (9,5%) în 58,84%
deceselor populaţiei vârstnice oraşele Murgeni şi Negreşti. Huşi
6,4%
care, după cum am arătat mai sus, Suprafaţă locuibilă totală a
este destul de slab reprezentată în acestora este de 2.361 mii m2. Negreşti
urban. De aceea, sporul natural Aproximativ 96,9% dintre 2,2%
sursa: INS Murgeni
înregistrat în perioada actuală nu locuinţe sunt în proprietate 1,7%
va avea o contribuţie semnificativă privată.
la creşterea demografică urbană. densitatea populaţiei urbane
Drept urmare, peste aproximativ Faţă de anul 2004, numărul de 4.764,60
15-20 de ani, se vor înregistra atât o locuinţe a crescut cu 1,5% (circa

accentuare a îmbătrânirii 1.000 locuinţe), iar suprafaţa
demografice dar şi un deficit de locuibilă a crescut cu 2,7%.
forţă de muncă, deoarece rata de 1.020,40
înlocuire a forţei de muncă are o Suprafaţa locuibilă ce revine unui 454
166,4 58,2
valoare de 634,4‰ (1.000 de locuitor din mediul urban al
persoane ce vor părăsi câmpul judeţului Vaslui este de 12,7 Vaslui Bârlad Huşi Negreşti Murgeni
muncii datorită vârstei vor fi m2/loc, inferioară atât valorii
sursa: INS
înlocuite de aproximativ 635 de regionale (13 m2/loc) cât şi celei
tineri). naţionale (14,5 m2/loc). structura pe grupe mari de vârstă a
populaţiei urbane
Urmare a ponderilor reduse ale Mărimea medie a unei locuinţe
tinerilor şi vârstnicilor, valoarea urbane vasluiene este de 2,4
60+
indicatorului dependenţei camere (exact cât valorile 9,4% 0-19 ani
demografice (386,4‰) plasează regionale şi naţionale), iar 23,4%
mediul urban al judeţului într-o suprafaţa locuibilă medie pe
situaţie favorabilă, comparativ cu locuinţă este de 36,6 m2 (la fel ca
regiunea sau cu ţara. Acest lucru valoarea judeţeană, cu 1,9 m2 mai
înseamnă că presiunea socio- puţin faţă de media naţională).
economică pe care o exercită 20-59 ani
populaţia dinafara vârstei de Dezvoltarea zonelor rezidenţiale 67,2%
muncă asupra persoanelor care în judeţul Vaslui a fost
sursa: INS
15
concentrată spre periferiile sau în amenajat. În celelalte localităţi Străzile orăşeneşti din municipiul
zonele limitrofe oraşelor, ca în urbane ale judeţului se Bârlad reprezintă circa 31% din
toată ţara de altfel. Totuşi, înregistrează valori sub 10 m2/ loc totalul judeţului. Acest municipiu
intensitatea dezvoltării a fost ceva (Huşi - 9,9 m2/loc, Negreşti - 9,8 are şi cea mai mare densitate a
mai scăzută faţă de situaţia m2/ loc, Murgeni - 1,3 m2/loc). reţelei de drumuri (11,3 km/km2 de
generală naţională. Cu toate intravilan).
acestea, se pot identifica chiar Suprafaţa zonelor de agrement
zone rezidenţiale compacte create (inclusiv a parcurilor) din oraşele şi Dezvoltarea economică a judeţului
în ultimii ani. municipiile judeţului însumează o se confundă, practic, cu situaţia
suprafaţă de 147,75 ha, din care din mediul urban, pentru că
În anul 2008, au fost dezvoltate în 22,3% în municipiul Vaslui (33,0 ha) aproximativ 90% din economie
mediul urban 339 locuinţe, în şi 72,4% în municipiul Bârlad (107,0 este concentrată în oraşe.
totalitate din fonduri private. ha). Parcurile din municipiul Huşi şi
72,9% dintre acestea au 3 camere şi din cele două oraşe au o suprafaţă Mediul de afaceri local este
peste, 22,7% au 2 camere, în timp totală de 7,75 ha ceea ce subdezvoltat în comparaţie cu alte
ce doar 4,4% au o singură cameră reprezintă 5,2% din suprafaţa judeţe şi cu situaţia generală a
locuibilă. Faţă de anul 2004, totală a parcurilor vasluiene. ţării. O dovadă elocventă este rata
numărul locuinţelor terminate în şomajului (domeniu în care judeţul
anul 2008 este de 2,3 ori mai mare. Lungimea străzilor orăşeneşti din Vaslui este fruntaş la nivel
cele 5 centre urbane ale judeţului naţional) şi numărul foarte mic de
Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate cumulează 394 km de carosabil din firme mari (20 de firme, circa 0,4%
ce revin unui locuitor din mediul care, în statisticile oficiale de la din total, conform datelor INS).
urban al judeţului este de 15,2 m2, nivelul anului 2008, jumătate
valoare sensibil egală cu cea a figurau ca modernizate (198 km Conform datelor de bilanţ
Regiunii Nord-Est dar mai scăzută 50,3%). Cu toate că termenul aferente anului 2008, cele mai
faţă de nivelul naţional (17,4 „modernizat” nu caracterizează multe firme erau înregistrate în
m2/loc). starea tehnică a drumurilor, o municipiul Vaslui, urmat de
comparaţie cu valorile regionale municipiile Bârlad şi Huşi şi de
Conform normelor UE, până la (56,1%) şi naţionale (60,2%) relevă oraşele Negreşti şi Murgeni.
sfârşitul anului 2013, fiecare o situaţie negativă a infrastructurii Această ordine se păstrează şi în
localitate urbană trebuie să rutiere vasluiene. cazul distribuţiei cifrei de afaceri şi
asigure unui locuitor o medie de a salariaţilor.
26m2 spaţii verzi. Din anul 2004, lungimea străzilor
lungimea străzilor orăşeneşti
orăşeneşti a crescut cu 24 km, în
Din acest punct de vedere, timp ce lungimea străzilor localitate km %
municipiul Bârlad se remarcă orăşeneşti modernizate a crescut Vaslui 105 26,6%
Bârlad 123 31,2%
printr-o suprafaţă de 20,8 m2/loc. cu 37 km.
Huşi 107 27,2%
În municipiul Vaslui, unui locuitor îi
Murgeni 22 5,6%
revin 14,2 m2 de spaţiu verde
Negreşti 37 9,4%
Total 394 100%
16 Sursa: INS;
Dezvoltare urbană
structura cifrei de afaceri judeţene

La nivelul judeţului Vaslui, din oraşe, dar activitatea propriu-zisă pe medii şi localităţi urbane
punct de vedere economic se se desfăşoară în comunele Murgeni
profilează două centre puternice - limitrofe. 0,8% rural urban
Vaslui şi Bârlad. Dintre acestea Negreşti 10,76% 89,24%
2,4%
două, Vasluiul are avantajul că este Din prisma numărului de salariaţi,
reşedinţă de judeţ şi toate ierarhia domeniilor de activitate se Huşi
Vaslui
11,3%
instituţiile publice judeţene schimbă, industria cuprinzând 51% 43,1%
funcţionează pe teritoriul acestuia. dintre salariaţii din urban, în timp
ce în comerţ lucrează doar 18,8%. Bârlad
Cea mai slabă dezvoltare Urmează serviciile, cu 13,1%, 31,6%
economică dintre centrele urbane construcţiile, cu 12,7%, în timp ce în
vasluiene o înregistrează oraşul sectorul agricol sunt încadraţi doar
Murgeni, cel mai tânăr oraş din 4,4% dintre angajaţii din oraşe. sursa: date de bilanţ pe anul 2008, MF
judeţul Vaslui (2003). Situaţia distribuţia salariaţilor firmelor pe
acestuia este explicabilă prin Ca activităţi economice bine
medii şi localităţi urbane
izolarea teritorială faţă de celelalte reprezentate în oraşe se numără Murgeni
centre urbane din zonă şi lipsa confecţiile textile, confecţiile din 0,4% rural urban
unei tradiţii economice istorice. piele (în special Huşi), industria de Negreşti 9,0% 91%
Situaţia oraşului Negreşti nu este maşini şi echipamente (în special 3,4%
cu mult mai bună din punct de Bârlad) şi industria alimentară. Huşi Vaslui
vedere economic, dar acesta are Trebuie menţionată şi tradiţia în 14,9% 39,5%
avantajul situării pe ruta Vaslui- vinificaţie din zona Huşi.
Roman şi foarte aproape de ruta
Vaslui-Iaşi (drum care va fi Din punct de vedere urbanistic,
Bârlad
reabilitat în curând prin Programul doar Bârladul, Vasluiul şi Huşul au 32,8%
Operaţional Regional, Axa 2). elemente arhitecturale care
construiesc o imagine generală
sursa: date de bilanţ pe anul 2008, MF
Distribuţia pe domenii de urbană (Bârladul este un centru
activitate a cifrei de afaceri este urban vechi, păstrând multe din distribuţia cifrei de afaceri din urban
dominată de comerţ (38,7%), trăsăturile unui oraş aristocrat; pe domenii de activitate
urmat de industrie (30,9%), în Vasluiul este un oraş recent, agricultură
special ramura prelucrătoare a sa. construit în ideea funcţionării ca 8,1%
Urmează activităţile de servicii reşedinţă de judeţ; Huşul are şi el o construcţii
(10,5%), sectorul construcţiilor istorie urbană importantă). 10,1% comerţ
(10,1%) şi agricultura (8,1%). Trebuie Oraşele Murgeni şi Negreşti au în servicii 38,7%
menţionat că agricultura figurează componenţa lor câte 6 sate, de 10,5%
cu un aport mare la cifra de afaceri unde şi un aspect general mai mult
din urban datorită firmelor din rural decât urban.
industrie
domeniul agricol care au sediile în
32,6%
sursa: date de bilanţ pe anul 2008, MF

17
I.1.2. Principalele probleme
Dezvoltarea oraşelor este foarte judeţului. Această atractivitate se foarte mulţi preferă destinaţii
importantă pentru întreg judeţul, manifestă atât la nivel de locuire externe. Efectul pe termen lung al
pentru că ele exercită, în fapt, cât şi privitor la atractivitatea acestui fenomen este dezastruos,
influenţa decisivă asupra pentru investiţii. contribuind decisiv la o degradare
dezvoltării economice, culturale şi calitativă a resurselor umane
sociale ale întregii comunităţi Deşi oraşele vasluiene dispun de locale.
judeţene. forţă de muncă ieftină, calificată şi
înalt calificată, reţele de utilităţi Infrastructura de transport
Stabilirea exactă a unei ierarhii a publice, terenuri disponibile deficitară este o altă problemă
problemelor principale ale pentru investiţii, servicii suport mare a judeţului şi a mediului
oraşelor vasluiene (situaţia este pentru mediul de afaceri, urban, în special. Starea
valabilă pentru întreg judeţul) este investitorii (români şi străini) nu au carosabilului este foarte proastă,
destul de greu de realizat, mai ales ales ca destinaţie prioritară judeţul drumurile sunt depăşite din punct
că există o interdependenţă între Vaslui. O explicaţie posibilă (cel de vedere al capacităţii de
ele şi chiar între cauzele lor. Pentru mai des menţionată de transport iar sistemele de
a realiza o diagnosticare cât mai reprezentanţii comunităţii management al traficului sunt
reală a problemelor existente s-a judeţene) este starea proastă a depăşite (acolo unde există).
organizat o serie de consultări infrastructurii rutiere. Cu siguranţă Reţelele de transport feroviar au o
publice cu principalii factori are o contribuţie importantă şi densitate redusă şi nu sunt
interesaţi, la aceste întâlniri relativa izolare teritorială a electrificate.
adăugându-se şi patru sondaje de localităţilor judeţului în profil
opinie în rândul mediului de teritorial: drumul Bucureşti - Bacău Referitor la infrastructura de
afaceri, administraţiei publice - Suceava conferă în mod cert o transport rutier, a fost identificată
locale, instituţiilor publice locale şi accesibilitate ridicată zonelor şi problema variantelor de ocolire
ONG-urilor. limitrofe faţă de ruta Iaşi - ale municipiilor. Municipiul Vaslui
Huşi/Vaslui - Bârlad - Tecuci - are o variantă de ocolire pentru
O problemă stringentă a Bucureşti. ruta spre Bârlad, dar aceasta
populaţiei este lipsa locurilor de necesită intervenţii pentru
muncă, cauzată de o activitate Această atractivitate generală reabilitare şi, eventual,
economică slabă la nivelul scăzută are drept consecinţă reconfigurare. Municipiul Huşi
oraşului. De aici rezultă o serie de directă migrarea resurselor umane este foarte afectat de lipsa unei
probleme economice şi sociale locale (în special a celor calificate). şosele de centură în special pentru
care contribuie la o atractivitate Principalele destinaţii din ţară sunt că traficul greu spre şi dinspre
generală scăzută a oraşelor Bucureştiul, Iaşul şi Bacăul, dar Republica Moldova ( prin punctul
18
Dezvoltare urbană
vamal Albiţa) s-a dezvoltat mult Din punctul de vedere al Instituţiile publice locale, în general,
în ultima perioadă şi are disponibilităţii utilităţilor publice nu dezvoltă o comunicare
perspective certe de creştere în de bază (apă, canalizare, gaze), permanentă cu reprezentanţii
continuare. Cea mai acută oraşele Negreşti şi Murgeni nu sunt comunităţii. O comunicare
problemă se înregistrează în conectate la reţelele de distribuţie permanentă şi reală nu contribuie
Bârlad, unde tot traficul dinspre a gazelor naturale. doar la îmbunătăţirea imaginii
Iaşi-Vaslui şi Chişinău-Huşi spre instituţiei în sine dar şi la o mai
Galaţi-Constanţa/Focşani-Bucureşti Sub aspectul zonării funcţionale, bună identificare a problemelor
trece prin zona intravilană a situaţia generală a oraşelor din locale şi la găsirea celor mai bune
municipiului. judeţul Vaslui nu respectă soluţii pentru rezolvarea acestora.
standardele generale din Foarte importantă, din acest punct
În privinţa echipării edilitare a domeniu. De obicei există un de vedere, este comunicarea cu
localităţilor urbane, problemele nucleu al oraşului, zona centrală, mediul de afaceri.
actuale ale judeţului constau în unde sunt concentrate instituţiile
starea tehnică generală precară a publice, serviciile publice, unităţile Din punctul de vedere al mediului
reţelelor de utilităţi (conducte comerciale dezvoltate, unităţile natural, situaţia poluării urbane nu
vechi, subdimensionate, care economice (chiar de producţie). ridică probleme, acesta fiind un
cauzează pierderi şi furnizarea Situaţia aceasta este creată de „avantaj” al diminuării drastice a
utilităţilor la parametri nerespectarea istorică a activităţilor industriale din judeţ
necorespunzători) şi în regulamentelor de urbanism şi din ultimele două decenii. Dar apar
necesitatea de extindere a lipsa unei preocupări de problemele spaţiilor verzi
reţelelor existente. În plus, „apropiere de cetăţean” (în sensul amenajate şi a managementului
jumătate din reţeaua de canalizare reprezentării în teritoriu) a deşeurilor. Cu excepţia Bârladului,
nu este conectată la staţii de instituţiilor administraţiei locale. niciunul dintre oraşe nu se apropie
epurare a apelor uzate. de standardele pe care România şi
le-a asumat să le atingă la sfârşitul
anului 2013 (26 m2/loc).
19
Problema deşeurilor trebuie Opiniile comunităţii Răspunsurile încadrate în această

rezolvată la nivelul întregului categorie au vizat atât starea
judeţ, dar principalii generatori de În figura de mai jos sunt prezentate proastă a carosabilului cât şi
deşeuri sunt oraşele. În plus, principalele categorii de probleme insuficienţa parcărilor şi lipsa sau
nerezolvarea problemei identificate de comunitatea locală, starea proastă a trotuarelor.
depozitării deşeurilor afectează în ordinea intensităţii asociate.
semnificativ şi agenţii economici, În cazul serviciilor publice, cele mai
în special pe cei din industrie, care În percepţia reprezentanţilor frecvente referiri au vizat serviciile
au costuri foarte mari datorate comunităţii locale, aşa cum a de salubritate, transportul urban,
acestui neajuns. reieşit din studiul primar realizat, facilităţile de petrecere a timpului
dezvoltarea urbană a judeţului liber şi siguranţa publică.
Problema deşeurilor nu se reduce Vaslui se confruntă cu şase mari
doar la sistemele de colectare şi categorii de probleme. În ordinea Problemele referitoare la echipare
depozitare ci are şi o componentă intensităţii asociate, cea mai edilitară, conform reprezentanţilor
educaţională. Aceasta priveşte stringentă problemă este lipsa comunităţii, derivă din starea
populaţia, în special pe cea din locurilor de muncă. Trebuie tehnică a infrastructurii de utilităţi,
urban, şi constă în activităţi de menţionat că această problemă în special cele de canalizare şi
informare, educare şi este de fapt o consecinţă a slabei distribuţie a apei.
conştientizare a comunităţilor dezvoltări a mediului de afaceri
locale, cu adresabilitate deosebită local - problema 5. În categoria capacitate
către populaţia tânără. Desigur, administrativă slab dezvoltată au
efectele acestor activităţi nu se A doua categorie de probleme fost incluse în special referiri la
vor vedea pe termen scurt, dar după intensitatea de manifestare insuficienta atragere a fondurilor
lipsa lor generează costuri viitoare în mediul urban, în opinia europene nerambursabile la
foarte mari. comunităţii, este starea tehnică nivelul localităţilor urbane din
deficitară a infrastructurii rutiere. judeţ şi la colaborarea slabă între
Activităţile de educare a populaţiei instituţiile publice locale.
sunt valabile pentru întregul
spectru al convieţuirii umane în principalele probleme şi intensitatea* lor
cadrul unei comunităţi. De aceea, - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene - LEGENDA
campaniile de educare a 1. Lipsa locurilor de muncă
100
comunităţilor vasluiene, în special 2. Starea infrastructurii rutiere
a celor urbane, vor trebui să 84,7 3. Servicii publice de slabă calitate
acopere o gamă largă de teme de 4. Echiparea edilitară deficitară
64,4
interes, pe lângă problema
5. Mediul de afaceri slab dezvoltat
deşeurilor: spirit civic, reguli de 45,8
comportament în societatea 37,3 6. Capacitate administrativă slab
dezvoltată
modernă, atitudini faţă de 20,3
anumite categorii de persoane etc.
Sursa: Sondaj de opinie realizat de
1 2 3 4 5 6 compania Addvances
20 *intensitate maximă = 100 puncte
Dezvoltare urbană
I.1.3. Posibile soluţii
Opiniile comunităţii
principalele intervenţii şi necesitatea* lor
- opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
Pe parcursul consultărilor publice
au fost propuse o serie de LEGENDA:
intervenţii. Pentru fiecare dintre 1 100 1. Dezvoltarea infrastructurii rutiere
acestea, s-a apreciat o anumită (drumuri, trotuare, parcări, semnalizare
necesitate de punere în practică. 2 45
etc.)
3 40 2. Crearea de noi locuri de muncă
Din analiza principalelor intervenţii 3. Adoptarea şi respectarea unor reguli
identificate, ordonate în funcţie de 4 31,7 urbanistice moderne
necesitatea implementării, prima 4. Dezvoltarea sectorului industrial
jumătate dintre acestea fac
5 26,7 5. Facilităţi pentru susţinerea dezvoltării
economice
referire la dezvoltarea economică: 6 26,7 6. Atragerea de investitori
- dezvoltarea infrastructurii 7. Dezvoltarea serviciilor publice
rutiere este văzută ca o premisă 7 26,7 8. Îmbunătăţirea managementului
pentru încurajarea activităţilor deşeurilor
8 20
mediului de afaceri local şi 9. Dezvoltarea zonelor de agrement,
pentru atragerea de investitori; 9 18,3 parcurilor şi spaţiilor verzi
- a doua intervenţie este, de fapt, 10. Dezvoltarea de locuinţe sociale
un deziderat care poate fi 10 11,7 11. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de
utilităţi
rezultatul dezvoltării mediului 11 10 12. Dezvoltarea sistemului medical
de afaceri;
- regulile de urbanism moderne 12 8,3
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania
fac trimitere la îmbunătăţirea
*intensitate maximă = 100 puncte Addvances
generală a atractivităţii oraşelor;
- dezvoltarea industriei este clar
încadrată în dezvoltarea Intervenţia „dezvoltarea serviciilor În ordinea necesităţii urmează
economică locală durabilă; publice” urmăreşte, ca finalitate, dezvoltarea zonelor verzi şi de
- punctele 5 şi 6 prevăd îmbunătăţirea condiţiilor de trai pe agrement, dezvoltarea de locuinţe
stimularea dezvoltării mediului care le oferă oraşele vasluiene. sociale şi dezvoltarea sistemului
de afaceri local şi atragerea Deşi aici sunt incluse şi serviciile de medical (cu toate că serviciile
investitorilor prin acordarea de salubritate, problema gestionării medicale pot fi incluse în categoria
facilităţi; deşeurilor a fost accentuată şi i s-a serviciilor publice, acestea au fost
atribuit o intervenţie separată. menţionate separat).
21
Prioritizarea intervenţiilor
Pentru a fi incluse în planul de intensitatea problemelor pe care rutiere (carosabil, extinderea

acţiuni al strategiei, intervenţiile încearcă să le rezolve. reţelei de drumuri, sisteme de
identificate trebuie prioritizate semnalizare, parcări etc.) şi a celor
astfel încât să se poată evalua o În acest fel, în figura alăturată este care au drept rezultat crearea de
planificare în timp a implementării reprezentată prioritatea noi locuri de muncă pentru
lor şi conexiunile cu alte intervenţii implementării celor 12 intervenţii, populaţia judeţeană.
propuse. în funcţie de rangurile acordate de
comunitatea judeţeană necesităţii Urmează, ca prioritate, acţiunile
Intervenţiile prezentate sunt de realizare a acestora şi menite să îmbunătăţească
modalităţi generale de rezolvare a intensităţii de manifestare a condiţiile de furnizare a serviciilor
problemelor dezvoltării urbane a problemelor pe care le rezolvă. publice, cu accente deosebite pe
judeţului. De aceea, în managementul deşeurilor,
prioritizarea lor s-a ţinut cont atât Interpretarea acestui grafic sistemul medical şi posibilităţile de
de necesitatea implementării permite abordarea în ordine petrecere a timpului liber (zone de
fiecăreia dintre cele 12, dar şi de cronologică a măsurilor ce vor fi agrement, parcuri etc.).
încadrate în planul de acţiune, prin
împărţirea axei orizontale (de la În grupa de măsuri cu următorul
stânga la dreapta) în intervale grad de prioritate sunt incluse
corespunzătoare unor perioade de îmbunătăţirea situaţiei echipării
71% timp. Importanţa acestor măsuri

poate fi evaluată prin evaluarea
poziţionării elementului grafic
corespunzător pe verticală
edilitare (înlocuirea reţelelor vechi,
redimensionarea şi extinderea
reţelei
dezvoltării
etc.) şi
economice
stimularea
prin
(importanţa creşte de jos în sus). sprijinirea mediului de afaceri local
şi prin atragerea de investiţii.
Analizând graficul generat în acest
mod, rezultată că, în opinia Prioritatea măsurilor de
reprezentanţilor comunităţii modernizare a regulamentelor de
71,4% dintre reprezentanţii judeţene, prioritatea maximă urbanism şi dezvoltarea de
comunităţii judeţene consideră că pentru dezvoltarea urbană a locuinţe sociale prezintă, dintre
principala prioritate pentru judeţului Vaslui revine măsurilor cele 12 intervenţii evaluate, cele
dezvoltarea urbană a judeţului Vaslui de modernizare a infrastructurii mai scăzute niveluri de prioritate.
este dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii rutiere.

compania Addvances
22
Dezvoltare urbană
prioritizarea intervenţiilor
foarte 1
ridicată
intensitatea problemei
2
3
4
7 6 5
9 8
12 11 10
scăzută
maximă prioritatea intervenţiei minimă
LEGENDA:
1. Dezvoltarea infrastructurii rutiere (drumuri, trotuare, parcări, semnalizare
etc.)
2. Crearea de noi locuri de muncă
3. Adoptarea şi respectarea unor reguli urbanistice moderne
4. Dezvoltarea sectorului industrial
5. Facilităţi pentru susţinerea dezvoltării economice
6. Atragerea de investitori
7. Dezvoltarea serviciilor publice
8. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
9. Dezvoltarea zonelor de agrement, parcurilor şi spaţiilor verzi
10. Dezvoltarea de locuinţe sociale
11. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi
12. Dezvoltarea sistemului medical
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances
23
ANALIZA SWOT - Dezvoltare urbană

Puncte tari Puncte slabe
 Vârsta medie a populaţiei urbane este de 37,4 ani în  Evoluţie negativă a efectivului populaţiei urbane;
cazul populaţiei feminine şi de 35,3 ani în cazul  Gradul de urbanizare a judeţului Vaslui este inferior celui
populaţiei masculine; regional şi celui naţional;
 În prezent, o persoană aflată în vârstă inactivă din punct  Tendinţa accentuată de îmbătrânire demografică a
de vedere economic este susţinută de 4 persoane aflate populaţiei;
în vârstă de muncă;  Pe baza structurii actuale a populaţiei pe grupe de
 Rata mortalităţii infantile a urmat o evoluţie negativă; vârstă se preconizează că peste 10-15 ani pe piaţa locală
 Zonele rezidenţiale sunt în continuă dezvoltare (în prima urbană a judeţului se va apărea un deficit de resurse de
jumătate a anului 2010 numărul de autorizaţii de muncă (rata de înlocuire a forţei de muncă are valoarea
construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut 634,4‰ ceea ce înseamnă că fiecare 1.000 de persoane
cu 24 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului care vor ieşi din câmpul muncii vor fi înlocuite de circa
precedent). 634 de persoane);
 Rata natalităţii este în scădere, iar cea a mortalităţii în
creştere; evoluţia actuală prevede pe termen mediu un
spor natural negativ;
 Rata de divorţialitate în creştere, în special pe fondul
migrării unuia dintre parteneri la muncă în străinătate;
 Mişcarea migratorie a populaţiei are un efect negativ
asupra efectivului populaţiei din mediul urban vasluian
pe fondului înregistrării unui sold negativ în uşoară
creştere în ultimii cinci ani (atât migrarea către alte
judeţe pentru un nivel de trai mai ridicat, dar şi spre
mediul rural);
 Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor este mai mică cu
3,8% decât cea regională şi cu 13,8% decât cea naţională;
 Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în scădere (cu
5,4 m2/cap de locuitor mai puţin în ultimii cinci ani);
Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor se ridică la
15,2 m2, valoare inferioară celei naţionale (17,4 m2);
 Majoritatea unităţilor economice sunt concentrate în
mediul urban (aproximativ 80%, conform MF);
 Lipsa amenajării spaţiilor verzi;
 Lipsa locurilor de agrement;
24
Dezvoltare urbană
ANALIZA SWOT - Dezvoltare urbană

 Fondul de locuinţe pentru tineri este foarte redus;
 Lipsa unor cămine de bătrâni;
 Infrastructura străzilor urbane degradată;
 Lipsa parcurilor industriale;
 Inexistenţa oraşelor mari;
 Nodurile de infrastructură se află în oraşe;
 Lipsa modurilor diversificate de petrecere a timpului
liber atât pentru tineri, cât şi pentru celelalte categorii
de vârstă.
Oportunităţi Ameninţări
 Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării  Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea
Urbane Durabile (reabilitarea infrastructurii şi ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonele
îmbunătăţirea serviciilor urbane); rurale ale judeţului;
 Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele  Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre alte
familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă; centre urbane regionale pe fondului unei salarizări mai
 Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale. motivante.
25
I.2. Infrastructură
Infrastructura de transport sunt ocupate de relief care nu Infrastructura de transport

rutier permite nici amplasarea aşezărilor aerian
umane şi nici construirea de reţele
Conform datelor statistice oficiale, terestre de transport. Spre Judeţul Vaslui nu dispune de
pe teritoriul judeţului Vaslui există exemplu, valoarea acestui infrastructură proprie pentru
2.173 km de drumuri publice indicator pentru judeţul Iaşi (un transport aerian. De altfel, o
funcţionale. Dintre acestea, 17,3% judeţ cu relief asemănător) este investiţie de acest gen nici nu se
sunt naţionale iar 82,7% sunt de 43,5 km de drum la 100 km2 justifică. Cele mai apropiate
judeţene şi comunale. teritoriu. aeroporturi sunt cele de la Iaşi (73
km de Vaslui) şi de la Bacău (75 km
Din totalul drumurilor naţionale Infrastructura de transport de Vaslui).
din judeţ, un procent de 87,5% feroviar
figurează ca modernizate. Puncte de control şi trecere a
Referitor la drumurile judeţene şi Lungimea totală a căilor ferate frontierei
comunale, doar 14% sunt raportate funcţionale din judeţul Vaslui este
ca fiind modernizate. (Termenul de de 249 km de reţea. În proporţie Pe teritoriul judeţului Vaslui există
„drum modernizat” nu face referire de 98,8%, această este formată două puncte de trecere a
la starea tehnică a carosabilului.) din linii normale, din care 77,6% cu frontierei cu Republica Moldova:
o cale (191 km din 246 km) şi 22,4% Albiţa(RO)–Leuşeni(MD) (rutier) şi
Densitatea drumurilor publice este sunt cu două căi (55 km). Fălciu(RO)–Stoianovca(MD)
de 40,9 km la 100 de km2 de (feroviar).
teritoriu judeţean, o valoare Densitatea căilor ferate este de
superioară nivelurilor regional şi 46,8 km linie cale ferată la 1.000 tipurile de îmbrăcăminţi ale
naţional. Evaluând acest indicator km2 teritoriu. Pentru comparaţie, drumurilor judeţene şi comunale
strict din prisma valorilor valorile acestui indicator pentru
prezentate mai sus, se poate judeţele Iaşi şi Galaţi sunt de 52,8 modernizate
afirma că densitatea drumurilor km linie/1.000 km teritoriu, 14%
din judeţul Vaslui este destul de respectiv 63,8 km linie/1.000 km2
ridicată. Însă, trebuie ţinut cont de teritoriu. îmbrăcăminţi
uşoare piatră
relieful judeţului şi de faptul că 14,3% 39,2%
localităţile sunt distribuite pe Judeţul Vaslui nu dispune de căi
întreaga suprafaţă a sa. În cazul ferate electrificate.
Regiunii Nord-Est şi al ţării, pământ
ponderi însemnate de teritoriu 32,5%
sursa: INS
28
Infrastructură
Reţelele de utilităţi canalizare, în altele trei există doar La sfârșitul anului 2009, judeţul
Din cele 86 de UAT (comune şi reţele de apă şi gaz, în timp ce în totaliza 899 km reţea de
oraşe) ale judeţului Vaslui, doar în 51 de comune se distribuie în distribuţie a apei, 480,9 km de
4 (Vaslui, Bârlad, Huşi şi Muntenii sistem public doar apă. 27 de reţea de canalizare şi 239,1 km
de Jos) sunt disponibile toate comune (31,4% din totalul UAT ale reţea de distribuţie a gazelor
reţelele de utilităţi publice – apă, judeţului) nu sunt conectate la naturale.
canalizare, gaze naturale. Cinci nicio reţea de utilităţi publice.
dispun doar de reţele de apă şi Consumul casnic lunar de apă
înregistrat în judeţul Vaslui (2009)
este, în medie, de 1,45 m3/loc. În
urban, valoarea acestui indicator
este de 2,66 m3/loc.
Conform INS, gradul de utilizare a

capacităţii totale de producere a
apei potabile este de 24,75%, la
nivelul judeţului.
Furnizarea energiei termice în

sistem centralizat a urmărit, în
judeţul Vaslui, aceeaşi involuţie
care se observă la nivelul întregii
ţări. Astfel, consumul judeţean de
energie termică din reţeaua
publică a scăzut de 4 ori faţă de
2004 şi de 15 ori faţă de anul 1993.
Notă: pentru mai multe informaţii

referitoare la infrastructura de utilităţi,
vă rugăm să consultaţi Profilul socio-
economic şi demografic al judeţului
Vaslui.
conectarea localităţilor la utilităţi
reţea urban rural total %
apă 5 51 56 65,1%
canalizare 5 4 9 10,47%
gaz 3 3 6 6,98%
energie termică 4 0 4 4,65%
nicio reţea 0 27 27 31,4%
Total localităţi 5 81 86 -
Sursa: CJ Vaslui;
29

Fără îndoială, principala problemă Accesibilitatea judeţului Vaslui, din special traficul greu). Cea mai
ce ţine de infrastructura rutieră (şi prisma infrastructurii rutiere, mare parte a vehiculelor în
una dintre principalele probleme poate fi tratată din două puncte discuţie traversează judeţul pe
ale judeţului) derivă din gradul de vedere: în plan local şi în plan direcţia Albiţa – Huşi – Bârlad –
redus de modernizare şi starea regional/zonal. Astfel, pe plan Tecuci, iar estimările actuale
proastă a drumurilor. Acestea local, starea proastă a drumurilor prognozează o creştere constantă
influenţează gradul de cauzează probleme de acces în a traficului pe această rută. În
accesibilitate al localităţilor din localităţi, mai ales că un procent acest context, drumurile vor fi
judeţ şi contribuie la înrăutăţirea foarte mare dintre acestea sunt de suprasolicitate atât de numărul
stării generale de atractivitate a pământ. În perioadele cu autovehiculelor dar şi de tonajului
judeţului. De altfel, deficienţele de precipitaţii mari există chiar riscul acestora. Lipsa variantelor
infrastructură sunt indicate de de izolare a unor localităţi rurale. ocolitoare a localităţilor urbane va
comunitatea locală drept În acest mod, o legătură rutieră deveni o problemă din ce în ce mai
principalul motiv al „izolării” proastă cu principalele centre stringentă.
economice a judeţului Vaslui, urbane izolează din punct de
însemnând în continuare un vedere economic anumite În perspectiva dezvoltării
obstacol al dezvoltării economice comunităţi locale. agriculturii şi chiar pentru
judeţene. desfăşurarea agriculturii de
În al doilea rând, sunt vizate subzistenţă, o altă problemă este
drumurile care fac legătura cu legată de infrastructura
judeţele învecinate. În această drumurilor de acces spre
71,4% categorie sunt incluse drumurile

către Iaşi (via Soleşti şi via Ştefan
cel Mare), către Roman (via
exploataţiile agricole. Se au în
vedere inclusiv drumurile laterale,
paralele cu drumurile de interes
Negreşti), către Bacău şi către naţional şi judeţean, care să fie
Tecuci/Galaţi. Problemele legate destinate circulaţiei vehiculelor
de aceste drumuri sunt atât starea agricole. În acest moment, lipsa
carosabilului (în special rutele spre acestor drumuri începe să devină
Iaşi, Roman, Bacău) dar şi faptul că din ce în ce mai mult o problemă
71,4% din reprezentanţii comunităţii traficul se desfăşoară pe o singură atât pentru fermieri/agricultori cât
judeţene consideră că starea bandă pe sens. şi pentru participanţii la trafic. În
proastă a drumurilor publice este ideea că traficul se va aglomera,
una dintre principalele probleme În ultima perioadă, traficul prin putem privi lipsa drumurilor
ale judeţului Vaslui. punctul de trecere al frontierei de colaterale ca pe o problemă care
Sursa: Sondaj de opinie realizat de la Albiţa a crescut simţitor (în
compania Addvances
30
Infrastructură
trebuie rezolvată într-un termen situaţia infrastructurii şi echipării edilitare

relativ scurt. - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
starea drumurilor 71,4% 25,0% 3,6%

Problemele legate de echiparea
edilitară sunt, în general, datorate starea tehnică a reţelei de
51,9% 40,7% 7,4%
vechimii reţelelor şi a gradului canalizare
scăzut de acoperire cu reţea a
starea tehnică a reţelei de apă 46,4% 39,3% 14,3%
teritoriului judeţean.
Aproximativ jumătate din reţeaua starea tehnică a reţelei de gaz 33,3% 25,9% 40,7%
de distribuţie a apei potabile a gradul de acoperire al reţelei de
judeţului este mai veche de 25 de 51,9% 22,2% 25,9%
gaz
ani. Circa 20% este mai veche de 6
gradul de acoperire al reţelei de
ani, iar aproximativ 30% este canalizare
77,8% 18,5% 3,7%
recentă (sub 5 ani). În plus, există
gradul de acoperire al reţelei de
situaţii în care conductele sunt 57,1% 35,7% 7,1%
apă
subdimensionate faţă de
consumul actual (spre exemplu,
situaţie negativă situaţie moderată situaţie pozitivă
consumul agenţilor economici din
„zona industrială” a municipiului
Vaslui afectează simţitor debitul
apei potabile din reţelele de
alimentare ale clădirilor
problemă este starea structura orientativă a vechimii
rezidenţiale din apropiere). În
infrastructurii tehnice a reţelei de reţelelor de apă
această situaţie, comunitatea
canalizare, remarcată de 52% din
locală apreciază în proporţie de
reprezentanţii comunităţii
46,4%, că situaţia reţelei de apă
judeţene.
potabilă a judeţului din prisma
stării tehnice este negativă. sub 5 ani
O problemă foarte mare (datorită 31,30% 25+
implicaţiilor pe care le are asupra 49,80%
Sistemul de evacuare şi epurare a
mediului) este starea tehnică şi
apelor uzate din judeţul Vaslui
capacitatea depăşită a instalaţiilor
cauzează o serie de probleme
de epurare a apelor uzate 16-25 ani
majore. Una dintre ele este lipsa 6-15 ani
generate. În judeţ există 6 staţii de 5,80%
reţelei de canalizare din 13,10%
epurare a apelor uzate, în cele
majoritatea comunelor şi oraşelor
cinci localităţi urbane şi în comuna sursa: INS
din judeţ (77 din cele 86) şi
Fălciu, dar staţia de epurare a
acoperirea incompletă a
oraşului Negreşti nu funcţionează.
localităţilor în care există. O altă
31
Jumătate din locuinţele conectate necorespunzătoare a zonei din Posibile rezolvări

la sistemul de canalizare nu au amonte, cantitatea de aluviuni
acces la staţiile de epurare, iar care se depune este mare. În Din punctul de vedere al
gradul de epurare al apelor uzate această situaţie, perioada de infrastructurii, rezolvarea
este de 75% (conform datelor APM exploatare a lacului se scurtează. problemelor este pe cât de clară
pentru 2009). Ceea ce înseamnă Desigur, în orizontul temporal al pe atât de complicată. Clară
că 1.629,14 milioane m3 de ape strategiei, lacul de la Soleşti nu va pentru că problemele sunt foarte
uzate neepurate sunt deversate în fi colmatat, iar situaţia este bine cunoscute, la fel şi soluţiile
râurile Vaslui (Vasluieţ), Bârlad, valabilă pentru majoritatea tehnice. Complicată pentru că
Huşi, Elan şi Prut. surselor de apă potabilă intervenţiile necesare sunt extrem
importante din judeţ. Însă, se de costisitoare din punct de
Staţia de epurare a municipiului impun măsuri de ameliorare a vedere financiar. Fie că vorbim de
Vaslui cauzează disconfort olfactiv suprafeţelor de teren din amonte asfaltarea unui drum de pământ,
locuitorilor din zonă şi persoanelor (majoritatea fiind exploataţii consolidarea unui pod,
care tranzitează zona de intrare în agricole) şi identificarea surselor şi modernizarea unui drum judeţean,
municipiu dinspre Crasna, în soluţiilor tehnice viitoare pentru investiţiile necesare depăşesc cu
special în perioada de vară. În alimentarea cu apă potabilă a mult posibilităţile financiare ale
această situaţie, în adoptarea judeţului. administraţiei publice locale.
soluţiilor tehnice potrivite va
trebui să se evalueze inclusiv Privitor la planuri şi regulamente Una dintre puţinele soluţii este
strămutarea staţiei. urbanistice, situaţia generală din atragerea de fonduri
judeţ reprezintă o problemă, nerambursabile, din surse
Sursele de alimentare cu apă a deoarece planurile urbanistice nu naţionale şi europene. În acest
localităţilor din judeţul Vaslui sunt sunt actualizate şi nu sunt sens, trebuie continuată linia
preponderent antropice, cu o armonizate la nivelul judeţului. De actuală adoptată: implementarea
anumită durată de utilizare. asemenea, o altă problemă este de proiecte europene de
Alimentarea municipiului Vaslui, lipsa unui sistem cadastral actual infrastructură şi lobby politic
spre exemplu, se face în mare la nivelul judeţului. pentru sprijinirea proiectelor de
parte din barajul de la Soleşti infrastructură din judeţ.
unde, din cauza situaţiei
situaţia epurării apelor uzate Consiliul Judeţean Vaslui deţine
Staţie de Râul în care Volumul de apă Grad de capacitatea de dezvoltare şi
epurare deversează deversat mil m3 epurare implementare a proiectelor de
Mun. Bârlad Bârlad 726,2 78% acest fel, având experienţa
Mun. Vaslui Vaslui 902,4 72% proiectelor deja implementate sau
Mun. Huşi Huşi 0,24 65% în curs de implementare. În mod
Oraş Negreşti Bârlad 0,21 - asemănător, despre o parte dintre
Oraş Murgeni Elan 0,02 76% localităţile din judeţ se poate
Com. Fălciu Prut 0,01 60% afirma acelaşi lucru. Rămâne
Total - 1.629,14 75%
Sursa: APM Vaslui;
32
Infrastructură
problema finanţării locale, care a apelor uzate din municipiile concomitent. De aceea, este
poate fi rezolvată doar prin Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul nevoie de o prioritizare a
implementarea unor proiecte în Negreşti”, în valoare totală de 67 intervenţiilor, în special din
parteneriat. milioane Euro, finanţat prin perspectiva faptului că
împrumut guvernamental, în îmbunătăţirea stării tehnice a
În prezent, Consiliul judeţean cadrul unui contract cu Ministerul infrastructurii este un factor
Vaslui implementează proiectul Mediului. important al dezvoltării
„Reabilitarea sistemului de economice locale.
alimentare cu apă, a sistemului de Este evident că problemele de
canalizare şi a staţiilor de epurare infrastructură nu se pot rezolva
33
ANALIZA SWOT - Infrastructură

 Evoluţia pozitivă a drumurilor judeţene şi comunale  Ponderea drumurilor publice modernizate din totalul
modernizate din judeţ pe parcursul a cinci ani (2008 drumurilor publice este de 26,8% (la nivel regional de
comparativ cu 2004) cu 9,1% (la nivel regional evoluţia a 25,9% şi de 28,0% la nivel naţional);
fost de 17,6% şi de 16,9% la nivel naţional);  32,5% dintre drumurile judeţene şi comunale sunt de
 Evoluţia pozitivă a drumurilor judeţene şi comunale cu pământ comparativ cu ponderea de la nivel regional de
îmbrăcăminţi rutiere uşoare (creştere cu 56,7%, în timp 20,4% şi de 17,8% la nivel naţional;
ce la nivel regional creşterea este de 11,4% şi la nivel  În judeţul Vaslui nu există cale ferată electrificată;
naţional de 12,6%);  Doar 68,6% dintre UAT dispun de sistem de distribuţie a
 Pe parcursul a cinci ani, lungimea drumurilor publice apei potabile (59 de comune şi oraşe dintr-un total de
judeţene şi comunale de pământ a scăzut cu 86);
aproximativ 19% (la nivel regional cu 3,4% şi la nivel  Doar 9 comune şi oraşe din judeţ dispun de reţea de
naţional cu 5,4%); canalizare; gradul de conectare al localităţilor la sistemul
 Densitatea drumurilor publice din judeţul Vaslui (40,9 de canalizare este de 10,47%;
km drumuri publice/100 km2 teritoriu) înregistrează o  Gradul de conectare al populaţiei urbane la sistemul de
valoare superioară celei de la nivel regional (36,6) şi canalizare cu epurare este de 54,3%;
naţional (34,3);  Doar 6 UAT (3 centre urbane şi 3 comune) dispun de
 Densitatea drumurilor publice modernizate din judeţul reţea de distribuţie a gazelor naturale; gradul de
Vaslui (10,9 km drumuri publice modernizate/100 km2 conectare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale
teritoriu) înregistrează o valoare superioară celei de la este de 7,0%;
nivel regional (9,5) şi naţional (9,6);  Infrastructura de apă-canal foarte învechită şi în stare
 Densitatea căilor ferate de pe raza judeţului Vaslui (46,8 avansată de degradare;
km linie cale ferată la 1.000 km2 teritoriu) înregistrează o  49,8% din reţeaua de distribuţie a apei din judeţ are o
valoare superioară celei regionale (43,9) şi naţionale durată de exploatare de peste 25 ani;
(45,2);  Reţeaua electrică depăşită (construită pentru o anumită
 Existenţa pe raza judeţului Vaslui a două puncte de putere, în timp ce necesitatea e mult mai mare);
control şi trecere a frontierei: Albiţa (rutier) şi Fălciu  Lipsa şoselelor de centură pe raza judeţului;
(feroviar);  Lipsa drumurilor colaterale speciale pentru căruţaşi;
 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale;  Starea avansată de degradare a căilor de acces
 Poziţionare geografică avantajoasă faţă de celelalte intrajudeţene;
centre urbane din regiune (distanţă relativ mică);  Lipsa unui sistem cadastral la nivel judeţean;
 Existenţa reţelelor de comunicaţie bine dezvoltate în  Lipsa Planurilor Urbanistice Generale actualizate la nivel
profil teritorial; judeţean;
 Existenţa proiectului prin care se reabilitează şi extinde  Lipsa resurselor materiale necesare dezvoltării
34
Infrastructură
ANALIZA SWOT - Infrastructură

reţeaua de apă-canal din mediul urban. infrastructurii;
 Neutilizarea punctului Fălciu (feroviar) de control şi
trecere a frontierei.
 Poziţionarea geografică – judeţ la graniţa de est a UE;  Un procent semnificativ al drumurilor comunale riscă să
 Existenţa Aeroporturilor Internaţionale Iaşi şi Bacău la o rămână nemodernizate din cauza posibilităţilor
distanţă de 73 km, respectiv 76 km (o oră de mers cu financiare reduse ale localităţilor respective, cu efecte
maşina); negative asupra atractivităţii zonei şi a uzurii premature
 Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi a autovehiculelor populaţiei;
modernizarea drumurilor publice;  Tendinţa de creştere a preţurilor la resursele energetice
 Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea sub influenţa cursului valutar leu-euro;
infrastructurii tehnico-edilitare, unul dintre programele  Menţinerea tendinţei de debranşare de la sistemul
existente fiind Programul Operaţional Regional, Axa 2 - centralizat de furnizare a agentului termic pentru
Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi încălzirea locuinţelor;
locale;  Priorităţile în ceea ce priveşte echiparea edilitară sunt
 Existenţa coridorului Pan European pe ruta Bârlad – staţiile de tratare, staţiile de epurare şi extinderi, iar
Albiţa; pentru reabilitarea reţelei de apă canal nu mai există
 Existenţa Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului fonduri la nivel local;
Vaslui;  Fonduri insuficiente alocate la nivel naţional pentru
 Existenţa surselor de apă potabilă poate sta la baza dezvoltarea drumurilor judeţene.
extinderii reţelelor de alimentare cu apă potabilă;
 Existenţa Planului de Amenajare Teritorială Naţională;
 Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative de
energie (energie eoliană);
 Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi Apă
Uzată la nivel judeţean;
 Modernizarea drumului european E85 prin contract de
finanţare europeană până în anul 2012.
35
I.3. Economie
Situaţia existentă a economiei firmele în stare de faliment). cuprindea 7,7% din total. Restul de
vasluiene este rezultatul Pentru judeţul Vaslui, numărul 43,2% activau în diversele activităţi
schimbărilor profunde prin care a acestora se ridica la 783 unităţi, de servicii reprezentate la nivelul
trecut judeţul în ultimele decenii: iar, în mai 2010, o listă similară judeţului (transporturi,
de la industrializarea forţată din cuprinde 781 de firme declarate intermedieri financiare, tranzacţii
perioada comunistă la prăbuşirea inactive. imobiliare etc.). În agricultură,
industriei de după 1990. Toţi domeniu de activitate cu
indicatorii care caracterizează Raportat la populaţia judeţului, sezonalitate puternică, erau
situaţia economică a judeţului arată densitatea IMM-urilor este de 1,17 înregistraţi doar 4% din salariaţii
situaţii negative (dacă nu IMM la 100 de locuitori, valoare ce din judeţ.
dezastruoase), într-un context al se află sub media regională (1,53
lipsei fondurilor pentru dezvoltarea IMM/100 loc.) şi sub valorile În contextul economic actual, este
economică locală care este cel mai celorlalte judeţe din regiune, cu posibil ca structura prezentată mai
important factor al dezvoltării excepţia Botoşaniului. sus să fi suferit modificări
judeţului. importante începând cu sfârşitul
Cifra de afaceri totală înregistrată anului 2008.
La sfârşitul anului 2008, numărul la nivelul judeţului în anul 2008 a
total al unităţilor locale active în fost de 4.776 milioane lei preţuri Productivitatea muncii în judeţul
judeţul Vaslui era de 5.338 unităţi. curente. Sectorul comercial deţine Vaslui a fost, în 2008, de 114,1 mii
Dintre acestea, doar 0,3% erau o pondere de 44,4% din cifra de lei/salariat, în timp ce media
întreprinderi mari, iar dintre IMM- afaceri, industriei îi revin 35,2% iar regională a fost de 118,4 mii
uri, 90% erau microîntreprinderi. construcţiile contribuie cu 8,9% la lei/salariat.
total.
Aproape jumătate din firmele Ca domenii de activitate
vasluiene activează în comerţ Numărul mediu de salariaţi importante la nivel judeţean
(46,8%), 12,2% sunt unităţi publicat de DJS Vaslui pentru anul (tradiţie, reprezentativitate,
industriale şi 10% activează în 2008 a fost de 60.815 persoane, rezultate financiare, număr de
sectorul construcţiilor. În adică aproximativ 21% din resursele salariaţi) se remarcă industria de
domeniul agricol figurează doar de muncă disponibile în judeţ. Cei maşini şi echipamente, confecţiile
4,4% dintre firmele din judeţ. mai mulţi (32,7%) erau angajaţi ai textile şi confecţiile din piele,
unităţilor industriale, în special ai industria alimentară şi a băuturilor
În iunie 2009, ANAF a publicat celor din ramura productivă. În alcoolice.
listele agenţilor economici comerţ erau angajaţi 12,4% dintre
declaraţi inactivi (lista nu include şi salariaţi, iar sectorul construcţiilor
38
Economie
distribuţia cifrei de afaceri pe
Agricultura are un potenţial de găsesc loc de muncă fiind, în domenii de activitate
dezvoltare deosebit, datorită realitate, mai mare. O consecinţă
alte
suprafeţelor întinse de terenuri directă este ponderea foarte mare
activităţi
propice activităţilor agricole. În a persoanelor asistate financiar construcţii 11,5%
perspectiva dezvoltării economice prin sistemul de prestaţii sociale. 8,9%
viitoare a judeţului, agricultura comerţ
44,4%
deţine cel mai mare potenţial de Din analiza disparităţilor privind
dezvoltare şi poate fi o opţiune activitatea economică în profil
serioasă pentru relansarea teritorial rezultă o concentrare a industrie
economiei vasluiene. economiei preponderent în urban 35,2%
(89,24% din cifra de afaceri).
Rata şomajului înregistrat în Localităţile urbane oferă şi sursa: INS
judeţul Vaslui este de ani buni majoritatea locurilor de muncă. De distribuţia salariaţilor pe domenii
printre cele mai ridicate din ţară, altfel, în rural, majoritatea
de activitate
iar în ultimii ani a crescut foarte salariaţilor sunt bugetari, încadraţi
mult. În aprilie 2009, rata în administraţia publică, posturile
şomajului din judeţ era cea mai locale de poliţie şi învăţământ.
ridicată din ţară (12%). Aceeaşi
industrie
poziţie a fost înregistrată şi în Principalele centre economice ale
32,7%
aprilie 2010, dar rata şomajului a judeţului sunt municipiile. servicii
crescut până la 14,09%. Ponderile corespunzătoare din 43,2%
cifra de afaceri totală sunt de 43,1%
Datele oficiale referitoare la rata pentru Vaslui, 31,6% pentru Bârlad comerţ
şomajului cuprind doar şi 11,3% pentru Huşi. 12,4%
înregistrările în evidenţele AJOFM, agricultura
numărul persoanelor care nu îşi 4% construcţii
sursa: INS 7,7%
evoluţia ratei şomajului 15,30

14 14,20 14,10
13,30
12,0 12,1 12,50 12,4
11,0 11,3 11,0 13,50
10,1 10,4 10,2 12,7
9,5 9,6 9,7 9,5 9,6 9,5 9,3 9,5 11,9 12,0
8,9 8,8 8,3 8,3 8,4 10,3 11,2
10,2 7,7 7,8 7,4 7,8 7,7
6,9 6,4
6,2 8,1 8,3 8,4 8,1
7,7 7,5 7,8
6,6 6,9 7,1
6,4 6,1 6,3
5,3 5,1 5,6 5,7 5,8 6,0
4,8 4,5 4,9 5,3
4,1 4 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2 4,1 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1 4,4
ian. feb.mar.apr. mai iun. iul. aug.sep. oct. nov.dec.ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.dec.ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.dec.ian. feb. mar. apr.
04 05 06 2007 2008 2009 2010

Vaslui România
Sursa: ANOFM, AJOFM Vaslui, DJS Vaslui, INS
39
I.3.2. Resurse locale
Judeţul Vaslui nu este bogat în minereurile etc., lipsesc cu conform Strategiei energetice a
resurse. Pădurile, care au desăvârşire. României pentru perioada 2007 –
dezvoltat comunităţi importante 2020, în regiunea Moldovei are
din judeţe precum Suceava şi Cea mai importantă resursă potenţial de dezvoltare energia
Neamţ, sunt reduse ca suprafaţă şi materială a judeţului este terenul eoliană, biomasă şi microhidro. În
valoare economică. Materialele agricol, însă valorificarea actuală a acelaşi timp, singura regiune din
pentru construcţii, utilizate în alte acesteia este departe de a fi România care mai are potenţial în
părţi pentru construirea mulţumitoare. Dezvoltarea dezvoltarea energiei eoliene este
locuinţelor şi a drumurilor, aici sectorului agricol poate antrena o zona Dobrogei.
aproape lipsesc. Alte resurse care serie de alte activităţi conexe.
au contribuit la „înflorirea” altor Din punct de vedere turistic,
zone, precum petrolul, sarea, Judeţul Vaslui mai are încă un judeţul Vaslui nu excelează,
avantaj, cel al disponibilităţii nefiind o destinaţie turistică
resurselor umane locale. Această importantă (în comparaţie cu
resursă trebuie privită din două judeţele învecinate, spre
perspective: din prisma dezvoltării exemplu). Există, însă, obiective
comunităţii (bazată pe educaţie şi care prezintă potenţial turistic şi
formarea elitelor locale) şi din care pot fi abordate ca resurse
53,7% prisma avantajului pentru mediul

de afaceri, costurile cu resursele
umane fiind relativ reduse.
pentru dezvoltarea turismului
vasluian. Cel mai cunoscut obiectiv
din judeţ este monumentul de la
Podul Înalt, dar există o serie de
O resursă nou descoperită, ce obiective cel puţin la fel de
începe a fi valorificată este interesante şi importante: muzee,
potenţialul eolian. Pentru că situri arheologice, mănăstiri şi
53,7% (procent majoritar) dintre energia este o afacere foarte biserici etc. Trebuie menţionată
reprezentanţii comunităţii profitabilă, investitorii (în special existenţa Planetariului de la
judeţene consideră că principala cei străini) sunt foarte interesaţi Bârlad, al treilea planetariu digital
resursă a judeţului Vaslui este de valorificarea acesteia, mai ales din ţară şi unul dintre acele mai
terenul agricol, în perspectiva în momentul în care apar primele spectaculoase obiective turistice
dezvoltării agriculturii. rezultate pozitive. De altfel, din regiune.

compania Addvances
40
Economie
Opiniile comunităţii
elementele reprezentative* ale judeţului
Din perspectiva reprezentanţilor - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
comunităţii judeţene, cea mai
importantă resursă a judeţului 100
1
Vaslui este terenul agricol,
confirmând potenţialul agricol 2 56,4
important al judeţului. De LEGENDA
asemenea, cele mai 3 34,5
1. Agricultura şi industria agroalimentara
reprezentative elemente ale 27,3
4 2. Tradiţiile culturale / istoricul zonei
judeţului sunt activităţile agricole 3. Forţa de muncă calificată / resursa
şi industria agroalimentară. 5 23,6 umană
4. Poziţia geografică la extremitatea UE
Resursa umană este considerată a 6 23,6 5. Rulmenţii SA
doua resursă ca importanţă şi al 6. Podgoriile Huşi
7 21,8
treilea element ca 7. Bisericile şi mănăstirile
18,2 8. Sport de performanţă (fotbal, rugby,
reprezentativitate pentru judeţ. 8
atletism, handbal)
Un element reprezentativ
complementar este sistemul de 9 16,4 9. Sistemul educaţional
10. Sărăcia
învăţământ, ale cărui rezultate 10 10,9 11. Rezervaţiile naturale
sunt apreciate.
11 10,9 Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania
Potenţialul turistic este privit ca o Addvances
*reprezentativitate maximă = 100 puncte
resursă importantă.
Reprezentative pentru judeţ sunt
tradiţia culturală, valorile istorice,
personalităţile marcante legate de principalele resurse şi importanţa* lor LEGENDA
- opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene - 1. Terenurile agricole
judeţ, podgoriile din zona Huşului,
2. Resursa umană / forţa
bisericile şi mănăstirile şi 100,0
91,6 de muncă calificată
rezervaţiile naturale. 3. Patrimoniu istoric şi
natural cu potenţial
Printre elemente reprezentative turistic
pentru judeţ au fost enumerate şi 4. Pădurile
poziţia geografică la extremitatea 8,4
22,9
UE, fabrica de rulmenţi din Bârlad, Sursa: Sondaj de opinie realizat
sportul de performanţă (în special de compania Addvances
echipa de fotbal şi personalităţile 1 2 3 4
*importanţă maximă = 100 puncte
sportive originare din judeţ) şi
sărăcia.
41
Problemele economice ale cererii locale reduse. În plus, Concluziile consultărilor mediului
judeţului Vaslui sunt, de fapt, nivelul salarial nemotivant creează de afaceri local sunt că existenţa
problemele mediului de afaceri deficit de forţă de muncă acestor centre este cunoscută, nu
local şi ale climatului investiţional. specializată. Spre exemplu, însă şi oferta lor. Se formează,
majoritatea tinerilor care absolvă aşadar, ipoteza unei informări
Mediul de afaceri local se studiile universitare exclud insuficiente a mediului de afaceri.
confruntă cu o serie de probleme opţiunea de a se întoarce în judeţ De altfel, informarea este o
care sunt valabile pentru toată pentru a-şi forma o carieră. problemă generală observată la
ţara şi care nu intră în competenţa Perspectiva este la fel de sumbră, nivelul mediului de afaceri local, în
autorităţilor locale: sistemul de elevii de liceu declarând aproape special în privinţa oportunităţilor
impozitare, creditare redusă şi in corpore că nu doresc să se mai pe care le poate fructifica (fonduri
neavantajoasă etc. Puţinii întoarcă în judeţ după ce îşi nerambursabile, accesul la pieţe
investitori care dezvoltaseră în finalizează studiile superioare, de desfacere, la tehnologie etc.).
ultimii ani afaceri locale, în special principalele motive invocate fiind În plus, antreprenorii autohtoni
în domeniul confecţiilor, au lipsa locurilor de muncă şi nivelul care, în majoritatea lor, sunt şi
început să se îndrepte către ţări salarial. managerii propriilor afaceri,
care le oferă costuri mai ieftine de prezintă nevoia acumulării unor
producţie (impozite, forţă de O situaţie aparent paradoxală este cunoştinţe esenţiale despre
muncă, utilităţi etc). Dar există şi legată de cele două centre de metodele eficiente (moderne) de
aspecte ce ţin fie de eficienţa afaceri din judeţ, din municipiul administrare şi dezvoltare ale unei
managementului propriu, fie de Vaslui şi din municipiul Bârlad, afaceri. În termeni generali,
posibile acţiuni publice de ambele dispunând de spaţii cultura antreprenorială locală este
sprijinire a mediului de afaceri. generoase şi condiţii tehnice slab dezvoltată.
moderne. Cu toate că oferta
Veniturile salariale ale judeţului acestora este mult mai Un factor care poate dinamiza
Vaslui sunt mici şi acest lucru avantajoasă faţă de majoritatea colaborarea între mediul privat şi
contribuie, împreună cu rata serviciilor similare la care are acces cel public este comunicarea, în
foarte mare a şomajului şi numărul mediul de afaceri, gradul de sensul identificării şi rezolvării
foarte mare de asistaţi social, la ocupare al lor este încă mult sub eficiente a problemelor.
menţinerea unui nivel foarte redus aşteptări. (Referitor la Centrul de
al puterii de cumpărare. Se Afaceri Tutova din Bârlad, se
formează în acest fel un cerc preconizează ca activitatea să fie
vicios, companiile oferind salarii dinamizată de construcţia viitoarei
mici dar având de suferit din cauza şosele de centură a oraşului.)
42
Economie
Opiniile comunităţii principalele* probleme ale mediului de afaceri

