INSTITUTUL ROMAN DE BIZANTINOLOGIE No. 5 IOAN G. COMAN SI, GRIGORIE DE NAZIANZ DESPRE IMPARATUL IULIAN INCERCARE ASUPRA DISCURSURILOR IV SI V VOL. I EDITURA INSTITUTULUI ROMAN DE BIZANTINOLOGIE BUCURESTI, STR. BANU MARACINE No. 1 1958DE ACELASI AUTOR: 1. Lildee de Ja Némésis chez Eschyle (Etudes a'ttistoire et de Philosophie religieases publiées par a Facultéde Théologie Protestante de PUniversité de Strasbourg, No. 2), Paris (F. Alcan), 1031. 2, Essai sur le ,De Errore Protanarum Religionum* de Firmicus Maternus, Bucuresti (Carter Romineasc’), 1934. 3. Esssi sur les rapports de VOrphisme et du Christianisme d'apres Vittorio Macchioro, Bucarest (Tiparul Academic), 1934, 4. Le rapport det idéer égyptiennes et orphiques sur le sort de Mime dans Faw-deli, Bucarest (Graiul Romnese, 1934 5. Titanul Prometheu —Cuitu! si elementele pre-hesiodice si hesiodice ale istorii sate—, lacercare asupra concepfiei Elenilor despre originile civilizafci ia lumina istoriei lui Prometheu, Vol. l, Bucuresti (Cartea Romineasei), 1999. 6. Liart de Callimaque et de Catulle dans te Potme La Boucle de Bérémio"— A Porcesion de la dicouverte Pu nouveau papyrus de Caldimagque —, Bucarest (,Universul”), 1936, 7. Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz (lnstitutul Roman de Bizantino- logic, No, 3), Bucuresti, 1937, INSTITUTUL ROMAN DE BIZANTINOLOGIE No. 5 IOAN G. COMAN DESPRE IMPARATUL IULIAN INCERCARE ASUPRA piscunsantoey RIV ; v VOL I 443.359 $60 B.C.U-IASI 553374 UNA UONHA EDITURA INSTITUTULU] ROMAN DE BIZANTINOLOGIE BUCURESTI, STR. BANU MARACINE No. 1 1938PREFATA Impiratul Tulian constitue unul din cele mai delicate ca- pitole ale istoriei spiritului omenesc. Delical tn sensul putinjii de cercetare obiectivi si de conturare imparfiala a acestei compli- cate personalitdfi. Delicat, de asemeni, cu privire la aprecierile pe care atdt izvoarele vechi edt si invdfatii moderni le fac asupra rostului si rolului lui Julian in veacul si in impardfia sa. Luerdri ea acelea ale lui G. Negri, J. Gejfcken, E. von Borries, A. Rostagni, J. Bidez, R. Andreotti, desi cu cele mai ldudabile intenfii de obiectivitate la bazit, si sprijinite, tn general, pe grija aleasd a unei metode filologice, istorice si literare aproape fird gres, nu reusese totdeauna sé elimine atitudini si gdnduri deseori contrarii cuprinsului textelor, Greutatea principali in calea unei obiectivitdfi maxime pentru istoria viefii si operii lui Iulian, ¢, in primul rdnd, ghemul i- nextricabil de contradiefii aproape ireductibile, care ¢ sujletul acestui om. Cate si ce fel de precaufii trebue st-si ia un cercelitlor, pentru a se feri de eroare, atunci cdnd cuteazd si depene firele disparate, rupte, sau arbitrar si stdngaciu innodate ale acestui ghem? Rari conducdtori de popoare, dublafi de oameni de culturd, cari sd Ji depus eforturi atdt de mari si de variate, de multe ori cu gan- duri bune, si sd culeaga, totusi, atdta palimida si sterilitate ca Julian. Rari monarchi cari sé fi uitat mai des rolul lor de arbitri supremi ai destinelor neamurilor ce conduc si sé fi coborit panda la amestecul personal tn palesira resentimentelor $i a urii impo- triva propriilor lor supusi! Indoctrinat pdnd la fanalism cu idealurile unei lumi ce nu mai era, Iulian a fost injrdnt pentruck nu cunostea sau nu voia sd cunoased méareaja flora a credinfei crestine ce cuprindea si insujlefea imensul imperiu, ale carui fréni Politice erau in mdinile sale. Iulian era prea tandr pentru a fi tn-‘ PREFATA feles, la timp, zadarnicia tntreprinderié sale. Dacé ar fi trait si domnit mai mult, poate ed si-ar fi schimbat planurite si s'ar fi reasezal tn ritmal fires al viefii spirituate a supusitor siti. Stiinta moderna insdist ar ft fost mai la adtpost de greseald, tn acest caz, pentrucé ar fi avut de examinat o personalitate mai precisi: tn clementele ci componente si mai definitivi: in tnfeifisarea ei general. Greutatea unei obiectivitafi mazime, in istoria tui Iulien, provine, in al doilea rénd, din ciocnirea curentelor de simpatie si antipatic pe care acest tmpétrat sé le-a creat, tnci din viedfa, prin dureroasele contradiefii ale minfii si conduilei sale, Piigdnit con- temporani au aplaudat si au preamitrit din tot sufletal incercarea sa de restaurare a elenismutut. Ei