Din prisma reprezentanţilor
comunităţii judeţene, cea mai 1 100,0
mare problemă a mediului de
afaceri vasluian este cauzată de 2 84,2 LEGENDA
lipsa pieţei de desfacere şi puterea 1. Lipsa pieţei de desfacere a produselor
scăzută de cumpărare a 3 60,5
şi puterea scăzută de cumpărare
populaţiei. Trebuie menţionat că 52,6 2. Nivelul taxelor şi impozitelor
4
răspunsurile au făcut referire în 3. Lipsa sprijinului real din partea
special la piaţa locală. 5 47,4 autorităţilor locale
4. Lipsa resurselor financiare
Nivelul crescut al taxelor şi 6 31,6 5. Lipsa investitorilor/investiţiilor în zonă
impozitelor a fost poziţionat pe al 6. Birocraţia excesivă
7 31,6 7. Insuficienţa forţei de muncă înalt
doilea loc în ierarhia problemelor.
calificată / specialişti
Cel mai des a fost menţionat în 8 31,6 8. Lipsa companiilor mari şi foarte mari
această categorie noul sistem de 9. Lipsa facilităţilor pentru investitori
impozitare. 9 21,1 10. Situaţia infrastructurii de drumuri şi a
echipării edilitare
10 21,1
A treia problemă, ca importanţă, 11. Nivel ridicat al dobânzilor bancare
este menţionată lipsa reală de 11 15,8
sprijin pentru dezvoltarea Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania
mediului economic din partea *intensitate maximă = 100 puncte Addvances
autorităţilor publice, în special cele
ale administraţiei locale. Cele mai Deşi este prezentată ca una dintre Lipsa (insuficienţa, n.n.)
multe opinii fac referire la un nivel resursele cele mai importante ale companiilor mari, capabile să
scăzut de interes al autorităţilor de judeţului, resursa umană apare dezvolte sectorul IMM din amonte
a căuta soluţii pentru dezvoltarea menţionată şi între problemele şi aval, este o altă problemă a
economică locală. mediului de afaceri. Astfel, lipsa economiei locale ce a fost
forţei de muncă înalt calificate şi identificată.
Următoarele probleme privesc specializate în domeniile actuale
lipsa resurselor financiare proprii de interes este o problemă actuală Starea tehnică deficitară a
pentru dezvoltare, lipsa a firmelor vasluiene. Totuşi, aşa infrastructurii ocupă penultimul
investitorilor, birocraţia excesivă cum am arătat mai sus, este un loc în topul celor mai importante 11
în ceea ce priveşte activitatea rezultat la care a contribuit şi probleme ale mediului de afaceri
instituţiilor cu care mediul de politica de salarizare pe care a local, printre care se mai numără şi
afaceri intră în contact (autorizaţii, abordat-o chiar sectorul privat condiţiile actuale dezavantajoase
aprobări etc.). local. de creditare.
43
I.3.4. Priorităţi de dezvoltare
În stabilirea direcţiilor de Ceea ce ar trebui dezvoltat în Dintre activităţile non-agricole, cel

dezvoltare economică a judeţului judeţul Vaslui nu este însă mai mare potenţial de dezvoltare
Vaslui va trebui să se ţină cont de agricultura pe suprafeţe foarte pare să îl aibă comerţul, urmat de
resursele disponibile pe plan local mici de teren şi nici cea făcută cu sectorul construcţiilor.
(resurse materiale, resurse umane metode rudimentare. De
etc.), de macro-prognozele asemenea, nu o activitate agricolă Industria agroalimentară este
economice legate de configuraţia care produce materie primă şi ramura industrială pentru care se
cererii economice din perioada vinde materie primă, ci una care prevede cel mai mare succes, mai
următoare, de problemele vinde produsul finit sau cât se ales în situaţia în care se va
economice actuale, de potenţialul poate de aproape de produsul dezvolta agricultura. O altă
pe care îl prezintă diversele finit. Aşadar, singura şansă a activitate industrială conexă
activităţi economice etc. Desigur, dezvoltării bazate pe agricultură sectorului agricol este industria
opinia comunităţii judeţene este este să se axeze pe tandemul confecţiilor şi pielăriei, ţinând cont
foarte importantă. producţie-prelucrare. că materia primă pentru fabricile
de încălţăminte şi confecţiile din
Din analiza resurselor judeţului piele poate fi furnizată de
reiese că cea mai importantă Opiniile comunităţii producători locali.
resursă pe care se poate baza
dezvoltarea economică viitoare a Au fost solicitate opiniile Serviciile nu sunt creditate cu o
judeţului Vaslui este agricultura. reprezentanţilor comunităţii locale şansă de reuşită foarte mare în
Conform Institutului Naţional de cu privire la potenţialul de judeţul Vaslui, cel puţin nu pe
Statistică, judeţul Vaslui este dezvoltare a principalelor activităţi măsura activităţilor prezentate
judeţul cu cea mai ridicată pondere economice şi în legătură cu mai sus. O posibilă explicaţie
a terenurilor agricole din totalul direcţiile generale de dezvoltare derivă din puterea de cumpărare
fondului funciar din Regiunea Nord- economică ale judeţului Vaslui. scăzută a populaţiei vasluiene.
Est, clasându-se pe poziţia 12 la
nivel naţional. De altfel, Vasluiul Din răspunsurile primite a reieşit În acest context, principala
este unul dintre singurele judeţe că cel mai mare potenţial de prioritate pentru dezvoltarea
din ţară în cadrul cărora ponderea dezvoltare îl au activităţile economică a judeţului, în opinia
terenurilor agricole şi a terenurilor agricole. În ordinea potenţialului comunităţii locale, este
arabile din totalul fondului funciar au fost enumerate: cultivarea agricultura. Urmează, deşi la un
a avut o evoluţie pozitivă în anul cerealelor, creşterea animalelor, ecart semnificativ, industria
2008, faţă de 1990. viticultura, apicultura şi alimentară, în sensul prelucrării
piscicultura.
44
Economie
potenţialul* de dezvoltare a activităţilor

produselor agricole autohtone pe economice
plan local.
1 100,0
Atragerea investitorilor este
2 87,0 LEGENDA
considerată a treia direcţie şi se
propune a fi rezolvată prin 3 83,3
acordarea de facilităţi 1. Agricultura - Cultivarea cerealelor
4 69,8 2. Agricultura - Creşterea animalelor
investitorilor. Este urmată de
5 59,5 3. Agricultura - Viticultura
turism, o activitate apreciată ca 4. Comerţul
având o importanţă deosebită 6 49,9 5. Agricultura - Apicultura
pentru dezvoltarea judeţului. 6. Construcţiile
7 43,9
7. Agricultura - Piscicultura
Sprijinirea IMM-urilor locale este a 8 42,6 8. Industria - Agroalimentară
cincea direcţie de dezvoltare, în 9 31,1 9. Industria - Confecţii şi pielărie
ordinea importanţei atribuite de 10. Servicii - Prestate populaţiei
10 17,3 11. Servicii - Prestate întreprinderilor
respondenţi. Modalităţile propuse
11 13,4 12. Cultura
pentru această direcţia au fost
sprijinirea accesului la informaţie şi 12 13,4 Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania
competitivizarea micilor Addvances
*potenţial maxim = 100 puncte
producători locali prin
promovarea activităţilor inovative.
direcţiile de dezvoltare economică şi
Următoarele sectoare economice prioritizarea* lor
care ar trebui dezvoltate cu - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
prioritate sunt serviciile, comerţul
1 100,0
şi construcţiile.
29,1 LEGENDA
Legat de valorificarea resurselor, o
2
direcţie propusă de reprezentanţii 21,5 1. Dezvoltarea agriculturii
3
comunităţii este valorificarea 2. Dezvoltarea industriei alimentare
surselor alternative de energie, în 4 20,3 3. Atragerea investitorilor investiţiilor
4. Dezvoltarea turismului
special a potenţialului eolian al
5 17,7 5. Dezvoltarea / sprijinirea IMM-urilor
judeţului.
6. Dezvoltarea serviciilor
6 11,4 7. Dezvoltarea comerţului
8. Dezvoltarea construcţiilor
7 10,1 9. Valorificarea surselor alternative de
energie
8 9
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania
9 5,1 Addvances
*prioritate maximă = 100 puncte
45
ANALIZA SWOT - Dezvoltare economică şi mediul de afaceri

 Productivitatea medie anuală a muncii în 2008 a fost de  Mediul de afaceri local nu are capacitatea de a oferi
114,1 mii lei/salariat (apropiată de media regională de locuri de muncă pe măsura cererii din judeţ;
118,4 mii lei/salariat);  Doar 0,3% dintre unităţile locale active din judeţul Vaslui
 Existenţa unităţilor locale active cu tradiţie (de ex.: sunt întreprinderi mari (cu 250 şi peste salariaţi), iar la
Vascar, Rulmenţi SA, Ulerom, Safir, Mopan, Confecţii nivel regional ponderea acestora este de 1.4%;
Bârlad, etc.);  Insuficienţa personalului calificat în construcţii, pe
 35,2% din cifra de afaceri a unităţilor locale active din fondul migrării acestuia în alte zone pentru o salarizare
judeţul Vaslui este deţinută de domeniul industriei; motivantă;
 Existenţa exemplelor de bună practică de economie  Activităţile economice slab dezvoltate comparativ cu
integrată, de la agricultură până la producţie şi nivelul economic regional (numărul de IMM-uri la 100 de
comercializare; locuitori este de 1,17 în judeţul Vaslui şi de 1,53 în
 Facilităţi moderne de producţie în sectorul industriei Regiunea Nord-Est);
alimentare şi în domeniul producţiei de rulmenţi;  Distribuţie neuniformă a unităţilor locale pe teritoriul
 Existenţa produselor tradiţionale certificate de judeţului, se remarcă o concentrare a mediului de afaceri
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. în zona urbană (în special în municipiile Vaslui, Bârlad şi
Huşi);
 Capacitate scăzută a mediului de afaceri local de a
susţine investiţii pentru dezvoltare;
 Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial, în special în
mediul rural;
 Numărul scăzut al unităţilor ce au implementat un
sistem de management al calităţii;
 Nivelul foarte redus al investiţiilor străine la nivel
judeţean;
 Ponderea foarte scăzută a sectorului IT, cercetare-
dezvoltare, cercetare-inovare;
 Sectorul serviciilor slab dezvoltat;
 Proprietatea incertă asupra siturilor industriale aflate
într-o stare avansată de degradare şi al căror potenţial
nu poate fi valorificat;
 Lipsa culturii asociative, slaba colaborare între
întreprinderi;
 Infrastructura de acces şi de utilităţi slab dezvoltată în
46
Economie
ANALIZA SWOT - Dezvoltare economică şi mediul de afaceri

zona rurală pentru dezvoltarea unităţilor economice;
 Nivelul redus al cercetării aplicate;
 Lipsa transferului tehnologic.
 Fondurile europene care sprijină dezvoltarea mediului  Dependenţa activităţilor de confecţii de sectorul lohn,
antreprenorial; care are tendinţa de migrare către ţările din afara Uniunii
 Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a Europene cu preţ scăzut al forţei de muncă: Republica
economiei locale vasluiene; Moldova, Ucraina, etc.;
 Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la  Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;
înfiinţarea de noi antreprize;  Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea
 Dezvoltarea Centrului de Afaceri Tutova şi a Centrului de unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi chiar a
Resurse pentru Afaceri Vaslui, structuri ce sprijină celor medii;
mediul de afaceri şi facilitează accesul investitorilor  Blocarea creditării din cauza crizei economice şi a
străini în zona vasluiană; blocajelor financiare;
 Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-  Creşterea concurenţei din cauza liberalizării pieţelor
privat; comerciale odată cu obţinerea titlului de stat al Uniunii
 Creşterea numărului de societăţi cu capital străin; Europene în anul 2007;
 În profil teritorial există terenuri şi imobile disponibile  Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura de
investiţiilor; înfiinţare a unei afaceri;
 Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a  Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului vor
sectorului IMM; conduce implicit la scăderea puterii de cumpărare a
 Politica Uniunii Europene privind activităţile din produselor şi serviciilor în rândul populaţiei;
domeniul cercetării- inovării în cadrul  Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-
microîntreprinderilor; finanţarea proiectelor europene;
 Poziţia geografică a judeţului la graniţa estică a Uniunii  Instabilitate legislativă;
Europene;  Migraţia forţei de muncă calificată în afara judeţului şi în
 Posibilitatea desfăşurării de proiecte economice la afara graniţelor ţării;
nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru;  Discrepanţa între cererea şi oferta de muncă.
 Politicile naţionale de reglementare a exportului.
47
I.4. Agricultură şi dezvoltare rurală
Termenul care este asociat în Populaţia rurală a judeţului este de amploare în perioada următoare,
general situaţiei din mediul rural al 266.273 locuitori, determinând un cu atât mai mult cu cât sporul
judeţului Vaslui este sărăcia. grad de ruralizare de 58,8%. natural în rural este negativ.
Diferenţa dintre satele şi oraşele (gradul naţional de ruralizare este
vasluiene este mare, chiar în de 45%). Vârsta medie a populaţiei din
contextul în care centrele urbane mediul rural este de 55,1 ani
nu sunt foarte dezvoltate. Situaţia Densitatea populaţiei rurale este pentru bărbaţi şi 54 de ani pentru
existentă în ruralul vasluian este de 53,5 locuitori/km2 . Spre femei. În urban, valorile
cea care a determinat comparaţie, densitatea rurală a corespunzătoare sunt de 35,3
caracterizările judeţului drept „cel Regiunii Nord Est este de 63,4 pentru bărbaţi şi 37,4 pentru
mai sărac din ţară”, „polul sărăciei locuitori / km2, iar a judeţului Iaşi femei.
din Uniunea Europeană” etc., este de 83,4 locuitori/km2.
etichete care încă sunt „lipite” Suprafaţa locuibilă în rural este de
judeţului şi care nu fac decât să Gradul de dependenţă 13,1 m2/loc, cu 0,4 m2 mai ridicată
agraveze situaţia. demografică în rural este de faţă de urban, cu toate că
829,4‰, valoare ridicată ţinând suprafaţa medie a unei locuinţe
Judeţul Vaslui are în componenţă cont de mediile regionale şi rurale este de 33,3 m2/locuinţă, cu
81 de comune care cuprind 449 de naţionale dar, mai ales, de 3,5 m2 mai mică faţă de o locuinţă
sate. Acestora li se mai adaugă subdezvoltarea economică din din urban.
încă 6 sate care aparţin de satele vasluiene. Raportul de
municipii şi oraşe, dar care nu sunt dependenţă al vârstnicilor este de În privinţa racordării la utilităţi,
incluse în informaţiile oficiale 437,2‰. sunt conectate la reţeaua de
referitoare la mediul rural. distribuţie a apei potabile 51 dintre
Populaţia este afectată de un cele 81 de comune. Procentul
Cea mai mare comună, după proces accentuat de îmbătrânire, comunelor care beneficiază de
numărul de locuitori, este comuna care, în realitate, este mai această utilitate este de 63%.
Zorleni, care are o populaţie de accentuat decât o arată cifrele
9.721 locuitori. Restul comunelor oficiale (1.114,5‰), deoarece o La reţeaua de gaz sunt conectate
vasluiene au sub 6.000 de parte importantă a populaţiei doar 3 comune (Zorleni, Muntenii
locuitori. Mai mult, aproape tinere este plecată la muncă în de Jos şi Costeşti), în timp ce doar
jumătate dintre acestea (37) nu au străinătate sau în alte oraşe din 4 comune beneficiază de reţea de
mai mult de 3.000 de locuitori. ţară. Fenomenul de îmbătrânire canalizare.
are toate premisele de a lua
50
Agricultură şi dezvoltare rurală
Activitatea economică din mediul activează doar 9% dintre angajaţii structura comunelor după numărul
rural este foarte slab dezvoltată. din sectorul privat al judeţului. de locuitori
6.000+
Doar aproximativ 10% din 1 localitate
economia judeţului este raportată Cifra de afaceri realizată în mediul
în rural. rural reprezintă aproximativ 10% 4.000 - 6.000 pers.
din totalul raportat la nivelul 17 localităţi
Procentul persoanelor fără locuri judeţului (estimare pe baza 21%
sub 3.000 pers.
de muncă este foarte mare, o datelor MF). 37 localităţi
parte foarte mare din populaţie 46%
3.000 - 4.000 pers.
devenind dependentă de diversele Cele mai multe firme din comunele 26 localităţi
prestaţii sociale. Rata şomajului din judeţ (45%) activează în 32%
estimată de Addvances pentru domeniul comerţului, alte
luna noiembrie 2009 a fost de procente mai importante sursa: INS
14,96%, cu mai mult de 2 puncte raportându-se în agricultură
procentuale mai ridicată faţă de (14,6%) şi în construcţii (13,5%). structura populaţiei rurale pe grupe
urban. Însă, aceste date se referă Unităţile industriale sunt reduse ca de vârstă
la şomajul înregistrat, situaţia reală număr, dar rezultatele lor
nefiind în totalitate descrisă de financiare sunt importante.
60+ 0-14 ani
datele oficiale.
23,90% 21,40%
Comerţul deţine 32,1% din cifra de
Numărul salariaţilor înregistraţi în afaceri din rural, urmat de
ruralul vasluian este de 9.738 activităţile agricole, cu un procent
persoane, adică 16% din totalul de 30,8%. Industria prelucrătoare
judeţului. Dintre aceştia, circa 61% generează 26,5% din totalul cifrei
sunt bugetari, dar în foarte multe de afaceri, iar cel mai bine 15-59 ani
localităţi rurale acest procent reprezentată ramură industrială 54,70%
depăşeşte 70%. Astfel, în rural este cea alimentară. sursa: INS
51
Suprafaţa agricolă a judeţului Producţia agricolă animală efectivele de animale

Vaslui totalizează 401.182 ha, a urmat o perioadă de categorie 2003 2009 %
75,45% din suprafaţa fondului involuţie generală. vaci lapte 39.740 34.500 13,19%
funciar. Cea mai mare parte a Singurele activităţi ce au ovine total 217.220 233.188 7,35%
suprafeţei agricole (72,6%) este raportat o evoluţie pentru caprine 12.880 28.122 118,34%
formată din terenuri arabile, ultimii 5 ani au fost porcine 92.600 67.200 -27,43%
acestora adăugându-li-se păşuni şi avicultura şi apicultura. păsări total 1.630.200 2.220.800 36,23%
fâneţe în proporţie de 23,8%. Viile găini ouătoare 888.500 1.330.300 49,72%
reprezintă 3% din suprafaţa Judeţul Vaslui cuprinde cabaline 35.000 34.100 -2,57%
agricolă, iar procentul livezilor câteva zone viticole Sursa: APM Vaslui;
este de 0,6%. importante, o parte dintre judeţului era certificată pentru
ele având chiar un renume între practicarea agriculturii ecologice şi
Suprafaţa cultivată în anul 2008 podgoriile româneşti. Astfel, doar 11 operatori-producători au
pe raza judeţului Vaslui totaliza putem enumera podgoriile fost certificaţi (din care 8
205.374 ha, adică doar jumătate Huşilor, Bohotin şi Colinele apicultori), cu toate că potenţialul
din suprafaţa disponibilă. Tutovei. în această privinţă este mult mai
mare.
Producţia medie la hectar a Producţia vitivinicolă a judeţului a
judeţului este superioară mediilor înregistrat un trend descendent în Numărul maşinilor agricole
naţionale doar în cazul culturilor ultimii 5 ani, urmare a reducerii disponibile în mediul rural,
de grâu, pentru celelalte categorii suprafeţelor ocupate de vii. raportate la suprafaţa arabilă, este
de culturi valorile fiind mai Producţia medie la hectar este, destul de scăzut. Astfel, unui
scăzute. însă, superioară mediilor regionale tractor existent în comunele
şi naţionale. judeţului îi revin aproximativ 90 de
Efectivele de animale, raportate la ha de teren arabil, în timp ce
suprafaţa agricolă, nu depăşesc Potrivit Direcţiei Judeţene pentru media naţională este de 61,7
mediile regionale şi naţionale, Agricultură şi Dezvoltare Rurală ha/tractor.
având chiar valori considerabil mai Vaslui, în anul 2008, doar 0,16%
mici în cazul porcinelor. (650,2 ha) din suprafaţa agricolă a
52

Principalele probleme ale mediului sursă de trai a multor locuitori ai preţurile nu sunt standardizate şi
rural din judeţul Vaslui sunt satului vasluian, dar şi aceştia sunt nici stabilizate, industria
generate, în mare parte, de nivelul din ce în ce mai puţini. Tinerii au prelucrătoare nu poate asimila
foarte scăzut de dezvoltare plecat la muncă, de obicei în întreaga producţie sau preferă
economică, ce afectează cronic, străinătate, cei vârstnici nu mai materie primă din import, mai
de decenii, comunităţile locale. pot cultiva puţinul teren pe care îl ieftină. Astfel că micii producători
Rata sărăciei atinge cele mai înalte au, astfel că suprafeţe mari de trebuie să depoziteze producţia în
cote din ţară iar, prin comparaţie teren rămân necultivate. În ultimul condiţii improprii, care afectează
cu nivelul de trai din satele ţărilor timp au apărut investitori care calitatea produselor. Lipsesc
dezvoltate din Uniunea practică agricultura pe suprafeţe instalaţiile de irigat, iar într-un an
Europeană, situaţia este chiar mari, folosind tehnologie modernă fără precipitaţii există riscuri
definită drept dezastruoasă. Un şi oferind locuri de muncă în foarte mari ca producţia să fie
lucru este clar: pentru un vizitator special în perioada de vară. foarte scăzută. Infrastructura
neiniţiat, situaţia satului vasluian Acestora li se adaugă agricultorii specifică este foarte costisitoare,
este impresionantă. de talie mică, sau micii fermieri, iar ideea asocierii micilor
care încearcă să valorifice cât se producători nu este agreată pe
În perioada comunistă, activităţile poate de mult potenţialul plan local, din diverse motive ce
agricole au fost colectivizate, forţa terenului pe care îl lucrează. ţin de mentalităţi sau de trecutul
de muncă din mediul rural fiind Principala problemă este nivelul nu foarte îndepărtat al agriculturii
concentrată în special spre scăzut al subvenţiilor necesare colectivizate.
acestea. După retrocedarea agriculturii (comparativ cu alte ţări
terenurilor agricole, fiecare ale UE) care face ca preţurile Desigur, există şi exemple de succes
proprietar de teren agricol a fost produselor agricole să fie în judeţ, în special în cazul unităţilor
liber să îşi cultive terenul de care necompetitive şi, astfel, activităţile care complementează activităţile
dispunea, prin mijloacele tehnice agricole să nu fie avantajoase din agricole cu procesarea produselor.
pe care le avea. Infrastructura punct de vedere economic. Spre exemplu, grupul de firme
agricolă „comunistă” a fost, în Racova Com Agro Pan practică atât
mare parte, distrusă. Rezultatul: Se menţine astfel munca la negru activităţi agricole pe suprafeţe
vârstnici cu pensii de mizerie, în agricultură, lipsa investiţiilor în întinse, cât şi de creştere a
tineri fără orizonturi pe plan local, tehnologie şi în ameliorarea animalelor, procesare a cerealelor,
terenuri agricole fărâmiţate calităţilor solului, din cauza lipsei laptelui şi plantelor oleaginoase,
lucrate cu tehnologii de secol XIX. resurselor financiare. Pe lângă sau producătorii locali de carne şi
Agricultura – evident, de acestea, mai apar probleme şi cu preparate din carne de pasăre (dar
subzistenţă – este încă principala desfacerea produselor agricole: nu numai), care şi-au lărgit destul
53
de mult aria de acoperire, probleme foarte mari de întors de la oraş după ce s-au
extinzându-şi vânzările spre accesibilitate, serviciile publice pensionat, în speranţa că îşi vor
judeţele alăturate şi chiar spre alte sunt puţine şi slabe calitativ, suplini veniturile consumând
judeţe din ţară. nivelul de informare este şi el produsele agricole proprii.
scăzut. Un procent foarte mare
Este aproape injust să vorbim din populaţie este beneficiară de o Unităţile economice din satele
despre „trecerea la agricultura formă sau alta de prestaţii sociale. vasluiene sunt (cu excepţiile de
ecologică”, în special în cazul Sunt familii pentru care singurele rigoare) magazinele care
micilor producători din judeţ. surse de venit sunt ajutorul social aprovizionează populaţia cu toate
Aceştia utilizează foarte rar şi alocaţiile copiilor, iar situaţia produsele ce au căutare la nivel
îngrăşăminte chimice şi lucrează aceasta a devenit normală, chiar local, începând de la alimente
terenurile agricole cu tehnologii satisfăcătoare pentru multe până la rechizite şcolare şi,
nepoluante. Faptul că există puţini persoane. bineînţeles, băuturile alcoolice, de
producători certificaţi pentru multe ori „subvenţionate” din
agricultura ecologică rezidă, în Apar multe probleme sociale, ajutoarele sociale.
special, din lipsa de informare cu printre care alcoolismul şi violenţa
privire la oportunităţile şi domestică sunt foarte bine Administraţia publică locală
avantajele acestei certificări. reprezentate. Mulţi copii rămân reclamă lipsa fondurilor pentru
fără supravegherea părinţilor care investiţii şi chiar pentru
Referitor la calitatea vieţii în satele sunt plecaţi la lucru în străinătate funcţionare. Din această cauză, şi
vasluiene (desigur, nu sunt cazuri şi sistemul de învăţământ nu cofinanţarea proiectelor europene
singulare în ţară), situaţia este reuşeşte să suplinească carenţele este o problemă, adăugându-se
departe de nivelul la care s-a ajuns de educaţie a lor. Mai pe scurt, lipsei de specialişti care ar putea
în statele dezvoltate ale UE, la gradul de atractivitate pentru dezvolta şi implementa aceste
care România se raportează de locuire al satului vasluian este proiecte. Primăriile din comune nu
mai mult de un deceniu. Gradul de foarte scăzut. Singurii locuitori reuşesc să acopere necesarul de
acoperire cu reţelele de utilităţi „noi” sunt fii ai satului care s-au intervenţii în gospodărirea
este foarte scăzut, drumurile ridică localităţilor, din lipsă de fonduri şi
54
de personal. Totuşi, resursa de Opiniile comunităţii Rezolvarea problemelor de

muncă formată din persoanele infrastructură va contribui, în
care primesc ajutorul minim În opinia reprezentanţilor opinia respondenţilor, la
garantat nu este valorificată la comunităţii judeţene, două rezolvarea multora dintre
întreaga capacitate. Lipsa probleme se detaşează clar în problemele prezentate, de la
resurselor materiale locale este o ierarhia intensităţii de manifestare dezvoltarea economică până la
altă problemă pentru primării, mai în mediul rural: lipsa locurilor de îmbunătăţirea atractivităţii satelor
ales din prisma reabilitării muncă/sărăcia extremă şi situaţia pentru atragerea specialiştilor
drumurilor. Piatră pentru drumuri precară a infrastructurii rutiere. tineri.
nu există iar costurile pentru a o
aduce din alte zone sunt foarte Lipsa locurilor de muncă este Lipsa sau starea improprie a
mari. asociată şi, uneori, confundată, cu reţelelor de utilităţi este a treia
gradul accentuat de sărăcie din problemă menţionată, după
Singura posibilitate de a rezolva satele vasluiene. De fapt, între intensitate şi este urmată de lipsa
(măcar parţial) principalele cele două noţiuni există o relaţie utilajelor şi tehnologiilor moderne
probleme ce ţin de administrarea cauzală. pentru activităţile agricole.
locală este asocierea dintre
instituţiile administraţiei publice principalele probleme* ale mediul rural
locale şi, acolo unde este posibil, - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
dezvoltarea parteneriatelor dintre
acestea şi mediul privat. 1 100,0
Din punct de vedere demografic 2 97,9
apare riscul unei depopulări a 3 50 LEGENDA
satelor, pe termen lung, ceea ce se 4 37,5 1. Lipsa locurilor de muncă / sărăcie extremă
traduce în dispariţia comunităţilor
rurale din judeţ. Tineretul 5 29,2 2. Situaţia precară a infrastructurii de drumuri
3. Lipsa / situaţia precară a infrastructurii edilitare
părăseşte satele din cauza 6 27,1 4. Lipsa utilajelor şi tehnologiilor moderne pentru
neajunsurilor şi a sărăciei, agricultură
7 25
populaţia rurală îmbătrânind din 5. Atractivitate scăzută pentru tineri şi specialişti
ce în ce mai mult. La momentul 8 25 6. Lipsa pieţelor de desfacere pentru produsele agricole
actual, vârsta medie a populaţiei 7. Îmbătrânirea populaţiei
9 25 8. Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor de
este de 55 de ani, iar sporul
natural înregistrează anual valori
1 20,8 dezvoltare
9. Fragmentarea terenurilor agricole
negative. Astfel, chiar în situaţia în 11 18,8 10. Lipsa sistemelor de irigat
care s-ar produce cerere locală de 12 14,6 11. Abandonul şcolar
forţă de muncă (adică s-ar rezolva 12. Servicii medicale insuficiente şi neconforme
o mare problemă actuală), nu ar fi
13 13 13. Lipsa serviciilor de salubritate
14. Lipsa / calitatea scăzută a serviciilor publice
ofertă. 14 12,5
*potenţial maxim = 100 puncte Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances
55
Condiţiile generale pe care le oferă Dintre posibilele rezolvări ale O a treia măsură de dezvoltare
satul vasluian sunt neatractive acestor probleme, reprezentanţii propusă este diversificarea
pentru tineri şi pentru specialişti, comunităţii judeţene au atribuit activităţilor economice, prin care
care au libertatea să caute necesitatea maximă dezvoltării se aşteaptă crearea de noi locuri
oportunităţi în alte localităţi, infrastructurii. Au fost incluse în de muncă şi atragerea forţei de
judeţe sau ţări. De aceea, această categorie atât drumurile muncă tinere la sate.
atractivitatea scăzută a satelor a cât şi reţelele de utilităţi publice,
fost considerată o problemă a dintre care cel mai des menţionată Asigurarea utilităţilor edilitare,
judeţului Vaslui. Desigur, această a fost reţeaua de distribuţie a apei acolo unde nu există, este
problemă este, în fapt, un potabile. apreciată a fi o altă rezolvare a
complex de alte probleme, fiind o situaţiei actuale.
agregare a fiecăreia dintre A doua intervenţie menţionată, în
celelalte 10 menţionări. ordinea necesităţii de Prin sprijinirea asocierilor agricole
implementare, este dezvoltarea se urmăreşte rezolvarea
Pentru micii producători agricoli, agriculturii prin modernizarea problemelor cauzate de
una dintre probleme este lipsa tehnicilor şi tehnologiilor utilizate. fărâmiţarea excesivă a terenurilor
pieţei de desfacere, problemă
menţionată pe locul 6 ca principalele intervenţii* necesare
intensitate. Urmează, în ordinea în mediul rural
importanţei, îmbătrânirea - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
populaţiei, lipsa fondurilor pentru
(co)finanţarea proiectelor de 1 100,0
dezvoltare locală, fragmentarea
terenurilor agricole şi lipsa 2 69,8
sistemelor de irigat. 54,7
3
LEGENDA
O altă problemă care este de fapt 4 41,5
un efect al altor probleme ce se 1. Dezvoltarea infrastructurii
manifestă în mediul rural din judeţ 5 37,7 2. Dezvoltarea / modernizarea agriculturii
este abandonul şcolar. Cauzele 3. Diversificarea activităţilor economice în vederea
6 32,1
pentru care copiii abandonează creării de noi locuri de muncă
cursurile şcolare obligatorii sunt 28,3 4. Introducerea utilităţilor de primă necesitate
7 5. Sprijinirea asocierilor agricole
toate legate de nivelul de trai
24,5 6. Dezvoltarea serviciilor publice
extrem de scăzut al familiilor din 8 7. Accesarea de fonduri nerambursabile
care provin şi, bineînţeles, al
9 17,0 8. Sprijinirea IMM din industria agroalimentară
nivelului scăzut de educaţie a 9. Sisteme de irigat
părinţilor. 15,1 10. Atragerea de tineri specialişti
1
11. Centre de colectare a produselor agricole
11 9,4
*necesitate maxim ă= 100 puncte
56
prioritizarea intervenţiilor
foarte 1 3
ridicată
intensitatea problemei
4
2
10 11
5 7 8
9
6
scăzută
maximă prioritatea intervenţiei minimă
LEGENDA
1. Dezvoltarea infrastructurii
2. Dezvoltarea / modernizarea agriculturii
3. Diversificarea activităţilor economice în vederea creării de noi locuri de muncă
4. Introducerea utilităţilor de primă necesitate
5. Sprijinirea asocierilor agricole
6. Dezvoltarea serviciilor publice
7. Accesarea de fonduri nerambursabile
8. Sprijinirea IMM din industria agroalimentară
9. Sisteme de irigat
10. Atragerea de tineri specialişti
11. Centre de colectare a produselor agricole
agricole şi creşterea capacităţii de intervenţiile în infrastructura Atragerea de tineri specialişti în

comunicare a producătorilor rurală (în special). satele vasluiene, în special în
agricoli cu instituţiile de resort. administraţie, este privită ca o
Ca măsuri complementare pentru modalitate de dinamizare a
Atragerea fondurilor dezvoltarea activităţilor agricole, climatului general de la nivelul
nerambursabile din sursele au fost propuse sprijinirea comunităţilor rurale, mizându-se
existente, în special cele activităţii sectorului IMM din atât pe o mai bună adaptare la
europene, este menţionată ca o industria agroalimentară şi condiţiile actuale de lucru dar şi pe
soluţie de a rezolva lipsa înfiinţarea reţelelor de irigaţii. optimismul tinerilor pentru
resurselor financiare pentru dezvoltarea localităţilor.
57
ANALIZA SWOT - Agricultură şi dezvoltare rurală

 Peste 75,0% din suprafaţa fondului funciar al judeţului  Scăderea populaţiei rurale cu 1,2% pe parcursul unei
este reprezentată de suprafaţa agricolă; perioade de cinci ani;
 Producţia medie totală de grâu şi secară la nivel  Populaţia este afectată de procesul de îmbătrânire
judeţean este superioară producţiei medii regionale şi demografică; vârsta medie a populaţiei feminine este
naţionale; 54,0 ani, iar cea a populaţiei masculine de 55,1 ani;
 Conform hărţii naţionale de zonare a producţiei agricole  Sporul natural înregistrează valori negative;
în funcţie de favorabilitatea condiţiilor  Rata mortalităţii infantile din mediul rural vasluian este
agropedoclimatice, coordonatele judeţului Vaslui sunt superioară celei regionale şi naţionale;
propice pentru zootehnie, viticultură, legumicultură,  Rata mortalităţii infantile din mediul rural vasluian
cartofi, piscicultură; (15,7‰) este superioară celei înregistrată la nivel
 Evoluţia pozitivă a ovinelor şi caprinelor la 100 ha teren; judeţean (13,6‰) şi la nivelul mediului urban judeţean
 Evoluţia pozitivă a parcului auto de maşini agricole; (10,2‰);
 Existenţa a două zone viticole recunoscute la nivel  Rata de divorţialitate a crescut cu 44,4% pe parcursul a
naţional şi cu potenţial de dezvoltare: zona viticolă Huşi cinci ani; unul din motive este şi profitarea de ajutoarele
şi Colinele Tutovei; sociale pentru familiile monoparentale;
 Producţia medie de struguri de vin la hectar la nivel  Soldul migratoriu al schimbărilor de reşedinţă şi
judeţean (5.363,8 kg/ha) superioară celei înregistrate la domiciliu înregistrează valori negative;
nivel naţional (5.024,4 kg/ha);  Evoluţia negativă a suprafeţei agricole judeţene şi a
 În judeţul Vaslui sunt certificate ca produse tradiţionale suprafeţei cultivate totale;
de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale un număr  Suprafaţa scoasă din circuitul agricol a crescut de 14,7 ori
total de 6 preparate pe bază de carne; pe parcursul a cinci ani;
 Existenţa şi activitatea Institutului de Cercetare de la  Evoluţia negativă a bovinelor şi porcinelor la 100 ha
Perieni. teren pe fondul lipsei târgurilor de animale vii;
 Rata mortalităţii infantile din mediul rural urmează un  Lipsa echipamentelor adecvate şi moderne în
trend descendent; agricultură, majoritatea celor existente fiind uzate fizic şi
moral;
 Suprafaţa viilor pe rod a scăzut cu 2,8% în perioada 2004-
2008;
 Producţia totală de struguri a judeţului Vaslui din anul
2008 a fost cu 14,0% mai mică decât cea înregistrată în
anul 2004;
 Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor
specifice;
58

 Utilizarea necorespunzătoare a solurilor de către
populaţie conform recomandărilor oficiale şi specificului
solurilor;
 Gradul ridicat de fragmentare/fracţionare al terenurilor;
 Lipsa facilităţilor/ infrastructurii conform normelor
europene pentru vânzarea animalelor vii;
 Lipsa resurselor financiare în rândul micilor fermieri
pentru realizarea studiilor pedologice şi agrochimice;
 Slaba valorificare a potenţialului legumicol, viticol şi
pomicol existent la nivel judeţean;
 Îmbătrânirea culturilor viticole şi pomicole;
 Lipsa culturii asociative şi antreprenoriale în rândul
micilor fermieri;
 Lipsa fondurilor băneşti pentru înnoirea parcului auto în
rândul micilor fermieri;
 Gradul scăzut de utilizare al compostului în agricultură
din cauza lipsei de informare şi încredere al populaţiei în
utilizarea acestui produs;
 Neaplicarea în rândul populaţiei a metodologiilor
agricole moderne;
 Lipsa sistemelor de irigat;
 Utilizarea necorespunzătoare a păşunilor, fără aplicarea
metodelor de parcelare pentru regenerare;
 Randamentul scăzut al viilor pe rod comparativ cu media
regională şi naţională: 4220 kg struguri/ha în judeţul
Vaslui în anul 2009, în timp ce în Regiunea Nord-Est
media a fost de 5.119 kg/ha, iar în România de 5.369
kg/ha;
 Capacitate slabă de absorbţie a fondurilor europene
destinate dezvoltării şi diversificării economiei rurale,
precum şi creşterii calităţii vieţii la sate (informare
insuficientă, proceduri greoaie, lipsă resurse financiare);
 Lipsa unui brand local care să stea la baza dezvoltării şi
promovării turismului;
 Lipsa facilităţilor de promovare şi valorificare a
produselor de artizanat şi artă populară;
59

 Accesul redus al populaţiei din mediul rural la utilităţi;
 Infrastructura de acces inexistentă în unele localităţi sau
într-o stare de degradare avansată;
 Lipsa posibilităţilor de petrecere a timpului liber în
mediul rural;
 Slaba diversificare a activităţilor economice în zona
rurală;
 Lipsa unităţilor economice locale care să creeze locuri de
muncă;
 Procentul ridicat al persoanelor asistate social;
 Slaba dotare cu IT în domeniul agricol şi mediul rural;
 Lipsa centrelor de colectare şi depozitare temporară a
produselor agricole şi lactate;
 Lipsa resurselor financiare pentru cofinanţarea
proiectelor de dezvoltare;
 Aspectul general al mediului rural este inestetic
(caracterizat de sărăcie, lipsa unei unităţi urbanistice
etc.).
 Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în  Dezvoltarea zonelor rezidenţiale poate conduce la

domeniul agriculturii ecologice, dezvoltării rurale, scăderea suprafeţei agricole totale ca urmare a
protecţiei mediului şi dezvoltării durabile; procesului de scoatere din circuit agricol a suprafeţelor
 Dezvoltarea agroturismului; în vederea construcţiei de locuinţe;
 Existenţa meseriilor tradiţionale şi artizanatului;  Cadrul legislativ instabil şi lipsa cunoaşterii acestuia în
 Existenţa Fondului European pentru Agricultură şi rândul populaţiei;
Dezvoltare Rurală (cu orizontul de timp până în anul  Circulaţia redusă a informaţiilor în domeniul agricol;
2013);  Lipsa/reducerea subvenţiilor pentru agricultură;;
 Existenţa programului Fermierul ce susţine dezvoltarea  Cadrul legislativ naţional care încurajează nemunca şi
mediului de afaceri în domeniul agriculturii; dependenţa de ajutoare sociale.
 Fonduri de finanţare nerambursabile de la guvern
pentru activităţi de meşteşugărit prin Oficiul Teritorial
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie
(OTIMMC);
 Creşterea anuală cu 10% a subvenţiei de la Uniunea
Europeană pentru domeniul agriculturii;
60

 Existenţa resursei umane (a copiilor) ce doresc să înveţe
arta populară locală şi meşteşugăritul;
 Existenţa fondurilor POS CCE pentru introducerea
reţelei de internet broad-band în zonele de eşec
economic;
 Existenţa programelor administraţiei publice locale care
oferă parcele cu titlu de folosinţă gratuită tinerilor în
vederea construcţiei de locuinţe;
 Dezvoltarea agriculturii ecologice: la finele anului 2008
suprafaţa agricolă certificată în agricultura ecologică era
de 650,2 ha şi erau înregistraţi 11 operatori certificaţi;
 Existenţa Camerelor Agricole Judeţene ce sprijină
dezvoltarea mediului rural şi agricol;
 Existenţa firmelor de consultanţă care realizează
transferuri de informaţii tehnice şi tehnologice, cât şi
întocmirea documentaţiilor pentru absorbţia de fonduri
de dezvoltare;
 Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele
familii să îşi cumpere / construiască o locuinţă;
 Existenţa programului prin care pot fi dezvoltate
locuinţe pentru specialişti în mediul rural;
 Existenţa Programului Rabla pentru tractoare / utilaje
agricole;
 Înfiinţarea GAL-urilor (Grupuri de Acţiune Locală) ce vin
în sprijinirea micilor fermieri;
 Existenţa exemplelor de bună practică din mediul rural
judeţean şi naţional (ex. Centre de Licitaţie pentru
animale vii, parcelarea păşunilor în vederea regenerării
păşunilor, Întreprinderea Comunală de la Pădureni etc);
 Existenţa programelor de stimulare a asocierii în
domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale (ex. GAL-uri).
61
I.5. Mediu

Sub aspect hidrografic, teritoriul subterane în 27 de foraje din 18 În vederea reconstrucţiei
judeţului Vaslui aparţine bazinului localităţi. S-au semnalat depăşiri ecologice, pe parcursul anului
râului Prut şi bazinului râului Siret, ale concentraţiilor maxime admise 2009, la nivelul judeţului Vaslui au
din care râul Bârlad drenează cea la amoniu (53.8%), la azotaţi fost întreprinse o serie de
mai mare suprafaţă a judeţului (17.9%) şi la fier total (97.4%). programe de remediere /
(peste două treimi). reconstrucţie ecologică a 6.901,55
În cazul monitorizării stării apei m2 de teren din fonduri europene
La nivelul anului 2009, APM Vaslui brute destinate potabilizării au şi din bugetul local.
a investigat fizico-chimic, biologic fost identificate depăşiri ale
şi bacteriologic râurile Bârlad, suspensiilor, manganului, Fondul forestier al judeţului Vaslui
Vasluieţ şi Prut (cu afluenţii plumbului, borului. se întinde pe o suprafaţă de
acestora). În urma investigaţiilor 46.830 ha, iar suprafaţa pădurilor
autoritatea de mediu a stabilit În anul 2009, în atmosferă au fost pe o suprafaţă totală de 45.748 ha
faptul că 70% din lungimea râului emise 91,7 tone dioxid de sulf (în din care 463 ha sunt păduri de
Prut corespunde clasei de calitate scădere cu 35% comparativ cu anul răşinoase (1,0%) şi 45.285 ha păduri
II şi 30% clasei de calitate III, în 2008), 709,2 tone oxizi de azot (în de foioase (99,9%). 54,5% dintre
timp ce 32% din lungimea râului creştere cu 56% comparativ cu pădurile judeţului Vaslui sunt
Bârlad corespunde calităţii II, 46% anul 2008), 765,4 tone amoniac localizate în zona deluroasă şi
calităţii III şi 2% calităţii IV. (cu 8% mai puţin decât în anul 45,5% în zona de câmpie. Pe
precedent) şi 1.957 tone compuşi parcursul anului 2009 au fost
Din punct de vedere al calităţii organici volatili nemetanici (cu 2% împădurite 177 ha.
apei, lacurile din judeţul Vaslui mai puţin decât în anul 2008).
sunt încadrate în categoria A1-A2 Potrivit datelor furnizate de
în ceea ce priveşte totalul Eroziunea solului, gleidizarea şi Agenţia pentru Protecţia Mediului
nutrienţilor azot şi fosfor şi A2 în alunecările de teren, la nivelul Vaslui, atacurile de boli şi
ceea ce priveşte calităţile judeţului Vaslui, reprezintă factorii dăunători asupra fondului
biologice. principali care afectează 68,5% din forestier sunt în general de
suprafaţa totală degradată în anul intensităţi slabe, nefiind necesare
Principalele surse de folosinţă ale 2009 (211.245 ha). Eroziunea lucrări de combatere pe toate
acumulărilor de apă vasluiene sunt solului apare datorită vântului, aceste suprafeţe. În evidenţa
SC Aquavas SA, SC Rulmenţii SA şi ploilor acide şi activităţilor umane fenomenelor de uscare se
SC Scoica Agroind SRL. cum sunt: lucrările agricole înregistrează 91 ha.
necorespunzătoare care distrug
Laboratorul Sistemului de textura solului, tratamentele cu
Gospodărire al Apelor Vaslui a pesticide şi fertilizanţi chimici.
supravegheat calitatea apelor
64
Mediu
La nivelul judeţului Vaslui există o Cantitatea de deşeuri municipale plastic, restul deşeurilor fiind
suprafaţă de 1.365 ha încadrată în generate la nivelul judeţului a fost sticlă, lemn, metal, etc.
categoria zonelor cu deficit de de 183.386 tone, din care 117.264
vegetaţie disponibile pentru tone (64%) sunt deşeuri Depozitele de deşeuri municipale
împădurire, la care se adaugă şi o municipale generate şi colectate, din localităţile Vaslui, Bârlad şi Huşi
suprafaţă de 248 ha administrată restul de 66.122 tone şi-au sistat activitatea la sfârşitul
de Direcţia Silvică Vaslui. reprezentând deşeuri municipale anului 2006, iar cel din Negreşti la
necolectate (36%). Deşeurile data de 16 iulie 2009. În prezent
În judeţul Vaslui rezervaţiile municipale colectate sunt în operatorii acestor depozite au
naturale ale biosferei ocrotite prin proporţie de 78,75% deşeuri încheiate contracte pentru
lege totalizează 191,28 ha. Există, menajere, 16,82% deşeuri din eliminarea deşeurilor cu firme din
de asemenea, şi o serie valoroasă servicii municipale şi 4,43% deşeuri judeţele Neamţ şi Galaţi.
de monumente ale naturii ocrotite din construcţii şi demolări.
prin lege. Pe teritoriul judeţului nu există nici
Din cele 92.185 tone deşeuri un depozit autorizat de deşeuri,
În anul 2008, procentul populaţiei menajere colectate, 64,9% au fost nici în mediul urban, nici în mediul
judeţului Vaslui deservită de colectate de la populaţie şi 35,1% rural, acestea fiind închise în
servicii de salubritate se ridica la de la agenţii economici. La nivelul totalitate în iulie 2009.
24,56%. Gradul de acoperire cu anului 2008, un locuitor din judeţul
servicii de salubritate era de 59,67 Vaslui a generat 405 kg deşeuri.
în mediul urban şi 0% în mediul
rural. Aproximativ 80% din deşeurile
menajere sunt biodegradabile, 8%
din categoria hârtie/carton şi 7%
65

În privinţa poluării, judeţul Vaslui Opiniile comunităţii management al deşeurilor solide în
nu are probleme foarte mari, judeţul Vaslui”, în valoare de 32
poluarea diminuându-se o dată cu În percepţia reprezentanţilor milioane Euro. Activităţile care vor
restructurarea activităţilor comunităţii locale, mediul fi desfăşurate în cadrul acestui
industriale. Probleme legate de judeţului Vaslui se confruntă cu proiect sunt: închiderea
mediu sunt în ceea ce priveşte zece mari categorii de probleme. depozitelor din Bârlad, Huşi,
managementul deşeurilor şi În ordinea intensităţii asociate, cea Negreşti, construirea unui depozit
epurarea apelor uzate. mai stringentă problemă este ecologic în Roşieşti, construirea
sistemul de management al unei staţii de sortare în Roşieşti,
Problema majoră de mediu la deşeurilor necorespunzător. construirea unei staţii de tratare a
nivelul judeţului Vaslui este In cursul anului 2010, Consiliul levigatului la depozitul ecologic
reprezentată de lipsa unui sistem judeţean Vaslui va depune pentru Roşieşti, construirea unor staţii
integrat de management al finanţare prin Programul transfer în Vaslui, Bârlad, Huşi,
deşeurilor funcţional. Această Operaţional Sectorial de Mediu Negreşti şi construirea unor
problemă este expusă atât în proiectul „Sistem integrat de puncte de colectare a deşeurilor.
rapoartele oficiale, cât şi în cadrul
consultărilor comunităţii judeţene. principalele * probleme de mediu
- opinii ale reprezentaţilor comunităţii judeţene -
Depozitarea deşeurilor este o
1 100,0
problemă de mediu general
valabilă la nivel naţional, iar lupta 2 98,0
autorităţilor de a aplica normele şi LEGENDA
cerinţele Uniunii Europene în 3 88,9
domeniu pare a fi una mai dificilă 4
1. Sistem de management al deşeurilor
72,0
decât orice preconizare. necorespunzător
2. Colmatarea bazinelor de acumulare
5 72,0 3. Slaba preocupare a populaţiei pentru
Situaţia instalaţiilor de epurare / protecţia mediului natural
6 72,0
pre-epurare a apelor uzate 4. Lipsa staţiilor de epurare
menajere şi / sau industriale este o 5. Gradul scăzut al suprafeţelor
7 56,9 împădurite
altă coordonată a aspectelor 6. Poluarea aerului
problematice a mediului, fiind 8 54,1 7. Defrişările necontrolate
completat de existenţa zonelor 8. Terenurile degradate
9 54,1 9. Poluarea apelor de suprafaţă şi
degradate ce necesită
subterane
reconstrucţie ecologică. 10 43,6 10. Neaplicarea legilor de instituţiile
responsabile

66
Mediu
A doua categorie de probleme Reprezentanţii comunităţii locale Următorul aspect cu o situaţie

după intensitatea de manifestare au evaluat situaţia actuală a nouă foarte gravă în proporţie de 46,4%
la nivelul mediului vasluian, în dimensiuni ale mediului ambiant este considerat fenomenul
opinia comunităţii, este cu ajutorul unei scale ale cărei „secetă”. Corelând domeniile
colmatarea bazinelor de puncte extreme au fost „situaţie sectoriale ale strategiei se remarcă
acumulare şi slaba preocupare a foarte gravă” şi „situaţie foarte faptul că în cadrul identificării
populaţiei pentru protecţia bună”. principalelor probleme cu care se
mediului natural. Trebuie remarcat faptul că nici un confruntă mediul rural vasluian a
aspect al mediului ambiant nu este fost menţionată pe locul al cincilea
Îngrijorătoare pentru
considerat de reprezentanţii în funcţie de intensitatea
reprezentanţii comunităţii
comunităţii locale ca având o problemei – „lipsa sistemelor de
judeţene este situaţia staţiilor de
situaţie foarte bună. irigat”, deci reprezentanţii
epurare, mai exact lipsa staţiilor
comunităţii judeţene percep
de epurare şi a efectului asupra
Reprezentanţii comunităţii locale fenomenul meteorologic de
situaţiei mediului natural.
consideră că aspectul secetă nu doar ca pe o problemă
Gradul scăzut al suprafeţelor „managementul deşeurilor” este de mediu, ci îl analizează per
împădurite este în strânsă legătură în prezent caracterizat de o ansamblu şi conştientizează că
cu problemele de pe locurile şapte situaţie foarte gravă în proporţie acest fenomen afectează şi
şi opt – defrişările necontrolate şi de 57,1% şi în 32,1% de situaţie sectorul agricol (devenind ceea ce
terenurile degradate. Împădurirea gravă. se numeşte secetă agricolă).
suprafeţelor degradate ar
conduce la scăderea terenurilor situaţia mediul ambiant al judeţului Vaslui
neutilizabile din cauza situaţiei lor, - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
(sortare descrescătoare după "situaţie foarte gravă")
iar defrişările realizate într-un
sistem şi după un program în care Managementul deşeurilor 57,1% 32,1% 10,7%
s-ar avea în vedere procesul de
Seceta 46,4% 39,3% 14,3%
regenerare al pădurilor ar putea
reprezenta la nivelul judeţului un Eroziunea solului / alunecările de teren 25,9% 59,3% 14,8%
punct tare şi nu un aspect
Gradul de împădurire 25,0% 67,9% 7,1%
problematic.
Protecţia mediului natural 17,9% 64,3% 17,9%
Pe locul al şaselea regăsim ca
problemă de mediu „poluarea Inundaţiile / zonele inundabile 11,5% 57,7% 30,8%
aerului”, iar pe ultimele două Poluarea apelor 10,7% 57,1% 32,1%

poziţii ale clasamentului în funcţie
de intensităţile asociate: problema Poluarea solurilor 7,1% 46,4% 46,4%
poluării apelor de suprafaţă şi Poluarea aerului 3,6% 21,4% 75,0%

subterane şi neaplicarea legilor de
Sursa: Sondaj de opinie realizat
către instituţiile responsabile. de compania Addvances
100,0% 80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%
Situaţie gravă Situaţie foarte gravă Situaţie bună
67
ANALIZA SWOT - Mediu

 Existenţa ariilor naturale protejate cu caracter floristic,  Insuficienta dotare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului
forestier şi palentologic de interes naţional (9 arii); Vaslui cu aparate necesare monitorizării calităţii
 Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă curgătoare factorilor de mediu;
din judeţul Vaslui de la calitate III (stare moderată) sau  Inexistenţa pe raza judeţului Vaslui a lungimilor de apă
IV (stare slabă) la calitate II (stare bună); curgătoare încadrate în clasa de calitate I –
 Pe parcursul a cinci ani s-a înregistrat o uşoară scădere a corespunzătoare unei stări de calitate foarte bună;
emisiilor de gaze cu efect acidifiant (evoluţia medie  Existenţa surselor de poluare a acumulărilor de ape
anuală a emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004- (surse difuze şi surse naturale);
2008 a fost de -28,2%, iar a emisiilor de oxizi de azot de -  Existenţa zonelor de risc: alunecări de teren, inundaţii;
18,9%) şi a compuşilor organici volatili nemetanici  Depăşiri ale concentraţiilor maxime admise în apele
(evoluţia medie anuală a emisiilor a fost de -47,7% în subterane (în 22 de foraje) la amoniu (36,4%), azotaţi
perioada 2004-2008); (27,3%) şi fier (95,5%);
 Scădere continuă a cantităţii de metale grele emise în  Existenţa zonelor critice în cazul apelor de suprafaţă
atmosferă (0,02 kg în anul 2008 comparativ cu 29,3 kg în (tronson staţie epurare municipiul Vaslui-confluenţă cu
anul 2005); râul Bârlad);
 Starea fito-sanitară a fondului forestier din judeţul Vaslui  Existenţa zonelor critice pentru apele subterane: zonele
este corespunzătoare, nu au fost înregistrate atacuri aferente oraşelor Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Huşi; zonele
puternice de boli şi dăunători biotici sau abiotici; aferente platformelor de deşeuri menajere şi industriale
 Cantitatea de deşeuri generată anual de un cetăţean din oraşele Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Huşi;
vasluian este inferioară celei înregistrată la nivel naţional  Solurile sunt afectate de factori de degradare precum
cu 4,1% (în anul 2007); eroziune, gleidizare, alunecări de teren, sărăturare.;
 Cantitatea de deşeuri municipale colectate a crescut cu  Pe parcursul a cinci ani, fondul forestier al judeţului a
peste 50% pe parcursul a trei ani (de la 74.470 tone în scăzut cu 23,7% (15.697 ha);
anul 2004, la 112.691 tone în anul 2007);  În perioada 2004-2007, cantitatea totală de deşeuri
 Existenţa Planului Judeţean de Management al municipale generate s-a majorat cu 31,0%.
Deşeurilor, Planului Local de Acţiune pentru Mediu,  Lipsa sistemelor de colectare a deşeurilor în majoritatea
Planului Local de Gestiune a Deşeurilor şi Master localităţilor din judeţ;
Planului Judeţean pentru Gestiunea Deşeurilor;  Procentul de reciclare a deşeurilor din ambalaje se ridică
 Existenţa unui număr de 10 agenţi economici autorizaţi la 29,8%, fiind inferior celui naţional (30,56%);
care colectează şi valorifică deşeuri de ambalaje (potrivit  Concentrarea punctelor de colectare şi valorificare a
Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vaslui); deşeurilor în zona urbană a judeţului Vaslui;
 Reducerea cantităţii de deşeuri periculoase generate cu  Reducerea gradului de eliminare (34,2%) şi valorificare
31,5% în anul 2007, faţă de anul 2004; (44,2%) a deşeurilor periculoase în anul 2007, comparativ
 Creşterea cantităţii de deşeuri din echipamente electrice cu anul 2004;
şi electronice colectate de la populaţie în anul 2008 de  Slaba dotare cu mijloace şi echipamente necesare
68
Mediu
ANALIZA SWOT - Mediu

2,3 ori faţă de anul precedent; gestionării situaţiilor de urgenţă;
 Existenţa proiectelor deja implementate în judeţ în  Sistemul de alarmare în situaţii de urgenţă are o
domeniul gestiunii şi colectării selective a deşeurilor; acoperire redusă;
 Închiderea la nivel judeţean, în profil teritorial, a  Procentul scăzut al suprafeţei fondului forestier
platformelor de gunoi neconforme cu legislaţia în vasluian raportat la suprafaţa totală a judeţului - 9,5%
vigoare; (comparativ cu ponderea la nivel naţional de 27,1%).
 Existenţa Centrului Judeţean de Informare şi Pregătire
pentru Situaţii de Urgenţă.
 Receptivitatea populaţiei la campaniile prin care se  Procentul scăzut al suprafeţei fondului forestier cu
promovează colectarea deşeurilor din echipamente implicaţii asupra mediului înconjurător;
electrice şi electronice;  Fonduri financiare insuficiente destinate împăduririi
 Creşterea interesului autorităţilor locale pentru terenurilor degradate;
promovarea de parteneriate în vederea protecţiei  Nivelul scăzut de educare al populaţiei în privinţa
mediului; colectării selective a deşeurilor;
 Existenţa iniţiativelor de colectare a deşeurilor din  Agravarea fenomenului de secetă afectează instalarea şi
echipamente electrice şi electronice în rândul populaţiei; dezvoltarea vegetaţiei forestiere;
 Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de Mediu pentru  Neatingerea ţintei de 4 kg/locuitor de DEEE-uri
susţinerea şi realizarea cu prioritate a proiectelor colectate;
cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia  Insuficienta preocupare a agenţilor economici pentru
Mediului; refolosirea ambalajelor.
 Existenţa programelor de gestiune a calităţii aerului
ambiental la nivelul judeţului;
 Existenţa Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor;
 Existenţa şi activitatea Institutului de Cercetare de la
Perieni (cercetarea eroziunii solurilor);
 Disponibilitatea finanţărilor proiectelor de mediu prin
intermediul fondurilor europene nerambursabile.
69
I.6. Turism

Per ansamblu, dezvoltarea Turismul cultural şi istoric este poartă amprenta timpurilor
turismului în judeţul Vaslui este susţinut şi de existenţa castelelor, trecute. Printre cele mai
slabă, cu toate că potenţialul de conacelor şi siturilor arheologice: reprezentative biserici ale
dezvoltare ar putea fi unul chiar Castelul Mavrocordat, Ansamblul judeţului se numără Biserica
ridicat, ţinând cont de conacului Roset-Balş, Conacul domnească „Tăierea Capului Sf.
multitudinea şi varietatea Rosetti – Solescu, Situl arheologic Ioan Botezătorul” din Vaslui
patrimoniului vasluian. Însă, Bârlad - Valea Seacă, Situl (Ştefan cel Mare, 1490), Biserica
analizând situaţia actuală a arheologic Trestiana, dar şi de „Adormirea Maicii Domnului” din
infrastructurii de susţinere a celelalte monumente de Vaslui, Biserica „Sf. Treime” din
sectorului turistic şi nivelul de patrimoniu: Casa memoriala Emil Vaslui, Biserica „Sf. Gheorghe” din
promovare a obiectivelor turistice, Racoviţă, Casa Ghica, Casele Bârlad, Ansamblul Episcopal Huşi,
potenţialul de dezvoltare este Mădârjac şi Ornescu, Casa Sturdza Biserica „Sf. Ilie” Bârlad (sec. XIX)
estompat semnificativ. Formele de (Muzeul Colecţiilor). etc. Dintre mănăstirile judeţului
turism practicabile sunt: cultural- enumerăm: Mănăstirea Moreni
istoric, religios, vitivinicol, rural, Trebuie subliniată existenţa (comuna Deleni), Mănăstirea
cinegetic şi de pescuit. Planetariului digital de la Bârlad, Mălineşti (sat Gârceni), Ansamblul
situat în cadrul Pavilionului Marcel Mănăstirii Floreşti (sat Floreşti),
Turism cultural-istoric. Muzeele din Guguianu a Muzeului Vasile Ansamblul Mănăstirii Pârveşti (sat
Vaslui, Bârlad şi Huşi deţin colecţii Pârvan. Investiţia a fost realizată Pârveşti), Mănăstirea Bujoreni
importante şi variate de la secţii de de Muzeul Vasile Pârvan prin (comuna Zorleni), Mănăstirea
arheologie, istorie medievală, implementarea unui proiect Grădjeni (sat Grădjeni), Mănăstirea
până la artă plastică şi artă european. Cu o promovare pe Fâstâci (sat Fâstâci). Printre cele
religioasă, care sunt completate măsură, planetariul poate deveni mai impresionante lăcaşuri de cult
de colecţiile etnografice ale un obiectiv deosebit de atractiv, figurează bisericile de lemn, în
muzeelor săteşti din mediul rural numărându-se printre cele mai special cele de pe Valea Racovei,
(Tăcuta, Muntenii de Sus şi interesante şi spectaculoase între Vaslui şi Mălineşti (Biserica
Vetrişoaia, Vutcani, Giurcani.). obiective din regiune. Sf. Nicolae din Ivăneşti, Schitul de
Principalele muzee cu o valoare lemn Sf. Voievozi, din Mălineşti-
recunoscută la nivel naţional sunt: Dimensiunea religioasă a sectorului Gârceni.
Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare, turistic este conturată de prezenţa
Muzeul Vasile Pârvan, Muzeul pe aria geografică a judeţului Turism vitivinicol. Viile ocupă, în
Municipal Huşi, Muzeul Eparhial şi Vaslui a edificiilor religioase Moldova, o întindere de peste
Muzeul Viticol. cunoscute după vechimea şi 90.000 hectare, ceea ce înseamnă
istoria acestora, dar şi după a treia parte din suprafaţa viticolă
arhitectura cu totul deosebită ce a ţării. Printre podgoriile celebre
72
Turism
ale Moldovei se numără şi specii de animale care trăiesc în indicaţii terapeutice pentru
podgoriile Huşi (cu centrele pădurile judeţului sunt cerbul, afecţiuni ale aparatului locomotor,
viticole Bohotin, Averești, Huşi, mistreţul şi iepurele. De asemenea ale sistemului nervos şi afecţiuni
Vutcani şi Murgeni) şi Colinele se pot vâna potârnichi, fazani, raţe ginecologice pot fi valorificate în
Tutovei (cu centrele Iana şi şi gâşte sălbatice, sitari precum şi sens terapeutic şi de agrement.
Tutova). Şcoala Viticolă din Huşi vulpi şi alte specii. Direcţia Silvică Capacitatea iniţială a bazei de
găzduieşte Muzeul Viticulturii. Vaslui dispune de trei cabane de tratament ce a aparţinut Spitalului
vânătoare care asigură cazare şi Carol I, (închis în anul 2003
Turism rural. O parte dintre masă pentru turişti. datorită lipsei fondurilor necesare
aşezările vasluiene şi-au păstrat pentru lucrările de consolidare şi
tradiţiile şi obiceiurile în pofida În ceea ce priveşte pescuitul, cu modernizare necesare) a fost
transformărilor aduse de perioada investiţii minime, valea Elanului estimată în studiile deja elaborate
comunistă şi de progresul tehnic. poate deveni o zonă importantă de la 150 de tratamente pe zi în
Modernismul a pătruns mai greu agrement. La Cârja se află un luciu condiţiile de debit actual, dar cu
în casele vasluienilor autentici, fie de apă de peste o mie de hectare. mărirea debitului se poate ajunge
şi din cauza nivelului scăzut de Aici există două ferme piscicole la 250/300 tratamente de
dezvoltare economică. Astfel că, unde pescarii pot prinde crap, proceduri majore (băi
un posibil turist interesat, încă se caras, fitofag şi, mai rar, somn şi hidrotermale şi bai
mai poate bucura de o atmosferă ştiucă. electrogalvanice).
patriarhală la care contribuie, ce-i
drept, mai mult bătrânii satelor. Un element important pentru Având în vedere potenţialul turistic
dezvoltarea turismului este dat de reprezentat de apele minerale
Turism cinegetic şi de pescuit. potenţialul curativ al izvoarelor captate în zona Ghermăneşti,
Fauna cinegetică a judeţului Vaslui minerale sulfuroase aflate în Consiliul Judeţean Vaslui a
este diversă, permiţând localitatea Ghermăneşti, situată la promovat un proiect de înfiinţare a
organizarea unor partide de aproximativ 25 km de Huşi. Centrului Balnear Ghermăneşti.
vânătoare de neuitat. Principalele Acumulările de ape minerale cu
73
Oferta şi cererea turistică valoarea indicatorului studiat este Opiniile comunităţii

de 12,7.
Conform datelor furnizate de Printre elementele reprezentative
Indicele de utilizare a capacităţii
Institutul Naţional de Statistică, pentru judeţ au fost menţionate
de cazare în funcţiune înregistrat
judeţul Vaslui dispunea în anul tradiţia culturală, valorile istorice,
la nivelul judeţului Vaslui a fost de
2008 de 11 unităţi de primire personalităţile marcante legate de
25,2%, fiind inferior celui înregistrat
turistică, din care 4 hoteluri, 3 judeţ, podgoriile din zona Huşului,
la nivel regional (29,3%) sau
pensiuni turistice urbane, 2 bisericile şi mănăstirile şi
naţional (35,0%). O analiză lunară a
pensiuni turistice rurale, un hostel rezervaţiile naturale. Prin prisma
indicelui de utilizare a capacităţii
şi o tabără pentru elevi şi elementelor de identificare ale
de cazare în funcţiune evidenţiază
preşcolari. În profil teritorial judeţului, sectorul turistic este
faptul că lunile octombrie-
distribuţia unităţilor de primire susţinut de patru elemente ce
decembrie, reprezintă perioada de
turistică se prezenta astfel: 5 corespund diferitelor tipuri de
vârf pentru activitatea turistică din
unităţi în municipiul Vaslui şi câte o turism practicabile în arealul
judeţ.
structură în fiecare din geografic vasluian.
următoarele unităţi administrativ- Sezonalitatea turismului în judeţul
teritoriale: municipiul Bârlad, Vaslui poate fi influenţată de De asemenea, printre resursele
municipiul Huşi, Banca, Costeşti, evenimentele organizate sub judeţului, a fost menţionat pe cel
Griviţa şi Lipovăţ. forma târgurilor şi festivalurilor în de-al treilea loc „patrimoniu istoric
perioada de toamnă târzie – iarnă, şi natural cu potenţial turistic”.
Capacitatea de cazare existentă în precum: Târgul Meşterilor
judeţul Vaslui în anul 2008 a fost Populari de la Vaslui, Festivalul
de 689 locuri, iar cea în funcţiune „Hora” de la Pădureni, Festivalul
de 233.508 locuri-zile. Concurs de Muzică Uşoară
„Constelaţia necunoscută”, Vaslui,
Sosirile turistice înregistrate de Festivalul Internaţional de Umor
unităţile de cazare turistică din „Constantin Tănase”.
judeţul Vaslui în anul 2008 se
cifrează la 33.826, iar numărul Conform Ministerului Turismului la
înnoptărilor la 58.870, ceea ce nivelul judeţului Vaslui sunt
înseamnă că durata medie de înregistrate 23 agenţii de turism cu
şedere a unui turist a fost de 1,74 licenţă. Niciuna dintre agenţiile
zile. locale de turism nu promovează
obiective din judeţ.
Numărul turiştilor străini a fost de
2.673 persoane, adică 7,9% din
totalul turiştilor. La nivel naţional,
turiştii străini deţin o pondere de
20,6% din total, iar în regiune
74
Turism

Pentru a ajunge la un obiectiv Pentru a ajunge într-o zonă Un alt element cu o influenţă
turistic cu o importanţă şi cu un turistică, potenţialii turişti puternic negativă asupra stadiului
renume deosebite, turiştii fac analizează într-o primă fază actual şi viitor al dezvoltării
abstracţie de anumite neajunsuri, resursele turistice şi apoi căile de sectorului turistic la nivelul
precum infrastructura de acces, acces. Aşa cum a fost evidenţiat judeţului Vaslui este reprezentat
amenajările specifice etc. În judeţul pe parcursul primelor capitole ale de infrastructura de susţinere a
Vaslui însă, deocamdată nu există strategiei, starea precară a activităţilor turistice. Fie că vorbim
un asemenea obiectiv. De aceea, infrastructurii rutiere este o de agenţii de turism, structuri de
pentru dezvoltarea turismului local, problemă general valabilă pentru primire turistică cu funcţiuni de
obiectivele turistice necesită judeţul Vaslui, indiferent că vorbim cazare turistică şi unităţi de
susţinere din punct de vedere al de mediul urban, mediul rural sau alimentaţie publică, numărul
infrastructurii de acces, al de căile de acces ocolitoare. acestora este destul de redus iar
infrastructurii specifice, al majoritatea sunt concentrate în
promovării şi al amenajărilor Starea precară a infrastructurii mediul urban. Structurile de
corespunzătoare. Desigur, nu ne rutiere influenţează gradul de cazare au clasificări de maximum 3
referim la transformarea judeţului accesibilitate al localităţilor din stele/flori, fapt ce nu poate
Vaslui într-un judeţ turistic judeţ (şi implicit al obiectivelor permite dezvoltarea unor forme
veritabil, ci la valorificarea cât mai turistice) şi contribuie la de turism de nişă dar, cel mai
bună a potenţialului de care dispun înrăutăţirea stării generale de important, turismul de afaceri.
obiectivele existente. atractivitate a judeţului.
75
ANALIZA SWOT - Turism

 Posibilitatea practicării diferitelor tipuri de turism  Slaba valorificare a potenţialului turistic al
netradiţional, de la cel religios la cel cultural- judeţului;
ştiinţific;  Infrastructura turistică slab dezvoltată;
 Existenţa manifestărilor cu valoare folclorică;  Infrastructura de acces către obiectivele cu
 Majorarea capacităţii de cazare în funcţiune potenţial turistic (in special religioase) în stare
(locuri-zile) pe parcursul ultimilor cinci ani avansata de degradare (drumuri impracticabile pe
(evoluţia medie anuală în perioada 2004-2008 a unele porţiuni);
fost de 1,1%);  Existenţa unui număr extrem de mare de localităţi
 La nivel judeţean predomină structurile de 3 stele, rurale în care nu există nici un loc de cazare (circa
respectiv 3 margarete (circa 45% din unităţi, 91%, potrivit MDRT);
potrivit MDRT);  Servicii turistice cotate ca fiind slabe din punct de
 Evoluţie pozitivă a numărului de turişti sosiţi în vedere calitativ;
structurile de primire turistică din judeţul Vaslui  Promovarea redusă a obiectivelor turistice cu
(evoluţia medie anuală în perioada 2004-2008 a potenţial turistic real;
fost de 5,7%);  Concentrarea agenţiilor de turism şi a capacităţii
 Existenţa indicatoarelor şi hărţilor de semnalizare de cazare existente în cele trei centre municipale şi
a obiectivelor turistice ecleziastice; distribuţia inegală a acestora în profil teritorial;
 Existenţa Centrului de Informare turistică în incinta  Număr redus de unităţi de primire turistică şi
Consiliului judeţean Vaslui; alimentaţie publică (doar aproximativ 12% din
 Existenţa unor proiecte complementare de localităţile din judeţul Vaslui dispun de unităţi de
valorificare a potenţialului turistic cultural primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie
(Planetariu Bârlad, Centrul Cultural Istoric Bârlad). publică, potrivit MDRT)
 Reducerea capacităţii de cazare existente (număr
de locuri de cazare) pe parcursul a cinci ani (rata
medie de creştere anuală în perioada 2004-2008 a
fost de -1,85%);
 Numărul turiştilor străini este în scădere în anul
2008 cu 19,8% faţă de anul anterior;
 Durata medie de şedere urmează un trend
descendent;
 Indicele judeţean de utilizare netă a capacităţii de
cazare în funcţiune (25,2%) este inferior celui
regional (29,3%) sau naţional (35,0%).
 Existenţa zonelor cu potenţial natural ce pot fi  Campaniile de promovare agresive ale obiectivelor
valorificate ca zone de agrement; turistice din judeţele Suceava şi Neamţ pot duce la
 Disponibilitatea fondurilor structurale pentru scăderea numărului de turişti sosiţi pe teritoriul
valorificarea zonelor turistice; vasluian;
 Existenţa fondurilor europene direcţionate spre  Infrastructura de transport slab dezvoltată şi
semnalizarea şi promovarea obiectivelor turistice; nemodernizată poate avea ca efect ocolirea zonei
76
Turism
ANALIZA SWOT - Turism

 Diversificare obiectivelor turistice vasluiene va turistice a judeţului;
duce la creşterea atractivităţii turistice a judeţului;  Resurse financiare insuficiente pentru contribuţiile
 Posibilitatea dezvoltării turismului balnear datorită proprii la proiectele finanţate prin Fonduri
existenţei surselor de ape minerale cu proprietăţi Structurale, în special în mediul rural.
curative la Ghermăneşti;
 Parteneriat de promovare a obiectivelor cultural-
religioase din judeţul Vaslui, împreună cu raionale
Hînceşti şi Leova;
 Existenţa potenţialului de dezvoltare a
agroturismului, turismului cinegetic şi viticol.
77
I.7. Social

Conform datelor publicate de AJPS total este inclus numărul servicii sociale de tipul „mesei pe
Vaslui la 1 iunie 2010, numărul persoanelor care beneficiază de roţi” şi servicii de zi. În anul 2009,
mediul lunar al persoanelor din ajutor de încălzire (97.321 personalul angajat în cadrul
judeţul Vaslui beneficiare de persoane). Pensionarii nu aparţin acestei categorii de servicii totaliza
prestaţii sociale este de 254.159 acestei categorii. 210 persoane, iar numărul
persoane. Raportat la populaţia vârstnicilor beneficiari de servicii
totală a judeţului rezultă că 56% La sfârşitul anului 2009, beneficiari sociale se cifra la 292 persoane.
dintre vasluieni beneficiază de o de venit minim garantat erau Numărul persoanelor vârstnice la
formă de prestaţie socială. Dacă 14.392 familii / 41.116 persoane. nivel judeţean numără peste
luăm în calcul şi numărul total de 85.000 persoane, în acest context
pensionari, procentul de mai sus Potrivit statisticilor Agenţiei este evidentă situaţia conform
creşte semnificativ. Judeţene pentru Prestaţii Sociale căreia cererea pentru serviciile
Vaslui numărul beneficiarilor de sociale adresate vârstnicilor este
Numărul mediu al beneficiarilor de alocaţie monoparentală totaliza mult mai mare comparativ cu
prestaţii sociale din judeţul Vaslui 6.881 persoane, la 1 iunie 2010. numărul beneficiarilor, iar gradul
este de 254.159 persoane. În acest de acoperire este insuficient
Servicii de îngrijire şi asistenţă comparativ cu necesităţile
pentru persoane vârstnice sunt existente la nivelul acestui grup
asigurate prin intermediul social.
următoarelor centre sociale aflate
50% în subordinea DGASPC Vaslui:

Centrul de îngrijire şi asistenţă
Bogeşti, Centrul de recuperare şi
Numărul beneficiarilor de ajutoare
pentru încălzirea locuinţei totaliza
97.321 familii, din care: 2.113
reabilitare Rîşeşti, Centrul de beneficiari ajutoare încălzirea
îngrijire şi asistenţă Rînzeşti, locuinţei cu energie termică (2,2%),
Centrul de îngrijire şi asistenţă 12.461 beneficiari ajutoare
pentru persoane vârstnice Huşi, încălzirea locuinţei cu gaze
Centrul de tip respiro naturale (12,8%) şi 82.747
Ghermăneşti, Centrul de îngrijire şi beneficiari ajutoare încălzirea
Aproximativ 50% din bugetul asistenţă pentru persoane locuinţei cu lemne (85,0%).
Judeţului Vaslui pentru anul 2010 vârstnice Giurcani, Serviciul de
este repartizat pentru asigurări şi îngrijire la domiciliu „Bătrâneţe Conform statisticilor Casei
asistenţă socială. demnă” Vaslui. Există şi servicii Judeţene de Pensii Vaslui, la
sociale pentru persoane vârstnice nivelul judeţului numărul total de
Sursa: Consiliul Judeţean Vaslui asigurate de furnizori privaţi de pensionari asiguraţi în plată, în
80
Social
anul 2009, totaliza 109.689 handicap fizic (2.303 persoane, din Instituţiile publice judeţene ce
persoane, din care: 79.127 care 2.215 persoane adulte şi 88 activează în domeniul prestaţiilor
pensionari sin sectorul de stat copii), 26,1% prezintă handicap şi serviciilor sociale sunt Direcţia
(72,1%) şi 30.562 pensionari din somatic şi 22,2% handicap psihic. Generală de Asistenţă Socială şi
agricultură (27,9%). Protecţia Copilului, din cadrul
În sistemul de protecţie a copilului Consiliului Judeţean, Agenţia
În aceeaşi perioadă, pensia medie erau în evidenţă un număr de 518 Judeţeană pentru Prestaţii Sociale,
la nivelul judeţului era de 514 lei. copii cu handicap, la 31.12.2008, şi Casa de Pensii. Activitatea
Pentru pensionarii de asigurări din care peste 55,4% încadraţi în acestora este sprijinită de
sociale de stat, pensia medie era măsura de protecţie „plasament la organizaţiile non-guvernamentale
de 599 lei, iar pentru agricultori asistent maternal profesionist”. din domeniul social, care
era de 300 de lei. Pensia medie din majoritatea activează în sfera
Vaslui reprezintă 79,1% faţă de Numărul persoanelor vârstnice cu serviciilor sociale. Biserica este, de
nivelul naţional. certificate de încadrare în grad de asemenea, o instituţie importantă
handicap aflate în evidenţa care completează activitatea de
Numărul persoanelor D.G.A.S.P.C. Vaslui totalizează asistenţă socială din judeţ şi care
instituţionalizate în sistemul 3.387 persoane. Numărul poate fi fructificată ca un puternic
judeţean de asistenţă socială, la 31 vârstnicilor cu handicap asistaţi se partener social.
iulie 2009, totaliza 822 persoane. cifrează la 163.
Agenţia Judeţeană pentru
Numărul persoanelor cu În judeţul Vaslui există 4 cantine Prestaţii Sociale efectuează plăţile
dizabilităţi beneficiare de servicii sociale, localizate în mediul urban, conform legii 448 din decembrie
rezidenţiale / nonrezidenţiale în cu o capacitate totală de 605 2006. 77,8% din sumele plătite pe
judeţ era de 881 persoane, la 31 locuri. Conform statisticilor parcursul anului 2009 de către
iulie 2009. oficiale, în fiecare zi beneficiază de Agenţia Judeţeană de Prestaţii
serviciile cantinelor sociale un Sociale au fost direcţionate
Numărul persoanelor cu handicap număr mediu de 364 persoane, conform titlului 57, din legea
neinstituţionalizate se cifra la ceea ce reprezintă doar 55% din anterior menţionată; 21,4%
10.847 persoane, la 31.12.2008, din capacitatea cantinelor de ajutor conform titlului 51; 0,7% conform
care 1.476 erau copii (13,6%) şi social. Cantinele sociale sunt articolului 20 şi 0,01% către
9.371 adulţi (86,4%). Din cei 1.476 utilizate la puţin peste 50% din asociaţii şi fundaţii.
de copii cu handicap capacitatea totală fapt explicat nu
neinstituţionalizaţi, 37,0% prin lipsa solicitărilor în acest sens, Opiniile comunităţii
proveneau din mediu urban , şi ci prin costurile foarte ridicate cu
63,0% din mediul rural. această categorie de asistenţă În aprecierea comunităţii
socială ce nu pot fi acoperite de judeţene, instituţiile de resort din
Din numărul total al persoanelor consiliile locale în totalitate. judeţ răspund bine nevoilor de
cu handicap neinstituţionalizate servicii sociale pentru o parte
un procent de 29,5% prezintă un importantă dintre categoriile de
81
asistaţi social. Din acest punct de muncă în străinătate şi copiii De asemenea, reprezentanţii
vedere, cele mai bune situaţii sunt abuzaţi neglijaţi şi exploataţi comunităţii judeţene consideră că
cele ale cuplului mamă-copil şi a economic. Pentru aceste grupuri serviciile sociale care se adresează
copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi. vulnerabile, reprezentanţii copiilor cu boli rare acoperă în
comunităţii consideră că instituţiile mare măsură şi în foarte mare
La polul opus se situează tinerii şi organizaţiile sociale trebuie să măsură necesităţile existente la
care părăsesc sistemul de îmbunătăţească sau să extindă nivelul acestui grup social.
protecţie, aşa-zişii copii ai străzii, gradul de cuprindere al serviciilor
copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la pe care le oferă.
gradul de acoperire a problemelor sociale de către serviciile sociale

Tineri care părăsesc sistemul de protecţie 15,8% 47,4% 36,8%
Copii ai străzii 9,5% 38,1% 38,1% 14,3%
Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate 18,2% 27,3% 50,0% 4,5%
Copii abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi economic 5,0% 40,0% 40,0% 15,0%
Victime ale traficului de fiinţe umane 15,8% 26,3% 47,4% 10,5%
Victime ale violentei domestice 15,8% 26,3% 47,4% 10,5%
Familii aflate în situaţii de risc social 10,0% 30,0% 55,0% 5,0%
Copii provenind din familii aflate în situaţii de risc social 4,8% 28,6% 57,1% 9,5%
Copii cu boli rare 5,0% 25,0% 45,0% 25,0%
Persoane vârstnice 9,5% 19,0% 71,4%
Copii lipsiţi temporar/definitiv de ocrotirea părinţilor 4,5% 22,7% 54,5% 18,2%
Familii monoparentale 10,0% 15,0% 60,0% 15,0%
Persoane adulte cu dizabilităţi 5,0% 15,0% 60,0% 20,0%
Copii cu dizabilităţi 19,0% 61,9% 19,0%
Cuplul mama-copil 5,0% 10,0% 65,0% 20,0%
60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%

În mică măsură În foarte mică măsură În mare măsură În foarte mare măsură
82
Social
Principala cauză a problemelor de afirmaţia nu este departe de a fi preferate de familii, până la

ordin social cu care se confruntă adevărată dacă situaţia economică ajutoarele pentru familiile
judeţul Vaslui este generată de a judeţului nu se va ameliora. monoparentale, pentru care multe
slaba dezvoltare economică cu Orientativ, un procent de 70% cupluri divorţează oficial sau nu se
impact major asupra ocupării forţei dintre locuitorii judeţului sunt căsătoresc. Sporul natural este un
de muncă. Din această cauză, o beneficiari de prestaţii sociale fenomen pozitiv, dar o dată cu
mare parte dintre persoanele (ajutoare, alocaţii etc.), iar sumele creşterea numărului de copii ai
expuse riscului ajung să devină aferente sunt foarte mari. unei familii nevoiaşe şi pe măsura
asistaţi social, iar multe dintre dezvoltării lor, problemele sociale
problemele sociale de la nivel Familia este, de fapt, factorul cel ale acelei familiei se înmulţesc şi
judeţean sunt generate de gradul mai neglijat de sistemul actual, în mai mult.
mare de sărăcie. Pentru instituţiile care intervenţia nu se focalizează
şi organizaţiile nonguvernamentale pe consilierea familiei în toate DGASPC, principala instituţie
de profil resursele financiare fazele sociale prin care trece furnizoare de servicii sociale la
condiţionează funcţionarea la aceasta. nivelul judeţului Vaslui, are o
parametrii optimi şi capacitatea de activitate cu rezultate deosebite.
a răspunde integrat necesarului de Există foarte multe persoane care Printr-un management
servicii sociale al judeţului. primesc ajutor social şi pentru performant a reuşit să
care, conform legii, beneficiarii implementeze proiecte europene
Problemele sociale ale judeţului trebuie să presteze câteva zile de şi să atragă fonduri pentru
Vaslui sunt diverse şi în număr din muncă în folosul comunităţii. Însă, diversificarea, dezvoltarea şi
ce în ce mai mare. Majoritatea au cum fondurile sunt împărţite de îmbunătăţirea serviciilor sociale
cauze economice, gradul foarte primării, în multe localităţi din din judeţ. Serviciile de asistenţă
ridicat de sărăcie fiind la baza Vaslui contraprestaţia nu mai este socială oferite de furnizorii publici
multor fenomene sociale anomice solicitată, de cele mai multe ori din respectă în mare parte
(de tipul: violenţa în familie, motive electorale sau în baza unor standardele minime de calitate.
abandonul copiilor, delincvenţă, adeverinţe medicale foarte uşor Problemele economice deosebite
neglijare sau exploatare obţinute. Rezultatul: se de la nivelul judeţului Vaslui şi
economică a copiilor, abandon încurajează nemunca şi se creează calitatea serviciilor sociale oferite
şcolar, alcoolism etc). o dependenţă vicioasă de determină creşterea numărului de
ajutoarele sociale. Bineînţeles, solicitări pentru a beneficia de
La o primă vedere se poate afirma situaţiei VMG i se adaugă şi alte condiţii pe care prin propriul efort
că judeţul riscă să ajungă o feluri de prestaţii sociale, de la nu şi le pot asigura. Acest fapt, de
comunitate de asistaţi sociali şi alocaţiile pentru creşterea copiilor, a menţine nivelul serviciilor
83
conform standardelor minime Cooperarea dintre ONG-urile din parteneriatelor public-private

obligatorii de calitate, determină domeniul social şi administraţiile eficiente, valabile pentru toate
creşterea exponenţială a publice locale are de suferit pe de categoriile sociale, şi sprijinul
costurilor publice cu asistenţa o parte din cauza lipsei unui cadru financiar insuficient sau inexistent
socială la nivelul judeţului. legislativ referitor la parteneriatele pentru aceste organizaţii.
public-private între cele două părţi Asociaţiile din domeniul social
Nivelul salarial din sistem şi pe de alta dintr-o oarecare doresc să li se acorde
demotivează personalul, astfel neîncredere generată de oportunitatea de a se proba ca
încât se constată tendinţa de experienţe negative ale unor parteneri importanţi şi egali
migrare a forţei de muncă proiecte trecute. Acestea, după pentru rezolvarea problemelor
specializată. În acest mod, finalizare, s-au dovedit să fie sociale ale grupurilor vulnerabile
instituţia ajunge la un deficit de centre de cost importante pentru din judeţ.
personal specializat, iar asistenţii administraţiile locale, pentru că
maternali preferă să înapoieze infrastructura creată de obicei prin Opiniile comunităţii
copiii pe care îi aveau în proiectele în cauză a rămas în
plasament. administrarea primăriilor. În opinia reprezentanţilor
comunităţii judeţene, cea mai
Sectorul nonguvernamental din Normele privitoare la asistenţa mare problemă socială este rata
judeţul Vaslui cuprinde organizaţii socială au fost implementate foarte ridicată a şomajului. Chiar
cu activitate şi rezultate aparent cu succes în teritoriu. dacă formularea este oarecum
apreciabile în comparaţie cu Astfel, fiecare primărie din judeţ inexactă, ideea expusă este că
posibilităţile financiare şi are cel puţin o persoană foarte multe persoane nu au un
personalul disponibil. Resursele însărcinată cu atribuţii din sfera venit constant ca retribuţie pentru
umane de care dispun asistenţei sociale, iar consilii o muncă prestată în baza unui
organizaţiile non-guvernamentale comunitare consultative sunt contract de muncă. Slaba ocupare
din sfera socială au experienţa şi înfiinţate în fiecare comună. În a forţei de muncă acutizează
determinarea necesară pentru a realitate, asistenţii sociali ai nevoile sociale şi generează o
furniza servicii sociale de calitate, primăriilor au cu totul alte problemă care a fost menţionată
însă fondurile insuficiente pentru specializări, iar pentru consiliile pe locul al doilea după intensitate:
asigurarea funcţionalităţii, pentru comunitare există structură şi mai „foarte multe persoane sunt
salarii (cea mai mare a celor care puţin funcţionalitatea. asistate social”.
activează în aceste organizaţii sunt
voluntari) şi pentru susţinerea Organizaţiile locale doresc Următoarele două probleme
activităţilor au ca rezultat operaţionalizarea parteneriatelor sociale au în atenţie copiii care
imposibilitatea susţinerii cu autorităţile publice, astfel încât provin din familii cu probleme
cheltuielilor aferente să li se ofere oportunitatea economice majore. Aceştia fie
implementării proiectelor cu îndeplinirii scopului pentru care s- ajung să abandoneze şcoala (din
finanţare europeană. au înfiinţat. Cele mai multe lipsa resurselor financiare şi/sau
nemulţumiri fac referire la lipsa pentru că sunt exploataţi
84
Social
economic) fie ajung să fie principale ale judeţului au fost

abandonaţi de către părinţi. Nu menţionate şi lipsa spiritului civic,
puţine sunt cazurile de copii nivelul scăzut şi în scădere al
abandonaţi chiar în maternităţi,
educaţiei şi culturii de la nivelul
creşe etc.
judeţului, îmbătrânirea şi scăderea
Aspectele economice cauzează demografică ale judeţului.
apariţia conflictelor sociale care
este observată şi la nivelul
judeţului Vaslui: problemele sociale şi intensitatea* lor
infracţionalitatea ridicată. - opinii ale reprezentanţilor comunităţii judeţene -
Menţionările referitoare la
această problemă acuză şi o lipsă 1 100,0
de eficienţă a serviciilor publice
de siguranţă a populaţiei. 2 40,3
Violenţa domestică este o altă 3 38,7 LEGENDA

problemă identificată şi care
4 37,1 1. Rata şomajului foarte ridicată
este, în general, determinată de
2. Foarte multe persoane asistate social
următoarea problemă socială 5 33,9 3. Abandonul şcolar
menţionată, şi anume consumul 4. Abandonul familial
excesiv de alcool, încurajat chiar 6 25,8 5. Infracţionalitatea ridicată
de sistemul de prestaţii sociale. 6. Violenţa domestică
7 21,0 7. Consumul de alcool
Problema copiilor lipsiţi de 8. Delicvenţa juvenilă
8 12,9
atenţia şi supravegherea 9. Lipsa simţului civic / solidarităţii umane
părinţilor (mulţi dintre ei plecaţi 8,1 10. Scăderea nivelului de educaţie şi cultură
9 11. Îmbătrânirea şi reducerea populaţiei
la muncă în străinătate sau
afectaţi de alte fenomene 10 6,5
sociale) este catalogată drept
11 6,5
gravă de mulţi dintre cei
chestionaţi şi alimentează *intensitate maximă = 100 puncte
problema delincvenţei juvenile şi
a abandonului şcolar afectând
negativ performanţa educaţională
şi pe viitor inserţia profesională.
Deşi nu au scoruri asociate foarte

mari, printre problemele
85
ANALIZA SWOT - Social

 Scăderea mortalităţii infantile în ultimii cinci ani cu  Evoluţia negativă a sporului natural al populaţiei (-253
aproximativ 39,6% la nivel judeţean, cu 40,3% la nivel persoane în anul 2008);
regional şi cu 34,5% la nivel naţional;  Evoluţia pozitivă a ratei de divorţialitate pe fondul migrării
 Rata şomajului înregistrat în rândul populaţiei feminine unuia dintre parteneri la muncă în străinătate;
este inferioară celei judeţene şi celei înregistrată în rândul  Sold migratoriu negativ, atât în cazul schimbărilor de
populaţiei masculine; reşedinţă (-3.349 persoane în anul 2008), cât în cazul
 Existenţa unei strategii unitare judeţene a serviciilor schimbărilor de domiciliu (-2.329 persoane în anul 2008);
sociale;  Necorelarea ofertei locale de muncă cu cererea;
 Interesul autorităţilor publice locale pentru rezolvarea  Lipsa informării populaţiei judeţului cu privire la drepturile
problemelor de servicii sociale prin alocarea unui procent şi obligaţiile angajaţilor şi angajatorilor în contextul
semnificativ din buget; concedierilor;
 Existenţa Serviciilor/Compartimentelor Publice de  Funcţionalitate deficitară a structurile consultative
Asistenţă Socială la nivelul localităţilor judeţului şi a existente în profil teritorial;
Structurilor Consultative Comunitare (SCC, în 71 de  Număr redus de specialişti pregătiţi pentru acordarea
comune); asistenţei sociale specifice în mediul rural;
 Existenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi;  Monitorizare slabă a situaţiei persoanelor cu deficienţe
 Activitate şi determinare din partea ONG-urilor locale din din mediul rural;
sfera serviciilor sociale;  Inexistenţa asociaţiilor de dezvoltare rurală durabilă;
 Creşterea numărului de specialişti calificaţi şi recalificaţi la  Starea de dependenţă socială a peste jumătate din
nivel judeţean în domeniul asistenţei sociale; familiile vasluiene faţă de suportul pasiv oferit de stat sub
 Dezvoltarea şi diversificarea continuă a serviciilor sociale forma alocaţiilor de susţinere;
pentru copii (inclusiv cuplul mamă-copil) (centre de zi,  Slaba dezvoltare a serviciilor sociale specializate pentru
centru pentru copii care au săvârşit fapte penale şi nu unele categorii de beneficiari (ex: vârstnici, agresori);
răspund penal, centre de tip respiro pentru copilul cu  Numărul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate s-a situat
dizabilităţi echipe mobile de intervenţie ,etc.). pe un trend ascendent în intervalul temporal 2006-2009;
 Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru persoanele  Nevoie de servicii de educaţie parentală neacoperită, nu
adulte; doar la nivelul familiilor copiilor asistaţi, ci şi în cadrul
 Existenţa serviciilor de tip RESPIRO la nivel judeţean cu rol familiilor în care există probleme de relaţionare;
important în prevenirea instituţionalizării şi depăşirea  Insuficienţa serviciilor de prevenire a separării copilului de
situaţiilor de criză; familie;
 Existenţa serviciilor de îngrijire la domiciliu (copii,  Trendul ascendent al numărului de copii şi femei, victime
persoane cu handicap, vârstnici), domeniu dezvoltat cu ale violenţei domestice;
precădere în rândul ONG-urilor;  Creşterea numărului de abuzuri sexuale, mai ales asupra
 Existenţa formelor asociative de organizare pentru copiilor;
promovarea drepturilor persoanelor cu HIV/SIDA şi  Insuficienţa ONG-urilor active pe servicii sociale
integrarea lor socio-profesională; specializate comparativ cu necesităţile la nivel judeţean;
 Disponibilitate scăzută a comunităţii locale de a practica
voluntariat în cadrul organizaţiilor non-guvernamentale;
 Dificultăţi în asigurarea cofinanţării şi concesionării
serviciilor sociale, condiţii necesare pentru accesarea
fondurilor europene;
86
Social
ANALIZA SWOT - Social

 Număr mic al organizaţiilor neguvernamentale locale
active în domeniul civic şi de stimulare a implicării în
rezolvarea problemelor comunităţii;
 Posibilitatea accesării fondurilor structurale europene;  Criza economică poate determina repatrierea forţei de
 Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi muncă, crescând numărul populaţiei active neocupate;
sectorul non-guvernamental;  Creşterea continuă a ratei şomajului;
 Posibilitatea dezvoltării parteneriatului public-privat şi a  Salarizare nemotivantă a persoanelor cu studii superioare
dezvoltării comunitare durabile; şi de specialitate care activează în domeniul asistenţei
 Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din ţările sociale;
Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a  Lipsa unui cadru standardizat şi legislativ pentru
problematicii specifice; structurile instituţionale specifice pentru protecţia familiilor;
 Posibilitatea de a utiliza şi dezvolta antreprenoriatul social  Lipsa finanţării organizaţiilor non-guvernamentale poate
cu scopul creării unităţilor protejate pentru scăderea duce la dispariţia acestora;
gradului de dependenţă al persoanelor cu deficienţe;  Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;
 Dezvoltarea centrelor de consiliere şi sprijin pentru familii;  Pe fondul unei lipse de educaţie în spiritul legiferării
 Eficientizarea activităţii de informare şi de accesibilizare a nucleului familial, societatea este ameninţată;
spaţiilor pentru persoanele cu handicap;  Cadrul legislativ deficitar în domeniul violenţei domestice
 Existenţa la nivel naţional a legislaţiei care reglementează sau abuzurilor sexuale;
serviciile sociale şi standardele de calitate;  Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a (co)finanţa
 Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru proiecte sociale;
unităţile economice care angajează persoane din grupurile  Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la
vulnerabile în vederea integrării acestora în societate; muncă în străinătate;
 Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivel  Creşterea numărului de cazuri de violenţă în familie şi alte
naţional; conflicte în comunitatea locală;
 Dezvoltarea voluntariatului şi a asocierii pentru dezvoltare  Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică şi în
rurală; perioada următoare;
 Existenţa structurilor consultative în care reprezentaţii  Lipsa capacităţii autorităţilor locale de a asigura
principalilor instituţii (medic, preot, poliţist, etc.) la nivel continuitatea proiectelor iniţiate de sectorul ONG care nu le
local pot dezvolta componenta voluntară; mai poate astfel susţine;
 Posibilitatea promovării programelor cu sprijinul  Aplicarea întocmai a standardelor minime de calitate
politicienilor din judeţ; determină costuri financiare şi umane ridicate pentru
 Dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de furnizarea respectivelor servicii sociale.
părinţi cu reaplicarea proiectelor de creare a Centrelor de  Gestionarea defectuoasă de către organismele
Consiliere pentru Părinţi şi Copii. intermediare şi echipele de asistenţă tehnică a proiectelor
regionale şi naţionale.
87
I.8. Educaţie

Sistemul de învăţământ din judeţul Unităţile de învăţământ au o bază Personalul didactic cuprins în actul
Vaslui se desfăşoară în toate materială ce cuprinde 2.841 săli de educaţional din judeţul Vaslui
formele: preşcolar, primar, clasă şi cabinete şcolare, 251 număra 5.717 cadre didactice la
gimnazial, liceal şi universitar. laboratoare, 108 ateliere şcolare, nivelul anului şcolar 2008/2009,
41 săli de gimnastică, 44 terenuri din care 17,1% în învăţământul
Reţeaua sistemului educaţional de sport şi 3.476 computere. În preşcolar, 61,7% în învăţământul
vasluian cuprinde în componenţa profil teritorial există un număr primar şi gimnazial, 18,7% în
sa: 21 de grădiniţe, 76 de şcoli din semnificativ de unităţi şcolare a învăţământul liceal şi 2,5% în
învăţământul primar şi gimnazial, căror populaţie şcolară este învăţământ de arte şi meserii. Unui
21 de licee şi o şcoală post liceală. privată de accesul la un teren de cadru didactic din învăţământul
În total, sistemul educaţional din sport sau o sala de gimnastică. preşcolar îi revin 18 preşcolari,
judeţul Vaslui este format din 119 unui cadru didactic din nivelul
unităţi de învăţământ, din care 74 În cadrul celor 119 unităţi de educaţional primar şi gimnazial îi
unităţi sunt concentrate în mediul învăţământ, în anul şcolar revin 13 elevi şi unui cadru din
urban (62,2%). În ultimii 10 ani, un 2008/2009 erau înscrişi un număr sistemul liceal îi revin 14 elevi.
mare număr de unităţi şcolare, în de 17.210 preşcolari şi 67.591 elevi.
special în mediul rural, au fost Sistemul educaţional vasluian se
modernizate. Totuşi, numărul de Din totalul populaţiei preşcolare şi bucură de o calitate ridicată a
grădiniţe este insuficient pentru a şcolare, un procent de 20,3% sunt actului didactic ce este reflectată
face faţă numărului mare de cereri copii înscrişi în grădiniţe, 54,9% în în rezultatele foarte bune ale
de înscriere în învăţământul învăţământul primar şi gimnazial, elevilor la concursuri naţionale şi
preşcolar. 18,1% în învăţământul liceal, 6,1% în internaţionale. De asemenea,
cadrul şcolilor de arte şi meserii, conform Inspectoratului Şcolar
Învăţământul superior vasluian 0,7% în învăţământul postliceal şi Judeţean Vaslui, la nivelul judeţului
este prezent în centrele urbane de maiştri. sunt înregistrate succese
Bârlad, Huşi şi Vaslui unde o serie deosebite în realizarea de proiecte
de universităţi şi-au deschis filiale În prezent Şcolile de Artă şi educaţionale europene
şi organizează cursuri în regim de Meserii au fost desfiinţate (la nivel (Comenius, Leonardo, Arion,
învăţământ la distanţă. Cursurile naţional) prin legea Minerva, Grundtvig) – judeţul
din cadrul învăţământului superior învăţământului şi transformate în ocupând locul trei la nivel naţional
din judeţul Vaslui sunt organizate licee tehnologice. în anul şcolar 2005-2006.
în cadrul Caselor de Cultură unde
instituţiile în cauză au închiriat Cu privire la statistica populaţiei În ceea ce priveşte sistemul de
spaţii şi le-au amenajat înscrise în învăţământul superior învăţământ din mediul rural al
corespunzător. nu există o contorizare oficială. judeţului, o mare parte dintre şcoli
au echipamente IT şi reţea de
90
Educaţie
comunicaţii electronice, iar o parte Opiniile comunităţi înregistrează o valoare superioară

din localităţile rurale sunt dotate valorii regionale sau naţionale şi
cu autobuze pentru transportul Reprezentanţii comunităţii de asemenea alimentează rata de
şcolar achiziţionate de către vasluiene consideră că nivelul analfabetism ce este, conform
primării (Inspectoratul Şcolar actual de educaţie şi mentalitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean
Judeţean Vaslui). populaţiei se numără printre cele Vaslui, de peste 3% la nivelul
mai importante probleme ale judeţului.
În cadrul bibliotecilor ce aparţin judeţului Vaslui. Aceştia consideră
unităţilor de învăţământ există un că al patrulea domeniu prioritar, ca Abandonul şcolar se înregistrează
bogat fond de carte şcolară ceea importanţă pentru dezvoltarea şi în rândul copiilor din mediul
ce facilitează accesul elevilor la judeţului, este reprezentată de rural ai căror părinţi sunt plecaţi la
cultură, acesta fiind considerat de intervenţii în „învăţământ şi muncă în străinătate. Pentru
reprezentanţii comunităţii un cultură”. rezolvarea acestei probleme,
punct tare al sistemului Participanţii comunităţii la studiul reprezentanţii comunităţii
educaţional. primar sunt de părere că, în mediul judeţene consideră că înfiinţarea
rural, calitatea actului didactic este de „centre cultural-educative
La nivelul judeţului Vaslui, actul de slab şi foarte slab dezvoltată. pentru copii cu părinţii plecaţi la
educare în sine este foarte bine Pentru mediul urban au fost muncă în străinătate” este soluţia.
perceput şi promovat, astfel menţionate probleme privind
practicile pozitive în programele infrastructura de învăţământ şi
PHARE pot reprezenta un dotarea specifică.
exemplu de bună practică pentru
celelalte judeţe. În mediul Reprezentanţii comunităţii
educaţional vasluian au fost
instruiţi, prin programele la care
facem referire, 6formatori ce au
desfăşurat formări în cadrul a 14
vasluiene consideră că procentul
scăzut al copiilor rromi ce sunt
incluşi în sistemul de învăţământ
obligatoriu este o problemă reală
61%
şcoli pilot. pentru judeţ. Doar 10% din copiii
rromi merg la şcoală, principalul
La nivel judeţean se remarcă motiv fiind faptul că familiile nu le
existenţa unui interes crescut permit să frecventeze cursurile
pentru formarea de învăţători şi şcolilor, utilizându-i în scopuri ce
profesori de sprijin pentru elevii cu pot fi încadrate în categoria 61% dintre reprezentanţii
Cerinţe Educative Speciale (C.E.S.) „exploatarea minorilor”. comunităţii sunt nemulţumiţi şi
aflaţi în învăţământul de masă. foarte nemulţumiţi de calitatea
Necuprinderea copiilor rromi în actului didactic din mediul rural
programele educaţionale al judeţului Vaslui.
contribuie şi la creşterea ratei Sursa: Sondaj de opinie realizat de
abandonului şcolar care compania Addvances
91
ANALIZA SWOT - Educaţie

 Număr mare de cadre didactice calificate situat pe un  Insuficienta cuprindere a copiilor în învăţământul
trend ascendent; (ponderea personalului necalificat la preşcolar (69%), mai ales în mediul rural, unde zeci de
nivelul anului şcolar 2009/2010 la nivel judeţean de sate nu au grădiniţă;
maxim 0,2%);  Trendul descendent al populaţiei şcolare în perioada
 Formarea de învăţători şi profesori de sprijin pentru 2004-2008;
elevii cu Cerinţe Educative Speciale (C.E.S.) aflaţi în  Lipsa utilităţilor într-un număr mare de şcoli din mediul
învăţământul de masă; rural;
 Practici pozitive în programele PHARE cu focalizare pe  Existenţa unei reţele şcolare ineficiente economic în
rromi şi şcoala inclusivă (6 formatori la nivel judeţean ce mediul rural, cu formaţiuni de lucru sub efectivul minim
au desfăşurat formări în cadrul a 14 şcoli pilot); prevăzut de lege (sate cu populaţie şcolară scăzută
 Succese deosebite în realizarea de proiecte educaţionale numeric);
europene (Comenius, Leonardo, Arion, Minerva,  Rata abandonului şcolar mare raportată cu nivelul
Grundtvig) ocupând locul 3 la nivel naţional; naţional şi regional;
 Experienţă în proiecte finanţate din fonduri naţionale şi  Existenţa unei rate de analfabetism de peste 3%;
comunitare;  Slaba dotare a laboratoarelor şi atelierelor din
 Rezultate deosebite obţinute de elevii vasluieni la învăţământul profesional şi tehnic;
concursurile şcolare internaţionale;  Numărul elevilor ce părăsesc sistemul de educaţie /
 Calitatea ridicată a actului didactic (reflectată în formare este majoritar din mediul rural, ai căror părinţi
rezultatele foarte bune ale elevilor la concursuri sunt plecaţi la muncă în străinătate;
naţionale şi internaţionale);  Slaba corelare a ofertei de formare profesională cu
 Existenţa unui număr mare de unităţi şcolare cererea de pe piaţa muncii, pe fondul lipsei informaţiilor
modernizate din mediul rural (conform Inspectoratului reala de pe piaţa forţei de muncă;
Şcolar Judeţean Vaslui);  Infrastructură preşcolară slab dezvoltată la nivel
 Existenţa unui număr mare de unităţi şcolare din mediul judeţean;
rural dotate cu echipamente IT şi reţea de comunicaţii  Doar un procent de aproximativ 10% din copiii rromi
electronice (conform Inspectoratului Şcolar Judeţean merg la şcoală din cauza familiilor ce nu le permit să
Vaslui); frecventeze sistemul educaţional;
 Rata abandonului şcolar în rândul copiilor încadraţi în  Existenţa unităţilor de învăţământ superior care nu sunt
sistemul educaţional obligatoriu se situează pe un trend acreditate;
uşor descendent;  O parte din autobuzele şcolare sunt neutilizate,
 Existenţa zonelor acoperite cu autobuze pentru deoarece în anumite zone rurale şcolile au fost închise;
transportul şcolar achiziţionate de către primării;  Existenţa zonelor neacoperite cu mijloace de transport
 Existenţa unui fond de carte important în cadrul ce duce la limitarea accesului copiilor la sistemul
bibliotecilor şcolare. educaţional;
 Slaba motivare a cadrelor didactice din resurse proprii în
vederea menţinerii în sistemul educaţional;
 Posibilitatea accesării fondurilor structurale;  Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi
 Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între autorităţile învăţământul gimnazial în scădere datorită scăderii
publice locale şi sectorul non-guvernamental; demografice;
92
Educaţie
ANALIZA SWOT - Educaţie

 Dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat în  Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional,
procesul educaţional şi formarea profesională; cu influenţe negative asupra calităţii actului educaţional;
 Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună  Fonduri structurale limitate (fiind insuficiente la nivelul
practică din ţările Uniunii Europene cu privire la necesităţilor);
activităţile didactice;  Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere
 Posibilitatea preluării modelului de bună practică „After (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.);
school”;  Neconcordanţa la nivel educaţional între programele
 Existenţa programelor educaţionale pilot; aplicate pe cicluri de învăţământ;
 Legea învăţământului permite în prezent încadrarea  Lipsa unei programe şcolare axată pe aptitudinile şi
copilului cu vârstă de până la 10 ani în sistemul talentul copiilor.
educaţional prin înscrierea în clasa I;
 Existenţa programelor guvernamentale pentru
sprijinirea copiilor din mediul rural cu rezultate şcolare
deosebite şi care provin din familii cu venituri reduse;
 Interesul ridicat al autorităţilor pentru renovarea
unităţilor şcolare degradate din mediul rural;
 Schimburile internaţionale ce pot aduce un plus de
valoare sistemului educaţional şi diseminarea
experienţei educaţionale româneşti.
93
I.9. Sănătate

Sistemul sanitar al judeţului Vaslui La nivelul judeţului Vaslui 10.000 de locuitori revin doar 10,9
cuprinde 344 unităţi publice şi 409 funcţionează servicii de urgenţă în medici. La nivelul Regiunii Nord-
private. Respectând evoluţia structura spitalelor de tipul unitate Est se înregistrează o valoare de
naţională, unităţile private nu primire urgenţe (UPU) şi 18,3 medici/10.000 loc, în timp ce
numai că le-au depăşit numeric pe compartiment primire urgenţe la nivel naţional este raportată o
cele de stat, dar le-au surclasat şi în (CPU). În luna noiembrie a anului valoare de 23,4 medici/10.000 loc.
ceea ce priveşte dotările şi calitatea 2009, a avut loc inaugurarea Pentru o comparaţie mai
actului medical. oficială a Serviciului Mobil de relevantă, în judeţul Botoşani,
Urgenţă, Reanimare şi asemănător judeţului Vaslui ca
Unităţile medicale din judeţul Descarcerare (S.M.U.R.D.) Vaslui – dezvoltare economică şi ca efectiv
Vaslui sunt concentrate Echipaje de prim ajutor Vaslui şi demografic, la 10.000 de locuitori
preponderent în centrele urbane Bârlad. revin 12,4 medici.
importante. Unităţile medicale
private sunt cabinete de Paturile disponibile în cele 7 unităţi Toate aceste carenţe ale
specialitate (44%), farmacii (22,7%) spitaliceşti din judeţ sunt puţine, sistemului sanitar, adăugate
şi cabinete stomatologice (14,9%). raportat la populaţia deservită şi sărăciei populaţiei se reflectă în
comparat cu valorile care se starea de sănătate a cetăţenilor
înregistrează la nivelul ţării şi la judeţului Vaslui. Astfel,
nivelul regiunii Nord-Est. Acest mortalitatea la 1.000 locuitori era
fapt este demonstrat şi de indicele în anul 2007 de 11,2, faţă de 10,8
de utilizare a paturilor de spital, media regională, in timp ce
57,1% care a înregistrat, în ultimii 3 ani,

valori de peste 300 %. Însă, politica
actuală privind serviciile medico-
mortalitatea infantilă (decedaţi
sub 1 an la 1000 născuţi vii) era de
16,1, faţă de media regională de
sanitare prevede reducerea 14,2. Cea mai îngrijorătoare însă
numărului de paturi din spitale şi este diferenţa foarte mare dintre
dezvoltarea serviciilor din urban şi rural, pe fondul unor
ambulatoriu, ca o măsură de factori economici si culturali, dar şi
57,1% dintre reprezentanţii aliniere la standardele UE în datorită insuficienţei serviciilor de
comunităţii judeţene sunt domeniu. sănătate accesibile in mediul rural.
nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi Astfel, mortalitatea la 1000
de calitatea actului medical şi de Efectivul personalului medical din locuitori era în 2007 de 7,4 în
infrastructura medico-sanitară din judeţul Vaslui este insuficient. urban şi 13,8 în rural, iar cea
mediul rural al judeţului Vaslui. Raportând numărul medicilor la infantilă de 9,3 în urban şi 20, 0 în
Sursa: Sondaj de opinie realizat de numărul populaţiei rezultă că la rural.
compania Addvances
96
Sănătate

Problemele sectorului medical din aspecte conexe, printre care cel În mediul rural există comunităţi
judeţul Vaslui pot fi considerate mai invocat motiv este lipsa fără dispensare, fără farmacii, iar
probleme general valabile pentru locuinţelor. În acest fel, se în cazul localităţilor cu
sectorul sanitar românesc. raportează existenţa specialităţilor accesibilitate scăzută este
medicale neacoperite de personal îngreunat accesul echipelor de
Astfel, aspectele problematice ale specializat sau care au deficit de intervenţie în caz de urgenţă. În
acestui domeniu pot fi reduse la personal. plus, cabinetele stomatologice din
trei aspecte principale: mediul rural sunt foarte puţine,
1 - migrarea specialiştilor pe fondul Dotarea necorespunzătoare din locuitorii din 68 de comune
unei politici salariale necorelate punct de vedere tehnic este o neavând acces pe plan local la
cu responsabilităţile, statutul şi problemă reală şi stringentă servicii medicale stomatologice.
necesităţile personalului pentru unităţile medico-sanitare De obicei, în comune funcţionează
medico-sanitar; din judeţ. Lipsurile privesc întregul un cabinet medical de familie,
2 - Infrastructura depăşită moral şi spectru de dotări, de la materiale astfel că unui medic de familie din
fizic şi lipsa dotărilor specifice consumabile până la echipamente ruralul vasluian îi revin în multe
necesare funcţionării în medicale complexe. Spre cazuri chiar şi peste 3.000 de
parametri optimi; exemplu, Spitalul Judeţean nu are locuitori (5.615 locuitori/medic,
3 - existenţa zonelor din mediul în prezent componentă RMN şi maxim înregistrat în comuna
rural neacoperite cu servicii nici computer tomograf. Ca o Banca).
medicale permanente. situaţie aproape paradoxală, alte
unităţi sanitare au achiziţionat Lipsurile sistemului medical din
Numitorul comun al acestor trei recent echipamente ce nu sunt judeţ generează neîncredere
categorii mari de probleme este utilizate fie din lipsa spaţiului vasluienilor. O parte dintre aceştia,
lipsa resurselor financiare, pe care necesar instalării, fie din lipsa preferă să apeleze la serviciile
sistemul medical o resimte din specialiştilor care să ştie să unităţilor medico-sanitare din alte
plin. utilizeze echipamentele. judeţe, principala opţiune fiind
Iaşul. Conform DSP Iaşi, în anul
Specialiştii din aria medico-sanitară La nivel judeţului Vaslui peste 50% 2009, 17.426 de vasluieni au apelat
optează pentru centrele medicale din unităţile sanitare din mediul la serviciile unităţilor sanitare
mai dezvoltate din ţară, dacă este urban funcţionează în baza ieşene.
posibil, sau mai ales pentru cele Planului de Conformare şi nu a
din afara graniţelor ţării, din cauza unei autorizaţii de funcţionare
condiţiilor precare de muncă din definitive (din cauza lipsei
sistemul sanitar românesc, circuitelor funcţionale).
condiţiilor de salarizare şi altor
97
ANALIZA SWOT - Sănătate
 Înfiinţarea în cadrul ISU a serviciilor de intervenţie în caz  Peste 50% din unităţile sanitare din mediul urban
de urgenţă a echipei SMURD; funţionează fără autorizaţie de funcţionare definitive
 Existenţa serviciilor specializate şi a serviciilor de (datorită stării infrastructurii, nu pot fi asigurate
urgenţă (UPU, CPU) în cadrul spitalelor; circuitele funcţionale);
 Existenţa unui sistem de sănătate bine organizat la nivel  Condiţiile de spitalizare sub minimul decent, datorită
judeţean. stării infrastructurii şi subfinanţării cronice a sistemului
(saloane supraaglomerate, igienă nesatisfăcătoare, lipsa
medicamentelor şi altor articole medicale, hrana
necorespunzătoare a bolnavilor);
 Dotarea necorespunzătoare a unităţilor medical-sanitare
din punct de vedere tehnic;
 Existenţa în mediul rural a zonelor neacoperite cu
dispensare şi farmacii ori de asistenţă medicală
permanentă;
 Servicii de urgenţă slab dezvoltate şi dotate;
 La nivel judeţean numărul medicilor de familie ce revin la
10.000 locuitori stabili (1,3 medici familie la 10.000
locuitori) este inferior celui înregistrat la nivel regional
(4,5 medici familie la 10.000 locuitori) sau naţional (5,4
medici familie la 10.000 locuitori);
 Existenţa specialităţilor medicale neacoperite de
personal specializat sau cu un deficit de personal;
 Reţeaua de asistenţă medicală comunitară este în
proces de desfiinţare;
 Existenţa echipamentelor medicale achiziţionate şi
neutilizate din lipsa spaţiului necesar din spitale;
 Lipsa de locuinţe de serviciu în profil teritorial pentru
medicii specialişti;
 Existenţa unei presiuni din partea segmentelor sociale
asupra sistemelor medicale (mai ales în sezonul rece);
 Număr mic de structuri de asistenţă medico-socială la
nivel judeţean (Codăeşti, Băceşti).
 Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a  Amploarea fenomenului migratoriu în rândul
practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea personalului medico-sanitar spre alte judeţe şi spre
Sănătate
ANALIZA SWOT - Sănătate

Satului Românesc ce asigură locuinţe de serviciu pentru statele Uniunii Europene;
personalul didactic, medical şi poliţişti;  Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab
 Existenţa fondurilor europene pentru reabilitarea motivantă pentru specialişti;
structurilor sanitare şi medico-sociale şi dotarea  Efectele negative ale accentuării fenomenului de
corespunzătoare; îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei;
 Existenţa proiectelor de finanţare pentru reabilitarea  Nerezolvarea problemelor de infrastructură şi de dotare
modernizarea şi dotarea structurilor sanitare şi medico- ale tuturor unităţilor medico-sanitare;
sociale;  Lipsa susţinerii reţelei de asistenţă comunitară a căror
 Existenţa programelor naţionale profilactice ce oferă la eficienţă este recunoscută la nivel local.
nivel judeţean posibilitatea alocării resurselor financiare
de la o secţie la alta;
 Existenţa programului REMMSy pentru segmentul de
medicină de urgenţă;
 Existenţa fondurilor europene şi a proiectelor aflate în
diverse faze, pentru dotarea structurilor SMURD din
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est;
 Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar (dezvoltarea
cabinetelor medicale de specialitate).
99
I.10. Cultură
Din punctul de vedere al istorice. În urma săpăturilor schimbului cultural la nivel

activităţilor culturale, în judeţul arheologice au fost descoperite judeţean.
Vaslui se remarcă municipiul Bârlad mărturii despre existenţa
(denumit în vremurile trecute aşezărilor din perioada În ceea ce priveşte căminele
„capitala Moldovei de Jos”), cu o paleoliticului, din epoca neolitică şi culturale, 25 clădiri din cele 81 de
istorie culturală foarte bogată şi cu din perioada epocii bronzului. De comune necesită ample lucrări de
un prezent în care cultura este un asemenea, vestigiile descoperite reabilitare, modernizare şi dotare.
pilon important al comunităţii sunt dovezi concrete despre De asemenea, 13 comune nu
locale. existenţa civilizaţiei dacice pe dispun de cămine culturale.
teritoriul judeţului.
Pe teritoriul judeţului Vaslui există Toate cele 5 oraşe şi municipii din
mărturii arheologice, etnografice, Institutul Naţional al judeţ au case de cultură, dar cele
folclorice, locuri şi monumente Monumentelor Istorice a cuprins din Vaslui, Bârlad şi Huşi necesită
în Lista Monumentelor Istorice un lucrări de reabilitare, modernizare
număr de 449 monumente istorice şi dotare.
prezente pe teritoriul judeţului
Vaslui. Istoria judeţului Vaslui este legată
de viaţa şi activitatea unor
39,2% În judeţul Vaslui există 10 unităţi

muzeale, o instituţie teatrală cu o
capacitate de aproximativ 300
locuri. Cultura judeţului Vaslui este
personalităţi marcante precum:
Nicolae Milescu Spătarul, Dimitrie
Cantemir, Alexandru Ioan Cuza şi
soţia sa, Doamna Elena, Emil
promovată, de asemenea, prin Racoviţă, Vasile Pârvan, V. I. Popa,
intermediul reţelei de biblioteci ce Ştefan Procopiu, George
cuprinde în structura sa 81 de Tutoveanu etc. Nu mai puţin de 38
biblioteci comunale, 2 biblioteci de personalităţi ale judeţului Vaslui
39,2% (procent majoritar) dintre orăşeneşti, 2 municipale şi o sunt membri ai Academiei
reprezentanţii comunităţii cred că bibliotecă judeţeană, ce pun la Române.
una dintre principalele priorităţile dispoziţia utilizatorilor sute de mii
pentru dezvoltarea judeţului este de volume şi antrenează publicul Printre principalele instituţii de
cultura. cititor în diferite activităţi cultură ale judeţului se numără:
culturale. Prin intermediul reţelei Casa de Cultură „Constantin
Sursa: Sondaj de opinie realizat de Biblionet se doreşte încurajarea Tănase”, Biblioteca Judeţeană
compania Addvances împrumutului inter-bibliotecar şi a „Nicolae Milescu Spătarul”,
102
Muzeul Judeţean „Ştefan cel Muntenii de Sus, Vetrişoaia, Costumul popular, de o frumuseţe
Mare”, Muzeul Vasile Pârvan din Vutcani şi Giurcani. deosebită, este încă purtat în
Bârlad, în edificiul căruia satele Pogoneşti şi Iveşti, la 10-14
funcţionează şi Planetariul Bârlad Din punct de vedere folcloric, cea kilometri de Bârlad. Aceste două
(planetariu digital, unicul din mai bogată zonă din judeţ este sate sunt vetre folclorice
regiune şi printre puţinele din Valea Tutovei, între Bârlad şi reprezentative pentru judeţul
ţară), Teatrul V. I. Popa Bârlad, Dragomireşti. Din comuna Perieni Vaslui. Pentru cei interesaţi de
Casa Sturdza din Bârlad sau provine o formaţie de cimpoieri, ceramică, la Brădeşti (la 20 de
Muzeul Colecţiilor (cu cele 7 laureată a multor concursuri kilometri depărtare de Bârlad) se
colecţii), Pavilionul Muzeal internaţionale. Formaţia de vălăret află un vechi centru de olărit. La
„Marcel Guguianu” din Bârlad din Voineşti a entuziasmat publicul Muntenii de Sus, în preajma Anului
(unic la nivel naţional), Galeria de din multe ţări. Ansamblul folcloric Nou, vizitatorii pot vedea o suită
Artă „N. N. Tonitza” Bârlad, "Stejărelul", din comuna Pădureni de dansuri originale, “Rândurile”,
Muzeul Municipal Huşi, Muzeul este binecunoscut atât în ţară, cât acompaniate de trişcă, un
viticulturii Huşi, Muzeul Episcopal şi în străinătate. instrument popular tradiţional.
Huşi, muzeele săteşti din Tăcuta,
103
Activităţile culturale din judeţul subfinanţarea. Lipsa fondurilor domeniului cultural este faptul că
Vaslui sunt departe de a putea fi face imposibilă desfăşurarea unor artiştii plastici autohtoni nu au
considerate dezvoltate, atât prin evenimente de amploare şi posibilitatea afirmării în afara
număr, frecvenţă, amploare etc. demotivează personalul spaţiului vasluian. De asemenea, a
Cvasitotalitatea activităţilor instituţiilor de cultură. Fără sprijin fost ridicată şi problema dispariţiei
culturale se întâmplă în mediul din partea administraţiilor publice, meşterilor şi creatorilor populari
urban. nici cofinanţările pentru proiectele de la nivel judeţean, din cauza
europene nu pot fi acoperite. imposibilităţii de a-şi valorifica
Din punctul de vedere al Pentru a rezista acestor condiţii şi lucrările. În această situaţie,
desfăşurării activităţilor culturale, pentru a asigura continuitatea fenomenul migraţionist se observă
instituţiile de resort din judeţ activităţilor culturale, specialiştii şi în sfera artiştilor locali.
întâmpină o problemă extrem de dedicaţi ai instituţiilor de cultură
bine cunoscută şi popularizată: din judeţ caută fel de fel de Municipiul Vaslui este unul dintre
mijloace prin care atrag oamenii. puţinele reşedinţe de judeţ în care
Spre exemplu, Teatrul V.I. Popa nu funcţionează un teatru. În plus,
din Bârlad (singurul din judeţ) în judeţ nu există instituţii precum
organizează frecvent spectacole o filarmonică, un teatru de operă
pentru copii, care se bucură de un sau operetă, un teatru pentru
public numeros. copii etc. Pentru a suplini această
61% Infrastructura instituţiilor

cultură necesită intervenţii majore
şi costisitoare din punct de vedere
de
lipsă, periodic, Muzeul Vasile
Pârvan din Bârlad organizează
evenimente culturale
participarea Operei Naţionale
cu
financiar. Există proiecte în acest Române din Iaşi.