au vdzut tn Tulian un Augustus Octavianus redivivus si i-au aureotat opera si memoria eu pane- girice tnaripate. Aceasté apoteozare ditirambie& a devenit, in se- colele urmittoare, 0 tradijée cu cult obligaloriu pentru uni umanisti, isloriei sau cercetitori mai modesti ai antichitétii greco-latine. Pentra acestia, degi eur earacter de Protea, Lulian a fost un om si un tmpétrat éreprosabit, un model incomparabil de Elen clasic, un mare inifiator si reformetor, un spirit antic ideal. Pentru acesti admiratori, nu exist sau n'aw importan{i texte care ating sau contrazic convingertie lor. Aproape aceeasi dificultate se ridica pentru sliinfa tn cercul adversarilor tui Tulian. Neprietenié tm- paretului sunt tot atdt de vechi ca admiratorit. Crestinié veacului al patrutea au vatzut in Tuléan un apestat sé 0 tntrupare a lst Satan tnsusi. Omul acesta incerease exterminarea crestinilor, a Galileenilor”, cum zicea el, pentru a usura restaurarea pagdnis- mului. El voise sa schimbe cursul evolufie: viefii spirituale sé mo- rale a imperiului. Un dusman implacabil al ,Zeului Galilean’ 3) gi al Bisericii nu putea sd trezeased decdt aversiune tn sufletete eredinciosilor tui Christos, De atunci si pana astazi, tmparatul apostat este 0 oroare pentru creslini. Accasté alitudine este firensed si logica, dar ea nu ¢ in ermonic cu principiul fundamental al religie’ bléndului Méntuitor : iubirea Inireaga si necondifionald Jajté de oricine. Aversiunea erestind — foarte atenuatd tn ultimele decenit—ru contribue mult la tdmurirea complesului care a fost vieala si opera tmpdratului apostat. Dusmdnia alungi iudirea, si fart iubire nu se poate ajunge la adevdir, care e finta ullimd 4, Denumire inventata de Iolian petro Mantuiternl Tus Christor 7 penragA 5 4a stiinfei. Tulian s'a ratacit de calea realitifilor vieti st aleistoriet, si, prin aceasta, de linia dreapta a adevarutui, tocmai prin con experen si practicarea acelei uri jeroce tmpotriva erestinismului. Cercurile sliinfifice erestine Ineep saesi dea seama ci ,obiectul de oroare” care a fast si este Apostatut se prezintt ea unul din ele- mentele jundamentate pentru Injelegerea procesului si tréumfulut ereslin din secolul 1V.Cu edt, deci, aceasta personatitate va ji cer- eetatd, dacd nu intro atmosferd de iubire, cel pufin cu o sincera simpatie inlelectuali—ta care are dreptul sjdnt orize materie stiinfifict —cu atdt va creste putinfa noastra de aflare fi Injelegere a adevarului, A adevdrutui, care, pentra noi cres- finii, este Dumnezen tnsusi. Este unut din elementete metodei de care am fost catauztt de-a-lunqul paginilor care urmeazi Esle, tnsi, acesta punctul de vedere si al Sféntului Gri- goric de Nasianz? Marete Teolog al Bisericié oriodoxe nu ss gasea tn situatia unei priviri retrospective, peste spn veacuri, asupra tmpiratului Tutian, pentru a fi pus tn dilema: wort fac cercelare sliinificd oblecting, ori ma tndeparte: de adevar prin aprecieri prea subiective". Sfdntul Parinte a fost contempo ranul si colegul de universitate al lui Tulian, un om inzestrat cu © sclipitoare tntetigentt st euiturd, un cetajean-cu 0 adanca $i find pitrundere a evenimentelor, pentru a fi prieeput, infinit ‘mai mult ca noi, fenomenl care a fost tmparatul apostat. De sigur, tn relatarea viefit si operet tui Lultan, Grigorie e deparie de a-si impune si respecta toldeauna cunoscutut criteriu metodologic at tui Tacitus : Sine ira ot studio, Absenfa parfiald a acestui criferiu, {a autorul nostru, se explied prin aceea ca, pe ednd istoricul pa gan — care, totusi. nu-si interzice toldenuna aprecieri subiective— serie calm, tn cabinetul sd de tueru, sé dupet retragerca din odl- foarea treburilor publice, Grigorie toarna in cele dowd Discursuri ale sole toalit valwitaia unei indivi viforoase a eredinjei erestine si {ot uraganut starnit de tncercarea tui alian de a se tmpotrivi mer- sului lucrurilor, prin suprimarea crestinismului. SJantul nostra fue un eereeitor care tneeared st Teconstitue pe eale inteletuald ‘anumite eenimente i sit te aprecicze dela mari distanfe conto gice. Isloria eroului situ este, pe plan rdsturnat, isioria propriilor sale tribulajiuni. A tribulafiunilor iuturor crestinilor conlempo- oni. EL nui ¢ muri spectatr, ¢ i adler, Un actor ta propriy