sens, unele dintre ele chiar
materializate sau în curs de Interesul general al publicului
implementare (este cazul local, în aparenţă, probabil că nu
61% dintre reprezentanţii Muzeului Vasile Pârvan, care este este foarte ridicat pentru
comunităţii consideră că în curs de reabilitare), dar situaţia activităţile culturale. Dar la această
infrastructura şi activităţile este departe de a fi rezolvată. situaţie contribuie din plin lipsa
culturale din judeţ sunt slab şi promovării adecvate şi amploarea
foarte slab dezvoltate. Autorităţile reprezentative în scăzută a evenimentelor culturale.
domeniu consideră că una dintre
Sursa: Sondaj de opinie realizat de principalele probleme din
compania Addvances
104
ANALIZA SWOT – Cultură
 Existenţa unor instituţii culturale de tradiţie în judeţ (muzeele  O parte dintre obiectivele de cultură se află într-o stare
judeţene şi locale, teatrul, casele de cultură, bibliotecile, tehnică precară, care necesită intervenţii imediate;
casele memoriale, Planetariul etc.);  Starea avansata de degradare a unei mari părţi din casele şi
 Existenţa unei istorii culturale bogate a judeţului; căminele culturale;
 Existenţa unor obiective culturale de importanţă deosebită  Promovarea slabă a obiectivelor culturale;
(situri arheologice, muzee, monumente istorice etc.);  Evoluţia negativă a numărului de volume eliberate şi a
 Evoluţia pozitivă a numărului de biblioteci (cu 14 biblioteci mai numărului de cititori;
mult în anul 2008, faţă de anul precedent) şi a fondului de  Indicele de rotaţie înregistrat la nivel judeţean (circulaţia
carte la nivel judeţean (cu 21.000 mai multe volume în anul fondului de carte către utilizatori) este de 66,9% fiind inferior
2008, faţă de anul anterior); celui naţional (82,9%);
 Evoluţia pozitivă a numărului de vizitatori în muzee;  Insuficienta valorificare a fondului de carte veche existent;
 Indicele de lectură la nivel judeţean (numărul documentelor  Inexistenţa unui teatru la Vaslui;
consultate de un cititor – aproximativ 40) este superior celui  Inexistenţa unei Şcoli de Arte la nivel judeţean;
naţional (aproximativ 23);  Lipsa unei Şcoli Populare de Artă;
 Existenţa unui potenţial creator ridicat foarte bine conturat la  Lipsa unor strategii bine gândite pentru fiecare instituţie în
nivel judeţean (pictori, sculptori etc.); parte;
 Existenţa clădirilor/ caselor tradiţionale la nivel judeţean;  Lipsa unor magazine/ puncte de valorificare a produselor
 Existenţa unui fond de carte valoros susceptibil a face parte meşteşugăreşti şi de artizanat;
din patrimoniu (ex. cărţile de la Episcopia Huşilor, Muzeul  Spaţii limitate pentru biblioteci;
Bârlad, Muzeul Vaslui şi Biblioteca Judeţeană);  Lipsa activităţilor conexe în preajma obiectivelor culturale;
 Existenţa parteneriatelor dintre instituţiile culturale şi unităţile  Lipsa posibilităţilor culturale de petrecere a timpului liber;
de învăţământ;  Slaba valorificare a potenţialului cultural al siturilor
 Existenţa unor ansambluri folclorice profesioniste; arheologice.
 Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile  Nerezolvarea problemelor de infrastructură poate contribui la
pentru activităţi culturale, inclusiv pentru proiecte dispariţia unor monumente istorice;
transfrontaliere;  Dezinteres general pentru cultură;
 Adaptarea fondului de carte la noua tehnologie  Lipsa fondurilor locale necesare contractării de fonduri
(achiziţionarea de documente pe suport electronic); europene în domeniul cultural;
 Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea;  Lipsa posibilităţii afirmării artiştilor din judeţ;
 Posibilitatea promovării unor obiective culturale prin  Lipsa unor strategii guvernamentale de transfer al proprietăţii
includerea în oferta turistică a judeţului; asupra cinematografelor;
 Crearea / constituirea unui Muzeu al Satului din Podişul  Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la nivelul
Central Moldovenesc; necesităţilor);
 Extinderea reţelei biblionet şi constituirea unei reţele  Lipsa unor politici cultural-educaţionale corelate ce duc la un
judeţene a bibliotecilor în vederea extinderii împrumutului dezinteres pentru priorităţile culturale locale;
inter-bibliotecar;  Dispariţia meşterilor şi creatorilor populari de la nivel judeţean
 Existenţa Programului Judeţean pentru finanţarea activităţilor pe fondul lipsei posibilităţii valorificării produselor create;
culturale ale organizaţiilor neguvernamentale, susţinut de  Migrarea persoanelor talentate spre alte zone în afara
Consiliul judeţean Vaslui. arealului geografic vasluian.
105
I.11. Analiza mediului extern
Analiza PESTEL a judeţului Vaslui
PESTEL este acronimul englezesc de Eventualele neînţelegeri ce pot guvernare prevede o serie de 25
la Political, Economic, Social, apărea între entităţile anterior de obiective, care, odată
Technical, Environment şi amintite pot prejudicia interesul îndeplinite vor avea multiple
Legislative. Acest tip de analiză are public al tuturor cetăţenilor şi efecte asupra judeţului Vaslui.
în vedere influenţele externe inclusiv al vasluienilor. Între acestea, amintim: revizuirea
generate de factorii politici şi Constituţiei în vederea
legislativi, de mediul socio- Un alt factor politic care poate modernizării statului, a
economic, de modificările influenţa dezvoltarea judeţului perfecţionării mecanismului de
tehnologice şi de mediu de la nivel Vaslui este reprezentat de criza funcţionare a puterilor în stat şi
regional, naţional şi chiar politică care caracterizează punerea în aplicare a rezultatelor
internaţional asupra dezvoltării România în ultimii ani. Corelaţiile Referendumului naţional din 22
judeţului Vaslui. acesteia cu dezvoltarea noiembrie 2009; revizuirea
economică au fost deseori sistemului de pensii pentru
Factorul politic demonstrate, cunoscându-se asigurarea sustenabilităţii
Un prim factor de ordin politic faptul că momentele de maximă financiare a acestuia; sprijinirea
care afectează/poate afecta tensiune de pe scena politică au prin măsuri concrete a agriculturii
dezvoltarea judeţului Vaslui se dus, spre exemplu, la deprecierea în vederea dezvoltării industriei
referă la legătura dintre cursului valutar. Alte probleme ce alimentare, modernizarea satului
formaţiunile politice aflate la pot apărea sunt: instabilitate şi reabilitarea sistemului naţional
guvernare şi structurile politice legislativă, diminuarea investiţiilor de irigaţii; continuarea reformei în
care administrează unităţile străine, favorizarea intereselor domeniul educaţiei potrivit
teritoriale din cadrul judeţului. În directe ale partidelor în Pactului Naţional pentru Educaţie;
Vaslui partidul politic cel mai detrimentul interesului public, reforma în domeniul sănătăţii,
reprezentat este Partidul Social blocarea programelor şi continuarea procesului de reformă
Democrat. 45 dintre cele 81 obiectivelor guvernamentale, etc. în domeniul justiţiei.
structuri administrative teritoriale
sunt conduse de primari ce sunt Instabilitatea politică de la nivel Reforma administraţiei publice
afiliaţi Partidului Social Democrat naţional poate duce la organizarea propusă de Guvernul României
(52,3%). Doar 11 structuri unor alegeri anticipate care ar este un alt factor politic ce poate
administrativ teritoriale sunt avea efecte indirecte asupra avea implicaţii asupra judeţului
conduse de primari afiliaţi dezvoltării judeţului Vaslui. Vaslui. Programul de guvernare
partidului de guvernare – Partidul 2009-2012 vizează şi
Democrat Liberal (13%). Există Programul de guvernare 2009- restructurarea aparatului
riscul ca această situaţie să creeze 2012 este un alt factor politic administraţiei publice pe principii
anumite tensiuni între major care trebui luat în de eficienţă şi performanţă şi
administraţia centrală şi cea locală. considerare. Actualul program de descentralizarea inclusiv
108
Analiza mediului extern
financiară, a administraţiei publice Factorul economic ca o creştere a fiscalităţii să ducă

prin delimitarea clară a Motivată de aderarea la UE, la o diminuare a numărului
competenţelor pe principii România a înregistrat o întreprinderilor active din judeţul
europene în scopul creşterii puterii importantă creştere economică pe Vaslui, la o scădere a cifrei de
de decizie, cu respectarea parcursul celui de-al doilea afaceri a acestora şi, în acelaşi
principiului subsidiarităţii şi semestru al anului 2007 şi în primul timp, la o creştere a ratei
introducerea standardelor de cost. trimestru al anului 2008. Începând şomajului.
cu trimestrul al treilea al anului
Descentralizarea serviciilor publice România resimte efectele crizei Un alt factor economic de
presupune nu numai transferul de economice mondiale care s-a importanţă pentru judeţul Vaslui
autoritate şi responsabilităţi de la materializat în consecinţe precum: este nivelul salarizării. Din acest
nivelul administraţiei publice creşterea ratei inflaţiei, creşterea punct de vedere, se observă o
centrale la cel al administraţiei numărului de şomeri, scăderea scădere a salariului mediu în
publice locale din judeţul Vaslui ci numărului întreprinderilor active, ultimul an şi, implicit, o scădere a
şi transferul surselor de finanţare diminuarea investiţiilor, etc. Astfel, puterii de cumpărare a populaţiei.
aferente în vederea asigurării putem afirma că un prim factor
bunei funcţionări a serviciilor economic care influenţează Pe de altă parte, trebuie luată în
respective. dezvoltarea judeţului Vaslui este considerare şi existenţa unui prag
contextul macroeconomic minim al salariului pe economie –
Nu în ultimul rând reforma general, caracterizat şi în prezent în prezent de 600 lei – şi
salarizării bugetare are implicaţii şi de recesiune economică. implicaţiile acestuia asupra
la nivelul judeţului Vaslui. Scăderea mediului economic din Vaslui.
aparatului administraţiei publice Un alt factor economic important
locale, dar şi a salariilor bugetarilor este reprezentat de nivelul Per ansamblu, politica monetară a
cu 25% are implicaţii multiple şi la fiscalităţii din România, existând României reprezintă un factor
nivelul Vasluiului: scăderea puterii două categorii de obligaţii fiscale major de influenţă asupra
de cumpărare, creşterea pe care întreprinderile trebuie să dezvoltării judeţului Vaslui, prin
numărului de şomeri, sporirea le respecte: obligaţiile fiscale faţă acţiunile pe care autorităţile le
migraţiei forţei de muncă, etc. de bugetul de stat şi obligaţiile realizează pentru a interveni pe
fiscale faţă de bugetul local. piaţă: stabilirea cantităţii de masă
Alţi factori politici ce pot afecta Principalele obligaţii fiscale faţă de monetară aflată în circulaţie,
dezvoltarea judeţului Vaslui sunt: bugetul de stat - impozitul pe stabilirea unui prag maxim a
grupurile de presiune (lobby) profit (impozitul forfetar), inflaţiei, stabilirea nivelului ratei
naţionale şi internaţionale, impozitul pe venit, taxa pe valoare dobânzii, etc.
conflictele militare, aderarea adăugată, accizele (accize
României la spaţiul Schengen, armonizate, accize nearmonizate) Factorul socio-cultural
calitatea de membru a României în – o influenţă semnificativă asupra Unul dintre cei mai importanţi
diverse alianţe sau organizaţii dezvoltării socio-economice a factori socio-culturali care
internaţionale, etc. judeţului Vaslui. Este de aşteptat influenţează dezvoltarea judeţului
109
Vaslui este evoluţia demografică. vehiculată schimbarea sistemului fundamental dezvoltarea judeţului
Perioada de după 1989 a fost de valori a populaţiei din ultima Vaslui.
marcată de un puternic trend perioadă , dar şi a modelelor de
descendent, acutizat şi de lipsa urmat, a atitudinilor şi În România, fondurile alocate
unei politici demografice concrete. comportamentului populaţiei. De domeniului cercetării-dezvoltării s-
La nivel naţional există o serie de asemenea, trebuie avută în vedere au diminuat odată cu începerea
măsuri de stimulare a natalităţii, şi atitudinea populaţiei vis-{-vis de crizei economice mondiale. Lipsa
însă acestea sunt contrabalansate valorile/elementele culturale, dar investiţiilor în acest domeniu are
de dificultăţile economice şi interesul autorităţilor publice repercusiuni asupra tuturor
întâmpinate de tineri. centrale pentru dezvoltare domeniilor, determinând o
infrastructurii culturale şi ruptură majoră de trendurile
Un alt factor social care are modernizarea patrimoniului mondiale în ştiinţă şi tehnologie.
efectele şi asupra evoluţiei cultural. Astfel, un factor tehnologic
demografice este reprezentat de important este reprezentat de
fenomenul migraţiei externe. În Nu în ultimul rând un factor social finanţarea publică a cercetării-
prezent se prognozează că odată care afectează dezvoltarea dezvoltării. Bineînţeles, este
cu creşterea numărului de şomeri, judeţului Vaslui este politica din importantă şi distribuţia teritorială
cu diminuările salariale din mediul domeniul asistenţei sociale. a institutelor şi firmelor de CD&I,
bugetar şi cu reducerile de Impactul este cu atât mai mare cu actualmente majoritatea fiind
personal, numărul specialiştilor cât, conform datelor publicate de amplasate în Regiunea Bucureşti-
care vor pleca în străinătate va Ministerul Muncii, Familiei şi Ilfov.
creşte semnificativ. Aceasta va fi o Protecţiei Sociale, în primul
problemă majoră şi pentru judeţul trimestru al anului 2010 ponderea Un alt factor de influenţă asupra
Vaslui întrucât este posibil să se populaţiei vasluiene care dezvoltării judeţului Vaslui este
resimtă o lipsă a forţei de muncă beneficiază de o formă de reprezentat de reglementările în
specializate. Evident, efectele protecţie socială este de 33,8%, cu vigoare privind tehnologia. Pentru
migraţiei nu sunt numai de ordin peste 3 procente mai mult decât la un judeţ în care principalele ramuri
economic, ci şi de ordin social prin: nivel naţional. Din totalul economice sunt industria şi
creşterea numărului familiilor beneficiarilor de ajutor social, 5,6% agricultura, orice modificare
monoparentale, creşterea provin din judeţul Vaslui. legislativă care să impună
abandonului şcolar, creşterea ratei aplicarea unui anumit proces
infracţionalităţii în rândul tinerilor, Factorul tehnologic tehnologic va avea un impact
creşterea ratei divorţialităţii, etc. Finanţarea cercetării, nivelul de semnificativ. Impunerea
dotare tehnologică, rata de introducerii unor tehnologii
Trebuie luat în considerare şi înnoire a produselor tehnologice, avansate în diverse sectoare socio-
sistemul axiologic al românilor, ca tehnologia informaţiei şi economice va îmbunătăţi
factor socio-cultural cu influenţă comunicării, accesul la reţelele competitivitatea economică şi
asupra dezvoltării judeţului Vaslui. electronice de comunicare rapide, consumul de energie de la nivel
Este din ce în ce mai des sunt factori ce influenţează în mod judeţean.
110
Tehnologia reprezintă un motor subzistenţă). În aceste condiţii Factorul legislativ

pentru toate sectoarele fenomenele meteorologice Odată cu aderarea României la UE,
economice, motiv pentru care extreme pot reprezenta o legislaţia europeană în vigoare
este necesară aplicarea unor ameninţare la adresa reprezintă o constrângere care
politici publice speciale pentru productivităţii agricole şi nu trebuie luată în considerare şi de
dezvoltarea TIC. La nivel naţional, numai. Catastrofele naturale pot către ţara noastră. Este necesar a
potrivit Institutului Naţional de afecta obiectivele şi clădirile de se avea în vedere toate tratatele,
Statistică, ponderea gospodăriilor patrimoniu, dar şi întregul fond acordurile internaţionale, legislaţia
care au acces la un computer locativ de la nivel judeţean. în vigoare dar şi actele
acasă se cifrează la 42,2%, cu 20,6% Catastrofele naturale – pregătitoare în toate domeniile de
mai mult decât în anul precedent. cutremurele, alunecările de teren, interes. Între cele mai importante
Ponderea gospodăriilor care au inundaţiile – ridică probleme şi în documente care trebuie avute în
acces la internet este de 35,1%. ceea ce priveşte siguranţa vedere, amintim: Constituţia
Angrenarea sectorului TIC şi populaţiei, dar şi în ceea ce Europeană, Tratatul de Aderare a
dezvoltarea societăţii priveşte activitatea sectorului României la UE şi Tratatele UE
informaţionale din România educaţional, de sănătate, cultură, (Tratatul de la Lisabona, Tratatul
reprezintă, aşadar, un alt factor de etc. de la Nisa, Tratatul de la
influenţă asupra judeţului Vaslui. Amsterdam, etc.).
Trebuie avute în vedere şi politicile
Este important însă şi preţul publice şi legislaţia din acest Un alt factor juridic este legislaţia
tehnologiilor şi măsura în care domeniu. Spre exemplu, unul naţională, cu modificările şi
populaţia, instituţiile publice şi dintre cele mai importante completările ce pot apărea. Un
mediul economic pot achiziţiona programe implementate în element care ar avea un impact
noile tehnologii. Este cunoscut ultimele luni este Programul de semnificativ asupra dezvoltării
faptul că introducerea inovaţiilor stimulare a înnoirii Parcului Auto socio-economice a judeţului Vaslui
tehnologice implică costuri Naţional („Rabla”) care vizează şi este adoptarea legii
ridicate de achiziţie şi de diminuarea poluării cauzate de parteneriatelor de tip public-
familiarizare a populaţiei şi/sau autoturisme. Astfel de politici privat. Acestea sunt o soluţie
forţei de muncă, situaţia în care publice au impact şi asupra general recomandată şi
nivelul ridicat de sărăcie din dezvoltării judeţului Vaslui, nu promovată pentru rezolvarea
judeţul Vaslui constituie un doar din punct de vedere ecologic, problemelor sau eficientizarea
dezavantaj major. dar şi social şi economic. serviciilor publice. Adoptarea unei
legi a parteneriatelor de tip public-
Factorul de mediu Un factor de mediu important este privat poate creşte numărul
Factorii de mediu pot afecta cadrul legislativ, reglementările investitorilor din judeţ,
dezvoltarea judeţului, cu atât mai europene / mondiale privind consolidând mediul de afaceri
mult cu cât una dintre principalele protecţia mediului, norme ce local.
activităţi ale populaţiei este trebuie respectate şi România.
agricultura (în speţă agricultura de
111
II. Strategia de dezvoltare

economico-socială a judeţului Vaslui
II. Strategia de dezvoltare economico-socială a
judeţului
II.1. Viziune
II.1.1. Viziunea strategică de dezvoltare a judeţului Vaslui
Dezvoltarea socio-economică şi Elementul central al politicilor de şi mediul de afaceri vor trebui să

culturală a judeţului Vaslui este dezvoltare judeţeană este omul, abordeze cu prioritate acest
posibilă doar prin conjugarea cel actual şi cel al generaţiilor domeniu.
eforturilor tuturor factorilor care viitoare. De aceea, strategia
constituie comunitatea judeţeană: judeţului Vaslui va trebui să Dezvoltarea agriculturii va trebui
administraţie publică, instituţii răspundă celor mai mari probleme să se îndrepte spre implementarea
publice specializate, mediul de pe care le are în acest moment metodelor şi tehnologiilor noi, mai
afaceri, societate civilă şi, comunitatea judeţeană şi să puţin costisitoare financiar şi
bineînţeles, cetăţeanul. Măsurile creeze premisele unei dezvoltări nepoluante. Vor fi valorificate
pe care aceştia le vor întreprinde solide pentru generaţiile viitoare. oportunităţile actuale şi viitoare
vor trebui să fie canalizate spre În acest sens, strategia va urmări legate de agricultura ecologică şi
aceleaşi direcţii. creşterea nivelului de trai al de industriile conexe agriculturii.
populaţiei şi reducerea migraţiei
Abordarea problematicii resurselor umane. Pentru o valorificare superioară a
dezvoltării judeţului va trebui să potenţialului agricol, vor fi
prevadă efectele măsurilor Resursele judeţului Vaslui sunt sprijinite activităţile locale din
actuale, atât pentru rezolvarea prea puţin variate şi relativ domeniul industriei alimentare,
problemelor actuale dar, mai ales, limitate. De aceea, orientarea confecţiilor textile şi din piele,
pentru prevenirea apariţiei altora strategică cu privire la resursele energiilor verzi (biocombustibili)
poate şi mai grave. judeţului este de a valorifica cât de astfel încât valoarea adăugată a
mult posibil resursele de care produselor finale să fie sporită.
În context regional şi naţional, dispune, prin dezvoltarea
judeţul Vaslui va trebui să iasă din sectoarelor de activitate Diferenţele mari dintre mediul
starea de relativă izolare şi să îşi corespondente şi printr-o rural al judeţului şi mediul urban
îmbunătăţească imaginea activitate adecvată de promovare. vor trebui reduse. Astfel, se va
generală care, în acest moment, îmbunătăţi accesibilitatea
este unanim asociată cu sărăcia. Dintre toate resursele materiale localităţilor rurale iar reţelele
Din acest punct de vedere, una ale judeţului Vaslui, terenurile cu utilităţilor de bază vor fi
dintre ţintele implementării pretabilitate agricolă prezintă cea disponibile în toate comunele
strategiei este reducerea mai mare importanţă, atât prin judeţului. În acest fel, se vor crea
disparităţilor dintre judeţul Vaslui cantitate dar şi prin calitate. De condiţii decente de trai locuitorilor
şi judeţele din regiune, pentru ca, aceea, dezvoltarea sectorului din mediul rural şi se va îmbunătăţi
apoi, raportarea să fie la nivel agricol va deveni o prioritate atractivitatea generală a satului
naţional. pentru dezvoltarea judeţului, iar vasluian.
administraţiile publice, instituţiile
116
Serviciile publice vor urmări un
„
grad superior de satisfacere a Judeţul Vaslui se va dezvolta prin valorificarea superioară a
nevoilor populaţiei, atât ca resurselor pe care le deţine, în special prin fructificarea
diversificare a lor, ca grad de potenţialul agricol de care dispune. Judeţul Vaslui va deveni un
acoperire în teritoriu dar şi de spaţiu atractiv pentru investitori, va oferi şanse reale de
creştere a calităţii furnizării. De
dezvoltare locuitorilor săi, condiţii decente pentru a trăi şi a
aceea, se va urmări în permanenţă
munci în localităţile vasluiene.
eficientizarea furnizării serviciilor
către populaţie, eliminându-se
pierderile şi costurile ineficiente şi
evaluându-se periodic cererea de
servicii publice. facilităţi pentru încurajarea optimiza procesul de dezvoltare,
”
investiţiilor. judeţul Vaslui va identifica şi va
Modalităţile de rezolvare sau adapta la nevoile proprii modele
ameliorare a problemelor sociale Cu privire la proiectele cu de bună practică existente în
vor fi concentrate spre serviciile finanţare nerambursabilă, Uniunea Europeană şi nu numai. În
sociale mai mult decât spre acţiunile necesare sunt cele de acest sens, vor fi dezvoltate relaţii
prestaţii. De asemenea, se va consolidare a capacităţii de colaborare cu unităţi teritorial-
urmări caracterul preventiv al administrative locale, în sensul administrative echivalente din
activităţilor şi se va accentua rolul specializării resurselor umane statele dezvoltate la care România
consilierii şi sprijinirii familiei. implicate în dezvoltarea şi se raportează. Rezultatele
implementarea proiectelor aşteptate de la acest gen de
Dezvoltarea generală a judeţului europene. Selectarea resurselor măsuri este ca, prin schimburi de
nu poate fi realizată fără o umane din administraţie şi din experienţă, judeţul Vaslui să
finanţare corespunzătoare. Pentru instituţiile publice specializate va eficientizeze rezolvarea
a acoperi această lipsă, acţiunile trebui să urmărească problemelor şi să evite anumite
viitoare vor fi canalizate spre profesionalismul şi competenţa. situaţii care pot împiedica
atragerea investiţiilor private în dezvoltarea socială şi economică a
judeţ şi spre implementarea Pentru foarte multe dintre judeţului. În plus, gestionarea unor
proiectelor de dezvoltare cu problemele prin care trece în acest bune relaţii externe poate
finanţare europeană. În acest moment judeţul Vaslui au fost contribui semnificativ la atragerea
sens, vor fi promovate găsite rezolvări pe care comunităţi de investitori şi la stabilirea
oportunităţile de afaceri pe care le din ţară sau de pe plan extern le- parteneriatelor dintre mediul de
oferă judeţul şi vor fi create au aplicat şi au obţinut rezultate afaceri autohton şi cel extern.
pozitive. De aceea, pentru a
117
II.1.2. Scenarii de dezvoltare
Scenariul dezvoltării inerţiale Acest scenariu este considerat cel Rezultatele studiilor cantitative şi
presupune ca economia locală să mai puţin favorabil pentru calitative pe care se bazează
se dezvolte fără a avea trasate dezvoltarea judeţului Vaslui, cu elaborarea strategiei afirmă un
direcţiile prioritare şi fără ca atât mai mult cu cât însăşi consens al comunităţii judeţene, al
administraţia publică să afirme elaborarea unui document administraţiei publice şi al
prin politicile locale care sunt strategic judeţean exclude consultanţilor cu privire la faptul
domeniile pe care comunitatea le varianta unei dezvoltări că agricultura este domeniul
consideră prioritare. economice inerţiale. economic care prezintă cel mai
ridicat potenţial de dezvoltare.
Solurile pretabile pentru
agricultură sunt considerate ca
fiind cele mai importante resurse
materiale ale judeţului, iar
valorificarea acestora este indicată
drept cea mai recomandată
direcţie de dezvoltare economică.
Această variantă de dezvoltare stă

la baza scenariului dezvoltării
bazate pe agricultură, care
presupune valorificarea superioară
a potenţialului agricol al judeţului
Vaslui, în contextul european şi
mondial în care agricultura – fie
pentru alimentaţie fie pentru
producerea de energie - prezintă o
importanţă din ce în ce mai
ridicată.
Acest scenariu presupune

practicarea unei agriculturi
performante, care să utilizeze
metode şi tehnologii noi,
performante şi, în acelaşi timp,
nepoluante pentru mediul
înconjurător. Se va promova
118
agricultura ecologică, avantajele (valorificarea produselor agricole, zone cu accesibilitate ridicată şi cu
acesteia şi, cu precădere, va creşte cererea de bunuri şi disponibilitate ridicată a forţei de
procedeele de atestare a servicii la sate etc.), transporturile muncă, mai precis în apropierea
producătorilor agricoli din judeţ (transportul produselor agricole, oraşelor. Din punctul de vedere al
pentru ca produsele lor să poată fi deplasarea forţei de muncă etc.), amplasării teritoriale, cea mai
catalogate drept ecologice. industria ambalajelor etc. avantajoasă zonă este vecinătatea
municipiului Bârlad unde un astfel
Rolul administraţiei publice locale Având în vedere potenţialul de de centru va putea colecta
în implementarea unui plan bazat dezvoltare al agriculturii, produse agricole din tot judeţul şi,
pe acest scenariu este de a susţine beneficiile previzionate, gradul eventual, chiar şi din Republica
activităţile agricole prin intervenţii ridicat de aplicabilitate, acest Moldova. Avantajele amplasării
în infrastructura specifică (drumuri scenariu este considerat a fi unui astfel de centru în zona
de acces spre exploataţiile favorabil pentru dezvoltarea Bârlad vor fi sporite odată cu
agricole, drumuri secundare economică a judeţului Vaslui. dezvoltarea principalelor căi de
pentru utilaje agricole etc.), prin transport rutier spre Bucureşti şi
campanii susţinute de informare a Limitele scenariului dezvoltării Constanţa. În plus, există
fermierilor cu privire la bazate pe agricultură constau în oportunitatea dezvoltării unui
oportunităţile pe care le pot concentrarea în special asupra punct de transport intermodal în
valorifica, prin campanii de mediului rural (mai exact în zonele zona Fălciu, facilitându-se
promovare a asocierii în domeniul cu cel mai ridicat potenţial transportul de mărfuri în zonă şi
agricol, prin promovarea agricol), sezonalitate, valoarea permiţând dezvoltarea industriilor
oportunităţilor de investiţii în adăugată redusă a produselor etc. procesatoare mai mult decât
agricultura vasluiană etc. Se impune dezvoltarea unităţilor capacitatea de producţie agricolă
agroindustriale în a judeţului.
Rezultatele adoptării acestui complementaritatea activităţilor
scenariu vor fi resimţite în primul agricole, situaţie descrisă de Impactul aşteptat al acestui
rând în mediul rural, având în scenariul dezvoltării agriculturii şi scenariu se preconizează a fi mai
vedere că presupune creşterea procesarea locală a produselor mare faţă de cel al scenariului în
gradului de ocupare a populaţiei agricole. În acest context, care judeţul Vaslui este doar
satelor (care reprezintă 58% din dezvoltarea economică a judeţului producător agricol, nu şi
populaţia judeţului!), creşterea va fi echilibrată atât în plan spaţial procesator. Avantajele derivă din
nivelului de venituri ale acestora, cât şi din punctul de vedere al numărul mai mare al locurilor de
sporirea bugetelor locale ale sectoarelor economice implicate. muncă nou create, profitabilitate
comunelor care înseamnă mai mai ridicată, capacitate mai mare
multe fonduri pentru investiţii etc. Acest scenariu presupune de dinamizare a altor activităţi
Dar beneficiile dezvoltării concentrarea activităţilor de economice conexe etc.
agriculturii se vor resimţi şi în alte depozitare/procesare/valorificare
domenii precum comerţul a produselor agricole din judeţ în
119
investiţii, va fi modernizată
infrastructura de drumuri şi
utilităţi etc.
Scenariul de dezvoltare care

presupune valorificarea superioară
a potenţialului agricol prin
dezvoltarea activităţilor agricole şi
procesarea locală a produselor
agricole ale judeţului este
considerat drept cel mai favorabil
pentru dezvoltarea judeţului
Vaslui. Planurile de acţiune
sectoriale care vor fi dezvoltate în
continuare vor ţine cont de
ipotezele acestui scenariu.
În cadrul acestui scenariu, unităţilor de profil (terenuri

administraţia publică locală echipate cu utilităţile necesare,
sprijină mediul de afaceri din clădiri şi hale de producţie etc.),
industriile procesatoare de vor fi organizate campanii şi
produse agricole prin facilitarea evenimente de promovare a
investiţiilor. Mai concret, vor fi produselor vasluiene, vor fi
facilitate investiţiile în dezvoltarea promovate oportunităţile de
120
II.1.1. Previziuni actuale ale dezvoltării socio-economice
Nivel naţional 2009, şi se referă la perioada 2009- aproximativ 4-5% în anii următori.
Contextul economic naţional şi 2012.
internaţional, coroborat cu Rata şomajului se preconizează a fi
instabilitatea politică şi legislativă Prognozele economice oficiale ale de 8,5% pentru anul în curs,
actuală din ţară, generează o CNP şi ale CE referitoare la aşteptându-se scăderi cu până la 2
situaţie de incertitudine inclusiv principalii indicatori puncte procentuale până în 2014.
pentru instituţiile de prognoză. macroeconomici descriu evoluţii Creşterea salarială previzionată de
Orizonturile temporale au fost, în asemănătoare ale economiei CNP pentru perioada 2010-2014
general, reduse, iar actualizările naţionale, cu mici diferenţe ale este importantă, cu atât mai mult
aduc, de obicei, diferenţe valorilor preconizate. Astfel, cu cât rata anuală de creştere
semnificative faţă de variantele pentru 2010, CE prevedea la este, în medie, dublă faţă de
anterioare ale estimărilor. începutul anului o revenire creşterea preţurilor de consum, iar
economică, caracterizată de o cursul leu/euro se aşteaptă să fie
La momentul definitivării creştere a PIB cu 0,8%. În pe un trend uşor descrescător. Pe
documentului, prognozele septembrie, CNP estimează o fondul acestor creşteri, CNP
economice naţionale ale Comisiei scădere cu 1,9% a indicatorului, prevede o creştere uşoară a
Naţionale de Prognoză (publicate faţă de anul precedent. Ambele consumului privat începând cu
în luna septembrie 2010) se referă instituţii apreciază că anul 2011 va anul 2011, care denotă o relansare
la perioada 2008-2014, iar cele ale fi unul de creştere economică, cu a economiei, cu toate că
Comisiei Europene (publicate în un grad mai ridicat de optimism procentele de creştere nu
mai 2010) nu depăşesc anul 2011. din partea CE. CNP a publicat o depăşesc 2,5%.
La nivel judeţean, cele mai recente proiecţie a creşterii PIB de 1,5%, în
prognoze datează din luna iunie 2011, continuată de creşteri de
prognoze economice naţionale

indicator Emitent 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
creşterea anuală a PIB CE 7,3 -7,1 0,8 3,5 - - -
(%, faţă de anul anterior) CNP 7,3 -7,1 -1,9 1,5 3,9 4,5 4,7
rata şomajului CE 5,8 6,9 8,5 7,9 - - -
CNP 4,4 7,8 8,5 8,0 7,6 7,1 6,5
salariul mediu net (lei) CNP 1.309 1.361 1.393 1.472 1.546 1.622 1.697
creşterea consumului privat CE 9,5 -10,5 0,7 4,2 - - -
(%, faţă de anul anterior) CNP 6,4 -6,8 -2 1,2 2,4 2,5 2,5
creşterea preţurilor de consum CNP 6,30 4,74 7,9 3,2 3 2,8 2,5
(%, faţă de anul anterior)
Cursul de schimb leu/euro CNP 3,68 4,23 4,24 4,21 4,18 4,16 4,13
Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (sept. 2010) şi ale Comisiei Europene (mai 2010)
121
Nivel judeţean superioare creşterilor preţurilor de recente şi scenariile de dezvoltare
consum. Totuşi, salariul mediu din propuse. Astfel, se poate asocia
Până la data elaborării Strategiei, judeţul Vaslui se va menţine sub scenariul optimist situaţiei celei
CNP nu a mai făcut prognoze nivelul de 75% faţă de media mai favorabile, caracterizată de
recente în profil teritorial, astfel că naţională, până în 2012. atingerea nivelului maxim propus
cele mai recente proiecţii ale pentru ţintele obiectivelor
indicatorilor economici pentru Prognoza demografică realizată de sectoriale; scenariul moderat se
judeţul Vaslui datează din iunie compania Addvances pe termen asociază unei situaţii în care doar o
2009. Având în vedere măsurile mediu şi lung ia în calcul evoluţiile parte dintre ţinte vor fi atinse sau
recente cu impact naţional indicatorilor demografici din ultimii pentru majoritatea ţintelor se
referitoare la nivelul de salarizare şi 10 ani, inclusiv structura pe vârste a atinge un nivel mediu al
la disponibilizările din mediul populaţiei şi tendinţele migraţiei, indicatorilor; scenariul pesimist
public, o parte din prognozele la cu rezerva că datele oficiale pe care corespunde dezvoltării inerţiale şi
care facem referire vor fi, cel mai s-a bazat estimarea nu reflectă în presupune o înrăutăţire a situaţiei
probabil, modificate negativ. mod real situaţia plecărilor forţei socio-economice a judeţului.
de muncă în străinătate. După
Prognozele CNP arată o creştere a publicarea rezultatelor Evoluţiile demografice ale
PIB regional în 2011 şi 2012, după o recensământului naţional din anul judeţului din ultimele două
scădere de 5,1% în 2009 şi 2011, datele oficiale pot fi decenii, dar, în special, cele din
menţinerea la aceeaşi valoare faţă modificate semnificativ, ceea ce ultimii 10 ani, denotă o pantă
de anul anterior în 2010. Având în conduce la o modificare descendentă clară a populaţiei
vedere că evoluţia valorilor corespunzătoare a prognozei stabile a judeţului Vaslui. În
preconizate pentru PIB al judeţului realizate. această situaţie, proiecţiile
Vaslui este similară cu cel regional demografice pentru următorii 10
pentru următorii doi ani, putem Proiecţiile demografice au urmărit ani sunt negative, indiferent de
considera că procentele estimate trei scenarii: optimist, pesimist şi scenariul abordat. Totuşi, în
pot fi aplicate şi economiei moderat, având în vedere şi situaţia cea mai bună se prevede,
vasluiene. viziunea de dezvoltare a judeţului pentru anul 2015, o scădere
Vaslui, evoluţiile socio-economice demografică de 1,13% faţă de anul
Rata şomajului estimată pentru
anul 2012 este de 9,9%, cu 3 pp mai prognoze economice judeţene
scăzută faţă de cea a anului 2010, indicator 2009 2010 2011 2012
pe fondul unei uşoare creşteri a
creşterea valorii PIB regional -5,1 0 2,5 3,6
numărului mediu de salariaţi şi a
populaţia ocupată civilă 136,5 136,2 136 135,9
unei scăderi uşoare a populaţiei
ocupate. Referitor la nivelul număr de salariaţi 56 55,9 56 56,2
salarial, se aşteaptă ca acesta să rata şomajului 12,5 12,9 10,4 9,9
înregistreze creşteri salariale de creşterea valorii PIB regional -5,1 0 2,5 3,6
4%, respectiv 5%, în anii 2011 şi 2012, câştigul salarial 1017 1051 1094 1150
Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (iunie 2009)
122
2009, în timp ce în varianta scenariului pesimist îi corespunde crească, pe fondul unei migraţii
negativă descreşterea este de o scădere de 6,13% faţă de anul considerabile dinspre urban spre
2,58%. 2009. rural observate în ultimii ani. Se
aşteaptă ca migraţia urban-rural să
Pentru anul 2020, scenariul Se observă diferenţe semnificative fie influenţată şi de îmbătrânirea
optimist prevede o reducere a ale evoluţiei populaţiei urbane faţă populaţiei urbane, dar şi de
volumului demografic al judeţului de cea rurală. Astfel, până în anul dezvoltarea activităţilor agricole
de circa 3%; în varianta moderată 2015, numărul locuitorilor din din judeţ.
descreşterea este de 4,37%, iar mediul rural se aşteaptă să
prognoze demografice judeţene

2015 2020
Mediul de rezidenţă varianta varianta varianta varianta varianta varianta
optimistă moderată pesimistă optimistă moderată pesimistă
Valori absolute
Total 445.178 442.707 438.638 436.828 430.578 422.679
rban 175.094 173.613 173.623 164.452 162.691 161.765
Rural 270.084 269.094 265.015 272.376 267.887 260.914
Modificări procentuale faţă de anul 2009
Total -1,13% -1,68% -2,58% -2,99% -4,37% -6,13%
Urban -5,53% -6,33% -6,32% -11,27% -12,22% -12,72%
Rural 1,95% 1,57% 0,03% 2,81% 1,12% -1,52%
Sursa: Prognoze efectuate de Addvances pe baza seriilor de date ale INS şi DJS Vaslui
123
judeţului
II.2. Obiective
II.2.1. Obiectivele de dezvoltare ale judeţului Vaslui
Obiectiv general:
Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre judeţul Vaslui şi

celelalte judeţe din România, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul
rural şi urban
Obiective strategice:
O1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, în vederea îmbunătăţirii

accesibilităţii judeţului Vaslui şi a creşterii calităţii vieţii
O2. Reducerea disparităţilor dintre localităţile rurale şi cele urbane din judeţul Vaslui prin
dezvoltarea si diversificarea economiei rurale
O3. Dezvoltarea activităţilor economice din judeţul Vaslui, prin valorificarea superioară a
resurselor de care dispune, inclusiv a resurselor de energie alternativă
O4. Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi protejarea mediului înconjurător
O5. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local
O6. Creşterea ocupării şi a incluziunii sociale
O7. Creşterea calităţii serviciilor publice
O8. Dezvoltarea capacităţii administrative a administraţiilor publice locale din judeţ
O9. Dezvoltarea cooperărilor internaţionale şi transfrontaliere
126
II.2.2. Obiectivele sectoriale şi contribuţia la
obiectivele strategice
Sector Obiectiv sectorial O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9
Dezvoltare Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire oferite de
urbană centrele urbane ale oraşului Vaslui
 
Extinderea zonelor de influenţă ale oraşelor prin
dezvoltarea serviciilor publice  
Creşterea atractivităţii oraşelor vasluiene pentru
locuire, muncă, turism şi investiţii  
Infrastructură Creşterea accesibilităţii judeţului Vaslui şi a
localităţilor componente   
Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea circulaţiei
pe drumurile publice din judeţul Vaslui
 
Îmbunătăţirea echipării edilitare a localităţilor din
judeţul Vaslui
  
Dezvoltare Stimularea dezvoltării sectorului privat pentru
economică creşterea numărului de locuri de muncă şi pentru    
creşterea nivelului veniturilor salariale
Dezvoltarea sectorului IMM    
Atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea
economiei locale
   
Agricultură şi Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă oferite de satele
dezvoltare vasluiene
   
rurală Dezvoltarea activităţilor agricole din judeţul Vaslui   
Dezvoltarea activităţilor economice non-agricole
din mediul rural    
Creşterea capacităţii administraţiilor locale din
mediul rural de a implementa proiecte de    
dezvoltare locală
Promovarea şi conservarea valorilor culturale ale
satului vasluian
  
Mediu Reducerea efectelor negative ale activităţilor
umane asupra mediului   
Ameliorarea situaţiei zonelor naturale afectate şi
protecţia zonelor expuse la risc  
127
Creşterea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie
forestieră şi a pădurilor cu rol de protecţie  
Creşterea eficienţei energetice     
Turism Diversificarea ofertei turistice a judeţului Vaslui prin
valorificarea potenţialului turistic local
  
Îmbunătăţirea serviciilor turistice oferite de
unităţile de profil din judeţul Vaslui
  
Îmbunătăţirea promovării obiectivelor de interes
turistic ale judeţului Vaslui
  
Social Diminuarea efectelor principalelor fenomene
sociale negative   
Promovarea implicării comunităţii în problemele
sociale ale judeţului   
Dezvoltarea parteneriatelor dintre furnizorii publici
şi cei privaţi din domeniul serviciilor sociale   
Educaţie Realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de
specializări şi calificări profesionale de pe piaţa     
forţei de muncă a judeţului Vaslui
Suplinirea educaţiei formale prin tehnici şi metode
moderne de educaţie informală    
Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a
serviciilor de educaţie    
Sănătate Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare furnizate
în sistemul public de sănătate al judeţului Vaslui
  
Dezvoltarea serviciilor medicale primare în mediul
rural
  
Prevenirea apariţiei bolilor frecvente prin educarea
şi informarea populaţiei
 
Cultură Îmbunătăţirea condiţiilor în care funcţionează
instituţiile de cultură din judeţul Vaslui   
Atragerea publicului larg spre activităţile culturale  
Valorificarea turistică a valorilor culturale vasluiene   
Administraţia Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de Consiliul
publică locală Judeţean Vaslui  
Creşterea volumului investiţiilor realizate din        
fonduri nerambursabile
128
II.2.3. Direcţii de dezvoltare
I. Sporirea numărului de locuri de II. Îmbunătăţirea atractivităţii III. Valorificarea superioară a

muncă pentru reducerea şomajului generale a comunităţilor locale din resurselor judeţului, cu accent
şi creşterea nivelului de trai al judeţul Vaslui pentru a reduce deosebit pe resursele agricole
locuitorilor migraţia resurselor umane
I.1. Dezvoltarea şi modernizarea II.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii III.1. Dezvoltarea sectorului agricol;
infrastructurii de bază pentru a facilita comunităţilor locale;
dezvoltarea economică şi pentru a II.2. Creşterea gradului de conectare la III.2. Dezvoltarea industriei
conecta judeţul la principalele rute de reţelele publice de utilităţi edilitare şi agroalimentare şi a domeniilor
transport; îmbunătăţirea infrastructurii actuale; conexe;
I.2. Dezvoltarea unităţilor economice II.3. Dezvoltarea serviciilor publice şi III.3. Sprijinirea exporturilor;
autohtone; îmbunătăţirea calităţii acestora;
I.3. Atragerea de noi investiţii. II.4. Modernizarea, armonizarea şi III.4. Dezvoltarea turismului.
respectarea regulamentelor de
urbanism;
II.5. Dezvoltarea posibilităţilor de
petrecere a timpului liber;
II.6. Dezvoltarea de locuinţe sociale
pentru resursele umane tinere şi
specializate.
129
judeţului
II.3. Surse de finanţare a proiectelor
Intervenţiile prin proiecte Fonduri de finanţare Instrumentele financiare
concrete asupra dezvoltării socio- nerambursabilă cunoscute ca Fonduri Structurale
economice a judeţului Vaslui pot fi Fondurile structurale şi de sunt Fondul European de
realizate prin susţinerea financiară coeziune sunt instrumente Dezvoltare Regională (FEDR),
din bugetul local, din fonduri financiare prin care Uniunea Fondul Social European (FSE) şi
nerambursabile guvernamentale, Europeană acţionează pentru Fondul de Coeziune (FC), la care se
din fonduri nerambursabile realizarea obiectivelor Politicii de adaugă Fondul European pentru
europene sau din fonduri Coeziune prin implementarea Agricultura si Dezvoltare Rurala
rambursabile (de genul Programelor Operaţionale, pentru (FEADR) şi Fondul European
creditelor). La aceste surse de eliminarea disparităţilor pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni
finanţare se adaugă posibilitatea economice şi sociale între regiuni, complementare. Aceste
dezvoltării parteneriatelor de tip în scopul realizării coeziunii instrumente sunt aplicate prin
public-privat, care s-au dovedit a fi economice şi sociale. intermediul programelor
soluţia potrivită pentru rezolvarea operaţionale şi sectoriale
anumitor probleme comunitare în Instrumentele structurale ale disponibile pentru o anumită
multe dintre statele europene Uniunii Europene au rolul de a perioadă de programare. Perioada
dezvoltate. stimula creşterea economică a de programare curentă este 2007-
statelor membre ale Uniunii şi de a 2013.
Fiecare dintre aceste posibile conduce la reducerea disparităţilor
modalităţi de susţinere a dintre regiuni. Ele nu acţionează Fondul Social European (FSE) este
proiectelor locale prezintă însă singure, necesitând instrumentul principal prin care
avantaje şi dezavantaje. În primul asigurarea unei contribuţii din Uniunea Europeană finanţează
rând, susţinerea proiectelor din partea statelor membre implicate. obiectivele strategice ale politicii
bugetul local este cea mai puţin Ele sunt co-finanţate în principal de ocupare. Pentru perioada de
recomandată soluţie deoarece din resursele publice ale statului programare 2007- 2013, scopul
fondurile din această sursă sunt membru, însă în multe domenii intervenţiilor FSE este de a susţine
extrem de limitate, iar este necesară şi contribuţia statele membre să anticipeze şi să
disponibilitatea financiară a financiară privată, aceasta fiind administreze eficient schimbările
acestora este relativă. încurajată în cele mai multe cazuri. economice şi sociale.
132
FSE finanţează următoarele (18,1% din Fondurile Structurale în sprijinul a trei noi obiective de
priorităţi: şi de Coeziune (FSC)); politică regională:
- Creşterea adaptabilităţii - Programul Operaţional - convergenţă;
lucrătorilor şi întreprinderilor; Dezvoltarea Capacităţii - competitivitate regională şi
- Creşterea accesului şi a Administrative, cu o alocare ocuparea forţei de muncă;
participării pe piaţa muncii; financiară FSE de 208 mil. € - cooperare teritorială europeană.
- Promovarea incluziunii sociale (1,1% din FSC).
prin lupta împotriva discriminării În România, în perioada 2007-2013,
şi facilitarea accesului pe piaţa Fondul European de Dezvoltare FEDR finanţează proiecte în
muncii pentru persoanele Regională (FEDR) valoare totală de 8.976.466.066
dezavantajate. Obiectivul Fondului European de Euro, în cadrul Programelor
Dezvoltare Regională (FEDR) este operaţionale şi axelor prioritare
În acelaşi timp, în regiunile mai de a consolida coeziunea aferente acestora:
puţin dezvoltate care se înscriu economică şi socială în Uniunea - Programul Operaţional Regional
sub obiectivul convergenţă, FSE Europeană prin diminuarea (POR) este finanţat din FEDR, cu
susţine: dezechilibrelor regionale. suma de 3.726.021.762 euro;
- Investiţiile în capital uman, în - Programul Operaţional
special prin îmbunătăţirea FEDR finanţează: Creşterea Competitivităţii
sistemelor de educaţie şi - ajutoare directe pentru Economice (PO – CCE) este
formare; investiţiile în întreprinderi (în finanţat din FEDR, cu suma
- Acţiuni având drept scop special, IMM-uri) în vederea totală de 2.544.222.109 Euro;
dezvoltarea capacităţii creării de locuri de muncă - Programul Operaţional Sectorial
instituţionale şi a eficienţei durabile; Transport (POS Transport) este
administraţiilor publice, la nivel - infrastructuri legate, în special, finanţat şi din FEDR, cu suma
naţional, regional sau local. de cercetare şi inovare, totală de 1.289.332.210 Euro;
telecomunicaţii, mediu, - Programul Operaţional Sectorial
Pentru perioada 2007-2013, energie şi transporturi; Mediu (POS Mediu) este finanţat
Uniunea Europeană a alocat - instrumente financiare (fond din FEDR, cu suma totală de
României pentru Fondul Social de capital de risc, fond de 1.236.652.195 Euro;
European 3.684 mil. €, respectiv dezvoltare regională etc.) - Programul Operaţional Asistenta
19,2% din totalul FSC. destinate să sprijine Tehnică (PO – AT ) este finanţat
dezvoltarea regională şi locală din FEDR, cu suma totală de
FSE în România finanţează două şi să favorizeze cooperarea 170.237.790 Euro.
programe operaţionale: între oraşe şi regiuni;
- Programul Operaţional Sectorial - măsuri de asistenţă tehnică. FEDR finanţează şi următoarele
Dezvoltarea Resurselor Umane programe de cooperare
(POS DRU), cu o alocare Fondul European de Dezvoltare transfrontalieră:
financiară FSE de 3.476 mil. € Regională (FEDR) poate interveni
133
- Programul operaţional de Naţional Strategic pentru locuitor de mai puţin de 90% din
cooperare transfrontalieră Dezvoltare Rurală. media comunitară să-şi reducă
România—Bulgaria 2007—2013; diferenţele dintre nivelurile de
- Programul operaţional de Bugetul total disponibil pentru dezvoltare economică şi socială şi
cooperare transfrontalieră finanţările prin PNDR este de să-şi stabilizeze economiile. Acesta
Ungaria—România 2007—2013; 6.875.817.062 Euro. susţine acţiuni în cadrul
- Programul de cooperare obiectivului „Convergenţă” şi se
transnaţională „Sud-Estul Fondurile nerambursabile FEADR, află sub incidenţa aceloraşi reguli
Europei”; disponibile prin PNDR, vor fi de programare, de gestionare şi
- Programul de cooperare acordate pentru dezvoltarea de control ca în cazul FSE şi FEDR.
interregională INTERREG IVC; infrastructurii de bază din mediul
- Programul de cooperare rural şi pentru următoarele tipuri Fondul de Coeziune finanţează
interregională URBACT II; de investiţii private: acţiuni care fac parte din
- Programul de cooperare - Modernizarea exploataţiilor următoarele domenii:
interregională INTERACT II; agricole (Axa I); - reţele transeuropene de
- Programul de cooperare - Creşterea valorii economice a transport, în special proiectele
interregională ESPON 2013. pădurilor (Axa I); prioritare de interes
- Creşterea valorii adăugate a european definite de Uniunea
Fondul European Agricol pentru produselor agricole şi silvice Europeană;
Dezvoltare Rurală (FEADR) este (Axa I); - mediu.
un instrument de finanţare creat - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea
de Uniunea Europeană pentru a infrastructurii legate de În acest context, Fondul de
sprijini ţările membre în dezvoltarea şi adaptarea Coeziune poate interveni, de
implementarea Politicii Agricole agriculturii şi silviculturii (Axa I); asemenea, în proiecte din
Comune. - Diversificarea activităţilor domeniul energiei sau al
nonagricole (Axa III); transporturilor, atâta vreme ce
FEADR reprezintă o oportunitate - Sprijin pentru crearea şi acestea prezintă avantaje clare
de finanţare pentru spaţiul rural dezvoltarea pentru mediu: eficacitate
românesc, începând cu 2007 şi microîntreprinderilor cu scopul energetică, utilizarea de surse de
până în 2013. Similar cu Programul de a promova spiritul energie regenerabile, dezvoltarea
SAPARD, şi FEADR se va baza pe întreprinzător (Axa III); transportului feroviar, sprijinirea
principiul cofinanţării proiectelor - Încurajarea activităţilor turistice intermodalităţii, consolidarea
de investiţii private. (Axa III); transporturilor publice etc.
Fondurile FEADR disponibile pot fi - Servicii de bază pentru economia
accesate în baza a două şi populaţia rurală (Axa III). In Romania, in perioada 2007-2013,
documente-cheie: Programul FC va finanţa proiecte în valoare
Naţional de Dezvoltare Rurală Fondul de Coeziune (FC) ajută totală de 6.522.423.028 Euro, în
(PNDR) 2007-2013 şi Planul statele membre cu un produs cadrul următoarelor Programe
naţional brut (PNB) pe cap de operaţionale:
134
- Programul Operaţional trebui să răspundă unuia dintre Parteneriatele de tip public-privat
Sectorial Transport (POS cele patru obiective ale ENPI: Parteneriatele de tip public-privat
Transport), finanţat din FC, cu - Promovarea dezvoltării sunt o soluţie general
suma de 3.276.605.085 Euro, economice si sociale; recomandată şi promovată pentru
- Programul Operaţional - Abordarea unor problematici rezolvarea problemelor sau
Sectorial de Mediu (POS de interes comun; eficientizarea serviciilor publice.
Mediu), finanţat din FC, cu - Asigurarea unor graniţe sigure Apariţia recentă a Legii nr.
suma de 3.275.817.943 Euro. si eficiente; 178/2010 care reglementează
- Promovarea unor acţiuni de tip parteneriatul public-privat este
Instrumentul european de “People to People”. privită drept o oportunitate reală
vecinătate şi parteneriat (ENPI) de a implementa proiectele
Politica europeană de vecinătate In ceea ce priveşte relaţia cu propuse.
are drept obiectiv sprijinirea Serbia, cooperarea
proceselor de reformă politică, transfrontalieră se va derula în În judeţul Vaslui există
economică şi socială în cadrul Instrumentului de Asistenta posibilitatea dezvoltării
următoarele ţări din vecinătatea pentru Pre-Aderare (IPA), parteneriatelor de tip public-privat
Uniunii Europene: Algeria, instrument financiar dedicat în diverse domenii. În urma
Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, statelor candidate sau potenţial adoptării legii parteneriatului
Egipt, Georgia, Israel, Iordan, candidate la statutul de membru public-privat s-ar putea externaliza
Liban, Libia, Republica Moldova, UE. o serie de servicii şi activităţi,
Maroc, Teritoriul Palestinian partenerii locali putând fi atât
Ocupat, Siria, Tunisia şi Ucraina. ENPI finanţează în România mediul de afaceri, cât şi sectorul
Prin intermediul politicii europene următoarele programe non-profit.
de vecinătate, se doreşte operaţionale comune:
consolidarea prosperităţii, a - Programul operaţional comun Unul dintre domeniile de interes
stabilităţii şi a securităţii, “România - Ucraina – pentru dezvoltarea
promovarea economiei de piaţă şi Republica Moldova 2007-2013”, parteneriatelor locale este
a dezvoltării durabile, printr-un cu o finanţare de 126,72 reprezentat de serviciile sociale.
dialog continuu cu fiecare ţară milioane euro din fonduri ENPI; Pe parcursul consultărilor publice
parteneră. - Programul operaţional comun pentru elaborarea Strategiei, ONG-
“Marea Neagră 2007 – 2013”, urile participante şi-au manifestat
Pentru perioada 2007-2013, finanţare ENPI de 17.305.944 intenţia de colaborare în acest
bugetul alocat ENPI este de euro; domeniu.
aproximativ 12 miliarde de euro. - Programul operaţional comun
“Ungaria - Slovacia - România – Capacitatea financiară a
Conform Documentului Strategic Ucraina 2007 – 2013”, cu o Consiliului Judeţean
de cooperare transfrontaliera in finanţare ENPI de 68.638.283 Bugetul local consolidat al
perioada 2007-2013, activităţile Euro. judeţului Vaslui a înregistrat o
eligibile pentru finanţare vor creştere spectaculoasă în anul
135
2010, faţă de anii precedenţi. Referitor la capacitatea de procedural, de obţinere a
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu cofinanţare a proiectelor cu finanţării pentru proiectele de
valoarea investiţiilor realizate din finanţare europeană, estimarea investiţii. Costurile aferente
bugetul judeţului. Unul dintre realizată se bazează pe situaţia creditelor sunt mari şi implică şi un
motivele principale este creşterea proiectelor implementate în anul anumit grad de risc vis-{-vis de
valorii proiectelor cu finanţare 2010 din fondurile structurale. posibilitatea de rambursare a
nerambursabilă implementate în Luând în calcul acest lucru, se datoriilor, mai ales într-o situaţie
ultimii ani de către Consiliul estimează pentru proiectele de incertitudine cum este cea
Judeţean. Proiectele finanţate din implementate o valoare medie generată de criza financiară. În
fonduri structurale au valori mult anuală de 13-14 milioane euro, plus, un grad ridicat de îndatorare
mai mari faţă de cele de pentru perioada 2011-2013. poate reprezenta o blocare a
preaderare, lucru dovedit şi de Considerând un procent maxim de posibilităţilor de investiţii pe
evoluţia investiţiilor judeţene. 10% contribuţia proprie şi termen scurt şi mediu, deoarece
Procentul fondurilor cheltuielile neeligibile, suma pe administraţia publică devine
nerambursabile din valoarea care Consiliul Judeţean va trebui neeligibilă atât pentru accesarea
investiţiilor realizate este de circa să o aloce în medie, anual, pentru altor credite, cât şi pentru
39% pentru anul 2010, după ce în susţinerea proiectelor cu finanţare atragerea de fonduri
anul 2009 valoarea acestei ponderi europeană va fi situată în jurul a nerambursabile.
a fost de 35% iar în anul 2008 de 1,3-1,4 milioane euro. La această
circa 8%. O altă cauză a creşterii sumă se adaugă TVA, în valoare de Consiliul Judeţean a accesat un
volumului de investiţii o constituie 24% din bugetul total al credit de 20 de milioane de euro
finanţarea reabilitării proiectelor. TVA trebuie asigurată pentru finanţarea reabilitării
infrastructurii de transport din de către beneficiar dar este infrastructurii de transport şi a
judeţ prin contractarea, în anul rambursată la finalizarea fiecărui investiţiilor în reţeaua de evacuare
2008, a unui credit de 20 milioane proiect. şi epurare a apelor uzate a
Euro. municipiilor din judeţ. Perioada de
Creditarea este o modalitate graţie obţinută pentru acest credit
Previzionarea valorii bugetului relativ simplă, din punct de vedere este de 36 de luni din momentul
local al judeţului pentru perioada
următoare nu poate fi calculată cu bugetul total al judeţului şi investiţiile finanţate
o marjă acceptabilă de eroare din anul buget total Investiţii
cauza mai multor factori: euro euro %
instabilitatea economică, lipsa 2006 25.725.731,3 1.560.093,6 6,06%
unei previziuni clare a evoluţiei 2007 44.974.177,6 2.407.344,9 5,35%
indicatorilor economici naţionali, 2008 46.614.785,6 4.948.107,1 10,61%
lipsa unei linearităţi în formarea 2009 46.390.580,0 9.637.487,2 20,77%
bugetului din anii anteriori etc. 2010 74.521.643,1 31.871.222,7 42,77%
Sursa datelor: CJ Vaslui;
Calcule: Addvances, după cursul
valutar publicat de BNR;
136
contractării, adică până în luna bugetului general consolidat, o pentru cofinanţarea proiectelor
martie 2011. În anul 2010, dobânda valoare maximă a sumelor trase europene.
aferentă acestui credit a fost de din credite de circa 53 de milioane
circa 421 mii euro, adică de euro pentru toate judeţele din Luând în calcul aceste facilităţi,
aproximativ 1,34% din veniturile ţară (HG 480/2010). Valoarea Consiliul Judeţean Vaslui a aprobat
curente ale judeţului. medie ce revine unui judeţ este de contractarea unei linii de credit în
aproximativ 1,3 milioane euro. valoare de 15 milioane de Euro, pe
Gradul de îndatorare al Consiliului o durată de cinci ani, care acoperă
Judeţean Vaslui permite Totuşi, legislaţia naţională, care suma aproximată pentru
contractarea unor noi credite plafonează tragerile din fonduri cofinanţarea proiectelor europene
pentru investiţii în perioada rambursabile contractate sau noi, (cu o contribuţie proprie de
următoare, nedepăşind limita de precum şi gradul maxim de maxim 10%) şi a plăţii TVA-ului
30%. Prin HG 480/2010, guvernul a îndatorare de 30 %, nu este aferent.
stabilit pentru anul 2010, pentru aplicabilă creditelor contractate
încadrarea în nivelul deficitului
137
judeţului
II.4. Planuri sectoriale de acţiune
Plan de acţiune
II.4.1. Planuri sectoriale de acţiune
S.1. Dezvoltare urbană

Obiective sectoriale
O.S. 1.1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire oferite de centrele urbane ale oraşului Vaslui
Ţintă: Reabilitarea a 50% din reţeaua de apă potabilă cu o vechime mai mare de 25 de ani
Indicator: Reţea de apă potabilă reabilitată
Nivel 2008: 436 km (reţea mai veche de 25 ani) Nivel 2020: 242 km (reţea mai veche de 25 ani)
Ţintă: Minim 200 km de reţea de canalizare modernizată
Indicator: Reţea de canalizare modernizată
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 200 km
Ţintă: Creşterea gradului de conectare a populaţiei urbane la sistemul de canalizare cu epurare
Indicator: Grad de conectare a populaţiei urbane la sistemul de canalizare cu epurare
Nivel 2008: 56,5% Nivel 2020: 90%
Ţintă: Retehnologizarea staţiilor de epurare
Indicator: Număr staţii de epurare retehnologizate
Nivel 2009: 0 staţii Nivel 2020: 4 staţii
Ţintă: Minim 196 km de străzi modernizate
Indicator: Lungimea străzilor modernizate
Nivel 2009: 607 km Nivel 2020: 803 km
Ţintă: Creşterea numărului de locuri de parcare modernizate
Indicator: Număr locuri de parcare
Nivel 2009: Id Nivel 2020: 4.000 locuri parcare modernizate
Ţintă: Creşterea lungimii reţelei de apă potabilă în localităţile urbane cu minim 5%
Indicator: Lungimea conductelor de apă potabilă
Nivel 2008: 417 km Nivel 2020: 438 km
Ţintă: Creşterea lungimii reţelei de canalizare în localităţile urbane cu minim 5%
Indicator: Lungimea conductelor de canalizare
Nivel 2008: 483 km Nivel 2020: 507 km
140
Dezvoltare urbană
O.S. 1.2. Extinderea zonelor de influenţă ale oraşelor prin dezvoltarea serviciilor publice
Ţintă: Creşterea numărului de vizitatori din muzeele din mediul urban cu minim 20%
Indicator: Număr vizitatori
Nivel 2008: 87.762 vizitatori Nivel 2020: 105.314 vizitatori
Ţintă: Creşterea numărului de pasageri ai transportului public urban cu minim 15%
Indicator: Număr pasageri transport public urban
Nivel 2009: 7.103,5 mii pasageri Nivel 2020: 8.170 mii pasageri
Ţintă: Minim 75% din staţiile de transport public urban modernizate
Indicator: Număr staţii transport public urban modernizate
Nivel 2008: ld Nivel 2020:
Ţintă: Creşterea parcului auto destinat transportului public urban
Indicator: Număr vehicule pentru transport public
Nivel 2009: 103 vehicule Nivel 2020: 128 vehicule
Ţintă: Creşterea ratei de acoperire a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în mediul urban la
100%
Indicator: Grad de acoperire a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor
Nivel 2008: ld Nivel 2020: 100%
Ţintă: Creşterea numărului de volume din Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” cu minim 5%
Indicator: Număr volume
Nivel 2008: 235.156 volume Nivel 2020: 246.914 volume
O.S. 1.3. Creşterea atractivităţii oraşelor vasluiene pentru locuire, muncă, turism şi investiţii
Ţintă: Minim 1 zonă de agrement amenajată în fiecare localitate urbană sau pe o rază de cel mult 10 km
Indicator: Număr zone de agrement amenajate
Nivel 2008: ld Nivel 2020: 5 zone de agrement
Ţintă: Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată din toate
localităţile urbane
Indicator: Număr locuri publice cu infracţionalitate ridicată supravegheate video
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 5
Ţintă: Realizarea de piste pentru biciclişti
Indicator: Lungime piste pentru biciclişti
Nivel 2010: 0 km Nivel 2020: 39 km
Ţintă: Înfiinţarea de reţele wireless publice pentru acces gratuit la Internet în fiecare localitate urbană
Indicator: Număr reţele wireless publice
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 5
Ţintă: Creşterea suprafeţei medii de spaţii verzi amenajate pe cap de locuitor în fiecare oraş/municipiu
Indicator: Spaţii verzi amenajate pe cap de locuitor în mediul urban
Nivel 2008: 19,4 mp Nivel 2020: 26 mp (în fiecare localitate urbană)
141
Plan de acţiune
Plan de măsuri
M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere
M1.2. Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi
M1.3. Dezvoltarea serviciilor publice
M1.4. Dezvoltarea activităţilor culturale
M1.5. Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor
M1.6. Amenajarea zonelor de agrement şi a pistelor pentru biciclişti
Concordanţa dintre măsurile propuse şi obiectivele sectoriale
M1.1. M1.2. M1.3. M1.4. M1.5. M1.6.

(infrastructură (reţele de (servicii (activităţi (spaţii verzi) (agrement)
rutieră) utilităţi) publice) culturale)
O.S. 1.1.
Îmbunătăţirea   
condiţiilor de locuire
O.S. 1.2.
Extinderea zonelor de    
influenţă ale oraşelor
O.S. 1.3.
Creşterea atractivităţii      
oraşelor
142
Dezvoltare urbană
M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere

Durată Acţiuni
2011-2015 - Modernizarea străzilor orăşeneşti;
Valoare estimată - Reabilitarea trotuarelor existente şi crearea de trotuare acolo unde este necesar;
41 mil.euro; - Modernizarea locurilor publice de parcare existente şi amenajarea de noi spaţii de parcare;
Responsabili - Modernizarea sistemului de indicatoare şi marcaje rutiere;
- Autorităţile Publice Locale din - Amenajarea infrastructurii de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii;
mediul urban; - Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale.
Ţinte cheie
- Minim 196 km de străzi modernizate
- Minim 400 km de trotuar modernizat;
- Asigurarea unui număr de minim 4.000 de locuri de parcare modernizate.
M1.2. Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi

Durată Acţiuni
2011-2020 - Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă;
Valoare estimată - Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;
76 mil.euro; - Extinderea şi retehnologizarea staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate.
Responsabili Ţinte cheie
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Minim 200 km de reţea de apă potabilă reabilitată;
- Autorităţile Publice Locale din - Minim 200 km de reţea de canalizare modernizată;
mediul urban; - Creşterea gradului de conectare a populaţiei urbane la sistemul de canalizare cu epurare la
- Furnizorii de utilităţi publice; minim 90%;
- 4 staţii de epurare retehnologizate.
M1.3. Dezvoltarea serviciilor publice

Durată Acţiuni
2011-2020 - Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport urban cu mijloace de transport
Valoare estimată ecologice;
10 mil.euro; - Amenajarea şi modernizarea staţiilor de transport public;
Responsabili - Dotarea cu sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Campanii de conştientizare şi educare a populaţiei urbane cu privire la colectarea selectivă
- Autorităţile Publice Locale din a deşeurilor;
mediul urban; - Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
- Regiile de transport public urban; Ţinte cheie
- Inspectoratul de Poliţie al - Creşterea parcului auto destinat transportului public urban cu minim 25 de vehicule;
judeţului Vaslui; - Creşterea numărului de pasageri ai transportului public urban cu minim 15%;
- Poliţiile Municipale şi Orăşeneşti; - Minim 75% din staţiile de transport public urban modernizate;
- Operatorii economici de colectare - Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată din toate
şi valorificare a deşeurilor. localităţile urbane (3 municipii şi 2 oraşe);
- Atingerea unei rate de acoperire a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de 100% la
nivelul mediului urban.
143
Plan de acţiune
M1.4. Dezvoltarea activităţilor culturale

Durată Acţiuni
2013-2017 - Reabilitarea, modernizarea şi dotarea caselor de cultură din Municipiul Vaslui, Municipiul
Valoare estimată Bârlad şi Municipiul Huşi;
20 mil.euro; - Modernizarea, extinderea şi dotarea corespunzătoare a Bibliotecii Judeţene „Nicolae
Responsabili Milescu Spătarul” Vaslui;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Dezvoltarea infrastructurii culturale în municipiul Vaslui prin înfiinţarea Centrului Cultural
- Autorităţile Publice Locale din „Casa Artelor”;
mediul urban; - Reabilitarea, modernizarea şi dotarea muzeelor din localităţile urbane din judeţul Vaslui;
- Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Ţinte cheie
Culte şi Patrimoniu Cultural - Asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor culturale în toate casele de
Naţional Vaslui; cultură din mediul urban din judeţul Vaslui;
- Biblioteca Judeţeană „Nicolae - Asigurarea unor condiţii favorabile pentru conservarea fondului de carte din Biblioteca
Milescu Spătarul” Vaslui; Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul”;
- Casa de Cultură a Sindicatelor - Creşterea numărului de volume din Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” cu cel
„Constantin Tănase” Vaslui; puţin 5%;
- Casa de Cultură „George - Îmbunătăţirea condiţiilor generale din spaţiile muzeale din localităţile urbane;
Tutoveanu” Bârlad; - Diversificarea activităţilor culturale;
- Casa de Cultură „Alexandru - Organizarea unui număr de minim 50 de reprezentaţii de teatru pe an;
Giugaru” Huşi; - Creşterea numărului de vizitatori din muzeele din mediul urban cu minim 20%.
M1.5. Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor

Durată Acţiuni
2011-2015 - Modernizarea spaţiilor verzi şi a parcurilor publice existente;
Valoare estimată - Amenajarea unor noi spaţii verzi şi parcuri publice;
21 mil.euro; - Înfiinţarea reţelelor publice wireless pentru accesul gratuit la Internet;
Responsabili
- Autorităţile Publice Locale din Ţinte cheie
mediul urban; - Minim 190 hectare spaţii verzi amenajate în municipiul Vaslui;
- Mediul de afaceri local; - Minim 190 hectare spaţii verzi amenajate în municipiul Bârlad;
- Minim 80 hectare spaţii verzi amenajate în municipiul Huşi;
- Minim 22 hectare spaţii verzi amenajate în oraşul Murgeni;
- Minim 28 hectare spaţii verzi amenajate în oraşul Negreşti;
- Existenţa unui număr de minim 1 reţea wireless pentru accesul gratuit la Internet în fiecare
localitate urbană;
- Minim 26 m2 spaţii verzi / locuitor.
144
Dezvoltare urbană
M1.6. Amenajarea zonelor de agrement şi a pistelor pentru biciclişti

Durată Acţiuni
2011-2013 - Amenajarea zonelor de agrement din cadrul localităţilor urbane;
Valoare estimată - Construirea de piste pentru biciclişti.
7 mil. euro;
Responsabili
mediul urban; - Minim 5 zone de agrement amenajate (minim 1 zonă de agrement în fiecare localitate
urbană);
- Minim 39 km de piste pentru biciclişti (10% din lungimea totală a străzilor orăşeneşti) .
145
Plan de acţiune
S.2. Infrastructură
O.S. 2.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Vaslui şi a localităţilor componente
Ţintă: Creşterea cu minim 25% a lungimii drumurilor judeţene şi comunale reabilitate şi modernizate
Indicator: Lungimea drumurilor judeţene şi comunale reabilitate şi modernizate
Nivel 2009: 276 km Nivel 2020: 345 km
O.S. 2.2. Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea circulaţiei pe drumurile publice din judeţul Vaslui
Ţintă: Variante de ocolire moderne pentru municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi
Indicator: Număr şosele de centură
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 3
Ţintă: Realizarea a minim 50 km de drum secundar
Indicator: Lungime drum secundar
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 50 km
Ţintă: Reducerea cu 15% a accidentelor rutiere implicând vehicule agricole, atelaje şi biciclete
Indicator: Număr accidente rutiere
Nivel 2008: ld Nivel 2020: ld
Ţintă: Reducerea cu 15% a accidentelor rutiere datorate stării infrastructurii şi/sau lipsei unei
semnalizări corespunzătoare
Indicator: Număr accidente rutiere
Ţintă: Reabilitarea şi modernizarea a 275 km de drum judeţean de importanţă strategică
Indicator: Lungime drum judeţean reabilitat şi modernizat
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 275
O.S. 2.3. Îmbunătăţirea echipării edilitare a localităţilor din judeţul Vaslui

Ţintă: Conectarea tuturor oraşelor şi comunelor din judeţ Vaslui la sistem centralizat de alimentare cu
apă
Indicator: Număr UAT (comune şi oraşe) conectate la sistemul centralizat de apă potabilă
Nivel 2008: 56 Nivel 2020: 86
Ţintă: Conectarea comunelor şi oraşelor la sistemul public de evacuare a apelor uzate
Indicator: Număr UAT (comune şi oraşe) conectate la sistemul public de evacuare a apelor uzate
Nivel 2009: 9 Nivel 2020: 30
Ţintă: Creşterea gradului de epurare a apelor uzate
Indicator: Gradul de epurare al apelor uzate
Nivel 2008: 75% Nivel 2020: 90%
146
Dezvoltare urbană
Ţintă: Creşterea lungimii reţelei de apă potabilă cu minim 10%

Indicator: Lungimea conductelor de apă potabilă
Nivel 2008: 785 km Nivel 2020: 864 km
Ţintă: Creşterea lungimii reţelei de canalizare cu minim 10%
Indicator: Lungimea conductelor de canalizare
Nivel 2008: 483 km Nivel 2020: 531 km
Plan de măsuri
M2.1. Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier
M2.2. Construirea rutelor de ocolire a oraşelor
M2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie de interes local
M2.4. Dezvoltarea reţelelor de drumuri secundare pentru vehicule agricole, atelaje şi biciclete
M 2.5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare
M 2.6. Creşterea siguranţei rutiere
M2.1. M2.2. M2.3. M2.4. M2.5. M2.6.

(principalele (şosele de (drumurile (drumuri (infrastructură (siguranţă
rute de centură) de legătură) secundare / edilitară) rutieră)
transport) paralele)
O.S. 2.1.
Creşterea accesibilităţii   
judeţului şi localităţilor
O.S. 2.2.
Creşterea siguranţei    
rutiere
O.S. 2.3.
Îmbunătăţirea echipării 
edilitare
147
Plan de acţiune
M2.1. Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier

Durată Acţiuni
2011-2020 - Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene de interes general pentru judeţul
Valoare estimată Vaslui;
128 mil. euro - Modernizarea spaţiilor de refugiu;
Responsabili - Modernizarea sistemului de indicatoare rutiere şi de orientare;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Modernizarea sistemelor de siguranţă a traficului (marcaje, parapeţi de protecţie etc.);
Ţinte cheie
- 257 km de drum judeţean reabilitaţi şi modernizaţi.
M2.2. Construirea rutelor de ocolire a oraşelor

Durată Acţiuni
2011-2014 - Analiza fezabilităţii intervenţiilor;
Valoare estimată - Construirea rutei ocolitoare a municipiului Bârlad;
93 mil. euro; - Construirea rutei ocolitoare a municipiului Huşi;
- Reabilitarea şi modernizarea rutei ocolitoare a municipiului Vaslui;
Responsabili
- CNADNR;
Ţinte cheie
- Consiliul Judeţean Vaslui;
- Variante de ocolire moderne pentru municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi;
- Administraţiile Publice Locale ale
- 25 km de şosea de centură nou creaţi;
municipiilor Vaslui, Bârlad şi Huşi;
- 4 km de şosea de centură reabilitaţi şi modernizaţi.
M2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie de interes local

Durată Acţiuni
2011-2020 - Reabilitarea şi modernizarea căilor de comunicaţie de interes local (drumuri comunale şi
Valoare estimată săteşti);
39,45 mil. euro;
Responsabili
mediul rural; - Creşterea cu minim 25% a lungimii drumurilor comunale şi săteşti reabilitate şi modernizate
(faţă de anul 2009).
148
Infrastructură
M2.4. Dezvoltarea reţelelor de drumuri secundare pentru vehicule agricole, atelaje şi biciclete
Durată Acţiuni
2011-2018 - Identificarea zonelor prioritare şi a soluţiilor optime;
Valoare estimată - Analiza fezabilităţii intervenţiei;
6,81 mil. euro; - Exproprieri, acolo unde este necesar;
- Realizarea drumurilor secundare / paralele;
Responsabili
mediul rural; - Minim 50 km de drum secundar;
- CNADNR. - Reducerea cu 15% a accidentelor rutiere implicând vehicule agricole, atelaje şi biciclete;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Fluidizarea traficului rutier.
M 2.5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare

Durată Acţiuni
2011-2020 - Înfiinţarea reţelelor de apă şi canalizare în localităţile în care aceste utilităţi nu există;
Valoare estimată - Reabilitarea infrastructurii tehnice a sistemelor de utilităţi edilitare de bază;
136,9 mil. euro; - Retehnologizarea şi reabilitarea instalaţiilor de producere a apei potabile;
- Modernizarea şi extinderea capacităţii staţiilor de epurare a apelor uzate;
Responsabili
- Administraţiile Publice Locale din Ţinte cheie
Judeţul Vaslui; - Conectarea tuturor oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui la sistem centralizat de
- Consiliul Judeţean Vaslui; alimentare cu apă potabilă;
- Companiile furnizoare de servicii - Cel puţin 30 de comune şi oraşe conectate la sistem public de evacuare a apelor uzate;
edilitare; - Grad de epurare a apelor uzate de cel puţin 90%.
M 2.6. Creşterea siguranţei rutiere

Durată Acţiuni
2011-2015 - Modernizarea şi extinderea sistemelor de protecţie şi siguranţă rutieră;
Valoare estimată - Îmbunătăţirea sistemelor de avertizare şi informare cu privire la pericole;
5,3 mil. euro; - Îmbunătăţirea sistemelor de marcaje rutiere;
- Marcarea traseelor pentru mijloacele de transport urban;
Responsabili - Rezervarea unor benzi speciale pentru transportul în comun, acolo unde este posibil;
- Consiliul Judeţean Vaslui; Ţinte cheie
- Administraţiile Publice Locale din - Reducerea cu 15% a accidentelor rutiere datorate stării infrastructurii şi/sau lipsei unei
judeţul Vaslui; semnalizări corespunzătoare;
- Poliţia Rutieră; - Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile din judeţul Vaslui.
- CNADNR;
149
Plan de acţiune
S.3. Economie
O.S. 3.1. Stimularea dezvoltării sectorului privat pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi pentru
creşterea nivelului veniturilor salariale
Ţintă: Scăderea ratei şomajului
Indicator: Rata şomajului
Nivel 2010: 14,1% (aprilie) Nivel 2020: 6,2%
Ţintă: Venitul salarial mediu lunar cel puţin egal cu 85% din media naţională
Indicator: Pondere venit salarial mediu lunar în judeţul Vaslui din media naţională
Nivel 2010: 73% (semestrul I) Nivel 2020: Minim 85%
O.S. 3.2. Dezvoltarea sectorului IMM

Ţintă: Creşterea densităţii IMM cu cel puţin 15%
Indicator: Densitatea IMM (număr IMM/100 loc.)
Nivel 2008: 1,17 IMM/100 loc. Nivel 2020: 1,35 IMM/100 loc.
Ţintă: Creşterea cifrei de afaceri totale a unităţilor locale active din judeţ cu cel puţin 5%
Indicator: Cifra de afaceri totală
Nivel 2008: 4.776 milioane lei Nivel 2020: 5.015 milioane lei
O.S. 3.3. Atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea economiei locale

Ţintă: Creşterea cu 10% a numărului societăţilor cu participare străină la capital
Indicator: Număr societăţi cu participare străină la capital
Nivel 2009: 328 societăţi comerciale Nivel 2020: 360 societăţi comerciale
Ţintă: Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia judeţului
Indicator: Investiţii brute
Nivel 2008: 568 mil. lei Nivel 2020: 653 mil. lei
Plan de măsuri
M 3.1. Sprijinirea dezvoltării unităţilor economice locale
M 3.2. Atragerea investiţiilor/investitorilor externi
150
Economie

M3.1. (dezvoltarea unităţilor locale) M3.2. (atragerea investitorilor externi)
O.S. 3.1.
Dezvoltarea sectorului privat  
O.S. 3.2.
Dezvoltarea IMM 
O.S. 3.3.
Atragerea investitorilor 
M 3.1. Sprijinirea dezvoltării unităţilor economice locale

Durată Acţiuni
2011-2020 - Promovarea oportunităţilor oferite de centrele de afaceri din Vaslui şi Bârlad;
Valoare estimată - Înfiinţarea unui Parc industrial pentru investiţii de tip greenfield;
5,9 mil. euro; - Promovarea parcului industrial înfiinţat;
Responsabili - Organizarea unui eveniment naţional anual de tip târg pentru promovarea produselor
- Consiliul Judeţean Vaslui; judeţene;
- Consiliile locale din Vaslui şi - Sprijinirea participării producătorilor judeţeni la târguri şi expoziţii naţionale şi
Bârlad; internaţionale;
- Camera de Comerţ, Industrie şi - Realizarea studiilor şi planurilor sectoriale necesare mediului de afaceri judeţean;
Agricultură Vaslui; Ţinte cheie
- Reprezentanţii mediului de - Rata şomajului de cel mult 6,2%;
afaceri din judeţul Vaslui; - Venitul salarial mediu lunar cel puţin egal cu 85% din media naţională;
- Creşterea densităţii IMM cu cel puţin 15% (faţă de anul 2009) .
M 3.2. Atragerea investiţiilor/investitorilor externi

Durată Acţiuni
2011-2020 - Analiza şi identificarea oportunităţilor de investiţii pe care le oferă judeţul Vaslui;
Valoare estimată - Inventarierea imobilelor din judeţul Vaslui disponibile pentru investiţii;
2,1 mil. euro; - Stabilirea unui set de facilităţi pentru investiţii noi, în condiţiile legislative în vigoare;
Responsabili - Realizarea unei strategii de atragere a investiţiilor;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Promovarea oportunităţilor de investiţii;
- Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Vaslui; Ţinte cheie
- Reprezentanţii mediului de - Creşterea cu 10% a numărului societăţilor cu participare străină la capital (faţă de 2009);
afaceri din judeţul Vaslui; - Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia judeţului.
Notă: Intervenţiile propuse în domeniul economic sunt completate de măsurile şi acţiunile cuprinse în
sectoarele Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Turism. Interdependenţa planurilor de acţiuni sectoriale este
prezentată în secţiunea Legături intersectoriale.
151
Plan de acţiune
S.4. Agricultură şi dezvoltare rurală

O.S. 4.1. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă oferite de satele vasluiene

Ţintă: Conectarea tuturor comunelor la reţeaua de furnizare a apei potabile
Indicator: Număr comune conectate la reţeaua de apă potabilă
Nivel 2009: 51 Nivel 2020: 81
Ţintă: Creşterea numărului de localităţi rurale conectate la reţeaua de canalizare
Indicator: Număr comune conectate la reţeaua de canalizare
Nivel 2009: 4 Nivel 2020: 25
Ţintă: Asfaltarea a 45 de km de drum comunal pietruit
Indicator: Lungimea drumului comunal asfaltat
Nivel 2010: 116 km Nivel 2020: 161 km
Ţintă: Pietruirea a 45 de km de drum comunal de pământ
Indicator: Lungimea drumului comunal pietruit
Nivel 2010: 403 km Nivel 2020: 448 km
Ţintă: Alimentarea cu energie electrica a tuturor localităţilor judeţului
Indicator: Grad de acoperire a reţelei de energie electrică
Nivel 2008: ld Nivel 2020: 100%
O.S. 4.2. Dezvoltarea activităţilor agricole din judeţul Vaslui

Ţintă: Creşterea producţiei medii la hectar la culturilor de cereale pentru boabe cu cel puţin 10%
Indicator: Producţia medie la hectar a cerealelor pentru boabe
Nivel 2009: 2.901 kg / ha Nivel 2020: 3.191 kg / ha
Ţintă: Creşterea producţiei medii de grâu la hectar cu minim 10%
Indicator: Producţia medie de grâu la hectar
Ţintă: Creşterea producţiei medii de struguri la hectar cu minim 10%
Indicator: Producţia medie de struguri la hectar
Ţintă: Creşterea producţiei totale de fructe cu minim 10%
Indicator: Producţia totală de fructe
Nivel 2009: 19.500 tone Nivel 2020: 21.450 tone
Ţintă: Creşterea producţiei agricole animale de carne cu cel puţin 10%
Indicator: Producţia agricolă de carne (tone greutate vie)
152
Ţintă: Creşterea producţiei agricole animale de lapte cu cel puţin 5%

Indicator: Producţia agricolă de lapte
Nivel 2008: 1.509 mii hl Nivel 2020: 1.584 mii hl
Ţintă: Creşterea producţiei agricole animale de ouă cu cel puţin 5%
Indicator: Producţia agricolă de ouă
Nivel 2008: 233 mil. bucăţi Nivel 2020: 245 mil. bucăţi
Ţintă: Reabilitarea a minim 30 km de drumuri de exploatare agricolă
Indicator: Lungime drumuri de exploatare agricolă
Ţintă: Creşterea suprafeţei terenurilor arabile irigate
Indicator: Suprafaţa terenurilor arabile irigate
Nivel 2009: 5.645 ha Nivel 2020: 6.774 ha
O.S. 4.3. Dezvoltarea activităţilor economice non-agricole din mediul rural

Ţintă: Creşterea cu 15% a cifrei de afaceri a unităţilor locale active din mediul rural
Indicator: Cifra de afaceri a unităţilor locale active în mediul rural
Nivel 2009: 106,5 milioane euro Nivel 2020: 122,5 mil. euro (echivalent p.c.)
Ţintă: Creşterea numărului de întreprinderi active din mediul rural cu minim 10%
Indicator: Număr întreprinderi active din mediul rural
Nivel 2009: 1.166 Nivel 2020: 1.283
Ţintă: Creşterea numărului de angajaţi din mediul rural cu minim 10%
Indicator: Număr angajaţi din mediul rural
Nivel 2008: 2.754 Nivel 2020: 3.029
O.S. 4.4. Creşterea capacităţii administraţiilor locale din mediul rural de a implementa proiecte de dezvoltare
locală
Ţintă: Înfiinţarea şi funcţionarea eficientă a Grupurilor de Acţiune Locală
Indicator: Număr Grupuri de Acţiune Locală
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 2
Ţintă: Creşterea valorii proiectelor finanţate din fonduri europene în mediul rural cu minim 15%
Indicator: Valoare proiecte de finanţare din fonduri europene în mediul rural
O.S. 4.5. Promovarea şi conservarea valorilor culturale ale satului vasluian

Ţintă: Înfiinţarea de muzee săteşti / Creşterea numărului de muzee săteşti din judeţ
Indicator: Număr muzee săteşti
Nivel 2010: 5 Nivel 2020: 10
153
Plan de acţiune
Ţintă: Organizarea unui număr de minim 15 festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice în

mediul rural
Indicator: Număr festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice în mediul rural
Nivel 2008: ld Nivel 2020: 15
Ţintă: Creşterea numărului de turişti sosiţi în mediul rural cu minim 20%
Indicator: Număr turişti sosiţi în mediul rural
Nivel 2009: 3150 turişti Nivel 2020: 3780 turişti
Ţintă: Organizarea de târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de artizanat
Indicator: Număr târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de artizanat
Nivel 2008: 1 Nivel 2020: 6
Ţintă: Minim 50 tineri instruiţi în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti
Indicator: Număr tineri instruiţi în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti
Nivel 2008: 30 Nivel 2020: 80
Plan de măsuri
M 4.1. Conectarea localităţilor rurale ale judeţului la reţelele de utilităţi de bază
M 4.2. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti
M 4.3. Promovarea şi conservarea valorilor culturale autohtone
M 4.4. Dezvoltarea reţelelor de artizanat
M 4.5. Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole
M 4.6. Susţinerea dezvoltării activităţilor agricole
M 4.7. Susţinerea dezvoltării industriei agroalimentare
M 4.8. Sprijinirea funcţionării Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri)
M 4.9. Dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice locale de a implementa proiecte cu finanţare
europeană
M 4.10. Dezvoltarea unei reţele de colectare / depozitare / valorificare a mărfurilor
M 4.11. Dezvoltarea activităţilor non-agricole în zona rurală
M 4.12. Dezvoltarea sistemelor de irigaţii pentru agricultură
154

M4.1. M4.2. M4.3. M4.4. M4.5. M4.6. M4.7. M4.8. M4.9. M4.10. M4.11. M4.12.
O.S. 4.1.
Îmbunătăţirea condiţiilor de  
viaţă
O.S. 4.2.
Dezvoltarea agriculturii    
O.S. 4.3.
Dezvoltarea activităţilor non-   
agricole
O.S. 4.4.
Creşterea capacităţii  
administrative
O.S. 4.5.
Promovarea şi conservarea  
valorilor culturale
M 4.1. Conectarea localităţilor rurale judeţului la reţelele de utilităţi de bază

Durată Acţiuni
2011-2020 - Extinderea reţelei de furnizare a apei potabile la nivelul tuturor localităţilor rurale;
Valoare estimată - Extinderea reţelei de canalizare la nivelul localităţilor rurale;
60,9 mil. euro; - Extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrică;
Responsabili - Extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale.
- Autorităţile Publice Locale din - Conectarea tuturor comunelor la reţeaua de furnizare a apei potabile (81 comune);
mediul rural; - Conectarea unui număr de minim 25 localităţi rurale la reţeaua de canalizare.
- Autorităţile Centrale; - Alimentarea cu energie electrica a tuturor locuitorilor judeţului.
- Furnizorii de utilităţi publice.
M 4.2. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti

Durată Acţiuni
2011-2020 - Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti;
Valoare estimată - Reabilitarea/amenajarea de rigole pe marginea drumurilor comunale.
15 mil. euro;
Ţinte cheie
Responsabili - Asfaltarea a 45 de km de drum comunal pietruit;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Pietruirea a 45 de km de drum comunal de pământ;
- Autorităţile Publice Locale din
mediul rural;
155
Plan de acţiune

Durată Acţiuni
2013-2016 - Înfiinţarea de muzee săteşti şi modernizarea/extinderea celor existente;
Valoare estimată - Organizarea de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice periodice (exemplu:
4 mil. euro; punerea în scenă a luptei de la Podul Înalt);
Responsabili - Susţinerea înfiinţării de ansambluri şi formaţii cultural-artistice;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Promovarea capitalului cultural existent din mediul rural la nivel naţional şi internaţional.
mediul rural; - Minim 5 muzee săteşti înfiinţate;
- Direcţia Judeţeană pentru - Organizarea unui număr de minim 15 festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice în
Cultură, Culte şi Patrimoniu mediul rural;
Cultural Naţional Vaslui; - Creşterea numărului de turişti sosiţi în mediul rural cu minim 20%.
M 4.4. Dezvoltarea reţelelor de artizanat

Durată Acţiuni
2014-2017 - Furnizarea de spaţii de producţie a obiectelor de artizanat;
Valoare estimată - Punerea la dispoziţie a spaţiilor de expoziţii pentru obiectele de artizanat;
1 mil. euro; - Organizarea de târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de artizanat;
- Organizarea de sesiuni de instruire a tinerilor din mediul rural în dobândirea de
Responsabili
cunoştinţe meşteşugăreşti;
- Susţinerea înfiinţării de asociaţii de meşteşugari;
- Autorităţile Publice Locale din mediul rural;
- Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi - Promovarea obiceiurilor şi produselor de artă populară şi artizanat la nivel
Patrimoniu Cultural Naţional Vaslui; naţional şi internaţional.
- Casele de Cultură; Ţinte cheie
- Organizarea a minim 6 târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de artizanat;
- Minim 50 tineri instruiţi în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti.
M 4.5. Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole

Durată Acţiuni
2011-2017 - Înfiinţarea/reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă de la nivelul judeţului
Valoare estimată Vaslui;
6mil. euro;
Responsabili
- Autorităţile Publice Locale din mediul rural; - Înfiinţarea/reabilitarea a minim 30 km de drumuri de exploatare agricolă.
156
M 4.6. Susţinerea dezvoltării activităţilor agricole

Durată Acţiuni
2011-2020 - Campanii de informare în rândul fermierilor privind oportunităţile de finanţare a
Valoare estimată dezvoltării activităţilor agricole;
2 mil. euro; - Campanii de informare în rândul fermierilor privind noile tehnici şi tehnologii
utilizate în agricultură;
Responsabili - Instruirea/perfecţionarea persoanelor care activează în agricultură;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Campanii de informare privind obţinerea produselor agricole ecologice;
- Camera Agricolă; - Promovarea modelelor de succes şi de bună practică privind activităţile agricole;
- Autorităţile Publice Locale din mediul rural; - Promovarea posibilităţilor de valorificare a produselor agricole;
- Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi - Promovarea obţinerii îngrăşămintelor naturale prin compostarea deşeurilor
Dezvoltare Rurală; biodegradabile;
- Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură - Promovarea şi încurajarea asocierilor în domeniul agricol;
a Judeţului Vaslui; - Înfiinţarea de târguri şi pieţe agroalimentare în localităţile urbane ale judeţului;
- Grupurile de Acţiune Locală din Judeţul - Înfiinţarea de pieţe agro-alimentare de tip en-gros în mediul rural;
Vaslui; - Susţinerea înfiinţării unui centru tehnologic şi ştiinţific cu profil agricol.
- Mediul de afaceri local; Ţinte cheie
- Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale cu 15%;
- Creşterea suprafeţei terenurilor agricole valorificate cu minim 10%.
M 4.7. Susţinerea dezvoltării industriei agroalimentare

Durată Acţiuni
2013-2020 - Promovarea avantajelor prelucrării produselor agricole autohtone pe plan local;
Valoare estimată - Înfiinţarea unui parc industrial cu profil agroindustrial;
6,5 mil. euro; - Organizarea periodică de târguri de produse agroalimentare ecologice;
- Construirea şi/sau modernizarea depozitelor pentru produsele agroalimentare, inclusiv
Responsabili depozite frigorifice en-gross;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Înfiinţarea/dezvoltarea/retehnologizarea unităţilor active în industria agro-alimentară.
- Camera Agricolă; Ţinte cheie
- APL din mediul rural; - Creşterea cu 15% a cifrei de afaceri a unităţilor locale active în industria agroalimentară.
- Direcţia Judeţeană pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
Agricultură a Judeţului Vaslui;
- Grupurile de Acţiune Locală;
- Mediul de afaceri local;
157
Plan de acţiune
M 4.8. Sprijinirea funcţionării GAL-urilor

Durată Acţiuni
2013-2016 - Informare şi consultanţă pentru înfiinţarea juridică a GAL-urilor;
Valoare estimată - Crearea şi operaţionalizarea unei reţele judeţene a GAL;
1,2 mil. euro; - Realizarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor cuprinse de GAL-uri;
- Elaborarea de ghiduri, manuale de proceduri;
Responsabili - Organizarea de sesiuni de training a personalului Grupurilor de Acţiune Locală în vederea
- Consiliul Judeţean Vaslui; implementării proiectelor de dezvoltare locală;
- Camera Agricolă; - Schimburi de experienţă cu formaţiuni similare din România şi/sau din Uniunea Europeană
- Autorităţile Publice Locale din în scopul adoptării modelelor de bună practică;
mediul rural; - Acţiuni de cooperare interregională/transnaţională .
- Direcţia Judeţeană pentru Ţinte cheie
Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Minim 2 GAL-uri funţionale.
Vaslui;
M 4.9. Dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice locale de a implementa proiecte cu finanţare europeană
Durată Acţiuni
2013-2016 - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în
Valoare estimată scopul adoptării modelelor de bună practică;
0,7 mil. euro; - Crearea de reţele ale administraţiilor publice;
- Instruirea funcţionarilor publici în dezvoltarea şi managementul proiectelor locale.
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Minim 100 funcţionari publici din mediul rural instruiţi în domeniul dezvoltării şi
- Autorităţile Publice Locale din managementului proiectelor cu finanţare europeană;
mediul rural; - Creşterea valorii proiectelor finanţate din fonduri europene în mediul rural cu minim 15%.
M 4.10. Dezvoltarea unei reţele de colectare / depozitare / valorificare a mărfurilor

Durată Acţiuni
2015-2018 - Înfiinţarea de centre de colectare şi depozitare a produselor agricole;
Valoare estimată - Organizarea periodică de târguri de vânzare a produselor agricole;
2,5 mil. euro; - Înfiinţarea de pieţe agro-alimentare de tip en-gros în mediul rural;
- Realizarea unei platforme web pentru licitaţii pentru produse agricole şi animale;
Responsabili - Promovarea platformei web în rândul producătorilor locali.
- APL din mediul rural; Ţinte cheie
- Creşterea cifrei de afaceri a producătorilor din sectorul agricol din mediul rural cu minim
Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
15%.
- Grupurile de Acţiune Locală din
Judeţul Vaslui;
158
M 4.11. Susţinerea dezvoltării activităţilor non-agricole în zona rurală

Durată Acţiuni
2015-2020 - Dezvoltarea culturii antreprenoriale a populaţiei din mediul rural prin organizarea de
Valoare estimată seminarii de instruire;
0,6 mil. euro; - Campanii de informare privind oportunităţile de afaceri din mediul rural;
- Promovarea activităţilor de servicii/mică producţie/meşteşuguri în mediul rural.
Responsabili
- Camera Agricolă; - Creşterea numărului de întreprinderi active din mediul rural cu minim 10%;
- Autorităţile Publice Locale din - Creşterea numărului de angajaţi din mediul rural cu minim 10%.
mediul rural;
Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Vaslui;
Agricultură Vaslui;
M 4.12. Dezvoltarea sistemelor de irigaţii pentru agricultură

Durată Acţiuni
2014-2017 - Înfiinţarea unei asociaţii judeţene a utilizatorilor de apă pentru irigaţii;
Valoare estimată - Retehnologizarea sistemelor actuale de irigaţii a terenurilor agricole;
3 mil. euro; - Dezvoltarea de sisteme de irigaţii a terenurilor agricole.
Responsabili
- Autorităţile Publice Locale din - 1 Asociaţie Judeţeană a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii;
mediul rural; - Creşterea suprafeţei terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii cu minim 20%;
- Grupurile de Acţiune Locală; - Creşterea suprafeţei terenurilor arabile efectiv irigate cu minim 20%.
Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Vaslui;
159
Plan de acţiune
S.5. Mediu
O.S. 5.1. Reducerea efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului
Ţintă: Furnizarea de servicii de colectare a deşeurilor în toate comunele şi oraşele judeţului Vaslui
Indicator: Număr UAT (comune şi oraşe) care beneficiază de servicii de salubrizare
Ţintă: Creşterea cu 15% a gradului de eliminare a deşeurilor colectate
Indicator: Grad de eliminare a deşeurilor colectate
Ţintă: Creşterea cu 15% a gradului de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectate
Indicator: Grad de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectate
Ţintă: Creşterea cu 20% a cantităţii de deşeuri colectate selectiv
Indicator: Cantitate de deşeuri colectate selectiv
Nivel 2008: 290,67 tone Nivel 2020: 348,8 tone
Ţintă: Creşterea cu minim 15% a cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclat
Indicator: Cantitate de deşeuri de ambalaje reciclate
Ţintă: Creşterea cantităţii de deşeuri periculoase valorificate cu minim 10%
Indicator: Cantitate de deşeuri periculoase valorificate
Ţintă: Creşterea cantităţii de deşeuri periculoase eliminate cu minim 10%
Indicator: Cantitate de deşeuri periculoase eliminate
Ţintă: Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri menajere generate
Indicator: Cantitatea de deşeuri menajere generate
Ţintă: Depozit ecologic de deşeuri funcţional
Indicator: Număr depozite ecologice de deşeuri funcţionale
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 1
Ţintă: Creşterea gradului de epurare a apelor uzate
Indicator: Grad de epurare a apelor uzate
Nivel 2008: 75% Nivel 2020: 90%
160
Mediu
O.S. 5.2. Ameliorarea situaţiei zonelor naturale afectate şi protecţia zonelor expuse la risc
Ţintă: Reducerea cu 15% a suprafeţei terenurilor degradate
Indicator: Suprafaţa terenurilor degradate
Nivel 2008: 16.075 ha Nivel 2020: 13.664 ha
Ţintă: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
Indicator: -
Nivel 2010: - Nivel 2020: -
Ţintă: Reducerea riscului de degradare a terenurilor
Indicator: -
Nivel 2010: - Nivel 2020: -
O.S. 5.3. Creşterea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră şi a pădurilor cu rol de protecţie
Ţintă: Creşterea cu minim 5% a suprafeţei fondului forestier al judeţului
Indicator: Suprafaţa fondului forestier
Nivel 2008: 80.150 ha Nivel 2020: 84.158 ha
O.S. 5.4. Creşterea eficienţei energetice

Ţintă: Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel judeţean cu minim 10%;
Indicator: Energie regenerabilă utilizată
Ţintă: Reducerea consumului de energie destinat încălzirii spaţiilor de locuit cu minim 10%
Indicator: Energie termică utilizată
Plan de măsuri
M 5.1. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

M 5.2. Intervenţii pentru reabilitarea terenurilor degradate şi pentru protecţia zonelor expuse riscurilor
M 5.3. Activităţi de împădurire
M 5.4. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate
M 5.5. Creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul energetic
161
Plan de acţiune

M5.1. M5.2. M5.3. M5.4. M5.5.
(managementul (reabilitarea (împădurire) (modernizare (energie
deşeurilor) terenurilor degradate) sistem de epurare) regenerabilă)
O.S. 5.1.
Reducerea efectelor  
antropice negative
O.S. 5.2.
Zone expuse la risc  
O.S. 5.3.
Împăduriri 
O.S. 5.4.
Energie regenerabilă

M 5.1. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
Durată Acţiuni
2011-2018 - Construirea depozitului ecologic de deşeuri de la Roşieşti şi a funcţiunilor conexe ale
Valoare estimată acestuia;
70 mil. euro; - Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri (Huşi, Negreşti, Bârlad);
- Monitorizarea postînchidere a depozitelor închise;
Responsabili - Construire staţii zonale de transfer;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Construire puncte de colectare a deşeurilor;
- Administraţiile Publice Locale din - Dotarea cu echipamente şi mijloace de transport pentru colectarea selectivă;
Judeţul Vaslui; - Promovarea şi încurajarea privatizării în domeniul gestiunii deşeurilor;
- Agenţia pentru Protecţia - Construire staţie de compost;
Mediului a Judeţului Vaslui; - Construire centru de incinerare pentru deşeuri periculoase;
- Societatea civilă din judeţul Vaslui - Construire staţie de extragere şi valorificare a gazelor generate de depozitele de deşeuri;
– în special ONG-urile de mediu; - Promovarea utilizării în agricultură a îngrăşămintelor naturale obţinute prin compostarea
- Inspectoratul Şcolar al Judeţului deşeurilor biodegradabile;
Vaslui; - Desfăşurarea de campanii de educaţie şi conştientizare a populaţiei cu privire la
importanţa şi procedurile de colectare selectivă a deşeurilor;
- Promovarea principiului prevenirii producerii de deşeuri.
Ţinte cheie
- Furnizarea de servicii de colectare a deşeurilor în toate comunele şi oraşele judeţului
Vaslui;
- Creşterea cu 15% a gradului de eliminare a deşeurilor colectate;
- Creşterea cu 15% a gradului de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectate;
- Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri menajere generate;
- Depozit ecologic de deşeuri funcţional;
- Închiderea tuturor depozitelor neconforme de deşeuri.
162
Mediu
M 5.2. Intervenţii pentru reabilitarea terenurilor degradate şi pentru protecţia zonelor expuse riscurilor
Durată Acţiuni
2011-2016 - Însămânţarea terenurilor degradate cu plante cu potenţial furajer ridicat;
Valoare estimată - Împădurirea zonelor expuse riscului de producere a alunecărilor de teren şi îngrijirea
19 mil. euro; plantaţiilor până la atingerea stării de masiv;
- Amenajări ale torenţilor şi a sistemelor de canalizare pluvială din zonele expuse riscului de
Responsabili eroziune;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Stabilizări versanţi;
- Administraţiile Publice Locale; - Realizarea de lucrări de îndiguire şi canalizare a zonelor expuse la inundaţii;
- Agenţia pentru Protecţia Ţinte cheie
Mediului; - Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale;
- Direcţia Silvică a Judeţului Vaslui; - Reducerea cu 15% a suprafeţei terenurilor degradate;
- Reducerea riscului de degradare a terenurilor.
M 5.3. Activităţi de împădurire
Durată Acţiuni
2011-2020 - Împădurirea zonelor defrişate ilegal;
Valoare estimată - Împădurirea zonelor de protecţie pentru terenurile agricole;
15,4 mil. euro; - Împădurirea terenurilor degradate;
- Împădurirea zonelor pretabile pentru vegetaţie forestieră;
Responsabili - Campanii de mobilizare comunitară pentru împădurirea zonelor limitrofe localităţilor;
- Administraţiile Publice Locale; - Creşterea cu 5% a suprafeţei fondului forestier al judeţului.
- APM;
- Direcţia Silvică a Judeţului Vaslui;
- Societatea civilă din judeţul Vaslui
– în special ONG-urile de mediu;
M 5.4. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate
Această măsură este realizată prin implementarea activităţilor cuprinse în planurile de la secţiunile Infrastructură şi Dezvoltare Urbană;
Ţinte cheie: Grad de epurare a apelor uzate de cel puţin 90%;

Durată Acţiuni
2013-2017 - Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice;
Valoare estimată - Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public;
4,5 mil. euro; - Sprijinirea reabilitării termice a locuinţelor;
Responsabili
- Administraţiile Publice Locale; - Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel judeţean cu minim 10%;
- APM; - Reducerea consumului de energie destinat încălzirii spaţiilor de locuit cu minim 10%.
163
Plan de acţiune
S.6. Turism
O.S. 6.1. Diversificarea ofertei turistice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului turistic local
Ţintă: Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai judeţului Vaslui
Indicator: Numărul de turişti sosiţi
Nivel 2009: 26.333 turişti Nivel 2020: 30.283 turişti
Ţintă: Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor în unităţile de cazare din judeţ
Indicator: Durata medie de şedere
Nivel 2009: 1,6 zile Nivel 2020: 2 zile
Ţintă: Creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare cu minim 15%
Indicator: Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare
Nivel 2009: 17,4% Nivel 2020: 20%
O.S. 6.2. Îmbunătăţirea serviciilor turistice oferite de unităţile de profil din judeţul Vaslui
Ţintă: Minim 10 manageri din sectorul turistic specializaţi
Indicator: manageri din sectorul turistic specializaţi
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 10
Ţintă: Minim 40 de persoane active în sectorul turistic specializate
Indicator: persoane active în sectorul turistic specializate
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 40
O.S. 6.3. Îmbunătăţirea promovării obiectivelor de interes turistic ale judeţului Vaslui
Ţintă: Minim 2 campanii de promovare cu impact naţional
Indicator: campanii de promovare cu impact naţional
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 2
Ţintă: Minim 3 campanii de promovare cu impact regional
Indicator: campanii de promovare cu impact regional
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 3
Ţintă: Minim 4 participări la evenimente turistice în ţară
Indicator: participări la evenimente turistice în ţară
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 4
Ţintă: Minim 2 participări la evenimente turistice în străinătate
Indicator: participări la evenimente turistice în străinătate
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 2
164
Turism
Plan de măsuri
M 6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice

M 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea obiectivelor cu potenţial turistic
M 6.3. Promovarea adecvată a zonelor, localităţilor şi obiectivelor cu potenţial turistic
M 6.4. Crearea unor noi atracţii turistice
M 6.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în furnizarea de servicii turistice
M 6.6. Participarea la evenimente cu profil turistic din ţară şi din străinătate
M6.1. M6.2. M6.3. M6.4. M6.5. M6.6.

(acces) (amenajare (promovare) (noi (resurse (participarea la
obiective) atracţii) umane) evenimente turistice)
O.S. 6.1.
Dezvoltarea ofertei   
turistice
O.S. 6.2.
Îmbunătăţirea   
serviciilor turistice
O.S. 6.3.
Îmbunătăţirea  
promovării turistice
165
Plan de acţiune
M 6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice

Durată Acţiuni
2012-2016 - Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;
Valoare estimată - Amenajarea de locuri de parcare în apropierea obiectivelor turistice;
9 mil. euro; - Dezvoltarea sistemelor de indicatoare turistice;
Responsabili
- Instituţiile de cultură din judeţul - Îmbunătăţirea accesibilităţii obiectivelor turistice ale judeţului Vaslui.
Vaslui;
- Administraţiile Publice Locale;
M 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea obiectivelor cu potenţial turistic

Durată Acţiuni
2013-2018 - Renovarea, dezvoltarea şi amenajarea obiectivelor culturale cu potenţial turistic;
Valoare estimată - Modernizarea zonelor de agrement;
30 mil. euro; - Reabilitarea şi amenajarea centrelor istorice ale municipiilor Bârlad, Huşi şi Vaslui;
Responsabili
- Episcopia Huşilor; - Îmbunătăţirea atractivităţii turistice a judeţului Vaslui.
- Instituţiile de cultură din judeţul
Vaslui;
- Administraţiile Publice Locale din
judeţ;
M 6.3. Promovarea adecvată a zonelor, localităţilor şi obiectivelor cu potenţial turistic

Durată Acţiuni
2010-2020 - Identificarea tipurilor de turism practicabile în judeţul Vaslui şi a grupurilor ţintă de turişti;
Valoare estimată - Dezvoltarea brandurilor locale;
2,7 mil. euro; - Campanii de promovare turistică a judeţului Vaslui;
- Organizarea de evenimente de amploare pentru promovarea zonelor şi obiectivelor
Responsabili turistice din judeţ (ex: punerea în scenă a luptei de la Podul Înalt, degustări şi târguri de
- Consiliul Judeţean Vaslui; vinuri etc.);
- Agenţiile de turism şi hotelierii Ţinte cheie
din judeţul Vaslui; - Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai judeţului Vaslui;
- Administraţiile Publice Locale din - Minim 2 campanii de promovare cu impact naţional;
judeţul Vaslui; - Minim 3 campanii de promovare cu impact regional.
- Instituţiile de cultură din judeţul
Vaslui;
- Societatea civilă;
166
Turism
M 6.4. Crearea unor noi atracţii turistice

Durată Acţiuni
2011-2020 - Înfiinţarea unui muzeu al satului;
Valoare estimată - Dezvoltarea bazei turistice şi de tratament de la Ghermăneşti;
16,1 mil. euro; - Dezvoltarea unităţilor agroturistice şi pentru turism rural;
- Amenajarea traseelor turistice pentru eco-turism şi călătorii;
Responsabili - Amenajarea unor baze turistice sportive (ex: hipism, vânătoare, pescuit, sporturi
- Agenţiile de turism şi hotelierii; extreme).
- Mediul de afaceri;
Ţinte cheie
- Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai judeţului Vaslui;
- Creşterea duratei medii de şedere cu 15%.
M 6.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în furnizarea de servicii turistice

Durată Acţiuni
2013-2015 - Sesiuni de pregătire pentru managerii din turism;
Valoare estimată - Sesiuni de specializare pentru personalul unităţilor turistice;
0,5 mil. euro; - Sesiuni de informare privind oportunităţile de dezvoltare a turismului în judeţul Vaslui;
Responsabili
- Agenţiile de turism şi hotelierii; Ţinte cheie
- Patronatele şi asociaţiile mediului - Îmbunătăţirea specializării resurselor umane implicate în activităţile de turism;
de afaceri; - Minim 10 manageri din sectorul turistic specializaţi;
- Societatea civilă; - Minim 40 de persoane active în sectorul turistic specializate.
M 6.6. Participarea la evenimente cu profil turistic din ţară şi din străinătate

Durată Acţiuni
2013-2020 - Crearea unui concept de promovare a judeţului Vaslui;
Valoare estimată - Dezvoltarea de produse de promovare a potenţialului turistic al judeţului;
1,4 mil. euro; - Participarea unei delegaţii a judeţului Vaslui la evenimentele de turism din ţară;
- Participarea unei delegaţii a judeţului Vaslui la evenimentele de turism din străinătate;
Responsabili
- Agenţiile de turism şi hotelierii Ţinte cheie
din judeţul Vaslui; - Îmbunătăţirea imaginii generale a judeţului Vaslui;
- Asociaţiile mediului de afaceri; - Minim 4 participări la evenimente turistice în ţară;
- Societatea civilă; - Minim 2 participări la evenimente turistice în străinătate.
167
Plan de acţiune
S.7. Social
O.S. 7.1. Diminuarea efectelor principalelor fenomene sociale negative
Ţintă: Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar

Indicator: Ponderea cazurilor de abandon şcolar din populaţia şcolară totală
Ţintă: Reducerea cu 15% a cazurilor de violenţă domestică
Indicator: Cazuri de violenţă domestică
Ţintă: Reducerea cu 15% a cazurilor de abandon familial
Indicator: cazuri de abandon familial
Ţintă: Reducerea cu 15% a cazurilor de excluziune socială
Indicator: cazuri de excluziune socială
O.S. 7.2. Promovarea implicării comunităţii în problemele sociale ale judeţului
Ţintă: Iniţierea şi susţinerea unor campanii de mobilizare comunitară desfăşurată în fiecare unitate
administrativ-teritorială (comune, oraşe, municipii)
Indicator: Localităţi în care au fost desfăşurate campanii de mobilizare comunitară
Nivel 2008: 0 Nivel 2020: 86
Ţintă: Creşterea cu 25% a numărului de voluntari ai furnizorilor de servicii sociale din judeţul Vaslui
Indicator: Număr de voluntari ai serviciilor sociale
O.S. 7.3. Creşterea calităţii serviciilor sociale şi a gradului de acoperire la nivel judeţean
Ţintă: Creşterea numărului de parteneriate funcţionale dintre furnizorii publici şi cei privaţi din
domeniul serviciilor sociale
Indicator: Parteneriate funcţionale între furnizorii publici şi cei privaţi din domeniul serviciilor sociale
Nivel 2008: Nivel 2020:
Ţintă: Creşterea cu 10% a numărului de ONG-uri active în domeniul social
Indicator: ONG-uri active în domeniul social
168
Social
Plan de măsuri
M 7.1. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul serviciilor sociale

M 7.2. Sprijinirea mobilizării comunitare şi a voluntariatului
M 7.3. Dezvoltarea reţelei şi infrastructurii de servicii sociale, cu accent deosebit pe serviciile de prevenţie şi
serviciile pentru persoane de vârsta a III a
M 7.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental
M 7.5. Dezvoltarea economiei sociale
M 7.6. Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile
M 7.7.Sprijinirea dezvoltării ONG-urilor furnizoare de servicii sociale
M7.1. M7.2. M7.3. M7.4. M7.5. M7.6. M7.7.

(resurse (mobilizare (dezvoltarea (parteneriate) (întreprinderi (acces la (dezvoltarea
umane) comunitară) serviciilor sociale) sociale) educaţie) ONG)
O.S. 7.1.
Diminuarea efectelor     
fenomenelor sociale
O.S. 7.2.
Promovarea implicării   
comunităţii
O.S. 7.3.
Creşterea calităţii       
serviciilor
169
Plan de acţiune
M 7.1. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul serviciilor sociale

Durată Acţiuni
2012-2020 - Activităţi de pregătire şi specializare/instruire a resurselor umane implicate în procesul de
Valoare estimată furnizare a serviciilor sociale;
0,7 mil. euro; - Schimburi de experienţă cu specialişti din ţară şi străinătate cu rezultate deosebite în
furnizarea de servicii sociale;
Responsabili
- Direcţia Generală de Asistenţă - Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale;
Socială şi Protecţia Copilului; - Minim 120 de persoane implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale specializate.
- Serviciile Publice de Asistenţă
Socială;
- ONG-urile care activează în
domeniul serviciilor sociale;
M 7.2. Sprijinirea mobilizării comunitare şi a voluntariatului

Durată Acţiuni
2013-2020 - Campanii de promovare a voluntariatului în domeniul social;
Valoare estimată - Campanii de mobilizare comunitară;
0,6 mil. euro; - Acţiuni de susţinere pentru atragerea şi instruirea voluntarilor în domeniul social;
- Crearea unei baze de date on-line a ONG-urilor şi a voluntarilor din domeniul social;
Responsabili
- Direcţia Generală de Asistenţă Ţinte cheie
Socială şi Protecţia Copilului; - Creşterea cu 25% a numărului de voluntari ai furnizorilor de servicii sociale din judeţul
- Serviciile Publice de Asistenţă Vaslui;
Socială de la nivelul - Campanie de mobilizare comunitară desfăşurată în fiecare unitate administrativ-teritoriala
administraţiilor publice din judeţ; (comune, oraşe, municipii).
170
Social
M 7.3. Dezvoltarea reţelei şi infrastructurii de servicii sociale, cu accent deosebit pe serviciile de prevenţie şi
serviciile pentru persoane de vârsta a III a
Durată Acţiuni
2013-2020 - Dezvoltarea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice;
Valoare estimată - Dezvoltarea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap, cu
- 6,4 mil. euro; focalizare pe mediul rural;
Responsabili - Dezvoltarea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale pentru copiii provenind din familii
- Consiliul Judeţean Vaslui; cu risc social;
- Direcţia Generală de Asistenţă - Dezvoltarea serviciilor sociale de consiliere familială;
Socială şi Protecţia Copilului; - Dezvoltarea serviciilor sociale de prevenţie;
- Serviciile Publice de Asistenţă Ţinte cheie
Socială de la nivelul - Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar;
administraţiilor publice din judeţ; - Reducerea cu 15% a cazurilor de violenţă domestică;
- ONG-urile care activează în - Reducerea cu 15% a cazurilor de abandon familial;
domeniul serviciilor sociale; - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru persoane vârstnice cu minim 15%
- Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu handicap cu minim
15%;
- Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru copii proveniţi din medii
defavorizate cu minim 10%;
- Înfiinţarea a 25 de centre/cabinete de consiliere familială;
- Cel puţin 2 campanii judeţene de prevenţie pe tema abuzului, violenţei domestice, etc;
- Cel puţin 2 caravane de identificare si informare a drepturilor persoanelor cu handicap;
- Reducerea cu 15% a cazurilor de excluziune socială.
M 7.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental
Durată Acţiuni
2010-2020 - Organizarea periodică de întâlniri şi mese rotunde cu participarea actorilor locali implicaţi
Valoare estimată în furnizarea serviciilor sociale;
0,3 mil. euro; - Identificarea posibilităţilor de stabilire a parteneriatelor locale pentru furnizarea şi
dezvoltarea serviciilor sociale;
Responsabili - Promovarea parteneriatelor locale de tip public-privat în domeniul social;
- ONG-urile care activează în - Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale.
- Instituţiile de cult din judeţul
Vaslui;
171
Plan de acţiune
M 7.5. Dezvoltarea economiei sociale

Durată Acţiuni
2013-2020 - Proiect-pilot privind înfiinţarea unor întreprinderi sociale, organizate ca unităţi protejate;
Valoare estimată - Promovarea înfiinţării întreprinderilor sociale şi a experienţei dobândite prin desfăşurarea
3,4 mil. euro; proiectului-pilot;
- Promovarea responsabilităţii sociale corporatiste;
Responsabili - Instruirea persoanelor din grupuri vulnerabile în domeniul afacerilor;
- Direcţia Generală de Asistenţă - Creşterea cu 10% a persoanelor vulnerabile active pe piaţa forţei de muncă;
Socială şi Protecţia Copilului; - Creşterea capacităţii de finanţare a furnizorilor de serviciilor sociale.
- Instituţiile de cult din judeţul
Vaslui;
- Patronatele şi asociaţiile mediului
de afaceri;
M 7.6. Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile

Durată Acţiuni
2014-2016 - Campanii de informare şi promovare a importanţei educaţiei;
Valoare estimată - Proiecte de susţinere a accesului la educaţie a elevilor provenind din grupuri vulnerabile;
2,2 mil. euro; - Continuarea integrării elevilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă;
Responsabili
- Direcţia Generală de Asistenţă - Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar;
Socială şi Protecţia Copilului; - Reducerea cu 15% a cazurilor de excluziune socială.
- Centrul de Resurse şi Asistenţă
Educaţională;
- Inspectoratul Şcolar Judeţean
Vaslui;
172
Social
M 7.7.Sprijinirea dezvoltării ONG-urilor furnizoare de servicii sociale

Durată Acţiuni
2011-2020 - Evenimente de promovare a voluntariatului în ONG-uri (ex: târguri ale ONG-urilor,
Valoare estimată campanii de promovare a voluntariatului etc.);
0,8 mil. euro; - Susţinerea unor activităţi de atragere şi instruire a voluntarilor în domeniul social;
- Promovarea parteneriatelor dintre administraţiile locale şi ONG-uri pentru furnizarea
Responsabili serviciilor publice, cu accent pe dezvoltarea serviciilor sociale;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Extinderea programelor de finanţare locală pentru finanţarea proiectelor din domeniul
- Administraţiile Publice Locale din social;
judeţul Vaslui; - Oferirea unor facilităţi pentru organizarea evenimentelor ONG-urilor în spaţii publice ale
- Patronatele şi asociaţiile mediului administraţiilor locale.
de afaceri; Ţinte cheie
- ONG-urile din domeniul serviciilor - Creşterea cu cel puţin 25% a activităţilor derulate de voluntari ai furnizorilor de servicii
sociale. sociale din judeţul Vaslui;
- Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale.
173
Plan de acţiune
S.8. Educaţie
O.S. 8.1. Realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de specializări şi calificări profesionale de pe piaţa
forţei de muncă a judeţului Vaslui
Ţintă: Integrarea pe piaţa forţei de muncă a cel puţin 50% dintre absolvenţii învăţământului
profesional şi tehnic în calificările obţinute
Indicator: Absolvenţi ai învăţământului profesional angajaţi în calificările obţinute
Ţintă: Atingerea unei valori medii a ratei şomajului de maxim 6,2%
Indicator: Rata şomajului
Nivel 2010: 14,1% (aprilie) Nivel 2020: 6,2%
O.S. 8.2. Suplinirea educaţiei formale prin tehnici şi metode moderne de educaţie informală
Ţintă: Minim 10% din populaţia şcolară informată şi educată în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii şi al
protecţiei mediului
Indicator: Elevi beneficiari ai campaniilor de informare în domeniul sănătăţii şi al protecţiei mediului
Ţintă: Creşterea numărului de centre de tip „after school” funcţionale
Indicator: Număr centre „after school”
Nivel 2010: 1 centru Nivel 2020: 5 centre
Ţintă: Creşterea numărului de beneficiari ai serviciilor de tip „after school”
Indicator: Număr beneficiari ai serviciilor de tip „after school” anual
Nivel 2010: 20 Nivel 2020: 100
Ţintă: Scăderea numărului de elevi/PC în unităţile de învăţământ
Indicator: Număr elevi / PC
Nivel 2007: 34 elevi / PC Nivel 2020: 20 elevi / PC
O.S. 8.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare serviciilor de educaţie

Ţintă: Reabilitarea şi modernizarea unor număr de minim 20 unităţi educaţionale
Indicator: Unităţi educaţionale reabilitate şi modernizate
Ţintă: Înfiinţarea unui număr de minim 2 campusuri şcolare noi
Indicator: Număr campusuri şcolare noi
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 2
174
Educaţie
Ţintă: Creşterea cu minim 50% a numărului de laboratoare şcolare

Indicator: Număr laboratoare şcolare
Nivel 2009: 269 Nivel 2020: 404
Ţintă: Dublarea numărului de săli de sport faţă de anul 2009
Indicator: Număr de săli de sport
Nivel 2009: 43 Nivel 2020: 86
Ţintă: Creşterea cu minim 50% a numărului de terenuri de sport
Indicator: Număr terenuri de sport
Nivel 2009: 54 Nivel 2020: 81
Plan de măsuri
M 8.1. Adaptarea ofertei educaţionale la cererile forţei de muncă locale
M 8.2. Asigurarea accesului elevilor la IT&C
M 8.3. Sprijinirea activităţilor de tip „şcoală după şcoală”
M 8.4. Campanii de educare şi informare pentru elevi şi tineri
M 8.5. Reabilitarea infrastructurii de învăţământ

M8.1. M8.2. M8.3. M8.4. M8.5.
(adaptarea ofertei (acces la (afer school) (campanii (reabilitarea
educaţionale) TIC) de educare) infrastructurii)
O.S. 8.1.
Echilibru pe piaţa  
muncii
O.S. 8.2.
Educaţie informală   
O.S. 8.3.
Condiţii mai bune în   
şcoli
175
Plan de acţiune
M 8.1. Adaptarea ofertei educaţionale la cererile forţei de muncă locale

Durată Acţiuni
2013-2017 - Efectuarea unui studiu de evaluare a cererii şi ofertei forţei de muncă de la nivel judeţean;
Valoare estimată - Realizarea de prognoze privind evoluţia viitoare a pieţei forţei de muncă;
0,7 mil. euro; - Organizarea de întâlniri periodice între mediul de afaceri şi reprezentanţii instituţiilor
educaţionale;
Responsabili - Facilitarea efectuării de stagii de practică a elevilor şi studenţilor în întreprinderile active
- Consiliul Judeţean Vaslui; din judeţ;
- Autorităţile Publice Locale;
- Realizarea unui sistem electronic integrat de urmărire a evoluţiei profesionale a
- Instituţiile educaţionale;
absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic;
- Liceele şi colegiile tehnologice;
Ţinte cheie
- Integrarea pe piaţa forţei de muncă a cel puţin 50% dintre absolvenţii învăţământului
profesional şi tehnic în calificările obţinute;
Vaslui;
- AJOFM; - Atingerea unei valori medii a ratei şomajului de maxim 6,2%.

Durată Acţiuni
2013-2016 - Dotarea unităţilor de învăţământ cu PC-uri, mai ales a celor din mediul rural;
Valoare estimată - Achiziţionarea soft-urilor pentru utilizarea PC-urilor din unităţile de învăţământ;
0,7 mil. euro; - Asigurarea accesului la internet a PC-urilor din unităţilor de învăţământ.
Responsabili
- Autorităţile Publice Locale - Asigurarea unei valori de maxim 20 elevi/PC, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.
Vaslui;
M 8.3. Dezvoltarea activităţilor de tip „şcoală după şcoală”

Durată Acţiuni
2013-2018 - Amenajarea spaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor, în cadrul unităţilor de învăţământ;
Valoare estimată - Specializarea personalului didactic implicat;
1,5 mil. euro; - Promovarea serviciilor;
- Organizarea de competiţii şcolare naţionale şi internaţionale.
Responsabili
Ţinte cheie
- Minim 5 de centre de tip „after school” funcţionale;
- Inspectoratul Şcolar Judeţean - Minim 100 de beneficiari ai serviciilor de tip „after school” anual;
Vaslui; - Reducerea cu 50% a abandonului şcolar.
176
Educaţie
M 8.4. Campanii de educare şi informare pentru elevi şi tineri

Durată Acţiuni
2015-2018 - Organizarea de campanii de informare şi educare a elevilor şi tinerilor în domeniul
Valoare estimată sănătăţii;
0,6 mil. euro; - Organizarea de campanii de informare şi educare a elevilor şi tinerilor în ceea ce priveşte
protecţia mediului;
Responsabili
Ţinte cheie
- Autorităţile Publice Locale;
- Minim 10% din populaţia şcolară informată şi educată în ceea ce priveşte domeniul
sănătăţii şi al protecţiei mediului.
- Inspectoratul Şcolar Judeţean;
- Organizaţiile non-
guvernamentale;
M 8.5. Reabilitarea infrastructurii de învăţământ

Durată Acţiuni
2014-2020 - Reabilitarea şi extinderea instituţiilor educaţionale;
Valoare estimată - Modernizarea dotărilor instituţiilor educaţionale;
17,8 mil. euro; - Înfiinţarea de campusuri şcolare;
- Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare şcolare;
Responsabili - Modernizarea şi îmbunătăţirea dotărilor laboratoarelor şcolare existente;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Crearea şi dotarea de săli de sport;
- Autorităţile Publice Locale; - Modernizarea sălilor de sport existente;
- Instituţiile educaţionale; - Amenajarea de terenuri de sport;
Vaslui;
Ţinte cheie
- Reabilitarea şi modernizarea unui număr de minim 20 unităţi educaţionale;
- Înfiinţarea unui număr de minim 2 campusuri şcolare noi;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a actului educaţional;
- Creşterea cu minim 50% a numărului de laboratoare şcolare;
- Dublarea numărului de săli de gimnastică;
- Creşterea cu minim 50% a numărului de terenuri de sport.
177
Plan de acţiune
S.9. Sănătate
O.S. 9.1. Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare furnizate în sistemul public de sănătate al judeţului Vaslui
Ţintă: 3 unităţi spitaliceşti reabilitate, modernizate şi dotate cu echipamente, aparatură şi mobilier

Indicator: unităţi spitaliceşti reabilitate, modernizate şi dotate cu echipamente, aparatură şi mobilier
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 3
Ţintă: 4 ambulatorii de specialitate reabilitate, modernizate şi dotate cu echipamente, aparatură şi
mobilier
Indicator: ambulatorii de specialitate reabilitate, modernizate şi dotate cu echipamente, aparatură şi
mobilier
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 4
Ţintă: 320 de cadre medicale beneficiare ale programelor de perfecţionare continuă
Indicator: cadre medicale beneficiare ale programelor de perfecţionare continuă
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 320
O.S. 9.2. Dezvoltarea serviciilor medicale primare în mediul rural
Ţintă: Reabilitarea şi modernizarea a 7 unităţi sanitare din mediul rural

Indicator: Unităţi sanitare din mediul rural modernizate şi reabilitate
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 7
Ţintă: Creşterea cu 10% a numărului medicilor din mediul rural
Indicator: Număr medici din mediul rural
Nivel 2009: 136 Nivel 2020: 150
O.S. 9.3. Prevenirea apariţiei bolilor frecvente prin educarea şi informarea populaţiei
Ţintă: Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente

Indicator: Incidenţa bolilor frecvente
Ţintă: Creşterea duratei medii a vieţii
Indicator: Durata medie a vieţii
Nivel 2009: 73,3 ani Nivel 2020: 73,8 ani
178
Sănătate
Plan de măsuri
M 9.1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în care funcţionează unităţile medico-sanitare

M 9.2. Dotarea spitalelor şi ambulatoriilor cu echipamente moderne
M 9.3. Campanii de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la starea de sănătate şi importanţa
efectuării controalelor medicale periodice
M 9.4. Dezvoltarea şi susţinerea serviciilor medicale în mediul rural
M 9.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în actul medical
M8.1. M8.2. M8.3. M8.4. M8.5.

(reabilitarea (dotarea (campanii de (servicii de sănătate (dezvoltarea
infrastructurii) spitalelor) informare) în mediul rural) resurselor umane)
O.S. 9.1.
Îmbunătăţirea    
serviciilor de sănătate
O.S. 9.2.
Dezvoltarea serviciilor   
medicale în rural
O.S. 9.3.
Prevenirea apariţiei   
bolilor frecvente
179
Plan de acţiune
M 9.1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în care funcţionează unităţile medico-sanitare

Durată Acţiuni
2010-2020 - Reabilitarea şi modernizarea unităţilor spitaliceşti din judeţul Vaslui;
Valoare estimată - Reabilitarea şi modernizarea ambulatoriilor spitalelor din judeţul Vaslui: Vaslui, Bârlad (Sp.
65 mil. euro; Adulţi şi Sp. Copii), Huşi;
Responsabili
- Administraţiile Publice Locale din - 3 unităţi spitaliceşti reabilitate şi modernizate;
judeţul Vaslui; - 4 ambulatorii de specialitate reabilitate şi modernizate;
- Direcţia de Sănătate Publică
Vaslui;
M 9.2. Dotarea spitalelor şi ambulatoriilor cu echipamente moderne

Durată Acţiuni
2011-2020 - Dotarea cu echipamente, aparatură medicală şi mobilier a unităţilor medico sanitare din
Valoare estimată judeţul Vaslui;
15 mil. euro;
Responsabili
- Administraţiile Publice Locale din - 3 unităţi spitaliceşti dotate cu echipamente, aparatură şi mobilier;
judeţul Vaslui; - 4 ambulatorii de specialitate dotate cu echipamente, aparatură şi mobilier;
- Direcţia de Sănătate Publică
Vaslui;
M 9.3. Campanii de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la starea de sănătate şi importanţa efectuării
controalelor medicale periodice
Durată Acţiuni
2012-2016 - Evaluarea stării de sănătate a populaţiei judeţului;
Valoare estimată - Campanii de conştientizare şi informare cu privire la importanţa efectuării controalelor
1,1 mil. euro; medicale periodice;
- Campanii de conştientizare şi informare cu privire la stilul de viaţă sănătos;
Responsabili - Campanii de analize medicale de bază în mediul rural;
- Administraţiile Publice Locale din - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei judeţului;
judeţul Vaslui; - Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente;
- Direcţia de Sănătate Publică - Creşterea duratei medii a vieţii cu 0,5 ani.
Vaslui;
180
Sănătate
M 9.4. Dezvoltarea şi susţinerea serviciilor medicale în mediul rural

Durată Acţiuni
2012-2016 - Adaptarea serviciilor medicale din mediul rural la particularităţile stării de sănătate a
Valoare estimată populaţiei;
18 mil. euro; - Reabilitarea şi modernizarea dispensarelor şi spitalelor din mediul rural;
- Amenajarea spaţiilor pentru cabinetele medicale de medicină primară;
Responsabili - Oferirea de facilităţi medicilor din mediul rural (ex: locuinţe de serviciu, scutirea de la plata
- Consiliul Judeţean Vaslui; anumitor taxe locale etc.);
- Administraţiile Publice Locale din Ţinte cheie
mediul rural; - Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din mediul rural;
- Direcţia de Sănătate Publică - Reabilitarea şi modernizarea a 7 unităţi sanitare din mediul rural;
Vaslui; - Creşterea cu 10% a numărului medicilor din mediul rural.
M 9.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în actul medical

Durată Acţiuni
2012-2020 - Programe de perfecţionare continuă a resurselor umane din sistemul de sănătate al
Valoare estimată judeţului Vaslui;
0,8 mil. euro;
Responsabili
- Direcţia de Sănătate Publică Ţinte cheie
Vaslui; - Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din judeţul Vaslui;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - 320 de beneficiari ai programelor de perfecţionare continuă.
- Asociaţii ale medicilor şi
farmaciştilor;
181
Plan de acţiune
S.10. Cultură
O.S. 10.1. Îmbunătăţirea condiţiilor în care funcţionează instituţiile de cultură din judeţul Vaslui
Ţintă: 5 unităţi muzeale reabilitate

Indicator: Număr muzee reabilitate
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 5
Ţintă: Unitate teatrală reabilitată
Indicator: Număr unităţi teatrale reabilitate
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 1
Ţintă: 2 case de cultură reabilitate
Indicator: case de cultură reabilitate
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 2
Ţintă: Creşterea cu minim 10 a numărului de comune cu cămine culturale noi sau reabilitate
Indicator: Număr comune cu cămine culturale necorespunzătoare/inexistente
Nivel 2009: 43 Nivel 2020: 33
Ţintă: 5 biblioteci publice reabilitate
Indicator: biblioteci publice reabilitate
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 5
O.S. 10.2. Atragerea publicului larg spre activităţile culturale
Ţintă: Minim 1 campanie de conştientizare şi educare a tinerilor privind valorile culturale vasluiene
Indicator: campanie de conştientizare şi educare a tinerilor privind valorile culturale vasluiene
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 1
Ţintă: Minim 20 de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice organizate
Indicator: festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice organizate
Ţintă: Creşterea cu minim 10% a evenimentelor culturale organizate în judeţ
Indicator: evenimente culturale organizate în judeţ
Ţintă: Creşterea cu 20% a spectatorilor de teatru din judeţ
Indicator: Număr spectatori de teatru
Nivel 2008: 19.080 spectatori Nivel 2020: 22.896 spectatori
182
Cultură
O.S. 10.3. Valorificarea turistică a valorilor culturale vasluiene
Ţintă: 1 studiu de evaluare a valorilor tradiţionale vasluiene

Indicator: Număr studii de evaluare a valorilor tradiţionale vasluiene
Nivel 2010: 0 studii Nivel 2020: 1 studiu
Ţintă: 1 plan de promovare a valorilor tradiţionale vasluiene în plan naţional şi internaţional
Indicator: Număr planuri de promovare a valorilor tradiţionale vasluiene
Nivel 2010: 0 planuri Nivel 2020: 1 plan
Ţintă: Minim 5 cercuri/cluburi de creaţie pentru tineri în domeniul meşteşugăritului şi artizanatului
Indicator: Număr cercuri / cluburi de creaţie
Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 5
Ţintă: Organizarea a minim 2 festivaluri cu impact naţional organizate periodic
Indicator: festivaluri cu impact naţional organizate periodic
Nivel 2010: 1 Nivel 2020: 2
183
Plan de acţiune
Plan de măsuri
M 10.1. Dezvoltarea activităţilor culturale pentru publicul larg

M 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură
M 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să promoveze valorile culturale judeţene
M 10.4. Inventarierea şi conservarea valorilor culturale tradiţionale vasluiene
M 10.5. Campanii de conştientizare şi educare privind valorile culturale
M 10.6. Manifestări şi evenimente culturale moderne, dedicate în special tinerilor
M10.1. M10.2. M10.3. M10.4. M10.5. M10.6.

(activităţi (reabilitarea (evenimente (conservarea (campanii de (evenimente
culturale pentru infrastructurii) de amploare) valorilor educare şi pentru tineri)
publicul larg) tradiţionale) conştientizare)
O.S. 10.1.
Îmbunătăţirea condiţiilor
de funcţionare a 
instituţiilor de cultură
O.S. 10.2.
Atragerea publicului larg    
spre cultură
O.S. 10.3.
Valorificarea turistică a    
culturii vasluiene
184
Cultură
M 10.1. Dezvoltarea activităţilor culturale pentru publicul larg

Durată Acţiuni
2012-2020 - Organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului larg, de exemplu:
Valoare estimată - concursuri de interpretare a cupletelor lui Constantin Tănase;
0,8 mil. euro; - concursuri de texte umoristice;
- evenimente socio-culturale (ex: lectură în aer liber);
Responsabili - piese de teatru în aer liber;
- Instituţiile culturale din judeţul - concerte simfonice în aer liber;
Vaslui; - noaptea albă a muzeelor;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - expoziţii muzeale tematice în aer liber (ex: Bârladul interbelic);
- Administraţiile Publice Locale; - festival de film contemporan;
- Societatea civilă; - Campanii de promovare a valorilor şi modelelor culturale şi a importanţei culturii pentru
dezvoltarea societăţii;
Ţinte cheie
- Creşterea cu 20% a spectatorilor de teatru din judeţ;
- Creşterea cu minim 10% a evenimentelor culturale organizate în judeţ.
M 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură

Durată Acţiuni
2011-2020 - Reabilitarea clădirilor în care funcţionează muzeele din judeţ;
Valoare estimată - Reabilitarea Teatrului V.I. Popa;
20 mil. euro; - Reabilitarea clădirilor caselor de cultură;
- Reabilitarea şi modernizarea clădirilor bibliotecilor publice din judeţ;
Responsabili - Construcţia, reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale din mediul rural al judeţului
- Instituţiile culturale din judeţul Vaslui;
Vaslui;
- Administraţiile Publice Locale; - 5 unităţi muzeale reabilitate;
- Societatea civilă; - Unitate teatrală reabilitată;
- 2 case de cultură reabilitate;
- 10 cămine culturale noi/reabilitate;
- 5 biblioteci publice reabilitate.
185
Plan de acţiune
M 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să promoveze valorile culturale judeţene
Durată Acţiuni
2012-2020 - Dezvoltarea şi promovarea corespunzătoare a festivalului „Constantin Tănase”;
Valoare estimată - Organizarea unui festival regional de muzică tradiţională moldovenească;
4 mil. euro; - Organizarea unui festival internaţional de cultură cu denumirea „Dimitrie Cantemir”;
Responsabili
- Instituţiile culturale din judeţul Ţinte cheie
Vaslui; - Îmbunătăţirea imaginii generale a judeţul Vaslui;
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Organizarea a minim 2 festivaluri cu impact naţional organizate periodic.
M 10.4. Inventarierea şi conservarea valorilor culturale tradiţionale vasluiene

Durată Acţiuni
2014-2020 - Elaborarea unui studiu de evaluare a valorilor tradiţionale vasluiene;
Valoare estimată - Elaborarea unui plan de promovare a valorilor tradiţionale vasluiene în plan naţional şi
2,3 mil. euro; internaţional;
- Organizarea de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice periodice;
Responsabili - Înfiinţarea „Muzeului Colecţiilor” în municipiul Vaslui
- Consiliul Judeţean Vaslui; - Reabilitarea şi promovarea casei memoriale „Emil Racoviţă”.
- Autorităţile Publice Locale; Ţinte cheie
- Direcţia Judeţeană pentru - 1 studiu de evaluare a valorilor tradiţionale vasluiene;
Cultură, Culte şi Patrimoniu - 1 plan de promovare a valorilor tradiţionale vasluiene în plan naţional şi internaţional;
Cultural Naţional Vaslui; - Minim 20 de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice organizate.
- Casele de Cultură;
M 10.5. Campanii de conştientizare şi educare privind valorile culturale

Durată Acţiuni
2016-2020 - Desfăşurarea de campanii de conştientizare şi educare a tinerilor privind valorile culturale
Valoare estimată vasluiene;
0,6 mil. euro; - Desfăşurarea de concursuri şcolare tematice;
- Organizarea de cercuri/cluburi de creaţie pentru tineri în domeniul meşteşugăritului şi
Responsabili artizanatului.
- Consiliul Judeţean Vaslui Ţinte cheie
- Autorităţile Publice Locale - Minim 1 campanie de conştientizare şi educare a tinerilor privind valorile culturale
- Direcţia Judeţeană pentru vasluiene;
Cultură, Culte şi Patrimoniu - Minim 5 cercuri/cluburi de creaţie pentru tineri în domeniul meşteşugăritului şi
Cultural Naţional Vaslui artizanatului.
- Casele de Cultură
186
Cultură
M 10.6. Manifestări şi evenimente culturale moderne, dedicate în special tinerilor

Durată Acţiuni
2013-2017 - Organizarea de festivaluri tematice;
Valoare estimată - Organizarea de simpozioane pe teme cultural-istorice;
0,9 mil. euro; - Organizarea de expoziţii de artă contemporană;
- Organizarea de tabere de creaţie pentru tineri;
Responsabili - Organizarea de concursuri pe teme culturale.
- Consiliul Judeţean Vaslui -
- Autorităţile Publice Locale Ţinte cheie
- Direcţia Judeţeană pentru - Creşterea numărului de manifestări şi evenimente culturale dedicate în special tinerilor cu
Cultură, Culte şi Patrimoniu minim 15%.
Cultural Naţional Vaslui
187
Plan de acţiune
S.11. Administraţia publică locală

O.S. 11.1. Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de Consiliul Judeţean Vaslui
Ţintă: Creşterea cu cel puţin 2 a numărului asocierilor dintre judeţul Vaslui şi alte unităţi teritoriale
similare din ţară şi străinătate
Indicator: Număr de asocieri
Nivel 2010: 9 Nivel 2020: 11
Ţintă: Participarea fiecărui angajat la cel puţin două cursuri de instruire/perfecţionare
Indicator: Număr cursuri-om
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 200
Ţintă: Modernizarea dotării cu mijloace informatice a Consiliului Judeţean Vaslui
Indicator: Număr echipamente IT achiziţionate
Nivel 2010: 0 Nivel 2020: 20
O.S. 11.2. Creşterea volumului investiţiilor realizate din fonduri nerambursabile

Ţintă: Creşterea cu 15% a bugetelor investiţiilor realizate din fonduri nerambursabile
Indicator: Valoare contracte de finanţare încheiate
Nivel 2010: 30 milioane Euro Nivel 2020: 34,5 milioane Euro
Indicator: Valoare investiţii realizate din fonduri nerambursabile
Nivel 2010: 13 milioane Euro Nivel 2020: 14,95 milioane Euro
Plan de măsuri
M11.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării Consiliului Judeţean Vaslui
M11.2. Dezvoltarea resurselor umane
M11.3. Dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale

M11.1. M11.2. M11.2.
(dotare) (resurse umane) (parteneriate)
O.S. 11.1.
Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de J Vaslui   
O.S. 11.2.
Creşterea numărului de proiecte de investiţii  
implementate
188
Administraţie publică locală
M11.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării Consiliului Judeţean Vaslui

Durată Acţiuni
- 2013-2020 - Achiziţionarea de mobilier;
Valoare estimată - Achiziţionarea de echipamente IT, software, licenţe;
2 mil. euro; - Dotarea cu alte tipuri de echipamente;
Responsabili
- Consiliul Judeţean Vaslui
Ţinte cheie
- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii în cadrul Consiliului Judeţean Vaslui.
M11.2. Dezvoltarea resurselor umane

Durată Acţiuni
- 2013-2020 - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în
Valoare estimată scopul adoptării modelelor de bună practică;
1 mil. euro; - Dezvoltarea de parteneriate cu judeţe/regiuni din România şi/sau Uniunea Europeană;
- Instruirea funcţionarilor publici în domenii relevante pentru administraţia publică
(managementul proiectelor de finanţare, achiziţii publice, ECDL, limbi străine, etc.).

- Consiliul Judeţean Vaslui - Îmbunătăţirea competenţelor funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Judeţean Vaslui,
în domenii precum: managementul proiectelor de finanţare, achiziţii publice, ECDL, limbi
străine, etc.
- Creşterea cu minim 5% a numărului de schimburi de experienţă cu autorităţile locale din
România şi/sau din Uniunea Europeană.

Durată Acţiuni
- 2013-2020 - Identificarea unităţilor teritoriale din cadrul NUTS3 cu profil socio-economic asemănător
Valoare estimată judeţului Vaslui;
0,5 mil. euro; - Dezvoltarea de parteneriate cu judeţe/regiuni din ţară, din Uniunea Europeană şi Republica
Moldova;

- Consiliul Judeţean Vaslui - Creşterea cu minim 5% a numărului de parteneriate dintre Consiliul Judeţean Vaslui şi alte
unităţi teritorial-administrative.
189
Plan de acţiune
II.4.2. Legături intersectoriale

Legăturile care se creează între implementarea lor, contribuie la Implementarea măsurilor planului
sectoarele planului de acţiuni prin atingerea atât a obiectivelor sectorial S11 contribuie direct sau
interferenţa măsurilor sunt sectorului din care fac parte, dar şi a indirect la realizarea tuturor celorlalte
prezentate în tabelul de mai jos. Sunt obiectivelor altui sector din planul de planuri sectoriale.
indicate măsurile care, prin acţiune.
S.1. S.2. S.3. S.4. S.5. S.6. S.7. S.8. S.9. S.10. S.11.
M1.1. M2.2. M 3.1. M1.6. M1.1. M1.4.
Dezvoltare M1.2. M1.5.
S.1. M1.2. M 2.5. M 3.2.
M1.3. M1.6.
M1.5. M1.6. M 10.1.
urbană M1.6. M 2.6. M 7.3. M 10.6.
M2.3.
M 4.2. M2.1. M 6.1.
M2.4. M 2.5.
S.2. Infrastructură M 2.5.
M 4.13.
M 5.4.
M2.3. M 6.2. M 8.5. M 9.1.
M 4.5. M2.4.
M 4.1.
M 3.1.
M 4.7.
M 3.2. M 3.2. M 3.1.
S.3. Economie M 4.4
M 4.10.
M 7.5.
M 8.1.
M 4.12.
M 4.6.
M 4.1. M 4.4. M 4.3.
M 4.1.
S.4. Agricultură şi dezvoltare rurală M 5.2. M 4.3.
M 4.12.
M 4.4.
M 5.3. M 4.2.
M 8.5.
M. 9.1.
S.5. Mediu M. 10.2.
M. 11.1.
M 6.1. M 10.2
M 6.2. M 10.3.
S.6. Turism M 6.3. M 10.4.
M 10.1. M 10.6.
M 7.6.
M 9.3.
S.7. Social M 8.3.
M 9.4.
M 8.4.
S.8. Educaţie
S.9. Sănătate
S.10. Cultură
S.11. Administraţia publică locală
190
Legături intersectoriale
Lista măsurilor sectoriale
S.1. Dezvoltare urbană M 6.3. Promovarea adecvată a zonelor, localităţilor şi obiectivelor cu

M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere potenţial turistic
M1.2. Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi M 6.4. Crearea unor noi atracţii turistice
M1.3. Dezvoltarea serviciilor publice M 6.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în furnizarea de servicii
M1.4. Dezvoltarea activităţilor culturale turistice
M1.5. Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor M 6.6. Participarea la evenimente cu profil turistic din ţară şi din străinătate
M1.6. Amenajarea zonelor de agrement şi a pistelor pentru biciclişti S.7. Social
S.2. Infrastructură M 7.1. Dezvoltarea resurselor umane domeniul serviciilor sociale
M2.1. Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier M 7.2. Sprijinirea mobilizării comunitare şi a voluntariatului
M2.2. Construirea rutelor de ocolire a oraşelor M 7.3. Dezvoltarea reţelei şi infrastructurii de servicii sociale, cu accent
M2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie de in teres local deosebit pe serviciile de prevenţie şi serviciile pentru persoane de vârsta III a
M2.4. Dezvoltarea reţelelor de drumuri secundare pentru vehicule agricole, M 7.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de
atelaje şi biciclete cult şi sectorul nonguvernamental
M 2.5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare M 7.5. Dezvoltarea economiei sociale
M 2.6. Creşterea siguranţei rutiere M 7.6. Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile
M 7.7.Sprijinirea dezvoltării sectorului ONG;
S.3. Economie
M 3.1. Sprijinirea dezvoltării unităţilor economice locale S.8. Educaţie
M 3.2. Atragerea investiţiilor/investitorilor externi M 8.1. Adaptarea ofertei educaţionale la cererile forţei de muncă locale
S.4. Agricultură şi dezvoltare rurală M 8.3. Sprijinirea activităţilor de tip „şcoală după şcoală”
M 4.1. Conectarea localităţilor rurale judeţului la reţelele de utilităţi de bază M 8.4. Campanii de educare şi informare pentru elevi şi tineri
M 4.2. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti M 8.5. Reabilitarea infrastructurii de învăţământ
M 4.4. Dezvoltarea reţelelor de artizanat S.9. Sănătate
M 4.5. Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole M 9.1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în care funcţionează unităţile
M 4.6. Susţinerea dezvoltării activităţilor agricole medico-sanitare
M 4.7. Susţinerea dezvoltării industriei agroalimentare M 9.2. Dotarea spitalelor şi ambulatoriilor cu echipamente moderne
M 4.8. Sprijinirea funcţionării Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri) M 9.3. Campanii de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la
M 4.9. Dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice locale de a implementa starea de sănătate şi importanţa efectuării controalelor medicale periodice
proiecte cu finanţare europeană M 9.4. Dezvoltarea şi susţinerea serviciilor medicale în mediul rural
M 4.10. Dezvoltarea unei reţele de colectare / depozitare / valorificare a M 9.5. Dezvoltarea resurselor umane implicate în actul medical
mărfurilor S.10. Cultură
M 4.11. Dezvoltarea activităţilor non-agricole în zona rurală M 10.1. Dezvoltarea activităţilor culturale pentru publicul larg
M 4.12. Dezvoltarea sistemelor de irigaţii pentru agricultură M 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură
S.5. Mediu M 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să
M 5.1. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor promoveze valorile culturale judeţene
M 5.2. Intervenţii pentru reabilitarea terenurilor degradate şi pentru M 10.4. Inventarierea şi conservarea valorilor culturale tradiţionale vasluiene
protecţia zonelor expuse riscurilor M 10.5. Campanii de conştientizare şi educare privind valorile culturale
M 5.3. Activităţi de împădurire M 10.6. Manifestări şi evenimente culturale moderne, dedicate în special
M 5.4. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate tinerilor
S.6. Turism S.11. Administraţia publică locală
M 6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice M11.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării Consiliului
M 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea Judeţean Vaslui
obiectivelor cu potenţial turistic M11.2. Dezvoltarea resurselor umane
191
Plan de acţiune
II.4.3. Plan de măsuri pe termen scurt pentru diminuarea

efectelor crizei asupra comunităţii şi administraţiilor locale
Obiective pe termen scurt
1. Susţinerea, în continuare, a investiţiilor publice
Ţintă 2011: Menţinerea sumelor aferente investiţiilor judeţene la acelaşi nivel faţă de anul 2010 (circa 30
milioane euro)
2. Reducerea intrării în situaţie de inactivitate a agenţilor economici din judeţul Vaslui
Ţintă 2011: Reducerea numărului de agenţi economici din judeţul Vaslui declaraţi inactivi cu 5% faţă de
nivelul lunii august 2010 (775 unităţi)
3. Reducerea costurilor de funcţionare a administraţiilor publice locale
Ţintă 2011: Reducerea cu 10% a cheltuielilor de funcţionare a administraţiilor publice din judeţul Vaslui, faţă
de anul 2010
192
Planul anti-criză
Politici de reducere a impactului crizei

Politica 1. Susţinerea investiţiilor publice
În situaţii de criză, se recomandă ca administraţia publică să intervină în economie prin realizarea de investiţii,
deoarece investiţiile susţin simultan atât cererea cât şi oferta. Pe plan local, investiţiile în infrastructură sprijină
companiile de construcţii care, la rândul loc, cresc cererea în sectoarele din amonte şi din aval. În acest fel,
efectele investiţiilor se multiplică şi au drept rezultat dezvoltarea agenţilor economici locali şi creşterea ocupării
forţei de muncă.
Măsura 1.1. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene nerambursabile
Fondurile nerambursabile disponibile prin programele europene de finanţare reprezintă o oportunitate
reală pentru administraţiile publice dar şi pentru sectorul privat care, altfel, nu pot susţine financiar
proiectele de investiţii. Această măsură presupune creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene
în localităţile din judeţ pentru finanţarea investiţiilor necesare.
Cu toate că majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de cofinanţare,

contribuţia financiară proprie este, de multe ori, o problemă pentru aplicanţi. Măsurile care urmează sunt
destinate preîntâmpinării acestei probleme sau oferirii unei soluţii pentru rezolvarea acesteia.
Concomitent cu asigurarea resurselor financiare pentru implementarea proiectelor, vor fi derulate acţiuni
pentru:
- informarea permanentă a autorităţilor publice locale cu privire la oportunităţile de finanţare
accesibile;
- furnizarea de servicii de instruire şi consiliere cu privire la elaborarea şi managementul
proiectelor, destinate funcţionarilor din autorităţile locale.
Măsura 1.2. Emisiuni de titluri de valoare pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea investiţiilor
Această măsură prevede obţinerea fondurilor necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale
prin emisiuni de titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită (ex: după 5 ani). Soluţia propusă este
o variantă relativ rapidă şi simplă de creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile
pot fi eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce perioada de criză a
trecut.
Măsura 1.3. Promovarea posibilităţii garantării creditelor administraţiilor publice pentru cofinanţarea
proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene (OUG 9/2010)
Administraţiile publice din România au posibilitatea accesării fondurilor nerambursabile pentru investiţii
(drumuri, utilităţi, clădiri publice etc.). Nu de puţine ori, însă, cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o
problemă foarte mare pentru administraţii şi, de obicei, reprezintă principala cauză a renunţării la
accesarea fondurilor. O alternativă este obţinerea fondurilor pentru cofinanţare prin creditare de la
instituţiile de profil. Măsura de faţă propune promovarea posibilităţilor de garantare a creditelor de acest
193
Plan de acţiune
gen accesate de administraţiile publice din judeţ conform OUG nr. 9/2010 (Programul de sprijin pentru
beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele
structurale ale Uniunii Europene).
Politica 2. Susţinerea agenţilor economici locali

Criza economică şi financiară afectează în primul rând sectorul privat care, într-o economie sănătoasă, trebuie
să reprezinte principalul motor de dezvoltare locală. Reducerea activităţii agenţilor economici privaţi înseamnă
şomaj ridicat, încasări reduse de taxe şi impozite etc. De aceea, una dintre preocupările principale pentru
reducerea impactului crizei este de susţinere şi protecţie a mediului economic local, în special a IMM-urilor,
acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă de situaţiile de criză.
Măsura 2.1. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM-uri

Prin reducerea cel puţin temporară a unor taxe locale sau prin aplicarea maximă a procentelor de
reducere în situaţiile prevăzute de legile în vigoare se urmăreşte sprijinirea agenţilor economici locali în
situaţii de criză. O activitate concretă în acest sens este şi reducerea temporară sau acordarea unei
perioade de graţie pentru plata chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea administraţiilor locale şi care sunt
închiriate IMM-urilor locale.
Măsura 2.2. Plata datoriilor administraţiilor publice către agenţii economici

În situaţiile de criză, când bugetele locale sunt puternic afectate de scăderea veniturilor din taxe şi
impozite şi din transferuri insuficiente de la bugetul de stat, sunt des întâlnite situaţiile în care datoriile
administraţiilor faţă de agenţii economici să nu poată fi onorate pentru o perioadă destul de mare de
timp. În această situaţie, firmele implicate întâmpină probleme financiare importante, cu atât mai mult cu
cât sunt nevoite să suporte taxele şi impozitele aferente sumelor pe care trebuie să le încaseze de la
administraţiile publice. Rezultatele sunt, de multe ori, intrarea în situaţii de inactivitate a agenţilor
economici.
Pentru evitarea situaţiilor de acest gen se recomandă accesarea creditului guvernamental reglementat de
OUG 51/2010 pe care administraţiile publice îl pot accesa pentru achitarea datoriilor către agenţii
economici. Creditul are o perioadă de graţie de un an şi perioadă de rambursare de 5 ani.
194
Planul anti-criză
Politica 3. Reducerea costurilor din administraţiile publice

Criza afectează, inevitabil, şi administraţia publică, în special prin scăderea veniturilor din taxe şi impozite care
determină inclusiv probleme de susţinere financiară inclusiv a funcţionării instituţiilor. Una din modalităţile de
evitare a problemelor financiare este şi reducerea costurilor de funcţionare şi administrare a aparatului
administrativ şi a serviciilor publice aflate în subordinea administraţiilor publice.
Măsura 3.1. Elaborarea unor planuri interne de reducere a cheltuielilor administraţiilor publice
Această măsură se referă la auditarea internă a funcţionării instituţiilor (aparat administrativ, servicii
publice), determinarea centrelor de cost şi a modalităţilor de optimizare a fluxurilor de materiale şi
energie astfel încât să se obţină o reducere a costurilor fără afectarea substanţială a activităţii.
Notă: Se recomandă ca această măsură să nu fie implementată fără o studiere amănunţită a impactului
asupra proceselor afectate de eventualele reduceri propuse. Spre exemplu, se recomandă să nu se reducă
cu un procent unic toate cheltuielile de materiale sau de combustibil, ci să se aplice procente diferite în
funcţie de particularităţile centrelor de cost la care se raportează măsura.
Măsura 3.2. Evaluarea posibilităţii externalizării anumitor servicii ale administraţiei locale
Externalizarea serviciilor poate reprezenta o modalitate eficientă de reducere substanţială a costurilor de
funcţionare a administraţiilor publice, evitarea disponibilizărilor de personal şi chiar îmbunătăţirea
serviciilor oferite comunităţii.
Se recomandă evaluarea posibilităţii de externalizare a anumitor servicii furnizate de administraţiile
publice, iar în cazul în care se ajunge la o concluzie favorabilă, să se treacă la externalizarea, în condiţiile
legii, a serviciilor în cauză.
195
judeţului
II.5. Portofoliul de proiecte
Portofoliul de proiecte
Înfiinţarea Centrului Cultural „Casa Artelor”

Perioada de implementare Scop
2013-2015 Creşterea atractivităţii turistice a judeţului Vaslui în context transfrontalier, prin
Valoare estimată diversificarea ofertei culturale
5 mil. euro;
Posibili Parteneri Obiective specifice
- Consiliul Local Vaslui; - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru desfăşurarea activităţilor culturale în
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru; judeţul Vaslui;
- Autorităţi publice locale din - Creşterea cu 10% a numărului evenimentelor culturale organizate în municipiul Vaslui;
Republica Moldova - Creşterea cu 10% a numărului de participanţi la evenimente culturale.
Surse de finanţare
- Programul Operaţional Comun Activităţi principale
România - Ucraina - Republica - Înfiinţarea Centrului Cultural „Casa Artelor” în municipiul Vaslui prin reabilitarea,
Moldova sau echivalent; modernizarea şi recompartimentarea clădirii actualei Case a Armatei;
- Alte programe de cooperare - Dotarea Centrului Cultural „Casa Artelor” cu echipamente necesare pentru desfăşurarea
teritoriala europeana; de activităţi culturale;
- Bugetul local. - Promovarea Centrului Cultural „Casa Artelor” şi a evenimentelor organizate în cadrul
acestuia;
- Organizarea de evenimente culturale cu participarea unor ansambluri, trupe, formaţii, etc.
din România şi din Republica Moldova;
- Organizarea de cursuri pe diverse tematici culturale.
Construcţia şi dotarea unei nou sediu pentru Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui
2013-2016 Stimularea dezvoltării culturale şi socio-economice a judeţului Vaslui prin investiţii în
Valoare estimată resursele cultural-educaţionale
5 mil. euro;
- Consiliul Local Vaslui; - Asigurarea unor condiţii favorabile pentru conservarea fondului de carte în cadrul
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru; Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul”;
- Autorităţi publice locale din - Creşterea numărului de volume din Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” cu cel
Republica Moldova puţin 5%;
Surse de finanţare - Creşterea numărului de utilizatori ai Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” cu
- Bugetul de stat; minim 5%.
- Bugetul local; Activităţi principale
- Surse externe nerambursabile. - Construirea unui nou sediu în care să îşi desfăşoare activitatea Biblioteca Judeţeană
„Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui;
- Dotarea Bibliotecii Judeţene Vaslui cu infrastructura necesară pentru a asigura
depozitarea corespunzătoare a documentelor.
198
Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de interes strategic pentru dezvoltarea judeţului Vaslui

2011-2020 Îmbunătăţirea accesibilităţii punctelor de interes general ale judeţului pentru creşterea
Valoare estimată mobilităţii populaţiei, a mărfurilor şi a serviciilor publice şi pentru creşterea atractivităţii
128 mil. euro; judeţului pentru investitori
- Administraţiile Publice Locale; - Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale
Surse de finanţare regiunii;
- Programul Operaţional Regional - Îmbunătăţirea accesibilităţii către principalele obiective turistice din judeţ;
sau echivalent; - Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de interes strategic ale judeţului Vaslui;
- Fonduri guvernamentale; - Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de interes strategic ale judeţului Vaslui;
- Bugetul local; Activităţi principale
- Funduri rambursabile. - Modernizarea DJ 243 (Bârlad – Puieşti – Dragomireşti) – 52,4;
- Modernizarea DJ 244A (Roşieşti – Poşta Elan – Berezeni) – 39,9 km ;
- Modernizarea DJ 245 E (Moreni - Deleni) – 14,635 km;
- Modernizarea DJ 247 (Codăeşti – Zăpodeni - Laza) – 42,59 km;
- Modernizarea DJ 244E (Huşi – Tătărăşti - Micleşti) – 27,75 km;
- Modernizarea DJ 245 (Bârlad-Poieneşti) – 35,5 km;
- Modernizarea DJ 244 D (Huşi -Coropceni)- 25,5 km;
- Modernizarea DJ 207 E (Bălteni- Oşeşti- Negreşti)- 35 km;
- Modernizarea DJ 159 A (Băceşti Gârceni)- 10 km.
Înfiinţarea drumurilor secundare/paralele

2011-2020 Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor rurale şi a exploataţiilor agricole din judeţul Vaslui prin
Valoare estimată construirea de variante rutiere secundare / paralele ale drumurilor principale cu trafic
6,81 mil. euro; intens
- Consiliile Locale; - Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile din judeţul Vaslui;
- Grupurile de Acţiune Locală; - Fluidizarea circulaţiei prin devierea traficului atelajelor, bicicletelor şi vehiculelor agricole
- CNADNR; pe drumuri secundare;
Surse de finanţare - Îmbunătăţirea accesului spre exploataţiile agricole;
- Programul Operaţional Regional
sau echivalent; Activităţi principale
- Programul Naţional de - Identificarea traseelor;
Dezvoltare Rurală sau echivalent; - Exproprierea terenurilor, acolo unde este necesar;
- Programul Operational Sectorial - Construirea drumurilor secundare;
de Transport sau echivalent; - Construirea infrastructurii de protecţie rutieră.
- Bugetul de stat.
199
Completarea sistemului integrat de management al deşeurilor solide din judeţul Vaslui

2013-2018 Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor din judeţul Vaslui prin completarea sistemului de
Valoare estimată management al deşeurilor existent
40 mil. euro;
- Agenţia pentru Protecţia - Extinderea capacităţii actuale de depozitare a deşeurilor solide;
Mediului Vaslui; - Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor;
- Parteneri privaţi - Dezvoltarea facilităţilor de eliminare a deşeurilor medicale;
Surse de finanţare - Reducerea poluării mediului;
- Programul Operaţional Sectorial - Valorificarea energiei potenţiale a depozitelor de deşeuri închise;
Mediu sau echivalent; Activităţi principale
- Fondul pentru mediu; - Construire staţie de compost;
- Parteneriat public-privat. - Extinderea sistemului judeţean de colectare a deşeurilor solide: suplimentarea numărului
de autoutilitare, a numărului de containere şi a numărului de centre de colectare;
- Dezvoltarea serviciilor de colectare a deşeurilor pentru colectarea separată a sticlei
colorate – introducerea a două containere separate şi colectarea cu maşini separate;
- Construire centru de incinerare pentru deşeuri periculoase;
- Construirea celei de-a doua celule a depozitului ecologic de la Roşieşti;
- Construire staţie de extragere şi valorificare a gazelor naturale generate de depozitele
ecologice de deşeuri.
Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile urbane din judeţul Vaslui
2014-2018 Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor judeţului Vaslui şi facilitarea desfăşurării
Valoare estimată activităţilor economice prin îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare şi creşterea
40 mil. euro; calităţii furnizării acestor servicii
- Furnizorii judeţeni de utilităţi de - Îmbunătăţirea atractivităţii pentru locuire a oraşelor din judeţul Vaslui;
bază; - Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare a zonelor rezidenţiale din oraşele vasluiene;
- Consiliile Locale, Asociaţii ale - Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea activităţilor
mediului de afaceri; economice;
Surse de finanţare Activităţi principale
- Programul Operaţional Sectorial - Reabilitarea reţelelor de utilităţi de bază din oraşe;
Mediu sau echivalent; - Extinderea reţelelor de utilităţi de bază în zonele rezidenţiale noi sau în cele neacoperite
- Bugetul de stat; de aceste reţele;
- Bugetele locale. - Extinderea şi redimensionarea reţelelor de utilităţi de bază în zonele cu potenţial
economic;
- Modernizarea sistemului de furnizare a serviciilor de utilităţi.
200
Promovarea turistică a judeţului Vaslui

2011-2020 Stimularea dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului
turistic
Valoare estimată Obiective specifice
3,5 mil. euro – toate activităţile, - Creşterea notorietăţii judeţului Vaslui atât în plan intern cât şi în plan extern;
eşalonat până în 2020; - Creşterea numărului de turişti români şi străini cu minim 10%
Posibili Parteneri - Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor în unităţile de cazare din judeţul Vaslui cu
- Consiliile locale; minim 20%
- Instituţiile culturale de la nivel - Creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune a unităţilor de
judeţean; cazare din judeţul Vaslui cu minim 10%.
- mediul de afaceri judeţean
- Programul Operaţional Regional - Elaborarea de studii de evaluare a notorietăţii în rândul turiştilor români şi străini (unul
sau echivalent; înainte de implementarea proiectului şi altul la sfârşitul implementării);
- Programe de cooperare - Elaborarea Strategiei de promovare a judeţului Vaslui;
teritorială europeană. - Participare la târguri naţionale şi internaţionale de turism;
- Elaborare unui ghid de promovare turistică a judeţului Vaslui, şi traducerea acestuia în
limba engleză, germană şi franceză;
- Creare unei pagini web de promovare a obiectivelor turistice din judeţul Vaslui (limbă
română, engleză, germană şi franceză);
- Realizarea de diverse tipărituri: pliante, cataloage, albume foto, hărţi turistice, cărţi
poştale, postere, etc.;
- Completarea sistemului de panouri şi indicatoare de informare turistică;
- Realizarea şi difuzarea de spot-uri radio şi TV;
- Promovarea resurselor turistice antropice şi a evenimentelor organizate la nivel
judeţean prin intermediul emisiunilor TV informative.
Reabilitarea şi modernizarea Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui

2014-2018 Consolidarea turismului cultural din judeţul Vaslui prin reabilitarea infrastructurii culturale de
Valoare estimată la nivel judeţean
4 mil. euro;
- Direcţia Judeţeană pentru - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor culturale;
Cultură, Culte şi Patrimoniu - Îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare a exponatelor din cadrul Muzeului Judeţean „Ştefan
Cultural Naţional Vaslui; cel Mare” Vaslui;
- Consiliul Local Vaslui; - Creşterea numărului de turişti în judeţul Vaslui cu minim 5 %;
201
Surse de finanţare - Creşterea numărului de vizitatori ai Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui cu minim
- Programul Operaţional Regional 10%;
- Programe de cooperare - Reabilitarea şi extinderea spaţiilor în care funcţionează Muzeul Judeţean „Ştefan cel
teritorială europeană. Mare”;
- Îmbunătăţirea dotărilor şi echipamentelor din cadrul Muzeului Judeţean „Ştefan cel
Mare”;
- Achiziţionarea de noi vitrine şi standuri de expunere a obiectelor din cadrul muzeului;
- Reorganizarea expoziţiei de bază cu toate secţiile existente;
- Înfiinţarea Muzeului Colecţiilor, cu lucrări de artă plastică din colecţii de autor;
- Amenajarea de spaţii de parcare;
- Promovarea Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui la nivel naţional şi internaţional.
Înfiinţarea unui centru rezidenţial pentru persoane vârstnice în municipiul Vaslui

2013-2015 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor vârstnice aflate în risc social prin furnizarea
Valoare estimată de servicii sociale de calitate
1,5 mil. euro
- ONG-urile de profil; - Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale pentru persoane vârstnice din judeţul
- Consiliul local Vaslui. Vaslui;
Surse de finanţare - Reducerea numărului de cazuri de excluziune socială din rândul persoanelor vârstnice;
- Programul Operaţional Regional - Asigurarea de servicii rezidenţiale pentru un număr de 40 persoane vârstnice
sau echivalent; vulnerabile din mediul rural.
- Programe naţionale; Activităţi principale
- Bugetele locale. - Construirea unui centru rezidenţial pentru persoane vârstnice în municipiul Vaslui;
- Dotarea cu mobilier şi echipamente specifice de îngrijire a centrului rezidenţial pentru
persoane vârstnice;
- Pregătirea personalului angajat în asistarea socială a persoanelor vârstnice;
- Promovarea serviciilor oferite de centru;
- Atragerea de voluntari pentru desfăşurarea de diverse activităţi cu persoanelor
vârstnice instituţionalizate.
202
Introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu Mănăstirea Pârveşti, Mănăstirea Floreşti şi Mănăstirea
Fâstâci
2013-2018 - Dezvoltarea activităţii turistice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului turistic al
Valoare estimată obiectivelor cultural-religioase
20 mil. euro;
- Mănăstirile Pârveşti, Floreşti, - Introducerea în circuitul turistic al mănăstirilor Pârveşti, Floreşti şi Fâstâci;
Fâstâci; - Conservarea patrimoniului cultural al judeţului;
- Episcopia Huşilor; - Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor cu potenţial turistic din judeţul Vaslui;
- Consiliile locale Poieneşti, - Promovarea obiectivelor ecleziastice cu potenţial turistic;
Costeşti, Cozmeşti; Activităţi principale
- Direcţia Judeţeană pentru - Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea celor trei monumente istorice;
Cultură, Culte şi Patrimoniu - Reabilitarea drumului de acces spre mănăstirea Pârveşti: DJ 245 (l=12,6 km);
Cultural Naţional Vaslui; - Reabilitarea drumului de acces spre mănăstirea Fâstâci: DJ 207 (l=7.31 km);
Surse de finanţare - Restaurarea gardului de incintă al mănăstirii Floreşti;
Programul Operaţional Regional - Consolidarea şi restaurarea Palatului Egumenesc al mănăstirii Floreşti;
sau echivalent - Modernizarea a 12 corpuri de chilii ale mănăstirii Floreşti;
- Restaurarea şi consolidarea zidului de incintă al mănăstirii Fâstâci;
- Restaurarea casei egumeneşti a mănăstirii Fâstâci;
- Restaurarea picturilor bisericeşti;
- Amenajarea spaţiilor pentru parcări;
- Amenajări peisagistice;
- Iluminat arhitectural;
- Modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare;
- Modernizarea reţelelor de energie electrică;
- Construire spaţii de cazare şi masă pentru turişti;
- Construire puncte sanitare;
- Completarea sistemului actual de informare turistică;
- Strategie de promovare a celor trei mănăstiri;
- Campanie de promovare;
- Amenajări şi spaţii speciale pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi;
- Înfiinţare puncte de informare turistică.
203
Construcţia şi dotarea unei case de tip familial pentru copiii cu dizabilităţi în oraşul Negreşti
2013-2015 Sprijinirea copiilor cu dizabilităţi prin oferirea de servicii de recuperare, educaţie şi
Valoare estimată socializare, consiliere şi sprijinire a reintegrării/integrării acestora
1 mil. euro;
- ONG-urile de profil; - Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale pentru copiii cu dizabilităţi din judeţul Vaslui;
- Consiliul local Negreşti. - Reducerea numărului de cazuri de excluziune socială din rândul copiilor cu dizabilităţi;
Surse de finanţare - Instituţionalizarea unui număr de minim 10 copii cu dizabilităţi;
- Programul Operaţional Regional - Crearea unui număr de minim 5 locuri de muncă;
sau echivalent; - Formarea educativă şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă pentru un număr
- Programe naţionale; de minim 10 copii cu dizabilităţi.
- Bugetul local. Activităţi principale
- Construirea casei de tip familial;
- Dotarea cu mobilier, obiecte şi echipamente specifice a casei de tip familial pentru copiii
cu dizabilităţi;
- Recrutarea, selectia , angajarea şi instruirea personalului;
- Furnizarea serviciilor specifice de monitorizare, consiliere, informare şi îndrumare,
dezvoltarea abilităţilor pentru un trai independent, mediere şi intervenţie în caz de
urgenţă;
- Promovarea serviciilor oferite de casa de tip familial pentru copiii cu dizabilităţi.
Înfiinţarea unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională în localitatea Mălăeşti, comuna Vutcani
2012-2014 Sprijinirea integrării sociale a persoanelor adulte cu dizabilităţi prin formarea şi dezvoltarea
Valoare estimată abilităţilor de relaţionare şi comunicare şi a potenţialului productiv-creativ
1 mil. euro;
- ONG-urile de profil; - Continuarea procesului de restructurare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare
- Consiliile locale din Vaslui şi Neuropsihiatrică Mălăieşti prin transformarea lui în Centru de integrare prin terapie
Vutcani. ocupaţională;
Surse de finanţare - Înfiinţarea unei locuinţe protejate cu o capacitate de 8 locuri pentru beneficiarii tranferaţi
- Programul Operaţional Regional din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Mălăieşti;
sau echivalent; - Reducerea numărului de cazuri de excluziune socială din rândul persoanelor cu dizabilităţi;
- Programe naţionale; - Dezvoltarea abilităţilor practice şi valorificarea potenţialului vocaţional al persoanelor
- Bugetele locale. adulte cu dizabilităţi
- Integrarea socio-profesională a persoanelor adulte cu dizabilităţi
- Crearea unui număr de minim 5 locuri de muncă.
Activităţi principale
- Construirea atelierelor pentru desfăşurarea activităţilor Centrului de integrare prin terapie
ocupaţională (este indicată construirea unor anexe în cadrul Centrului de Recuperare şi
204
Înfiinţarea unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională în localitatea Mălăeşti, comuna Vutcani
Reabilitare Neuropsihiatrică Mălăeşti. În acest fel, beneficiarii CITO pot dispune de servicii
rezidenţiale în cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Mălăeşti,
nemaifiind necesară şi construirea unei locuinţe protejate pentru aceştia);
- Dotarea cu mobilier a centrului de integrare prin terapie ocupaţională;
- Dotarea cu echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţii centrului;
- Pregătirea personalului angajat în asistarea socială a persoanelor cu dizabilităţi;
- Selectarea beneficiarilor acestui Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională (este
necesar a se avea în vedere populaţia cu dizabilităţi care are înclinaţii practice);
- Promovarea serviciilor oferite de centrul de integrare prin terapie ocupaţională.
Înfiinţarea unui incubator de întreprinderi sociale

2013-2016 Dezvoltarea economiei sociale în judeţul Vaslui, prin crearea unor întreprinderi sociale, în
Valoare estimată vederea integrării şi reintegrării pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate (persoane cu
2,5 mil. euro; dizabilităţi, minorităţi etnice, victime ale violenţei în familie, etc.)

- Camera de Comerţ şi Industrie - Scăderea ratei şomajului în rândul persoanelor defavorizate;
Vaslui - Dezvoltarea culturii antreprenoriale a persoanelor defavorizate.
Surse de finanţare
- Programul Operaţional Regional
- Programul Operaţional - Construirea/amenajarea unei clădiri în care să îşi desfăşoare activitatea firmele
Dezvoltarea Resurselor Umane incubate;
sau echivalent - Amenajarea infrastructurii de acces şi parcări;
- Programe naţionale; - Dotarea şi echiparea incubatorului de întreprinderi sociale;
- Bugetele locale. - Promovarea serviciilor oferite de incubator;
- Organizarea de cursuri de pregătire în domeniul administrării afacerilor a persoanelor
defavorizate;
- Facilitarea înfiinţării de firme de către persoanele aflate în grupuri defavorizate;
- Consilierea permanentă a firmelor incubate;
- Promovarea firmelor incubate şi a serviciilor oferite de acestea.
205
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de asistenţă medico-socială Ghermăneşti

2012-2014 Îmbunătăţirea infrastructurii medico-sociale de la nivel judeţean în scopul furnizării de
Valoare estimată servicii medico-sociale de calitate către populaţia dezavantajată
3,5 mil. euro;
- Consiliul Local Drânceni; - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Centrului de Asistenţă Medico-
- Direcţia de Sănătate Publică a Socială Ghermăneşti în vederea adecvării infrastructurii fizice la standardele de calitate;
judeţului Vaslui - Creşterea calităţii serviciilor socio-medicale furnizate potenţialilor beneficiari ai
Surse de finanţare Centrului de Asistenţă Medico-Socială Ghermăneşti prin asigurarea unor spaţii de
- Programul Operaţional Regional găzduire, îngrijire, recuperare şi recreere dotate la standarde europene;
sau echivalent; - Facilitarea accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru populaţia
- Programe naţionale; dezavantajată din mediul rural aferent zonei limitrofe a comunei Drânceni.
- Bugetul de stat;
- Bugetele locale. Activităţi principale
- Reabilitarea şi modernizarea clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Centrul de
asistenţă Medico-socială Ghermăneşti;
- Dotarea cu mobilier şi echipamente corespunzător activităţilor desfăşurate în cadrul
centrului;
- Selectarea beneficiarilor;
- Recrutarea, selecţia , angajarea şi instruirea personalului centrului;
- Promovarea activităţilor centrului.
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui

2015-2020 Îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din judeţul
Valoare estimată Vaslui
25 mil. euro;
- Direcţia de Sănătate Publică a - Îmbunătăţirea dotării şi echipării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui;
judeţului Vaslui; - Îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare prin aducerea la standarde a tuturor corpurilor
Surse de finanţare de clădire;
- Programul Operaţional Regional - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din judeţul Vaslui;
sau echivalent; - Creşterea numărului de cadre medicale din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă
- Bugetul local. Vaslui;
- Reducerea numărului mediu de zile de spitalizare;
- Scăderea ratei mortalităţii intra-spitaliceşti;
- Creşterea indicelui de concordanţa între diagnosticul la internare şi diagnosticul la
externare;
- Diminuarea numărului de reclamaţii/plângeri ale pacienţilor.
206

Activităţi principale
- Reabilitarea şi modernizarea unor corpuri de clădire în care îşi desfăşoară activitatea
Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui (pavilion TBC, spitalul nr. 2);
- Construcţie ambulatoriu integrat;
- Construcţie pavilion administrativ;
- Dotarea cu mobilier şi aparatură de specialitate a corpurilor reabilitate/modernizate/
construite.
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea centrelor şcolare de educaţie incluzivă în municipiul Huşi şi oraşul Negreşti
2013-2016 Îmbunătăţirea accesului la educaţie de calitate pentru copiii şi tinerii proveniţi din grupuri
Valoare estimată dezavantajate şi facilitarea integrării acestora pe piaţa forţei de muncă
6 mil. euro;
- Consiliul Local Huşi, Consiliul - Dezvoltarea infrastructurii serviciilor educaţionale pentru copiii proveniţi din grupuri
Local Negreşti; defavorizate din judeţul Vaslui;
- ONG-urile din domeniul serviciilor - Şcolarizarea copiilor înscrişi, menţinând rata abandonului şcolar în cadrul acestora de
sociale. sub media naţională;
Surse de finanţare - Creşterea şanselor de ocupare a tinerilor proveniţi din grupuri dezavantajate, prin
- Programul Operaţional Regional calificarea acestora în meserii cerute pe piaţa muncii.
- sau echivalent; Activităţi principale
- Bugetul local. - Reabilitarea şi modernizarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea centrele şcolare
de educaţie incluzivă;
- Dotarea cu mobilier a centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă;
- Dotarea cu echipamente didactice, medicale, tehnice etc. a centrelor.
207
Complexul muzeal Satul Moldovenesc

2013-2016 Diversificarea durabilă a economiei de graniţă prin intensificarea activităţii de turism
transfrontalier în vederea valorificării moştenirii culturale, istorice şi etnografice comune.
3 mil. euro; - Diversificarea ofertei turistice în zona de graniţă România-Republica Moldova, prin
Posibili Parteneri înfiinţarea “Complexului muzeal - Satul moldovenesc” în judeţul Vaslui, care să găzduiască
- Direcţia Judeţeană pentru mărturii ale tradiţiilor şi istoriei comune;
Cultură, Culte şi Patrimoniu - Creşterea cu 10% a numărului evenimentelor culturale organizate în judeţul Vaslui;
Cultural Naţional Vaslui; - Creşterea numărului de turişti în judeţul Vaslui cu minim 10 %;
- Centrul Judeţean pentru - Creşterea notorietăţii judeţului Vaslui ca destinaţie pentru practicarea turismului cultural.
Conservarea şi promovarea
Culturii Tradiţionale. Activităţi principale
Surse de finanţare - Cercetare etnografică;
- Programul Operaţional Comun - Amenajare şi împrejmuire teren în vederea amplasării Complexului muzeal Satul
Romania- Moldova- Ucraina; Moldovenesc;
- Alte programe de cooperare - Amenajare zonă muzeală (construcţii tradiţionale moldoveneşti, pavilion muzeal/
teritorială europeană; administrativ);
- Bugetele locale. - Reabilitarea si introducerea in circuitul turistic transfrontalier a ansamblului “Statuia
ecvestră a lui Ştefan cel Mare” de la Podu Înalt;
- Dotare cu obiecte tradiţionale;
- Dotare cu mobilier şi echipamente specifice;
- Amenajare zonă de evenimente;
- Amenajare spaţii de parcare;
- Amenajări peisagistice;
- Iluminat artistic;
- Amplasare de indicatoare turistice explicative şi direcţionale;
- Elaborare strategie de marketing a Complexului muzeul Satul Moldovenesc;
- Realizarea unui kit informaţional (audio guide, infokiosc, panouri, machete, etc);
- Promovarea Complexului muzeal Satul Moldovenesc în rândul potenţialilor turişti români
şi străini.
208
Extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţi agroalimentare

2013-2016 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut în sectorul
agricol şi agroalimentar
5 mil. euro; - dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;
- sprijinirea sectorului IMM din sectorul agricol şi agroalimentar;
Posibili Parteneri - crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol şi agroalimentar;
- Mediul de afaceri local; - creşterea atractivităţii economice a judeţului Vaslui.
- Consiliul Local Bârlad;
- Programul Operaţional Regional - delimitarea şi împrejmuirea terenului necesar pentru extinderea Centrului;
sau echivalent - lotizarea terenului;
- extinderea reţelelor de utilităţi;
- amenajarea infrastructurii de acces;
- amenajarea căilor interne de circulaţie;
- amenajarea de noi spaţii de parcare;
- construcţia unui centru de depozitare a produselor agricole;
- promovarea oportunităţilor oferite de Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;
- promovarea companiilor incubate în rândul potenţialilor clienţi.
Construcţia şi reabilitarea centurilor municipiilor din judeţul Vaslui

2011-2014 Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a municipiilor din judeţul Vaslui prin devierea traficului
rutier în afara zonei rezidenţiale
93 mil. euro; - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a judeţului Vaslui;
Posibili Parteneri - Reducerea timpului de deplasare rutieră prin evitarea traversării zonelor urbane;
- Ministerul Transporturilor şi - Creşterea siguranţei rutiere în municipiile din judeţ;
Infrastructurii; - Reducerea poluării municipiilor;
- Consiliile locale din Vaslui, Huşi, - Reducerea efectelor negative ale traficului asupra clădirilor din interiorul municipiilor;
Bârlad.
CNADNR;
- Programul Operaţional Regional - Construirea variantelor rutiere ocolitoare;
- sau echivalent; - Construirea reţelei de bretele rutiere;
- Programul Operaţional Sectorial - Construirea zonelor de parcare pentru vehicule cu gabarit mare;
de Transport; - Construirea zonelor de servicii;
Fonduri guvernamentale. - Construirea sistemelor de indicatoare rutiere şi de orientare;
- Sistem modern de management al traficului;
Sistem de siguranţă rutieră.
209
Centru de transport intermodal Fălciu

2016-2020 Dezvoltarea activităţilor regionale şi transfrontaliere de transport prin înfiinţarea unui
Valoare estimată punct de transport intermodal
90 mil. euro;
- Ministerului Transporturilor si - Dezvoltarea infrastructurii regionale de transport rutier şi feroviar;
Infrastructurii (aplicant principal); - Dezvoltarea activităţilor de transport prin facilitarea transportului internaţional de
- Societatea Naţională Căile Ferate mărfuri;
Române; - Stimularea economiei locale prin dezvoltarea facilităţilor de transport;
Surse de finanţare
- Programul Operaţional Sectorial Activităţi principale
Transport - Activităţi de lobby din partea Consiliului Judeţean Vaslui pentru dezvoltarea unui centru
de transport intermodal în zona Fălciu;
- Modernizarea infrastructurii de transport din zonă;
- Amenajarea centrelor de depozitare;
- Amenajarea facilităţilor de încărcare/descărcare a mărfurilor.
Sprijinirea înfiinţării GAL-urilor

2011-2014 Îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile disponibile pentru
Valoare estimată mediul rural prin sprijinirea înfiinţării grupurilor de acţiune locală
1,2 mil. euro;
- Direcţia pentru Agricultură şi - Stimularea lucrului în parteneriate public-privat în scopul dezvoltării economice a zonelor
Dezvoltare Rurală Vaslui; rurale;
- Camera Agricolă. - Dezvoltarea capacităţii de accesare a fondurilor nerambursabile din mediul rural;
Surse de finanţare - Dezvoltarea capacităţii administrative de dezvoltare şi gestionare a proiectelor zonale;
- Programul Naţional de - Dezvoltarea capacităţii de planificare şi de implementare a planurilor de dezvoltare a
Dezvoltare Rurală sau echivalent; actorilor locali din mediul rural;
- Programul Operaţional - Dezvoltarea resurselor umane implicate în dezvoltarea proiectelor din mediul rural.
Dezvoltarea Capacităţii Activităţi principale
Administrative sau echivalent; - Configurarea viitoarelor GAL-uri;
- Programe de cooperare - Informarea actorilor locali privind oportunităţile înfiinţării GAL-urilor;
teritorială europeană. - Consultanţă pentru înfiinţarea juridică a GAL-urilor;
- Crearea şi operaţionalizarea unei reţele judeţene a GAL;
- Realizarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor cuprinse de GAL-uri;
- Sesiuni de pregătire şi specializare a personalului care va deservi structurile administrative;
- Elaborarea de ghiduri, manuale de proceduri;
- Oferirea de servicii de consultanţă privind accesarea şi implementarea de proiecte de
dezvoltare pentru primii 2 ani de funcţionare.
210
Centrul balnear Ghermăneşti

2011-2014 Dezvoltarea economică a zonei de frontieră România – Republica Moldova prin
Valoare estimată valorificarea în comun a potenţialului turistic existent.
3,5 mil. euro;
- Consiliul local Drânceni; - Diversificarea ofertei turistice în zona de frontieră Vaslui-Hânceşti-Leova şi valorificarea
- Consiliile raionale din Hânceşti şi în comun a potenţialului balnear existent, prin înfiinţarea Centrului Balnear
Leova (Republica Moldova); Ghermăneşti în judeţul Vaslui;
- Programul Operaţional Comun - Actualizarea studiului privind calitatea apelor minerale din localitatea Ghermăneşti;
România-Ucraina-Republica - Realizarea documentaţiei tehnico-economice ;
Moldova; - Construcţia centrului balnear (spaţii cazare,sală alimentaţie publică, spaţii realizare
proceduri balneologice, cabinete medici, spaţiu analize medicale, amenajări exterioare,
spaţii administrative);
- Reabilitarea celor 5 izvoare, a staţiei de pompare şi a conductelor de aducţiune;
- Dotarea centrului balnear cu mobilier, aparatura si echipamente specifice;
- Angajarea si instruirea personalului;
- Promovarea centrului balnear.
211
Fişe de proiect

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii punctelor de interes general ale judeţului pentru creşterea mobilităţii
populaţiei, a mărfurilor şi a serviciilor publice şi pentru creşterea atractivităţii judeţului pentru
investitori
Obiective specifice - Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale regiunii;
- Îmbunătăţirea accesibilităţii către principalele obiective turistice din judeţ;
- Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de interes strategic ale judeţului Vaslui;
- Reducerea consumului de combustibil necesar pentru deplasarea pe drumurile judeţene, cu efect şi
asupra reducerii poluării aerului;
- Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de interes strategic ale judeţului Vaslui;
Probleme şi necesităţi Din totalul drumurilor judeţene şi comunale din judeţul Vaslui (circa 1780 km), doar 14% sunt raportate
de intervenţie ca fiind modernizate. De altfel, starea proastă a drumurilor este o problemă veche, foarte bine
cunoscută şi foarte des acuzată de reprezentanţii comunităţii judeţene.
Starea precară a drumurilor este una din principalele cauze ale imaginii generale nefavorabile a
judeţului Vaslui, afectând în mod evident gradul de accesibilitate al localităţilor din judeţ şi contribuind
la înrăutăţirea stării generale de atractivitate a judeţului. De altfel, deficienţele de infrastructură sunt
indicate de comunitatea locală drept principalul motiv al „izolării” economice a judeţului Vaslui,
însemnând în continuare un obstacol al dezvoltării economice judeţene.
Cauza principală a situaţiei negative a drumurilor judeţene este lipsa fondurilor necesare pentru
modernizarea acestora. Rezolvarea problemei drumurilor este, de fapt, atragerea fondurilor pentru
investiţii în infrastructură.
Modalităţi de Având în vedere faptul că problemele de infrastructură rutieră ale judeţului sunt foarte mari, iar
rezolvare a rezolvarea acestora este costisitoare atât din punct de vedere financiar dar şi temporal, se impune
problemelor prioritizarea intervenţiilor. Astfel, se propune abordarea cu prioritate a rutelor de importanţă
strategică pentru judeţ, mai precis a drumurilor care fac legătura cu principalele centre economice ale
regiunii (Iaşi, Bacău, Galaţi), între obiectivele de importanţă judeţeană (ex: zone populate cu
accesibilitate redusă, obiective turistice, obiective ce ţin de serviciile publice, obiective de interes
economic, social etc.).
Problemele de accesibilitate a punctelor de interes general ale judeţului sunt rezolvabile prin
modernizarea drumurilor care fac legătura dintre aceste obiective şi principalele căi de transport
rutier din judeţ (drumuri naţionale), care leagă judeţul cu principalele centre economice, culturale şi
sociale din regiune. Denumite drumuri de interes strategic, aceste rute de transport vor facilita
mobilitatea persoanelor, mărfurilor şi serviciilor către punctele de interes, vor spori atractivitatea
judeţului pentru investiţii şi vor îmbunătăţi imaginea generală a judeţului.
Finanţarea investiţiilor necesare implică sume foarte mari, comparativ cu bugetul judeţean şi este,
212
Fişe de proiect

practic, imposibil ca acestea să fie susţinute integral din surse bugetare locale. Soluţia este accesarea
fondurilor nerambursabile destinate modernizării infrastructurii rutiere, acestea având avantajul
cofinanţării mici, de doar 2% din cheltuielile eligibile.
Coerenţa cu politicile Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene
europene, naţionale şi Obiective generale şi ţinte cheie:
regionale - Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor până la nivele care minimizează
efectele asupra sănătăţii umane si/sau a mediului.
- Înjumătăţirea deceselor din transportul rutier până în 2010, comparativ cu 2000.
Acţiuni
- Având ca scop înjumătăţirea numărului deceselor cauzate de accidentele rutiere, ca si
reducerea numărului celor răniţi în traficul rutier, se va urmări creşterea siguranţei rutiere
prin îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor […].
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României

Orizont 2013. Obiectiv naţional:
- Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în
siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în
conformitate cu standardele europene.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013

Prioritate 1 - Infrastructura şi mediul
Măsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Infrastructură”

de dezvoltare a Măsura 2.1. Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier
judeţului Vaslui
Grupuri ţintă - Populaţia judeţului Vaslui;
- Mediul de afaceri din judeţul Vaslui;
- Instituţiile publice din judeţul Vaslui;
- Administraţiile publice din judeţul Vaslui;
Activităţi principale - Modernizarea DJ 243 (Bârlad – Puieşti – Dragomireşti) – 52,4;

- Modernizarea DJ 244A (Roşieşti – Poşta Elan – Berezeni) – 39,9 km ;
- Modernizarea DJ 245 E (Moreni - Deleni) – 14,635 km;
- Modernizarea DJ 247 (Codăeşti – Zăpodeni - Laza) – 42,59 km;
- Modernizarea DJ 244E (Huşi – Tătărăşti - Micleşti) – 27,75 km;
- Modernizarea DJ 245 (Bârlad-Poieneşti) – 35,5 km;
- Modernizarea DJ 244 D (Huşi -Coropceni)- 25,5 km;
- Modernizarea DJ 207 E (Bălteni-Oşeşti- Negreşti)- 35 km;
- Modernizarea DJ 159 A (Băceşti-Gârceni)- 10 km.
213

Rezultate aşteptate - 257 km de drum judeţean modernizaţi;
- Reducerea cu 15% a timpului de deplasare pe drumurile judeţene;
- Diminuarea numărului de accidente cauzate de starea infrastructurii, pe drumurile modernizate;
Sustenabilitate După ce vor fi modernizate, drumurile nu vor necesita fonduri suplimentare pentru întreţinere faţă de
situaţia dinainte de modernizare. Dimpotrivă, cheltuielile pentru activităţile de reparare periodică vor
fi nule în perioada pentru care se va solicita garanţie de la constructor.
Buget estimat 128 milioane euro
Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%,
la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional sau echivalent;
- Fonduri guvernamentale;
- Bugetul local;
- Funduri rambursabile.
Posibili parteneri Consiliile Locale din Judeţul Vaslui
Perioada de 2011-2020
implementare
Documente necesare - Studii de fezabilitate;
- Studiu al impactului asupra mediului;
- Studiu de trafic;
- Proiect tehnic;
- Cereri de finanţare.
214
Fişe de proiect

Scopul proiectului Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor din judeţul Vaslui prin completarea sistemului de management
al deşeurilor existent
Obiective specifice - Extinderea capacităţii actuale de depozitare a deşeurilor solide;
- Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor;
- Dezvoltarea facilităţilor de eliminare a deşeurilor medicale;
- Reducerea poluării mediului;
- Valorificarea energiei potenţiale a depozitelor de deşeuri închise;
Probleme şi necesităţi În anul 2008, procentul populaţiei judeţului Vaslui deservită de servicii de salubritate se ridica la
de intervenţie 24,56%. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de 59,67 în mediul urban şi 0% în mediul
rural.
Cantitatea de deşeuri municipale generate la nivelul judeţului a fost de 183.386 tone, din care
117.264 tone (64%) sunt deşeuri municipale generate şi colectate, restul de 66.122 tone reprezentând
deşeuri municipale necolectate (36%). Deşeurile municipale colectate sunt în proporţie de 78,75%
deşeuri menajere, 16,82% deşeuri din servicii municipale şi 4,43% deşeuri din construcţii şi demolări.
Din cele 92.185 tone deşeuri menajere colectate, 64,9% au fost colectate de la populaţie şi 35,1% de la
agenţii economici. La nivelul anului 2008, un locuitor din judeţul Vaslui a generat 405 kg deşeuri.
Aproximativ 80% din deşeurile menajere sunt biodegradabile, 8% din categoria hârtie/carton şi 7%
plastic, restul deşeurilor fiind sticlă, lemn, metal, etc.
Depozitele de deşeuri municipale din localităţile Vaslui, Bârlad şi Huşi şi-au sistat activitatea la
sfârşitul anului 2006, iar cel din Negreşti la data de 16 iulie 2009, în prezent operatorii acestor
depozite având încheiate contracte pentru eliminarea deşeurilor cu firme din judeţele Neamţ şi
Galaţi.
Pe teritoriul judeţului nu există nici un depozit autorizat de deşeuri, nici în mediul urban, nici în
mediul rural, acestea fiind închise în totalitate în iulie 2009.
Modalităţi de rezolvare Consiliul Judeţean a depus spre finanţare un proiect aferent unei prime etape a creării sistemului
a problemelor integrat de management al deşeurilor, care presupune înfiinţarea depozitului de deşeuri ecologice
de la Roşieşti, dezafectarea depozitelor de deşeuri închise, crearea punctelor de colectare şi
transfer etc.
Proiectul de faţă prevede continuarea proiectului menţionat mai sus, prin dezvoltarea sistemului
înfiinţat şi completarea serviciilor de gestionare a deşeurilor necesare. De asemenea, se are în
vedere acoperirea în procent de cel puţin 75% a teritoriului judeţean cu servicii de colectare a
deşeurilor.
Coerenţa cu politicile Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene
europene, naţionale şi Obiectivul General: Îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării resurselor
regionale naturale, recunoaşterea valorii beneficiilor ecosistemelor.
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor prin îmbunătăţirea gestionării
215

deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.
Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Dezvoltare urbană”
de dezvoltare a Măsura 1.3. Dezvoltarea serviciilor publice;
judeţului Vaslui Planul de acţiune sectorial „Mediu”
Măsura 5.1 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
Grupuri ţintă - Locuitorii judeţului Vaslui;
- Mediul de afaceri din judeţul Vaslui;
- Operatorii de salubritate din judeţul Vaslui;
Activităţi principale - Construire staţie de compost;
- Extinderea sistemului judeţean de colectare a deşeurilor solide: suplimentarea numărului de
autoutilitare, a numărului de containere şi a numărului de centre de colectare;
- Dezvoltarea serviciilor de colectare a deşeurilor pentru colectarea separată a sticlei colorate –
introducerea a două containere separate şi colectarea cu maşini separate;
- Construire centru de incinerare pentru deşeuri periculoase;
- Construirea celei de-a doua celule a depozitului ecologic de la Roşieşti;
- Construire staţie de extragere şi valorificare a gazelor naturale generate de depozitele ecologice
de deşeuri;
- Campanii de informare şi educare cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor;
- Informarea producătorilor agricoli cu privire la posibilitatea obţinerii fertilizatorilor naturali prin
compostarea deşeurilor biodegradabile.
Rezultate aşteptate - Staţie de compost;
- Grad de acoperire cu servicii de salubritate a judeţului de minim 75%;
- Colectarea separată a deşeurilor de sticlă colorată;
- Centru de incinerare a deşeurilor periculoase construit;
- Două celule ale depozitului ecologic de deşeuri construite;
- Staţie de extragere şi valorificare a gazelor naturale produse de deşeuri;
- Cel puţin 50% dintre elevii din judeţul Vaslui informaţi cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor;
- Cel puţin 100 de fermieri informaţi cu privire la compostarea deşeurilor biodegradabile;
Sustenabilitate Funcţionarea sistemului de management al deşeurilor va fi finanţat din taxele colectate de la
populaţie şi de la agenţii economici din judeţ.
Prin înfiinţarea centrului de incinerare a deşeurilor periculoase se vor reduce substanţial cheltuielile
actuale de transport al acestor reziduuri până la destinaţia actuală, în judeţul Suceava, sume care
pot fi redirecţionate spre acoperirea cheltuielilor de funcţionare.
Valorificarea gazelor naturale generate de deşeurile depozitate va aduce venituri considerabile, care
vor contribui atât la acoperirea cheltuielilor curente dar şi la continuarea investiţiilor necesare în
infrastructura pentru gestionarea deşeurilor din judeţul Vaslui.
216
Fişe de proiect

Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Mediu sau echivalent;
- Fondul pentru mediu;
- Parteneriat public-privat;
Posibili parteneri - Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui;
- Parteneri privaţi
implementare
- Studii de impact asupra mediului, avize de mediu;
- Proiecte tehnice;
- Autorizaţii de construire;
- Cerere de finanţare.
217
Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor judeţului Vaslui şi facilitarea desfăşurării activităţilor
economice prin îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare şi creşterea calităţii furnizării acestor
servicii
Obiective specifice - Îmbunătăţirea atractivităţii pentru locuire a oraşelor din judeţul Vaslui;
- Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare a zonelor rezidenţiale din oraşele vasluiene;
- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea activităţilor economice;
Probleme şi necesităţi În privinţa echipării edilitare a localităţilor urbane, problemele actuale ale judeţului constau în starea
de intervenţie tehnică generală precară a reţelelor de utilităţi (conducte vechi, subdimensionate, care cauzează
pierderi şi furnizarea utilităţilor la parametri necorespunzători) şi în necesitatea de extindere a
reţelelor existente. În plus, jumătate din reţeaua de canalizare nu este conectată la staţii de epurare a
apelor uzate.
Modalităţi de - În prezent, Consiliul judeţean Vaslui implementează proiectul „Reabilitarea sistemului de
rezolvare a alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiile
problemelor Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti”, în valoare totală de 67 milioane Euro, finanţat prin
împrumut guvernamental, în cadrul unui contract cu Ministerul Mediului.
- Proiectul de faţă propune continuarea proiectului mai sus menţionat prin reabilitarea reţelelor care
nu au fost cuprinse de proiect şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în noile zone rezidenţiale
sau în zonele care nu au fost cuprinse în proiectul iniţial.
Coerenţa cu politicile Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României
europene, naţionale şi Obiectiv specific: Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin
regionale asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în
2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă
uzată.

Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Măsura 1.8 - Reabilitare urbană
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Dezvoltare urbană”
de dezvoltare a Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi;
judeţului Vaslui Planul de acţiune sectorial „Infrastructură”
Măsura 2.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare
Grupuri ţintă - Populaţia urbană a judeţului Vaslui;
- Mediul de afaceri din mediul urban al judeţului Vaslui;
- Instituţiile publice care funcţionează în mediul urban al judeţului Vaslui;
Activităţi principale - Reabilitarea reţelelor de utilităţi de bază din oraşe;
- Extinderea reţelelor de utilităţi de bază în zonele rezidenţiale noi sau în cele neacoperite de aceste
reţele;
- Extinderea şi redimensionarea reţelelor de utilităţi de bază în zonele cu potenţial economic;
- Modernizarea sistemului de furnizare a serviciilor de utilităţi;
218
Fişe de proiect
Rezultate aşteptate - Grad de acoperire de 100% a localităţilor urbane cu reţea de apă şi canalizare;
- Reducerea cu 60% a pierderilor de apă;
- Îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizorilor de utilităţi publice din judeţul Vaslui;
Sustenabilitate Prin reabilitarea reţelelor vechi de apă se va reduce substanţial cantitatea pierderilor de apă pe reţea,
ceea ce înseamnă reducerea unui cost important.
Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori, însemnând şi o creştere a
veniturilor furnizorilor.
Buget estimat 40milioane euro
Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Mediu sau echivalent;
- Bugetul de stat;
- Bugetele locale.
Posibili parteneri - Furnizorii judeţeni de utilităţi de bază;
- Consiliile Locale, Asociaţii ale mediului de afaceri;
implementare
- Proiect tehnic;
- Cerere de finanţare;
- Precontracte cu viitorii clienţi (opţional) .
219

Scopul proiectului Dezvoltarea economiei sociale în judeţul Vaslui, prin crearea unor întreprinderi sociale, în vederea
integrării şi reintegrării pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate.
Obiective specifice - Scăderea ratei şomajului în rândul persoanelor defavorizate;
- Dezvoltarea culturii antreprenoriale a persoanelor defavorizate.
Problema identificată Una dintre problemele majore cu care se confruntă judeţul Vaslui este faptul că ponderea persoanelor
şi necesitatea asistate social din totalul populaţiei înregistrate este foarte mare. Conform statisticilor AJPS Vaslui, la
intervenţiei 1 iunie 2010 numărul mediu lunar al beneficiarilor de prestaţii sociale din judeţul Vaslui este de 254.159
persoane, această valoare incluzând şi alocaţiile de stat pentru copii, ajutoarele de încălzire etc.
Raportat la totalul populaţiei, acest număr reprezintă circa 56,5%, iar dacă luăm în calcul şi pensionarii,
numărul beneficiarilor creşte cu aproape 50%. În realitate, numărul beneficiarilor unici este mai redus,
o parte dintre persoanele aflate în evidenţele oficiale beneficiind de mai multe forme de prestaţii.
Conform datelor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 33,8% din populaţia judeţului
beneficiază de una din formele de protecţie socială. Relevant pentru situaţia analizată este faptul că
aproximativ 50% din bugetul Judeţului Vaslui pentru anul 2010 este repartizat pentru asigurări şi
asistenţă socială. Este necesară deci sporirea intervenţiilor în rândul persoanelor defavorizate, pentru
a le creşte gradul de independenţă socio-economică şi pentru a îi scoate din sistemul de asistaţi social.
Modalitatea de Proiectul constă în înfiinţarea unui incubator de întreprinderi sociale, destinat persoanelor
rezolvare a defavorizate. Avantajul major este faptul că obiectivele sunt esenţialmente sociale, profiturile urmând
problemelor a fi reinvestite cu scop lucrativ sau în folosul comunităţii. Acest proiect are un impact dublu: pe de o
parte contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor provenite din grupuri defavorizate, iar pe
de altă parte se contribuie la îmbunătăţirea climatului economic general.
Grupuri ţintă - Persoanele cu dizabilităţi;
- Persoanele de etnie rromă;
- Persoanele care părăsesc instituţiile de ocrotire;
- Persoanele aflate în şomaj de lungă durată.
Activităţi principale - Construirea/amenajarea unei clădiri în care să îşi desfăşoare activitatea firmele incubate;
- Amenajarea infrastructurii de acces şi parcări;
- Dotarea şi echiparea incubatorului de întreprinderi sociale;
- Promovarea serviciilor oferite de incubator;
- Organizarea de cursuri de pregătire în domeniul administrării afacerilor a persoanelor defavorizate;
- Facilitarea înfiinţării de firme de către persoanele aflate în grupuri defavorizate;
- Consilierea permanentă a firmelor incubate;
- Promovarea firmelor incubate şi a serviciilor oferite de acestea.
Rezultate aşteptate - 1 clădire destinată funcţionării incubatorului de întreprinderi sociale construită/amenajată;
- Incubarea unui număr de minim 20 de întreprinderi sociale;
- Amenajarea unui număr de minim 20 de locuri de parcare;
- Minim 1 curs de pregătire în domeniul administrării afacerilor organizat.
Buget estimat 2,5 milioane euro
Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional sau echivalent
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sau echivalent
- Programe naţionale
220
Fişe de proiect

- Bugetele locale
Posibili parteneri Camera de Comerţ şi Industrie Vaslui, ONG-uri din domeniul serviciilor sociale
implementare
Sustenabilitate Cheltuielile de funcţionare şi întreţinere a incubatorului vor fi suportate din bugetul local dar şi dintr-o
taxă modică solicitată companiilor incubate.
Coerenţa cu politicile Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene
europene, naţionale, Obiectiv principal: promovarea unei societăţi democratice, sigure şi juste care ţine cont de
regionale, judeţene incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte drepturile
fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combată
discriminarea în toate formele ei.
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României
Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială
prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii
calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile;
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
Prioritate 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative, sub-prioritatea 4.3.3. Promovarea incluziunii sociale.
Prioritate 5. Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Economie”
de dezvoltare a Măsura 3.1. Sprijinirea dezvoltării unităţilor economice locale;
judeţului Vaslui Planul de acţiune sectorial „Social”
Măsura 7.5. Dezvoltarea economiei sociale.
Documente necesare - Cerere Finanţare
- Documente statutare
- Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)
- Studiu Fezabilitate
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
221

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din judeţul Vaslui
Obiective specifice - Îmbunătăţirea dotării şi echipării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui;
- Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din judeţul Vaslui;
- Creşterea numărului de cadre medicale din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui;
- Reducerea numărului mediu de zile de spitalizare;
- Scăderea ratei mortalităţii intra-spitaliceşti;
- Creşterea indicelui de concordanţa între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare;
- Diminuarea numărului de reclamaţii/plângeri ale pacienţilor.
Problema identificată şi Sistemul medical din judeţul Vaslui întâmpină mai multe disfuncţionalităţi care periclitează calitatea
necesitatea intervenţiei actului medical. Una dintre cele mai importante probleme este infrastructura depăşită moral şi fizic
şi lipsa dotărilor specifice necesare funcţionării în parametri optimi. Spre exemplu, Spitalul Judeţean
nu are în prezent componentă RMN şi nici computer tomograf, deşi cazurile în care ar fi necesară
desfăşurarea unor investigaţii cu ajutorul lor nu sunt puţin numeroase. De altfel, clădirea în care
funcţionează spitalul are aproape 40 de ani, fiind construită în anul 1972.
Modalitatea de Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale din judeţul Vaslui, Consiliul judeţean
rezolvare a problemelor implementează, în perioada 2010-2014, un proiect de reabilitare, modernizare şi dotare a corpurilor
de clădire A, B şi C, care găzduiesc o parte a secţiilor şi blocul operator. Finanţarea provine din
Programul Operaţional Regional 2007 2013. Întrucât proiectul în curs de implementare nu cuprinde
toate corpurile de clădire în care şi desfăşoară activitatea spitalul judeţean, se propune
implementarea unui nou proiect de reabilitare, modernizare, extindere şi dotare corespunzătoare a
Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui., care să includă pavilionul TBC, corpurile care găzduiesc
secţiile infecţioase, psihiatrie (Spitalul nr. 2), construirea unui corp nou de clădire pentru
ambulatoriul integrat şi pavilionul administrativ. După implementarea celui de al doilea proiect,
Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui va fi conform cu standardele în vigoare privind spitalele de
urgenţă şi va fi în măsură să furnizeze servicii medicale de înaltă calitate.
Grupuri ţintă - Populaţia judeţului Vaslui (452.528 persoane, la 1 iulie 2008);
- Personalul medical care deserveşte Spitalul.
Activităţi principale - Reabilitarea şi modernizarea unor corpuri de clădire în care îşi desfăşoară activitatea Spitalul
Judeţean de Urgenţă Vaslui (pavilion TBC, spitalul nr. 2);
- Construcţie ambulatoriu integrat;
- Construcţie pavilion administrativ;
- Dotarea cu mobilier şi aparatură de specialitate a corpurilor reabilitate/modernizate/ construite.
Rezultate aşteptate - Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui modernizat şi dotat corespunzător;
- Noi cadre medicale angajate;
- Îmbunătăţirea serviciilor medicale la nivelul judeţului Vaslui.
Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional sau echivalent
- Bugetul local
Posibili parteneri Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Vaslui
implementare
222
Fişe de proiect

Sustenabilitate În urma finalizării implementării proiectului, finanţarea acestuia va fi realizată prin intermediul
bugetului de stat/ local.
europene, naţionale, Obiectiv general: promovarea unei sănătăţi publice corespunzătoare în mod echitabil şi
regionale, judeţene îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii;
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României
Orizonturi 2013-2020-2030: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate
şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii;
Măsura 1.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate.
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Sănătate”
de dezvoltare a Măsura 9.1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în care funcţionează unităţile medico-
judeţului Vaslui sanitare;
Măsura 9.2. Dotarea spitalelor şi ambulatoriilor cu echipamente moderne.
Documente necesare - Cerere Finanţare;
- Proiect execuţie;
- Studiu de fezabilitate.
223
Introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu Mănăstirea Pârveşti, Mănăstirea Floreşti şi

Mănăstirea Fâstâci
Scopul proiectului Dezvoltarea activităţii turistice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului turistic al
obiectivelor cultural-religioase
Obiective specifice - Introducerea în circuitul turistic al mănăstirilor Pârveşti, Floreşti şi Fâstâci;
- Conservarea patrimoniului cultural al judeţului;
- Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor cu potenţial turistic din judeţul Vaslui;
- Promovarea obiectivelor ecleziastice cu potenţial turistic;
Probleme şi necesităţi Sectorul turistic are un potenţial notabil de dezvoltare în judeţul Vaslui. Una dintre formele de
de intervenţie turism practicabile în judeţ este turismul cultural religios, prin valorificarea din punct de vedere
turistic a monumentelor ecleziastice vasluiene.
Printre cele mai reprezentative şi valoroase obiective de cult din judeţ se numără mănăstirile
Floreşti, Pârveşti şi Fâstâci, monumente istorice incluse în lista obiectivelor de patrimoniu naţional.
Valorificarea turistică a acestora este îngreunată de o serie de factori precum:
- Accesibilitate redusă din cauza stării precare a drumurilor de acces;
- Necesitatea consolidării şi reabilitării clădirilor;
- Insuficienţa locurilor de găzduire pentru turiştii pelerini;
- Starea precară şi/sau lipsa reţelelor de apă şi canalizare;
- Necesitatea refacerii şi conservării picturilor;
- Necesitatea amenajării arealului în care sunt amplasare mănăstirile.
Pentru a putea fi introduse în circuitul turistic al judeţului sau chiar în circuite turistice mai ample, se
impune reabilitarea şi modernizarea mănăstirilor şi a drumurilor de acces spre acestea.
Modalităţi de rezolvare Proiectul de faţă propune reabilitarea drumurilor de acces spre cele 3 mănăstiri, reabilitarea şi
a problemelor consolidarea clădirilor (biserici, ziduri de incintă etc.), reabilitarea şi conservarea picturilor,
amenajarea peisagistică a mănăstirilor, iluminarea arhitecturală a acestora etc.
După ce vor fi reabilitate, mănăstirile vor fi promovate ca obiective turistice după un plan detaliat de
promovare.
Coerenţa cu politicile Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României
europene, naţionale şi Obiectiv: îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale si a mediului de afaceri pentru a face din
regionale regiunile României, în special cele ramase în urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita a
investi si a munci.
Prioritate 3 - Turism
Măsura 3.1 - Investiţii în turism
Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Turism”
de dezvoltare a Măsura 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea obiectivelor cu potenţial
judeţului Vaslui turistic;
Planul de acţiune sectorial „Cultură”
Măsura 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură;
Măsura 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să promoveze valorile
culturale judeţene.
Grupuri ţintă - Turiştii judeţului Vaslui;
224
Fişe de proiect
Introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu Mănăstirea Pârveşti, Mănăstirea Floreşti şi

Mănăstirea Fâstâci
- Locuitorii comunelor Costeşti, Cozmeşti şi Poieneşti;
- Mediul de afaceri şi instituţiile publice din comunele Costeşti, Cozmeşti şi Poieneşti;
- Monahii şi monahiile mănăstirilor;
Activităţi principale - Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea celor trei istorice;
- Reabilitarea drumului de acces spre mănăstirea Pârveşti: DJ 245 (l=12,6 km);
- Reabilitarea drumului de acces spre mănăstirea Fâstâci: DJ 207 (l=7.31 km);
- Restaurarea gardului de incintă al mănăstirii Floreşti;
- Consolidarea şi restaurarea Palatului Egumenesc al mănăstirii Floreşti;
- Modernizarea a 12 corpuri de chilii ale mănăstirii Floreşti;
- Restaurarea şi consolidarea zidului de incintă al mănăstirii Fâstâci;
- Restaurarea casei egumeneşti a mănăstirii Fâstâci;
- Restaurarea picturilor bisericeşti;
- Amenajarea spaţiilor pentru parcări;
- Amenajări peisagistice şi iluminat arhitectural;
- Modernizarea reţelelor de apă şi canalizare şi a reţelelor de energie electrică;
- Construire spaţii de cazare şi masă pentru turişti;
- Construire puncte sanitare;
- Completarea sistemului actual de informare turistică;
- Strategie de promovare a celor trei mănăstiri;
- Campanie de promovare;
- Amenajări şi spaţii speciale pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi;
- Înfiinţare puncte de informare turistică;
Rezultate aşteptate - 3 monumente din patrimoniul naţional restaurate şi amenajate pentru valorificare turistică;
- Sistem de informare turistică completate;
- Strategie de promovare turistică a mănăstirilor realizată;
- Campanie de promovare realizată;
Sustenabilitate Singurele costuri suplimentare care vor apărea după finalizarea proiectului vor fi cele legate de
energia electrică necesară pentru iluminatul arhitectural. Aceste costuri vor fi suportate din
bugetele mănăstirilor. Pentru implementarea proiectului se va prevedea montarea de corpuri de
iluminat ecologice şi utilizarea de echipamente producătoare de energii alternative (ex: panouri
solare).
Surse de finanţare Programul Operaţional Regional sau echivalent
Posibili parteneri Mănăstirile Pârveşti, Floreşti, Fâstâci, Episcopia Huşilor, Consiliile locale Poieneşti, Costeşti,
Cozmeşti, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vaslui.
implementare
Documente necesare - Cereri de finanţare;
- Proiecte tehnice;
- Aprobări şi avize;
- Studii de fezabilitate.
225

Scopul proiectului Stimularea dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului turistic
Obiective specifice - Creşterea notorietăţii judeţului Vaslui atât în plan intern cât şi în plan extern;
- Creşterea numărului de turişti români şi străini cu minim 10%
- Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor în unităţile de cazare din judeţul Vaslui cu minim 20%
- Creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune a unităţilor de cazare din
judeţul Vaslui cu minim 10%.
Problema identificată şi Una dintre cauzele principale ale reputaţiei proaste a României ca destinaţie turistică în rândul
necesitatea intervenţiei turiştilor din străinătate este existenţa unor deficienţe de marketing şi de promovare a destinaţiilor
autohtone. Analiza acestui aspect relevă faptul că promovarea majorităţii staţiunilor turistice din
ţară are un caracter dezorganizat şi necongruent, realizându-se de cele mai multe ori fără a respecta
o direcţie strategică. De altfel, conform Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional
2007-2026, în România lipseşte o direcţie clară la nivel naţional în ceea ce priveşte designul şi
implementarea campaniilor de marketing şi de promovare întreprinse pe pieţele interne şi externe.
Una din deficienţele judeţului Vaslui din punctul de vedere al dezvoltării turistice este promovarea
insuficientă a obiectivelor cu potenţial turistic real. Judeţul deţine obiective cu un potenţial ridicat
de a atrage turişti români şi străini, însă slaba promovare a acestora face ca fluxul sosirilor turistice
să se menţină la un nivel mediocru.
Modalitatea de Acest proiect presupune dezvoltarea şi eficientizarea activităţii de promovare a obiectivelor
rezolvare a problemelor turistice din judeţul Vaslui, prin utilizarea unei palete variate de mijloace de comunicare.
- Mediul de afaceri (5.338 unităţi locale active, în anul 2008);
- Potenţialii turişti români şi străini.
Activităţi principale - Implementarea de studii de evaluare a notorietăţii în rândul turiştilor români şi străini (unul
înainte de implementarea proiectului şi altul la sfârşitul implementării);
- Elaborarea Strategiei de promovare a judeţului Vaslui;
- Participare la târguri naţionale şi internaţionale de turism;
- Elaborarea unui ghid de promovare turistică a judeţului Vaslui, şi traducerea acestuia în limba
engleză, germană şi franceză;
- Creare unei pagini web de promovare a obiectivelor turistice culturale în special, şi a judeţului
Vaslui în general (limbă română, engleză, germană şi franceză);
- Realizarea de diverse tipărituri: pliante, cataloage, albume foto, foi volante, postere, etc.;
- Completarea sistemului de panouri de informare turistică;
- Completarea sistemului de hărţi de orientare turistică;
- Realizarea şi difuzarea de spot-uri radio şi TV;
- Promovarea resurselor turistice antropice şi a evenimentelor organizate la nivel judeţean prin
intermediul emisiunilor TV informative.
Rezultate aşteptate - 2 studii de evaluare a notorietăţii în rândul turiştilor români şi străini realizate;
- 1 strategie de promovare a judeţului Vaslui realizată;
- Minim 2 participări la târguri naţionale şi internaţionale de turism realizate;
- 1 ghid de promovare turistică a judeţului Vaslui, tradus în limba engleză, germană şi franceză;
226
Fişe de proiect

- pagină web de promovare a obiectivelor turistice culturale în special, şi a judeţului Vaslui în
general (limbă română, engleză, germană şi franceză);
- Diverse tipărituri: pliante, cataloage, albume foto, foi volante, postere, etc. realizate;
- Spot-uri radio şi TV realizate şi difuzate.
Buget estimat 0,23 milioane Euro

- Programe de cooperare teritorială europeană.
Posibili parteneri Consiliile locale, Instituţiile culturale de la nivel judeţean, mediul de afaceri judeţean
implementare
Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, promovarea resurselor culturale din judeţul Vaslui va fi
continuată de Centrele de Informare şi Promovare Turistică, prin finanţare de la bugetul local.
Coerenţa cu politicile Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026
europene, naţionale, Obiectiv: Crearea unei imagini nuanţate atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind
regionale, judeţene avantajele României ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice;
Orizonturi 2013-2020-2030 - Axa prioritară tematică (v) - Dezvoltarea durabila si promovarea
turismului;
Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic;
Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013
Direcţie strategică de dezvoltare turistică: Dezvoltarea produselor turistice, îmbunătăţirea
marketingului destinaţiei şi a sistemului de promovare.
de dezvoltare a Măsura 6.3. Promovarea adecvată a zonelor, localităţilor şi obiectivelor cu potenţial turistic.
judeţului Vaslui
Documente necesare - Cerere finanţare
- Documente statutare.
227

Scopul proiectului Creşterea atractivităţii turistice a judeţului Vaslui în context transfrontalier, prin
diversificarea ofertei culturale
Obiective specifice - Dezvoltarea infrastructurii pentru desfăşurarea activităţilor culturale;
- Îmbunătăţirea dotării instituţiilor culturale din judeţul Vaslui
- Creşterea cu 10% a numărului de turişti în judeţul Vaslui;
- Creşterea cu 10% a numărului evenimentelor culturale organizate în municipiul Vaslui;
- Creşterea cu 10% a numărului de participanţi la evenimente culturale.
Problema identificată şi Deşi judeţul Vaslui este recunoscut ca fiind un judeţ cu o bogată zestre culturală, în
necesitatea intervenţiei prezent, nivelul în care este valorificat potenţialul deţinut este destul de redus. Activităţile
culturale care sunt organizate în cadrul judeţului Vaslui sunt privite ca nesatisfăcătoare de
majoritatea populaţiei, frecvenţa de organizare, dar şi amploarea evenimentelor fiind
principalele motive de nemulţumire ale acestora. Infrastructura instituţiilor de cultură este
slab dezvoltată, lipsind anumite centre/instituţii care să diversifice evenimentele şi
activităţile culturale organizate periodic. Tocmai din acest motiv, vasluienii se confruntă şi
cu o slabă diversificare a posibilităţilor de petrecere a timpului liber.
Modalitatea de Atât pentru îmbogăţirea ofertei culturale din judeţul Vaslui, cât şi pentru diversificarea
rezolvare a problemelor activităţilor de loisir ale populaţiei, considerăm oportună înfiinţarea unui centru cultural.
Mai mult decât atât, acest proiect are un impact semnificativ şi asupra dezvoltării turistice
a judeţului, prin atragerea unui număr mai ridicat de turişti străini (în speţă din Republica
Moldova).
- Mediul de afaceri (5.338 unităţi locale active, în anul 2008);
- Turiştii judeţului Vaslui;
- Ansamblurile artistice din judeţul Vaslui şi zonele învecinate.
Activităţi principale - Înfiinţarea Centrului Cultural „Casa Artelor” în municipiul Vaslui prin reabilitarea,
modernizarea şi recompartimentarea clădirii actualei Case a Armatei;
- Dotarea Centrului Cultural „Casa Artelor” cu echipamente necesare pentru desfăşurarea
de activităţi culturale;
- Promovarea Centrului Cultural „Casa Artelor” şi a evenimentelor organizate în cadrul
acestuia;
- Organizarea de evenimente culturale cu participarea unor ansambluri, trupe, formaţii,
etc. din judeţul Vaslui şi din Republica Moldova;
- Organizarea de cursuri pe diverse tematici culturale.
Rezultate aşteptate - 1 Centru Cultural „Casa Artelor” înfiinţat;
- Minim 1 eveniment cultural organizat în parteneriat cu Republica Moldova;
- Minim 3 cursuri pe tematici culturale organizate.
Surse de finanţare - Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova sau echivalent;
- Alte programe de cooperare teritorială europeană;
228
Fişe de proiect

- Bugetul local.
Posibili parteneri Consiliul Local Vaslui, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Autorităţile publice locale din
Republica Moldova
implementare
Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a Centrului Cultural „Casa Artelor” va fi asigurată prin fonduri
de la bugetul local şi din contracte de sponsorizare. Prin parteneriate cu fundaţii şi asociaţii
de profil se pot evita o serie de cheltuieli, precum cele cu personalul, cu deplasări, cu
echipamente etc. De asemenea, prin furnizarea unor servicii contra-cost (cursuri) Centrul
Cultural „Casa Artelor” va dispune şi de o oarecare autonomie financiară.
europene, naţionale, Obiectiv operaţional: asigurarea unui nivel ridicat al coeziunii sociale şi teritoriale la
regionale, judeţene nivelul UE şi în Statele Membre, ca şi respectul pentru diversitatea culturală;
Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi
participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială,
promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale, precum şi
pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei;
Măsura 3.1. Investiţii în turism. Obiectiv: Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de
turism în vederea creşterii atractivităţii turistice regionale.
de dezvoltare a Măsura 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea obiectivelor cu
judeţului Vaslui potenţial turistic;
Planul de acţiune sectorial „Cultură”
Măsura 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură;
Măsura 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să promoveze
valorile culturale judeţene.
Documente necesare - Cerere finanţare
- Planul de amenajare a locaţiei
- Proiect execuţie
- Aviz tehnic
- Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
- Studiu Fezabilitate.
229

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor vârstnice aflate în risc social prin furnizarea de
servicii sociale de calitate
Obiective specifice - Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale pentru persoane vârstnice din judeţul Vaslui;
- Reducerea numărului de cazuri de excluziune socială din rândul persoanelor vârstnice;
- Asigurarea de servicii rezidenţiale pentru un număr de 40 persoane vârstnice vulnerabile.
Problema identificată şi Judeţul Vaslui se confruntă cu un grad destul de ridicat de îmbătrânire demografică. Conform
necesitatea intervenţiei datelor statistice, în anul 2008, la 1.000 persoane tinere cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani reveneau
1.019,1 persoane vârstnice cu vârsta de 60 ani şi peste. Din cauza numărului ridicat de bătrâni de la
nivel judeţean, infrastructura de furnizare a serviciilor sociale pentru această categorie de populaţie
este suprasolicitată. În prezent, serviciile de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice sunt
asigurate de 3 centre specializate, numărul de beneficiari din cadrul acestora fiind de doar 247
persoane.
Modalitatea de Creşterea gradului de acoperire a serviciilor de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice poate
rezolvare a problemelor fi realizată prin înfiinţare unui centru rezidenţial pentru acest grup ţintă.
Grupuri ţintă - Persoanele vârstnice din judeţul Vaslui (68.433 persoane cu vârsta peste 65 de ani, la 1 iulie
2008) şi aparţinătorii acestora;
- Personalul din sectorul de asistenţă socială;
- Mediul de afaceri (5.338 unităţi locale active, în anul 2008).
Activităţi principale - Construirea unei centru rezidenţial pentru persoane vârstnice în municipiul Vaslui;
- Dotarea centrului rezidenţial cu mobilier, obiecte şi echipamente specifice de îngrijire ;
- Pregătirea personalului angajat în asistarea socială a persoanelor vârstnice;
- Promovarea serviciilor oferite de centru;
- Atragerea de voluntari pentru desfăşurarea de diverse activităţi cu persoanelor vârstnice
instituţionalizate.
Rezultate aşteptate - 1 Centru rezidenţial pentru persoane vârstnice funcţional;
- 40 persoane vârstnice asistate în cadrul centrului.
Buget estimat 1,5 milioane euro
- Programe naţionale.
Posibili parteneri Consiliul Local Vaslui, ONG-urile de profil din judeţ
Perioada de 2013- 2015
implementare
Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi cele pentru desfăşurarea activităţilor
vor fi susţinute din bugetul local, din contracte de sponsorizare, precum şi din contribuţii ale
beneficiarilor.
europene, naţionale, Obiectiv principal: promovarea unei societăţi democratice, sigure şi juste care ţine cont de
regionale, judeţene incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte drepturile
fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combată
discriminarea în toate formele ei.
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României
230
Fişe de proiect

Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială
prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii
calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile;
Prioritate 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative, sub-prioritatea 4.3.3. Promovarea incluziunii sociale.
Prioritate 5. Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Social”
de dezvoltare a Măsura 7.3. Dezvoltarea reţelei şi infrastructurii de servicii sociale, cu accent deosebit pe
judeţului Vaslui serviciile de prevenţie şi serviciile pentru persoane de vârsta a III a.
- Documente doveditoare pentru calificarea şi specializarea resurselor umane
- Studiu fezabilitate
- Plan tehnic
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Studiul de impact asupra mediului.
231

Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut în sectorul agricol şi
agroalimentar
Obiective specifice - Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;
- Sprijinirea sectorului IMM din sectorul agricol şi agroalimentar;
- Crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol şi agroalimentar;
- Creşterea atractivităţii economice a judeţului Vaslui.
Problema identificată şi Sectorul agricol este unul dintre sectoarele economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la
necesitatea intervenţiei nivelul judeţului Vaslui. Deşi suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui totalizează 401.182 ha (75,45% din
suprafaţa fondului funciar), suprafaţa cultivată efectiv totaliza 205.374 ha, adică doar jumătate din
suprafaţa disponibilă. De altfel, producţia medie la hectar a judeţului este superioară mediilor
naţionale doar în cazul culturilor de grâu, pentru celelalte categorii de culturi valorile fiind mai
scăzute. O problemă majoră este faptul că numărului companiilor care completează activităţile
agricole cu procesarea produselor este destul de scăzut. În această situaţie, apariţia unor
probleme/neînţelegeri între agricultori şi unităţile de procesare este frecventă, motiv pentru care
unele întreprinderi se orientează spre materia primă din import.
Modalitatea de Pentru valorificarea potenţialului deţinut în sectorul agricol şi agroalimentar, proiectul propune
rezolvare a problemelor extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţile agroalimentare. Este necesar să se
pună la dispoziţia unităţilor economice din acest sector infrastructura necesară pentru depozitarea
şi procesarea produselor agricole.
Grupuri ţintă - Întreprinderile active din sectorul agricol şi agroalimentar;
- Populaţia judeţului Vaslui (452.528 persoane, la 1 iulie 2008).
Activităţi principale - Delimitarea terenului necesar pentru extinderea Centrului;
- Lotizarea terenului;
- Extinderea reţelelor de utilităţi;
- Amenajarea infrastructurii de acces;
- Amenajarea căilor interne de circulaţie;
- Amenajarea de noi spaţii de parcare;
- Construcţia unui centru de depozitare a produselor agricole;
- Promovarea oportunităţilor oferite de Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;
- Promovarea companiilor incubate în rândul potenţialilor clienţi.
Rezultate aşteptate - Teren cu utilităţile aferente şi căi de acces amenajat, disponibil pentru amplasare unităţi
productive;
- Noi spaţii de parcare amenajate;
- Creşterea numărului de firme din cadrul Centrului de Afaceri Tutova Bârlad;
- Diversificarea activităţilor economice desfăşurate în cadrul Centrului de Afaceri;
- Crearea de noi locuri de muncă;
- Extinderea suprafeţei pe care îşi desfăşoară activitatea Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;
- 1 centru de depozitare a produselor agricole construit.
Buget estimat 5 milion euro
Surse de finanţare Programul Operaţional Regional sau echivalent
Posibili parteneri Mediul de afaceri local, Consiliul Local Bârlad
232
Fişe de proiect

implementare
Sustenabilitate Cheltuielile de funcţionare şi întreţinere a centrului vor fi suportate din bugetul local şi din taxele
încasate pentru utilizarea facilităţilor oferite de centru.
Coerenţa cu politicile Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene.
europene, naţionale, Obiectiv specific: Prosperitate economică . Promovarea unei economii prospere, inovative,
regionale, judeţene riguroase, competitive şi eco-eficiente, care furnizează standarde înalte de viaţă şi oportunităţi
de angajare deplină şi de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE;
Prioritate 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
Prioritatea 5: Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
Prioritate 2. Sprijinirea afacerilor.
Coerenţa cu strategia Planul de acţiune sectorial „Economie”
de dezvoltare a Măsura 3.1. Sprijinirea dezvoltării unităţilor economice locale;
judeţului Vaslui Planul de acţiune sectorial „Agricultură şi dezvoltare rurală”
Măsura 4.6. Susţinerea dezvoltării activităţilor agricole;
Măsura 4.7. Susţinerea dezvoltării industriei agroalimentare.
- Documente statutare
- Studiu Fezabilitate
- Proiect execuţie
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).
233
judeţului
II.6. Coerenţa cu politicile europene
şi naţionale şi contribuţia la
obiectivele orizontale
II.6.1. Coerenţa cu politicile existente
Strategia de dezvoltare economico- Având în vedere faptul că nu au fost În aceste condiţii, principalele
socială a judeţului Vaslui cu orizontul realizate încă noile direcţii documente cu care se poate
de timp 2013-2020 asigură, prin strategice la nivel regional pentru verifica coerenţa prezentei strategii
măsurile şi acţiunile propuse, perioada 2013-2020, Strategia de sunt Strategia de dezvoltare
corespondenţa cu politicile dezvoltare a judeţului Vaslui este durabilă a Uniunii Europene şi
comunitare şi naţionale. relevantă pentru actualele nevoi Strategia Naţională pentru
identificate, dar nu se poate evalua Dezvoltare Durabilă a României,
o coerenţă cu acest document Orizonturi 2013-2020-2030.
strategic.
Sector Obiective sectoriale Politici existente

- Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013:
oferite de centrele urbane ale Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale
oraşului Vaslui; echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
- Extinderea zonelor de influenţă ale României corespunzător nevoilor şi resurselor lor
oraşelor prin dezvoltarea serviciilor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de
Dezvoltare urbană publice; creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale
- Creşterea atractivităţii oraşelor şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile
vasluiene pentru locuire, muncă, României, în special cele rămase în urmă, locuri mai
turism şi investiţii. atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a
munci.
- Creşterea accesibilităţii judeţului - SDDUE – Obiectiv general: Să ne asigurăm că

Vaslui şi a localităţilor componente; sistemul nostru de transport satisface nevoile
- Creşterea siguranţei rutiere şi economice, sociale şi de mediu ale societăţii,
fluidizarea circulaţiei pe drumurile minimizând impactul nedorit asupra economiei,
publice din judeţul Vaslui; societăţii şi mediului.
- Îmbunătăţirea echipării edilitare a - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013:
localităţilor din judeţul Vaslui; Reducerea decalajului existent faţă de alte state
Infrastructură membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu,
atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ,
prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în
domeniu, conforme conceptului de dezvoltare
durabilă şi cu respectarea principiului «poluatorul
plăteşte».
- SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013:
Promovarea unui sistem de transporturi în România
236
care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi
eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional
şi internaţional, în conformitate cu standardele
europene.
- Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-
2013 şi 2020, 2030. Obiectiv general - dezvoltarea
echilibrată a sistemului naţional de transport care să
asigure o infrastructură şi servicii de transport
moderne şi durabile, dezvoltarea sustenabilă a
economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
- Stimularea dezvoltării sectorului - SDDUE. Obiectiv general: Prosperitate economică .

privat pentru creşterea numărului Promovarea unei economii prospere, inovative,
de locuri de muncă şi pentru riguroase, competitive şi eco-eficiente, care
creşterea nivelului veniturilor furnizează standarde înalte de viaţă şi oportunităţi
salariale; de angajare deplină şi de înaltă calitate pe tot
- Dezvoltarea sectorului IMM; cuprinsul UE.
Economie - Atragerea investiţiilor pentru - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013:
dezvoltarea economiei locale; Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi
valorificarea maximală a acestora prin promovarea
unui model de consum şi producţie care să permită
o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi
apropierea treptată de nivelul mediu de
performanţă al ţărilor UE.
- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013:
oferite de satele vasluiene; Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale
- Dezvoltarea activităţilor agricole din din România în condiţiile menţinerii echilibrului
judeţul Vaslui; social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii,
- Dezvoltarea activităţilor economice silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor
Agricultură şi non-agricole din mediul rural; procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a
dezvoltare rurală - Creşterea capacităţii administraţiilor nevoilor de hrană ale populaţiei şi pentru asigurarea
locale din mediul rural de a conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale.
implementa proiecte de dezvoltare
locală;
- Promovarea şi conservarea valorilor
culturale ale satului vasluian;
- Reducerea efectelor negative ale - SDDUE. Obiectiv general: Protecţia mediului.
activităţilor umane asupra mediului Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa
Mediu - Ameliorarea situaţiei zonelor în toată diversitatea ei, respectarea limitelor
naturale afectate şi protecţia resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui
zonelor expuse la risc înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii
237
- Creşterea suprafeţelor acoperite cu mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului
vegetaţie forestieră şi a pădurilor cu şi promovarea producţiei şi consumului durabile,
rol de protecţie pentru a determina distrugerea legăturii dintre
- Creşterea eficienţei energetice creşterea economică şi degradarea mediului.
- SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv 2013 -
Îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza
Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a
emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi
aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice şi respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
- Diversificarea ofertei turistice a - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 - Axa prioritară
judeţului Vaslui prin valorificarea tematică (v) - Dezvoltarea durabila si promovarea
potenţialului turistic local; turismului.
- Îmbunătăţirea serviciilor turistice - Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional
Turism oferite de unităţile de profil din 2007-2026. Obiectiv: Asigurarea unei dezvoltări
judeţul Vaslui; durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile
- Îmbunătăţirea promovării sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în
obiectivelor de interes turistic ale egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru
judeţului Vaslui; generaţiile viitoare.
- Diminuarea efectelor principalelor - SDDUE. Obiectiv general: promovarea unei societăţi
fenomene sociale negative; democratice, sigure şi juste care ţine cont de
- Promovarea implicării comunităţii în incluziunea socială şi de principiile unei vieţi
problemele sociale ale judeţului; sănătoase, în ceea ce priveşte drepturile
- Dezvoltarea parteneriatelor dintre fundamentale şi diversitatea culturală, care să
furnizorii publici şi cei privaţi din creeze egalizarea de şanse şi să combată
domeniul serviciilor sociale; discriminarea în toate formele ei.
- Egalitatea între sexe şi emanciparea femeilor în cadrul
cooperării pentru dezvoltare (elaborat de Comisia
Comunităţilor Europene) Obiectiv: sporirea abordării
Social integratoare eficiente a egalităţii între sexe şi
reorientarea unor acţiuni specifice în vederea
emancipării femeilor în ţările partenere.
- SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013:
Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi
participativ modern pentru reducerea riscurilor de
sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii
sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale,
precum şi pentru gestionarea responsabilă a
fenomenelor demografice şi migraţiei.
238
- Realizarea unui echilibru între - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013:
cererea şi oferta de specializări şi Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
calificări profesionale de pe piaţa competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării
forţei de muncă a judeţului Vaslui; pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea
- Suplinirea educaţiei formale prin oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe
Educaţie
tehnici şi metode moderne de o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.
educaţie informală;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de
desfăşurare a serviciilor de educaţie;
- Îmbunătăţirea serviciilor medico- - SDDUE. Obiectiv general: promovarea unei sănătăţi

sanitare furnizate în sistemul public publice corespunzătoare în mod echitabil şi
de sănătate al judeţului Vaslui; îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor
- Dezvoltarea serviciilor medicale asupra sănătăţii.
primare în mediul rural; - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013:
Sănătate - Prevenirea apariţiei bolilor frecvente Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a
prin educarea şi informarea calităţii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în
populaţiei; cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de
sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei
sistemului de sănătate.
- Îmbunătăţirea condiţiilor în care - SDDUE. Obiectiv operaţional: asigurarea unui nivel

funcţionează instituţiile de cultură ridicat al coeziunii sociale şi teritoriale la nivelul UE
din judeţul Vaslui; şi în Statele Membre, ca şi respectul pentru
- Atragerea publicului larg spre diversitatea culturală.
activităţile culturale; - SNDDR, Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013:
Cultură - Valorificarea turistică a valorilor Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi
culturale vasluiene; participativ modern pentru reducerea riscurilor de
sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii
sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale,
precum şi pentru gestionarea responsabilă a
fenomenelor demografice şi migraţiei.
- Îmbunătăţirea serviciilor furnizate - SNDDR, Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea
de Consiliul Judeţean Vaslui procesului de reformă în administraţia publică şi
- Creşterea volumului investiţiilor reducerea substanţială a decalajelor faţă de nivelul
Administraţie publică realizate din fonduri nerambursabile mediu de performanţă al administraţiei centrale şi
locală locale şi al serviciilor publice din celelalte state
membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi
satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale.
239
II.6.2. Contribuţia la obiectivele orizontale
Planurile de acţiune sectoriale – cu Infrastructură - Decongestionarea corespunzătoare a obiectivelor
măsurile şi acţiunile propuse în traficului, reducerea emisiilor în turistice.
cadrul lor – respectă prevederile trafic, diminuarea impactului Social - Creşterea nivelului de
comunitare şi naţionale referitoare transport-mediu, creşterea instruire a resurselor umane din
la cele trei obiective orizontale: siguranţei rutiere, reducerea sectorul social.
1. Dezvoltarea durabilă; pierderilor la utilităţile publice, Educaţie - Corelarea continuă a
2. Egalitatea de şanse; îmbunătăţirea accesului pe cererii cu oferta de forţă de
3. Societatea informaţională. drumurile secundare. muncă, dezvoltarea de noi
Economie - Stimularea inovaţiilor competenţe.
Dezvoltarea durabilă tehnologice, atragerea Sănătate - Îmbunătăţirea stării de
Având trei dimensiuni principale – investitorilor. sănătate a populaţiei,
ecologică, economică şi socială – Agricultură şi dezvoltare rurală - îmbunătăţirea condiţiile de
dezvoltarea durabilă reprezintă un Îmbunătăţirea accesului, furnizare a serviciilor medicale,
principiu de bază în Uniunea realizarea de produse cu valoare perfecţionarea cadrelor medico-
Europeană, în scopul realizării unei adăugată ridicată, dezvoltarea sanitare.
economii durabile şi echilibrate, spiritului antreprenorial, Cultură - Protejarea patrimoniului
care să nu pericliteze şansele de valorificarea eficientă a fondului cultural, promovarea valorilor
dezvoltare ale generaţiilor funciar, promovarea practicării culturale, promovarea
viitoare. agriculturii ecologice, stimularea meşteşugăritului şi artizanatului în
inovaţiilor tehnologice în rândul generaţiilor viitoare.
Strategia de dezvoltare economico- agricultură.
socială a judeţului Vaslui cu Mediu - Îmbunătăţirea Egalitatea de şanse
orizontul de timp 2013-2020 managementului deşeurilor şi Egalitatea de şanse reprezintă un
contribuie la asigurarea dezvoltării reducerea poluării cauzate de obiectiv cheie în Uniunea
durabile prin următoarele aspecte: depozitarea necorespunzătoare, Europeană, un element central în
promovarea utilizării eficiente a întărirea coeziunii şi solidarităţii
Dezvoltare urbană - terenurilor, promovarea sociale. Legislaţia în vigoare cu
Decongestionarea traficului, practicării agriculturii ecologice, privire la egalitatea de şanse
reducerea emisiilor în trafic, reducerea riscului de catastrofe impune să nu se realizeze nicio
diminuarea impactului transport- naturale, protejarea biodiversităţii, deosebire, restricţie sau
mediu, creşterea siguranţei promovarea acţiunilor de preferinţă, indiferent de: rasă,
rutiere, eficientizarea serviciului împădurire. naţionalitate, etnie, limbă, religie,
de transport public, îmbunătăţirea Turism - Creşterea accesibilităţii la categorie socială, convingeri, gen,
managementului deşeurilor, obiectivele turistice, conservarea orientare sexuală, vârstă,
îmbunătăţirea imaginii centrelor patrimoniului existent, reducerea handicap, boală cronică
urbane. poluării prin amenajarea necontagioasă, infectare HIV, etc.
240
Strategia de dezvoltare economico- Social - Întărirea coeziunii sociale, introducerea reţelelor wireless în
socială a judeţului Vaslui cu îmbunătăţirea serviciilor sociale spaţiile publice.
orizontul de timp 2013-2020 pentru populaţia defavorizată, Economie – Dezvoltarea
contribuie la asigurarea egalităţii dezvoltarea serviciilor de infrastructurii IT&C din unităţile
de şanse prin următoarele prevenţie, facilitarea accesului la economice.
aspecte: educaţie a grupurilor defavorizate. Agricultură şi dezvoltare rurală –
Educaţie - Facilitarea accesului la Utilizarea sistemului IT&C pentru
Dezvoltare urbană - Asigurarea educaţie a grupurilor defavorizate. promovarea mediului rural,
accesului pentru persoanele cu Sănătate - Asigurarea accesului la familiarizarea populaţiei cu
dizabilităţi locomotorii, asigurarea servicii medicale de calitate a sistemul IT&C, informarea
accesului întregii populaţii la populaţiei din mediul rural. agricultorilor cu privire la noile
utilităţile publice, facilitarea Cultură - Dezvoltarea abilităţilor tehnici utilizate în agricultură,
utilizării şi a altor mijloace de meşteşugăreşti ale tinerilor. dezvoltarea şi promovarea unei
transport în afara autoturismelor platforme web pentru vânzarea
(ex.: biciclete). Societatea informaţională produselor agro-alimentare.
Infrastructură - Facilitarea utilizării Trecerea la societatea Turism - promovarea obiectivelor
şi a altor mijloace de transport în informaţională este esenţială turistice cu ajutorul infrastructurii
afara autoturismelor (ex.: pentru dezvoltarea IT&C, utilizarea noilor tehnologii
biciclete), asigurarea accesului competitivităţii economice, dar şi pentru informare turistică.
întregii populaţii la utilităţile pentru susţinerea progresului Social – Pregătirea personalului din
publice. social în general. Tocmai din acest sistemul social în domeniul IT&C,
Economie - Promovarea egalităţii motiv, trebuie avut în vedere atât desfăşurarea de campanii de
de şanse în angajare. domeniul telecomunicaţiilor, cât şi informare pe diverse problematici
Agricultură şi dezvoltare rurală - cel al tehnologiei informaţiilor şi cu ajutorul internetului.
Asigurarea accesului populaţiei din comunicaţiilor (TIC). Educaţie – Creşterea dotărilor cu
mediul rural la utilităţi publice, echipamente IT&C.
facilitarea accesului Strategia de dezvoltare economico- Sănătate - Desfăşurarea de
antreprenorilor din mediul rural la socială a judeţului Vaslui cu campanii de informare pe
pieţele de desfacere, dezvoltarea orizontul de timp 2013-2020 problematici medico-sanitare cu
competenţelor profesionale ale contribuie la trecerea la societatea ajutorul internetului.
persoanelor în dificultate, informaţională prin următoarele Cultură – Promovarea valorilor şi
creşterea gradului de informare a aspecte: modelelor culturale cu ajutorul
persoanelor din mediul rural cu internetului.
privire la mediul de afaceri, Dezvoltare urbană – Administraţie publică locală –
îmbunătăţirea accesului în mediul Implementarea unui sistem de îmbunătăţirea serviciilor furnizate
rural. supraveghere video a locurilor de administraţia publică şi
Turism - Asigurarea accesului la publice, informatizarea activităţii îmbunătăţirea comunicării şi
obiectivele turistice a persoanelor operatorilor de transport public, relaţionării dintre autorităţile
cu dizabilităţi locomotorii. publice locale prin utilizarea IT&C.
241
judeţului
II.7. Monitorizarea şi evaluarea
implementării strategiei
II.7.1. Mecanismul de monitorizare şi evaluare
Monitorizarea şi evaluarea dezvoltării judeţului la diferite Se recomandă ca, la perioade mai

implementării Strategiei de momente. Prin activitatea de mari de timp (3-5 ani) sau în cazul
dezvoltare au drept scop atât evaluare se stabileşte, în funcţie unor schimbări socio-economice
aprecierea gradului de realizare al de contextul socio-economic de la sau administrative majore să se
activităţilor propuse de document, acel moment, valabilitatea sau nu efectueze o revizuire a
per ansamblu, cât şi a obiectivelor, în special a celor documentului strategic. Pentru
fundamentarea eventualelor sectoriale. perioada de implementare a
revizuiri şi modificări ale direcţiilor Strategiei de Dezvoltare a
de dezvoltare, obiectivelor, Evaluarea implementării strategiei Judeţului Vaslui se recomandă ca o
ţintelor, planurilor de măsuri şi se bazează pe analizarea evoluţiei primă revizuire a documentului să
acţiuni. indicatorilor de evaluare, fie realizată în anul 2013, mai exact
prezentaţi în anexa documentului, în momentul în care vor fi
Monitorizarea implementării şi a stadiului la care aceştia se află disponibile toate informaţiile cu
strategiei va fi realizată în în funcţie de ţintele aferente privire la disponibilitatea
permanenţă, de către un stabilite pentru fiecare sector. fondurilor europene pentru
departament al aparatului propriu următoarea perioadă de
al Consiliului Judeţean, cu atribuţii Evaluarea va fi realizată de către programare.
în acest sens. Monitorizarea va departamentul care va realiza şi
consta în verificarea implementării activitatea de monitorizare. La o O altă revizuire este recomandată
în perioada programată a perioadă stabilită de Preşedintele la sfârşitul anului 2015-începutul
activităţilor, colectarea datelor Consiliului Judeţean (se anului 2016, când vor fi finalizate
necesare pentru popularea bazei recomandă perioade nu mai mici toate proiectele finanţate din
de date a indicatorilor de evaluare de 1 an), acest departament va fonduri europene din perioada
etc. Această activitate contribuie prezenta în plenul Consiliului actuală de programare şi când,
şi la o îmbunătăţire a coordonării Judeţean un raport de evaluare a conform previziunilor actuale,
proiectelor realizate în profil implementării strategiei care va România va adopta moneda unică
teritorial. conţine situaţia indicatorilor de europeană.
evaluare. În baza acestei situaţii,
Evaluarea implementării strategiei departamentul va propune
se bazează pe compararea eventuale modificări sau
gradului de atingere a ţintelor actualizări ale prevederilor
propuse iniţial cu situaţia Strategiei.
244
Monitorizare şi evaluare
II.7.2. Impactul şi rezultatele aşteptate
Dezvoltare urbană Creşterea numărului de volume din Conectarea tuturor oraşelor şi

Reabilitarea a 50% din reţeaua de Biblioteca Judeţeană „Nicolae comunelor din judeţul Vaslui la
apă potabilă cu o vechime mai mare Milescu Spătarul” cu minim 5% sistem centralizat de alimentare cu
de 25 de ani Minim 1 zonă de agrement apă potabilă
Minim 200 km de reţea de canalizare amenajată în fiecare localitate Conectarea a cel puţin 30 de
modernizată urbană sau pe o rază de cel mult 10 comune şi oraşe la sistemul public
Creşterea gradului de conectare a km de evacuare a apelor uzate
populaţiei urbane la sistemul de Asigurarea supravegherii video a Creşterea gradului de epurare a
canalizare cu epurare la 90% locurilor publice cu infracţionalitate apelor uzate la 90%
Retehnologizarea staţiilor de ridicată din toate localităţile urbane Creşterea lungimii reţelei de apă
epurare Realizarea de piste pentru biciclişti potabilă cu minim 10%
Minim 196 km de străzi orăşeneşti în lungime de cel puţin 10% din Creşterea lungimii reţelei de
modernizate lungimea străzilor orăşeneşti canalizare cu minim 10%
Creşterea numărului de locuri de Creşterea suprafeţei medii de spaţii
parcare modernizate verzi amenajate pe cap de locuitor în Economie
Creşterea lungimii reţelei de apă fiecare localitate urbană Scăderea ratei şomajului la cel mult
potabilă în localităţile urbane cu Înfiinţarea de reţele wireless publice 6,2%
minim 5% pentru acces gratuit la Internet în Venitul salarial mediu lunar cel puţin
Creşterea lungimii reţelei de fiecare localitate urbană egal cu 85% din media naţională
canalizare în localităţile urbane cu Creşterea densităţii IMM cu cel puţin
minim 5% Infrastructură 15%
Creşterea numărului de vizitatori din Reabilitarea şi modernizarea a 275 Creşterea cifrei de afaceri totale a
muzeele din mediul urban cu minim km de drum judeţean de importanţă unităţilor locale active din judeţ cu
20% strategică cel puţin 5%
Creşterea numărului de pasageri ai Creşterea cu minim 25% a lungimii Creşterea cu 10% a numărului
transportului public urban cu minim drumurilor judeţene şi comunale societăţilor cu participare străină la
15% reabilitate şi modernizate capital
Minim 75% din staţiile de transport Variante de ocolire moderne pentru Creşterea cu 15% a investiţiilor brute
public urban modernizate municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi în economia judeţului
Creşterea parcului auto destinat Realizarea a minim 50 km de drum
transportului public urban cu minim secundar Agricultură şi dezvoltare rurală
25 vehicule Reducerea cu 15% a accidentelor Conectarea tuturor comunelor la
Creşterea ratei de acoperire a rutiere datorate stării infrastructurii reţeaua de furnizare a apei potabile
sistemului de colectare selectivă a şi/sau lipsei unei semnalizări
deşeurilor în mediul urban la 100% corespunzătoare
245
Creşterea numărului de localităţi Organizarea unui număr de minim 15 Creşterea cantităţii de energie
rurale conectate la reţeaua de festivaluri şi evenimente cultural- regenerabilă utilizată la nivel
canalizare artistice şi istorice în mediul rural judeţean cu minim 10%;
Asfaltarea a 45 de km de drum Creşterea numărului de turişti sosiţi Reducerea consumului de energie
comunal pietruit în mediul rural cu minim 20% destinat încălzirii spaţiilor de locuit
Pietruirea a 45 de km de drum Organizarea de târguri de cu minim 10%
comunal de pământ prezentare şi vânzare de obiecte de
Alimentarea cu energie electrica a artizanat
tuturor localităţilor judeţului Minim 50 tineri instruiţi în Turism
Creşterea producţiei medii la hectar dobândirea de cunoştinţe Creşterea cu 15% a numărului de
la culturilor de cereale pentru boabe meşteşugăreşti turişti ai judeţului Vaslui
cu cel puţin 10% Creşterea duratei medii de şedere a
Creşterea producţiei medii de grâu Mediu turiştilor în unităţile de cazare din
la hectar cu minim 10% Furnizarea de servicii de colectare a judeţ
Creşterea producţiei medii de deşeurilor în toate comunele şi Creşterea indicelui de utilizare netă a
struguri la hectar cu minim 10% oraşele judeţului Vaslui capacităţii de cazare cu minim 15%
Creşterea producţiei totale de fructe Creşterea cu 15% a gradului de Minim 10 manageri din sectorul
cu minim 10% eliminare a deşeurilor colectate turistic specializaţi
Creşterea producţiei agricole Creşterea cu 15% a gradului de Minim 40 de persoane active în
animale de carne cu cel puţin 10% reciclare a deşeurilor solide sectorul turistic specializate
Creşterea producţiei agricole reciclabile colectate Minim 2 campanii de promovare cu
animale de lapte cu cel puţin 5% Creşterea cu 20% a cantităţii de impact naţional
Creşterea producţiei agricole deşeuri colectate selectiv Minim 3 campanii de promovare cu
animale de ouă cu cel puţin 5% Creşterea cu minim 15% a cantităţii impact regional
Reabilitarea a minim 30 km de de deşeuri de ambalaje reciclat Minim 4 participări la evenimente
drumuri de exploatare agricolă Creşterea cantităţii de deşeuri turistice în ţară
Creşterea suprafeţei terenurilor periculoase valorificate cu minim 10% Minim 2 participări la evenimente
arabile irigate Creşterea cantităţii de deşeuri turistice în străinătate
Creşterea cu 15% a cifrei de afaceri a periculoase eliminate cu minim 10%
unităţilor locale active din mediul Reducerea cu 10% a cantităţii de Social
rural deşeuri menajere generate Reducerea cu 50% a cazurilor de
Creşterea numărului de întreprinderi Depozit ecologic de deşeuri abandon şcolar
active din mediul rural cu minim 10% funcţional Reducerea cu 15% a cazurilor de
Creşterea numărului de angajaţi din Creşterea gradului de epurare a violenţă domestică
mediul rural cu minim 10% apelor uzate Reducerea cu 15% a cazurilor de
Înfiinţarea şi funcţionarea eficientă a Reducerea cu 15% a suprafeţei abandon familial
Grupurilor de Acţiune Locală terenurilor degradate Reducerea cu 15% a cazurilor de
Creşterea valorii proiectelor Reducerea riscului de producere a excluziune socială
finanţate din fonduri europene în dezastrelor naturale Iniţierea şi susţinerea unor campanii
mediul rural cu minim 15% Reducerea riscului de degradare a de mobilizare comunitară
Înfiinţarea de muzee săteşti / terenurilor desfăşurată în fiecare unitate
Creşterea numărului de muzee Creşterea cu minim 5% a suprafeţei administrativ-teritorială (comune,
săteşti din judeţ fondului forestier al judeţului oraşe, municipii)
246
Creşterea cu 25% a numărului de Înfiinţarea unui număr de minim 2 2 case de cultură reabilitate
voluntari ai furnizorilor de servicii campusuri şcolare noi 10 cămine culturale construite sau
sociale din judeţul Vaslui Creşterea cu minim 50% a numărului reabilitate
Creşterea numărului de parteneriate de laboratoare şcolare 5 biblioteci publice reabilitate
funcţionale dintre furnizorii publici şi Dublarea numărului de săli de sport Minim 1 campanie de conştientizare
cei privaţi din domeniul serviciilor faţă de anul 2009 şi educare a tinerilor privind valorile
sociale Creşterea cu minim 50% a numărului culturale vasluiene
Creşterea cu 10% a numărului de de terenuri de sport Minim 20 de festivaluri şi
ONG-uri active în domeniul social evenimente cultural-artistice şi
Sănătate istorice organizate
Educaţie 5 unităţi spitaliceşti reabilitate, Creşterea cu minim 10% a
Integrarea pe piaţa forţei de muncă modernizate şi dotate cu evenimentelor culturale organizate
a cel puţin 50% dintre absolvenţii echipamente, aparatură şi mobilier în judeţ
învăţământului profesional şi tehnic 4 ambulatorii de specialitate Creşterea cu 20% a spectatorilor de
în calificările obţinute reabilitate, modernizate şi dotate cu teatru din judeţ
Atingerea unei valori medii a ratei echipamente, aparatură şi mobilier
şomajului de maxim 6,2% 320 de cadre medicale beneficiare Administraţia publică locală
Minim 10% din populaţia şcolară ale programelor de perfecţionare Cel puţin 2 asocieri dintre judeţul
informată şi educată în ceea ce continuă Vaslui şi alte unităţi teritoriale
priveşte domeniul sănătăţii şi al Reabilitarea şi modernizarea a 7 similare
protecţiei mediului unităţi sanitare din mediul rural Creşterea cu 15% a bugetelor
Creşterea numărului de centre de tip Creşterea cu 10% a numărului investiţiilor realizate din fonduri
„after school” funcţionale medicilor din mediul rural nerambursabile
Creşterea numărului de beneficiari ai Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor Participarea fiecărui angajat la cel
serviciilor de tip „after school” frecvente puţin două cursuri de
Scăderea numărului de elevi/PC în Creşterea duratei medii a vieţii instruire/perfecţionare
unităţile de învăţământ Modernizarea dotării cu mijloace
Reabilitarea şi modernizarea unor Cultură informatice a Consiliului Judeţean
număr de minim 20 unităţi 5 unităţi muzeale reabilitate Vaslui
educaţionale Unitate teatrală reabilitată
247
III. Prezentarea procesului de

planificare
III. Prezentarea procesului de planificare
III.1. Etapele procesului de planificare
Etapele procesului de elaborare a Prima etapă a procesului de Consultarea publică este
documentului „Strategia planificare are drept rezultat identificată drept cea de-a treia
de dezvoltare economico-socială a elaborarea primei secţiuni a etapă a procesului de planificare.
judeţului Vaslui cu orizontul de documentului, auditul socio- Cu toate acestea, consultarea
timp 2013 – 2020” au fost: economic al judeţului. Analizele publică este parte integrantă a
conduse în cadrul acestei etape primelor două etape, atât auditul
- Elaborarea auditului socio- reprezintă fundamentul pentru dezvoltării socio-economice a
economic al judeţului Vaslui; elaborarea viziunii, obiectivelor şi judeţului cât şi partea strategică
a planurilor de acţiune. fiind bazate pe concluziile
- Elaborarea Strategiei de
consultărilor publice.
dezvoltare a judeţului Vaslui;
Această secţiune a documentului a
- Consultarea publică. fost redactată într-o manieră
concluzivă, prezentând informaţii
sintetizate despre situaţia
Documentul programatic a urmărit
judeţului Vaslui, grupate pe cele
zece secţiuni de interes pentru
zece secţiuni de interes.
dezvoltarea socio-economică a
judeţului:
În cea de-a doua etapă a fost
elaborată partea strategică a
- dezvoltare urbană;
documentului, compusă din
- infrastructură;
viziune, obiective, planuri de
- dezvoltare rurală şi agricultură;
măsuri şi acţiuni şi portofoliul de
- social;
proiecte. Această secţiune a fost
- turism;
elaborată utilizând deopotrivă
- cultură;
concluziile auditului dezvoltării
- mediu;
socio-economice realizat cât şi
- dezvoltare economică;
informaţiile şi recomandările
- educaţie;
colectate prin procesul de
- sănătate.
consultare publică.
252
III.1.1. Etapa 1: Elaborarea auditului dezvoltării socio-
economice a judeţului Vaslui
Auditul dezvoltării socio- opinie, a dezbaterilor publice şi a Auditul cuprinde analiza celor zece
economice a judeţului Vaslui studiilor efectuate în rândul sectoare de interes şi analiza
reprezintă prima secţiune a comunităţii judeţene. Grupurile mediului extern al judeţului.
documentului strategic, analizând ţintă abordate de aceste studii au
situaţia existentă în judeţ, fost formate din administraţiile Secţiunile aferente celor zece
identificând principalele probleme, publice locale, mediul de afaceri, sectoare ale documentului
principalele direcţii de dezvoltare instituţiile publice şi organizaţiile prezintă situaţia actuală din judeţul
economică şi resursele pe care se nonguvernamentale din judeţul Vaslui, analizată pe baza datelor
poate baza aceasta. Vaslui. oficiale disponibile. Separat, sunt
prezentate principalele probleme
Datele analizate au fost de două Principalele obiective ale acestor identificate din analiza datelor
tipuri: secundare şi primare. Datele studii au fost identificarea statistice, completate de
secundare au fost preluate de la principalelor probleme cu care se concluziile rezultate în baza
instituţiile abilitate: Institutul confruntă comunitatea judeţeană, consultărilor publice.
Naţional de Statistică, Direcţia identificare principalelor resurse
Judeţeană de Statistică a Judeţului pe care se poate baza dezvoltarea Opiniile comunităţii au fost
Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, judeţului şi principalele direcţii de evaluate în funcţie de frecvenţa de
AJOFM, APM etc. De asemenea, dezvoltare pentru perioada la care apariţie şi de importanţa pe care
au fost analizate şi documentele face referire strategia. De respondenţii au asociat-o
programatice şi analizele socio- asemenea, a fost evaluată situaţia aspectelor analizate. În acest fel, a
economice existente în judeţul privitoare la proiectele în rezultat o ierarhizare a
Vaslui şi la nivel regional şi implementare sau aflate la stadiu problemelor, a necesităţilor de
naţional. Un rol aparte în de idee de la nivelul intervenţie, a resurselor etc.
elaborarea documentului l-a avut administraţiilor publice locale. În Acolo unde informaţiile au fost
Profilul socio-economic şi cuprinsul documentului au fost suficiente şi concludente, a fost
demografic al judeţului Vaslui, redate o parte din rezultatele evaluată şi prioritizarea
redactat cu scopul de servi ca bază acestor studii, fie făcându-se intervenţiilor sectoriale, în baza
de pornire pentru auditul realizat. referire la acestea în text fie fiind necesităţii de intervenţie şi a
prezentate grafic, într-o formă importanţei problemelor, aşa cum
Datele primare utilizate au fost distinctă. a reieşit din consultările publice.
obţinute în baza sondajelor de
253
III.1.2. Etapa 2: Elaborarea Strategiei de dezvoltare a
judeţului Vaslui
Stabilirea obiectivelor şi a viziunii Stabilirea planurilor de măsuri şi Ierarhizarea măsurilor şi acţiunilor
de dezvoltare acţiuni a urmărit succesiunea logică a
acestora în timp, importanţa
Conform concluziilor analizelor Pentru fiecare dintre cele zece acestora pentru comunitatea
socio-economice efectuate şi a secţiuni ale documentului a fost locală (aşa cum a rezultat din
consultărilor publice, a fost elaborat câte un plan de măsuri în consultările publice), impactul
formulată viziunea de dezvoltare a concordanţă cu obiectivele implementării raportat la
judeţului Vaslui pentru perioada sectoriale stabilite în cadrul populaţia la care se referă şi
de timp acoperită de Strategie. fiecărei secţiuni. Fiecare măsură gradul de complexitate presupus
Viziunea de dezvoltare afirmă conţine acţiunile propuse, de implementarea acestora
succint cadrul general al direcţiilor organizaţiile responsabile de (finanţare, instituţii implicate,
de dezvoltare, prezentând implementarea acestora, durata proceduri etc).
situaţiile generale şi stările de fapt estimativă de implementare,
spre care se tinde prin bugetul estimat al măsurii şi Estimarea bugetară a măsurilor
implementarea strategiei. ţintele cheie stabilite până la propuse a luat în calcul
sfârşitul perioadei de programare. standardele de cost actuale,
În contextul stabilit de viziunea de eventualele estimări realizate în
dezvoltare a fost elaborat un Măsurile şi acţiunile incluse în baza unor studii de fezabilitate
obiectiv general al strategiei, care planurile sectoriale sunt adresate existente, valoarea proiectelor
are subordonat un set de obiective întregii comunităţi judeţene, ele similare în implementare sau
strategice. Fiecare dintre aceste implicând deopotrivă instituţiile şi implementate de curând etc.
obiective corespunde unei administraţiile publice, mediul de Stabilirea valorilor estimative a
probleme majore a judeţului pe afaceri, societatea civilă şi chiar urmărit indicatorii incluşi în ţintele
care îşi propune să o abordeze. În simplii cetăţeni. Pentru atingerea cheie.
carul secţiunilor din planurile de ţintelor propuse, proiectele care
măsuri, obiectivelor strategice le vor fi dezvoltate în judeţ în În conformitate cu viziunea,
sunt subordonate obiective perioada următoare vor trebui să obiectivele şi planurile sectoriale
sectoriale, specifice, care fie încadrate în planurile sectoriale de acţiune, a fost elaborat un set
contribuie la realizarea unuia sau cuprinse de Strategie. de proiecte pe care Consiliul
mai multor obiective strategice. Judeţean Vaslui îşi propune să le
implementeze în perioada de
254
programare a strategiei utilizând Grupul de coordonare strategică a Modul de bugetare a proiectelor
în special fonduri din surse de selectat 10 cele mai importante cuprinse în portofoliul de proiecte
finanţare nerambursabile. Aceste dintre proiectele cuprinse în este similar celui utilizat la
proiecte sunt incluse în Portofoliul portofoliu. Pentru fiecare dintre stabilirea valorilor estimative
de proiecte al strategiei şi acoperă acestea au fost redactate fişe de pentru măsurile sectoriale. Astfel,
toate cele zece secţiuni ale proiect, în scopul eficientizării au fost evaluate investiţiile
documentului şi presupun un larg activităţii departamentului necesare pentru implementarea
parteneriat cu instituţiile publice, specializat al Consiliului Judeţean fiecărui proiect şi costurile conexe.
mediul de afaceri şi societatea de a dezvolta proiectele care vor fi Bugetarea acestora a ţinut cont de
civilă din judeţ. implementate pe termen scurt şi standardele de cost actuale dar s-a
mediu. raportat şi la valorile unor proiecte
similare.
255
III.1.3. Etapa 3: Consultările publice
Fiecare fază din procesul de principale de dezvoltare şi a şi prioritiza proiectele cuprinse în
elaborare a documentului de planurilor de măsuri pentru fiecare portofoliul de proiecte.
programare a inclus şi o activitate din cele zece secţiuni ale
de consultare a comunităţii documentului. Pe toată perioada elaborării
judeţene, de la identificarea După definitivarea auditului au documentului a fost disponibilă o
principalelor probleme ale fost organizate şase ateliere de platformă electronică de
judeţului până la prioritizarea lucru sectoriale, cu participarea comunicare care a oferit
acţiunilor şi proiectelor incluse. interinstituţională a posibilitatea oricărei persoane
Modalităţile de consultare utilizate reprezentanţilor celor patru interesate să consulte
au fost diverse, cuprinzând grupuri sectoriale formate în documentele în fiecare stadiu
dezbateri publice, ateliere de cadrul dezbaterilor. Obiectivele intermediar de elaborare. Prin
lucru, sondaje de opinie etc. principale ale acestor ateliere au intermediul secţiunii de tip forum
fost de a definitiva auditul şi a acestei platforme s-a facilitat
Grupurile ţintă ale consultărilor analizele SWOT, de a identifica şi transmiterea feed-back-ului
publice au fost autorităţile publice prioritiza principalele acţiuni comunităţii către echipa care a
locale, instituţiile publice, mediul sectoriale din cadrul planurilor de elaborat documentul. Adresa
de afaceri şi societatea civilă. măsuri. platformei de comunicare este
www.addvances.ro/projects/cj-
Dezbaterile publice au fost Cele şase ateliere au fost grupate vaslui. Această adresă a fost
organizate în două etape. În prima pe sectoarele infrastructură şi făcută publică în cadrul fiecărui
etapă au fost identificate echipare edilitară, economie, eveniment de consultare publică,
principalele probleme ale judeţului servicii publice, social, agricultură a fost inclus în adresele utilizate
şi direcţiile principale spre care, în şi dezvoltare durabilă. pentru realizarea sondajelor de
opinia comunităţii, ar trebui opinie şi a studiilor.
îndreptată dezvoltarea judeţului În cadrul procesului de consultare
Vaslui. Cea de-a doua etapă a a fost constituit un Grup de De asemenea, pe măsură ce au
dezbaterilor a fost organizată coordonare strategică format din fost realizate variante
după definitivarea cadrului reprezentanţi ai instituţiilor-cheie intermediare ale documentului,
strategic general, mai precis după de la nivelul judeţului Vaslui. Rolul acestea au fost postate spre
definitivarea unei viziuni generale acestui grup a fost de a valida consultare pe prima pagină a site-
de dezvoltare, a unui set de strategia elaborată, de a identifica ului Consiliului Judeţean Vaslui, la
obiective sectoriale, a direcţiilor adresa www.cjvs.ro.
256
Cele patru grupuri ţintă definite au existente şi au fundamentat teritoriale ce compun judeţul
fost consultate prin intermediul stabilirea direcţiilor principale de Vaslui, dar şi situaţia proiectelor
unui sondaj de opinie care a avut dezvoltare. aflate la stadiul de necesitate.
drept scop evaluarea situaţiei Printre aspectele de interes s-au
existente şi identificarea Studiul pentru identificarea numărat domeniul în care intervin
perspectivelor de dezvoltare. proiectelor administraţiilor publice proiectele, tipul intervenţiei
Concluziile acestui studiu au locale a urmărit evaluarea situaţiei (infrastructură), sursele de
completat informaţiile obţinute proiectelor în implementare de la finanţare utilizate etc.
prin procesarea datelor statistice nivelul unităţilor administrativ-
257
III. Prezentarea procesului de planificare
III.2. Analiza factorilor interesaţi
Stakeholderii (factori interesaţi) urban locuitorii sunt interesaţi în desfacere a produselor, nivelul
sunt indivizii sau grupurile care pot primul de modernizarea ridicat al taxelor şi impozitelor,
influenţa o anumită politică, ori infrastructurii tehnico-edilitare, în lipsa sprijinului real din partea
care pot fi afectaţi de aceasta. Un mediul rural locuitorii sunt autorităţilor publice, lipsa
factor interesat poate fi o interesaţi în primul rând de investiţiilor în zonă, birocraţia
persoană (un cetăţean), o racordarea la principalele utilităţi. excesivă, lipsa modernizării
instituţie (aici incluzând diferitele Pe de altă parte, există şi interese infrastructurii rutiere şi tehnico-
departamente ale administraţiei), generale ale întregii populaţii, edilitare, etc. Astfel, putem afirma
grupuri specifice sau categorii de precum: locuri de muncă că principalul interes al mediului
persoane (ca de exemplu tineri, diversificate şi bine remunerate, de afaceri din judeţ este tocmai
bătrâni, bogaţi, săraci), un cartier servicii publice de calitate, parcuri rezolvarea dificultăţilor
sau chiar întreaga comunitate. şi spaţii de joacă pentru copii bine întâmpinate în dezvoltarea
amenajate, drumuri modernizate, antreprizelor deţinute.
Unul dintre principalii stakeholderi etc.
ai Strategiei de dezvoltare În acelaşi timp, oamenii de afaceri
economico-socială a judeţului Populaţia poate avea şi un impact din Vaslui pot derula fie pe cont
Vaslui, cu orizontul de timp 2013- fundamental asupra bunei propriu, fie în parteneriat, anumite
2020 este populaţia. Aceasta are implementări a strategiei, fiind investiţii incluse în Strategia de
capacitatea de a influenţa buna necesar un grad ridicat de dezvoltare economico-socială a
implementare a strategiei, tocmai acceptabilitate al populaţiei vis-{- judeţului Vaslui, cu orizontul de
acest fapt aducându-i numeroase vis de priorităţile şi direcţiile timp 2013-2020. Spre exemplu,
beneficii de ordin material, propuse. Mai mult decât atât, dezvoltarea serviciilor de
economic, social, cultural, etc. implicarea populaţiei este transport public, dezvoltarea
necesară pentru crearea unei zonelor şi centrelor de agrement,
Populaţia, ca factor interesat, societăţi civile puternice, un pion ori crearea de parcuri pentru bikeri
poate fi clasificată în două esenţial în deciziile luate de şi skateri sunt activităţi pretabile a
categorii: populaţia din mediul autorităţile publice la nivel local. fi realizate prin colaborarea
rural şi populaţia din mediul urban, mediului de afaceri cu autorităţile
resortul acestei divizări fiind Mediul de afaceri reprezintă un alt publice locale.
tocmai natura diferită a interesului stakeholder important care,
pe care îl poartă acestea. Datorită asemenea populaţiei, nu este doar Autorităţile publice reprezintă unul
decalajului existent între mediul influenţat de implementarea dintre cei mai importanţi
rural şi mediul urban din judeţul strategiei, ci poate şi influenţa stakeholderi în implementarea
Vaslui, putem afirma că interesele măsurile şi acţiunile din cadrul Strategiei de dezvoltare
locuitorilor diferă. Într-adevăr , acesteia. Consultările publice au economico-socială a judeţului
ambele categorii speră la o relevat o serie de probleme şi Vaslui, cu orizontul de timp 2013-
creştere a calităţii vieţii, însă acest obstacole pe care le întâmpină în 2020, acestea deţinând nu doar
aspect ţine de variabile diferite. prezent antreprenorii din judeţul resursele materiale şi financiare, ci
Spre exemplu, în timp ce în mediul Vaslui, precum: lipsa pieţelor de
260
şi legitimitatea necesară demarării infrastructuri aparţinând căilor judeţeană, regională, zonală şi
unor investiţii la nivel judeţean. de comunicaţii de interes de cooperare transfrontalieră;
judeţean; - aprobarea bugetului local,
Per ansamblu, modul în care - aprobă documentaţiile tehnico- împrumuturilor, virărilor de
autorităţile publice pot interveni în economice pentru lucrările de credite şi modului de utilizare a
implementarea strategiei rezidă investiţii de interes judeţean; rezervei bugetare; stabilirea de
chiar din natura atribuţiilor - asigură condiţiile materiale şi impozite şi taxe locale, precum şi
deţinute. Astfel, Consiliul Judeţean financiare necesare în vederea taxe speciale;
Vaslui este unul dintre bunei funcţionări a instituţiilor - stabilirea măsurilor necesare
stakeholderii cei mai importanţi ai de cultură, a instituţiilor şi pentru construirea, întreţinerea
acestei strategii deoarece: serviciilor publice de educaţie, şi modernizarea drumurilor,
- adoptă strategii, prognoze şi ocrotire socială şi asistenţă podurilor, precum şi a întregii
programe de dezvoltare socială, a serviciilor publice de infrastructuri aparţinând căilor
economico-socială a judeţului transport de sub autoritatea sa, de comunicaţii de interes local;
sau a unor zone din cuprinsul precum şi a altor activităţi; - aprobarea documentaţiilor
acestuia; - hotărăşte cooperarea sau tehnico-economice pentru
- aprobă bugetul propriu al asocierea cu alte autorităţi ale lucrările de investiţii de interes
judeţului, împrumuturile, virările administraţiei publice locale din local şi asigurarea condiţiile
de credite şi modul de utilizare a ţară sau din străinătate, precum necesare în vederea realizării
rezervei bugetare; şi aderarea la asociaţii naţionale acestora;
- hotărăşte darea în administrare, şi internaţionale a autorităţilor - asigurarea condiţiilor materiale
concesionarea sau închirierea administraţiei publice locale, în şi financiare necesare pentru
bunurilor proprietate publică a vederea promovării unor buna funcţionare a instituţiilor şi
judeţului sau, după caz, a interese comune. serviciilor publice de educaţie,
serviciilor publice de interes sănătate, cultură, tineret şi
judeţean; hotărăşte cu privire la Cele 86 de Consilii Locale existente sport, apărarea ordinii publice,
vânzarea, concesionarea şi la nivelul judeţului Vaslui apărarea împotriva incendiilor şi
închirierea bunurilor proprietate reprezintă un alt stakeholder protecţia civilă;
privată a judeţului; important în implementarea - acţionarea pentru protecţia şi
- stabileşte proiectele de acestei strategii, între atribuţiile refacerea mediului înconjurător,
organizare şi amenajare a acestor instituţii, intrând şi: protecţia, conservarea,
teritoriului judeţului, precum şi - avizarea sau aprobarea de studii, restaurarea şi punerea în valoare
de dezvoltare urbanistică prognoze şi programe de a monumentelor istorice şi de
generală a judeţului şi a unităţilor dezvoltare economico-socială, arhitectură, a parcurilor şi
administrativ-teritoriale de organizare şi amenajare a rezervaţiilor naturale;
componente; teritoriului, documentaţii de - realizarea măsurilor de protecţie
- aprobă construirea, întreţinerea amenajare a teritoriului şi şi asistenţă socială; asigurarea
şi modernizarea drumurilor, urbanism, inclusiv participarea la protecţiei drepturilor copilului;
podurilor, precum şi a întregii programe de dezvoltare aprobarea criteriilor pentru
261
repartizarea locuinţelor sociale; Guvern şi a politicilor de dezvoltării judeţului Vaslui în
înfiinţarea şi asigurarea integrare europeană. următoarea perioadă, fie că avem
funcţionării unor instituţii de în vedere instituţiile de cultură,
binefacere de interes local; Serviciile deconcentrate existente educaţie, sănătate, mediu, etc. De
- înfiinţarea şi organizarea de la nivelul judeţului Vaslui (Direcţia altfel, Strategia de dezvoltare
târguri, pieţe, oboare, locuri şi de Sănătate Publică, Direcţia economico-socială a judeţului
parcuri de distracţie, baze Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Vaslui, cu orizontul de timp 2013-
sportive şi asigurarea bunei Patrimoniul Cultural Naţional, 2020 cuprinde şi planuri sectoriale
funcţionări a acestora. Oficiul Judeţean pentru Protecţia de acţiune pentru mediu,
Consumatorilor, Inspectoratul sănătate, educaţie şi cultură. Spre
Prefectura Judeţului Vaslui este un Teritorial de Muncă, Casa de exemplu, instituţiile de sănătate
alt stakeholder al acestei strategii. Pensii, Agenţia Judeţeană pentru au interesul de a beneficia de
Ca reprezentant al Guvernului pe Ocuparea Forţei de Muncă, lucrări de reabilitare şi
plan local, Prefectul poate Direcţia pentru Agricultură şi modernizare a clădirilor în care îşi
influenţa implementarea strategiei Dezvoltare Rurală, Agenţia desfăşoară activitatea, dar şi de
în primul rând prin efectuarea de Judeţeană pentru Protecţia înnoirea echipamentelor şi
lobby la nivel central pentru Mediului, etc.) reprezintă un alt aparaturii, cea existentă în prezent
realizarea de investiţii în judeţul stakeholder al Strategiei de fiind, în mare parte, uzată fizic şi
Vaslui. Modul în care Instituţia dezvoltare economico-socială a moral. Instituţiile educaţionale
Prefectului poate influenţa judeţului Vaslui, cu orizontul de vor avea, de asemenea, o serie de
dezvoltarea judeţului Vaslui rezidă timp 2013-2020. Principalele beneficii în urma implementării
chiar din atribuţiile principale modalităţi prin care pot influenţa strategiei, precum: reabilitarea
exercitate: dezvoltarea judeţului sunt: clădirilor, construirea de
- acţionează pentru realizarea în parteneriate cu autorităţile publice laboratoare, săli de sport, terenuri
judeţ a obiectivelor cuprinse în locale, sprijinirea actorilor publici de sport, etc.
Programul de guvernare şi şi privaţi în accesarea fondurilor
dispune măsurile necesare europene (Fondul Social Prin implementarea prezentei
pentru îndeplinirea lor; European, Programul Naţional de strategii se va dezvolta şi
- stabileşte, împreuna cu Dezvoltare Rurală), facilitarea moderniza şi infrastructura în care
autorităţile administraţiei implementării investiţiilor prin îşi desfăşoară activitatea în
publice locale şi judeţene, eliberarea promptă a avizelor şi prezent instituţiile culturale şi se
priorităţile de dezvoltare autorizaţiilor, furnizarea de va recurge la sprijinirea
teritorială; informaţii privind situaţia de la activităţilor culturale de la nivel
- asigură realizarea planului de nivel judeţean, evidenţierea judeţean.
măsuri pentru integrarea principalelor probleme existente şi
europeană şi intensificarea necesităţi de dezvoltare. Pe de altă parte, instituţiile publice
relaţiilor externe; locale pot contribui la dezvoltarea
- dispune măsuri de aplicare a Instituţiile publice locale reprezintă judeţului Vaslui atât prin
politicilor naţionale hotărâte de un alt factor interesat al furnizarea informaţiilor necesare
262
privind problemele şi necesităţile voluntariatului în ONG-uri, în promovarea judeţului şi în
de dezvoltare din fiecare sector, promovarea parteneriatelor dintre atragerea investitorilor şi turiştilor.
cât şi prin parteneriate cu administraţiile locale şi ONG-uri Aceştia din urmă pot fi consideraţi,
autorităţile publice locale în pentru furnizarea serviciilor de asemenea, un stakeholder al
proiectele de finanţare pentru publice, cu accent pe dezvoltarea strategiei actuale de dezvoltare,
susţinerea investiţiilor. serviciilor sociale, extinderea implementarea strategiei ducând
programelor de finanţare locală la îmbunătăţirea promovării şi
În cadrul stakeholderilor Strategiei pentru finanţarea proiectelor din informării turistice, la
de dezvoltare economico-socială a domeniul social şi oferirea unor modernizarea infrastructurii de
judeţului Vaslui, cu orizontul de facilităţi pentru organizarea acces la obiectivele turistice,
timp 2013-2020 intră şi organizaţiile evenimentelor ONG-urilor în spaţii reabilitarea obiectivelor turistice şi
non-guvernamentale din judeţul publice ale administraţiilor locale. amenajarea acestora, dar şi la
Vaslui. ONG-urile pot contribui în Nu trebuie omisă nici capacitatea dezvoltarea turismului de
proiectele propuse a se realiza în mass-mediei de a influenţa evenimente.
cadrul acestui document strategic implementarea strategiei de
prin parteneriate cu autorităţile dezvoltare a judeţului Vaslui. Ca Turiştii au însă capacitatea de a
publice locale, ori chiar prin mediator – informator între influenţa dezvoltarea judeţului, în
dezvoltarea pe cont propriu a autorităţile publice şi populaţie, speţă prin prisma notorietăţii pe
unor proiecte de finanţare prin mass-media are un rol esenţial în care o pot crea. Crearea unei
fonduri europene pentru domenii influenţarea opiniei publice şi a notorietăţi pozitive a obiectivelor
precum: mediu, social, cultură, etc. acceptabilităţii acesteia privind turistice din Vaslui poate duce la
investiţiile din judeţ. În acest fel, creşterea numărului de turişti (şi
ONG-urile din judeţ au şi beneficii mass-media poate determina chiar de investitori), în timp ce o
în urma implementării strategiei, apariţia unor presiuni la nivelul reputaţie negativă poate
cu atât mai mult cu cât măsura 7.7 administraţiei publice locale şi compromite dezvoltarea turistică
- Sprijinirea dezvoltării sectorului introducerea unor probleme pe a judeţului Vaslui.
ONG, constă în acţiuni precum: agenda publică. De asemenea,
evenimente de promovare a mass-media joacă un rol important
263
ANEXE
Indicatori de evaluare a implementării strategiei
S.1. Dezvoltare urbană număr accidente rutiere implicând vehicule agricole,

lungime reţea de apă potabilă reabilitată atelaje şi biciclete
lungime reţea de canalizare modernizată număr accidente rutiere datorate stării infrastructurii
grad de conectare a populaţiei urbane la sistemul de şi/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare
canalizare cu epurare lungime drum judeţean modernizat
număr staţii de epurare retehnologizate număr localităţi conectate la sistemul centralizat de
lungimea străzilor orăşeneşti modernizate apă potabilă
număr locuri de parcare modernizate număr localităţi conectate la sistemul public de
lungimea conductelor de apă potabilă evacuare a apelor uzate
lungimea conductelor de canalizare gradul de epurare al apelor uzate
număr vizitatori ai muzeelor lungimea conductelor de apă potabilă
număr pasageri transport public urban lungimea conductelor de canalizare
număr staţii transport public urban modernizate
număr vehicule pentru transport public S.3. Economie
grad de acoperire a sistemului de colectare selectivă a rata şomajului
deşeurilor pondere venit salarial mediu lunar în judeţul Vaslui din
numărul de volume al Bibliotecii Judeţene „Nicolae media naţională
Milescu Spătarul” densitatea IMM (număr IMM/100 loc.)
număr zone de agrement amenajate cifra de afaceri totală a unităţilor locale active din
număr locuri publice cu infracţionalitate ridicată judeţ
supravegheate video număr societăţi cu participare străină la capital
lungime piste pentru biciclişti investiţii brute
număr reţele wireless publice
spaţii verzi amenajate pe cap de locuitor în mediul S.4. Agricultură şi dezvoltare rurală
urban număr comune conectate la reţeaua de apă potabilă
număr comune conectate la reţeaua de canalizare
S.2. Infrastructură lungimea drumului comunal asfaltat
lungimea drumurilor judeţene şi comunale reabilitate şi lungimea drumului comunal pietruit
modernizate grad de acoperire cu reţea de energie electrică
număr şosele de centură producţia medie la hectar a cerealelor pentru boabe
lungime drum secundar producţia medie de grâu la hectar
număr accidente rutiere producţia medie de struguri la hectar
Anexe
producţia totală de fructe S.6. Turism

producţia agricolă de carne (tone greutate vie) numărul de turişti sosiţi
producţia agricolă de lapte durata medie de şedere
producţia agricolă de ouă indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare
lungime drumuri de exploatare agricolă manageri din sectorul turistic specializaţi
suprafaţa terenurilor arabile irigate persoane active în sectorul turistic specializate
cifra de afaceri a unităţilor locale active în mediul rural campanii de promovare cu impact naţional
număr întreprinderi active din mediul rural campanii de promovare cu impact regional
număr angajaţi din mediul rural participări la evenimente turistice în ţară
număr Grupuri de Acţiune Locală participări la evenimente turistice în străinătate
valoare proiecte de finanţare din fonduri europene în
mediul rural S.7. Social
număr muzee săteşti ponderea cazurilor de abandon şcolar din populaţia
înfiinţarea de muzee săteşti / creşterea numărului de şcolară totală
muzee săteşti din judeţ cazuri de violenţă domestică
număr festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi cazuri de abandon familial
istorice în mediul rural cazuri de excluziune socială
număr turişti sosiţi în mediul rural localităţi în care au fost desfăşurate campanii de
număr târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de mobilizare comunitară
artizanat număr de voluntari ai serviciilor sociale
număr tineri instruiţi în dobândirea de cunoştinţe parteneriate funcţionale între furnizorii publici şi cei
meşteşugăreşti privaţi din domeniul serviciilor sociale
ONG-uri active în domeniul social
S.5. Mediu
număr localităţi care beneficiază de servicii de
salubrizare S.8. Educaţie
grad de eliminare a deşeurilor colectate absolvenţi ai învăţământului profesional angajaţi în
grad de reciclare a deşeurilor solide reciclabile calificările obţinute
colectate rata şomajului
cantitate de deşeuri colectate selectiv elevi beneficiari ai campaniilor de informare în
cantitate de deşeuri de ambalaje reciclate domeniul sănătăţii şi al protecţiei mediului
cantitate de deşeuri periculoase valorificate număr centre „after school”
cantitate de deşeuri periculoase eliminate număr beneficiari ai serviciilor de tip „after school”
cantitatea de deşeuri menajere generate anual
număr depozite ecologice de deşeuri funcţionale număr elevi / PC
grad de epurare a apelor uzate unităţi educaţionale reabilitate şi modernizate
suprafaţa terenurilor degradate număr campusuri şcolare noi
suprafaţa fondului forestier număr laboratoare şcolare
energie regenerabilă utilizată număr de săli de sport
energie termică utilizată număr terenuri de sport
S.9. Sănătate număr unităţi teatrale reabilitate
case de cultură reabilitate
unităţi spitaliceşti reabilitate, modernizate şi dotate cu cămine culturale construite/reabilitate
echipamente, aparatură şi mobilier biblioteci publice reabilitate
ambulatorii de specialitate reabilitate, modernizate şi campanie de conştientizare şi educare a tinerilor
dotate cu echipamente, aparatură şi mobilier privind valorile culturale vasluiene
cadre medicale beneficiare ale programelor de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice
perfecţionare continuă organizate
unităţi sanitare din mediul rural modernizate şi evenimente culturale organizate în judeţ
reabilitate număr spectatori de teatru
număr medici din mediul rural
incidenţa bolilor frecvente S.11. Administraţia publică locală
durata medie a vieţii număr de asocieri
număr cursuri-om desfăşurate
S.10. Cultură număr echipament IT achiziţionate
număr muzee reabilitate valoare investiţii realizate din fonduri nerambursabile
Anexe
Indexul tabelelor şi figurilor

Figuri
Distribuţia pe medii de rezidenţă şi localităţi urbane a populaţiei 15
Densitatea populaţiei urbane 15
Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei urbane 15
Structura cifrei de afaceri judeţene pe medii şi localităţi urbane 17
Distribuţia salariaţilor firmelor pe medii şi localităţi urbane 17
Distribuţia cifrei de afaceri din urban pe domenii de activitate 17
Principalele probleme şi intensitatea lor (dezvoltare urbană) 20
Principalele intervenţii şi necesitatea lor (dezvoltare urbană) 21
Procentul reprezentanţilor comunităţii judeţene care consideră că principala problemă pentru dezvoltarea 22
urbană a judeţului Vaslui este dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere
Prioritizarea intervenţiilor (dezvoltare urbană) 23
Tipurile de îmbrăcăminţi ale drumurilor judeţene şi comunale 28
Racordarea localităţilor din Judeţul Vaslui la reţelele de utilităţi publice 29
Procentul reprezentanţilor comunităţii judeţene care consideră că starea proastă a drumurilor publice este una 30
dintre principalele probleme ale judeţului Vaslui
Situaţia infrastructurii şi echipării edilitare 31
Structura orientativă a vechimii reţelelor de apă 31
Distribuţia cifrei de afaceri pe domenii de activitate 39
Distribuţia salariaţilor pe domenii de activitate 39
Evoluţia ratei şomajului 39
Procentul reprezentanţilor comunităţii judeţene care consideră că principala resursă a judeţului Vaslui este 40
terenul agricol, în perspectiva dezvoltării agriculturii
Elementele reprezentative ale judeţului 41
Principalele resurse şi importanţa lor 41
Principalele probleme ale mediului de afaceri 43
Potenţialul de dezvoltare a activităţilor economice 45
Direcţiile de dezvoltare economică şi prioritizarea lor 45
Structura comunelor după numărul de locuitori 51
Structura populaţiei rurale pe grupe de vârstă 51
Principalele probleme ale mediului rural 55
Principalele intervenţii necesare în mediul rural 56
Prioritizarea intervenţiilor (agricultură şi dezvoltare rurală) 57
Principalele probleme de mediu 66
Situaţia mediului ambiant al judeţului Vaslui 67
Procentul bugetului repartizat pentru asigurări şi asistenţă socială din bugetul judeţului Vaslui pentru anul 2010 80
Gradul de acoperire a problemelor sociale de către serviciile sociale 82
Problemele sociale şi intensitatea lor 85
Procentul reprezentanţilor comunităţii care sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de calitatea actului didactic 91
din mediul rural al judeţului Vaslui
Procentul reprezentanţilor comunităţii care sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de calitatea actului medical şi 96
de infrastructura medico-sanitară din mediul rural al judeţului Vaslui
Procentul reprezentanţilor comunităţii care cred că una dintre principalele priorităţi pentru dezvoltarea judeţului 102
este cultura
Procentul reprezentanţilor comunităţii care consideră că infrastructura şi activităţile culturale din judeţ sunt slab 104
şi foarte slab dezvoltate
Tabele
Populaţia localităţilor urbane 14
Lungimea străzilor orăşeneşti 16
Conectarea localităţilor la utilităţi 29
Situaţia epurării apelor uzate 32
Efectivele de animale 52
Anexe
Abrevieri utilizate în document
AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

AJPS Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale
ANAF Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
APM Agenţia pentru Protecţia Mediului
CD&I Cercetare, dezvoltare & inovare
CE Comisia Europeană
CES Cerinţe educative speciale
CJ Consiliul Judeţean
CNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
CNP Comisia Naţională de Prognoză
CPU Compartiment de primire urgenţe
DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DJS Direcţia Judeţeană de Statistică
DSP Direcţia de Sănătate Publică
GAL Grupuri de Acţiune Locală
HIV Virusul Imunodeficienţei Umane (Human Immunodeficiency Virus)
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS Institutul Naţional de Statistică
ISU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
ld Lipsă Date
MD Republica Moldova
MF Ministerul Finanţelor Publice
NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice
ONG Organizaţie Non-guvernamentală
OTIMMC Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii
PHARE Poland-Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia-Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei
POS CCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
REMMSy Sistem Informatic de Dispecerizare şi Monitorizare în Timp Real pentru Serviciile Medicale de Urgenţă
RMN Rezonanţă magnetică nucleară
RO România
SCC Structuri Consultative Comunitare
SIDA Sindromul Imunodeficienţei Dobândite
SMURD Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
SNDDR Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României
SDDUE Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene
SWOT [Analiza SWOT] Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats
(ameninţări)
UAT Unitate administrativ teritorială (în text: oraş, comună)
UE Uniunea Europeană
UPU Unitate de primire urgenţe
VMG Venitul Minim Garantat
Acest document este elaborat în cadrul proiectului „Reactualizarea Strategiei de dezvoltare economico socială a
judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020", cod SMIS 3032, implementat de către Consiliul Judeţean Vaslui,
proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative.
Editor: Consiliul Judeţean Vaslui

str. Ştefan cel Mare nr. 79, Vaslui
Tel: 0235-361.089; Fax: 0235-361.091;
www.cjvs.ro; consiliu@consiliu.vaslui.ro
Data publicării: octombrie 2010
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Consiliului Judeţean Vaslui. Publicaţia sau părţi ale
acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului
României.
http://www.fonduriadministratie.ro
© Consiliul Judeţean Vaslui, octombrie 2010 www.cjvs.ro

Strategia de Dezvoltare A Judetului Vaslui 2013-2020 Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare A Judetului Vaslui 2013-2020 Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia

Strategia de dezvoltare socio-economică şi culturală a judeţului Vaslui

Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui,

I.1.1. Situaţia existentă

distribuţia pe medii de rezidenţă şi

15-20 de ani, se vor înregistra atât o locuinţe a crescut cu 1,5% (circa

structura cifrei de afaceri judeţene

sursa: date de bilanţ pe anul 2008, MF

I.1.2. Principalele probleme

Problema deşeurilor trebuie Opiniile comunităţii Răspunsurile încadrate în această

I.1.3. Posibile soluţii

Pentru a fi incluse în planul de intensitatea problemelor pe care rutiere (carosabil, extinderea

71% timp. Importanţa acestor măsuri

Sursa: Sondaj de opinie realizat de

Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

ANALIZA SWOT - Dezvoltare urbană

ANALIZA SWOT - Dezvoltare urbană

I.2.1. Situaţia existentă

Infrastructura de transport sunt ocupate de relief care nu Infrastructura de transport

Conform INS, gradul de utilizare a

Furnizarea energiei termice în

Notă: pentru mai multe informaţii

I.2.2. Principalele probleme

71,4% categorie sunt incluse drumurile

trebuie rezolvată într-un termen situaţia infrastructurii şi echipării edilitare

starea drumurilor 71,4% 25,0% 3,6%

Jumătate din locuinţele conectate necorespunzătoare a zonei din Posibile rezolvări

ANALIZA SWOT - Infrastructură

ANALIZA SWOT - Infrastructură

I.3.1. Situaţia existentă

evoluţia ratei şomajului 15,30

04 05 06 2007 2008 2009 2010

I.3.2. Resurse locale

53,7% prisma avantajului pentru mediul

Sursa: Sondaj de opinie realizat de

I.3.3. Principalele probleme

Opiniile comunităţii principalele* probleme ale mediului de afaceri

I.3.4. Priorităţi de dezvoltare

În stabilirea direcţiilor de Ceea ce ar trebui dezvoltat în Dintre activităţile non-agricole, cel

potenţialul* de dezvoltare a activităţilor

ANALIZA SWOT - Dezvoltare economică şi mediul de afaceri

ANALIZA SWOT - Dezvoltare economică şi mediul de afaceri

I.4.1. Situaţia existentă

Suprafaţa agricolă a judeţului Producţia agricolă animală efectivele de animale

I.4.2. Principalele probleme

de personal. Totuşi, resursa de Opiniile comunităţii Rezolvarea problemelor de

Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

agricole şi creşterea capacităţii de intervenţiile în infrastructura Atragerea de tineri specialişti în

ANALIZA SWOT - Agricultură şi dezvoltare rurală

ANALIZA SWOT - Agricultură şi dezvoltare rurală

ANALIZA SWOT - Agricultură şi dezvoltare rurală

 Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în  Dezvoltarea zonelor rezidenţiale poate conduce la

ANALIZA SWOT - Agricultură şi dezvoltare rurală

I.5.1. Situaţia existentă

I.5.2. Principalele probleme

Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

A doua categorie de probleme Reprezentanţii comunităţii locale Următorul aspect cu o situaţie

aerului”, iar pe ultimele două Poluarea apelor 10,7% 57,1% 32,1%

poluării apelor de suprafaţă şi Poluarea aerului 3,6% 21,4% 75,0%

ANALIZA SWOT - Mediu

ANALIZA SWOT - Mediu

I.6.1. Situaţia existentă

Oferta şi cererea turistică valoarea indicatorului studiat este Opiniile comunităţii