Tema:Canalul radio în sisteme de comunicaţii mobile.

Modelarea lui.

§ Noţiuni generale

Canalul în sisteme de comunicaţii mobile reprezintă banda de frecvenţă utilizată

pentru transmiterea semnalului(în ambele direcţii) şi mediu de propagare a
semnalelor.
În sisteme clasice de telecomunicaţii sub noţiune de canal se subînţelege totalitate
de echipamente pentru pregătirea şi introducerea semnalelor în mediu de propagare
şi echipamente de recepţie a semnalelor din mediu de propagare.
În sisteme de comunicaţii mobile se utilizează semnale în banda de frecvenţă de
150MHz ÷ 3GHz, canalul prezintă un radio canal şi în dependenţă de amplasarea
BS şi a abonatului există următoarele medii de propagare:
1) Plan deschis – cînd între antena de emisie şi recepţie nu există nici un
obstacol şi transmiterea are loc prin unda directă.
2) Zonele rurale – se caracterizează prin faptul că nu există abstacole masive.
3) Zonele suburbane – se caracterizează prin construcţii relativ dense
4) Zonele urbane – se caracterizează prin clădiri înalte şi foarte înalte amplasate
foarte des.

§ Unde electromagnetice şi moduri de propagare

Clasificarea undelor electromagnetice poate fi prezentată de următoare schemă

Unde radio

ionosferice terestre troposferice

spaţiale(prin eter) prin suprafaţă

 directe
 reflectate
 refractate

Unde directe se utilizează în celule cu rază foarte mare şi în picocelule.

Unde reflectate se utilizează în zone urbane.
Unde refractate se utilizează într-o mică parte a semnalului din antena telefonului
mobil.

§ Propagarea undelor în aer liber(zone deschise). Pierderi de

propagare.

1
 Atenuarea semnalului reprezintă fenomenul de micşorare a puterii semnalului în
rezultatul degajării energiei pe elemente parazite.
Sub noţiunea de pierderi (path loss) a nivelului semnalului utilizat, mai ales în
semnale radio, se subînţelege micşorarea puterii semnalului la propagarea lui la o
distanţă mare din cauza micşorării densităţii de forţă a cîmpului de unde.
În cazul general pierderile în canalul radio a sistemelor de comunicaţii mobile pot
fi calculate astfel:
Pr
L[dB ]  10 lg (1)
Pe
La propagarea în aer liber puterea semnalului în antena receptorului poate fi:
C
Pr  Pe * Gr * Ge[ ]2 (2)
4 * f d
Ge, Gr - reprezintă cîştigul antenei de emisie şi recepţie,
Substituim formula (1) în (2) şi obţinem:
L[dB]  10 lg Gr  10 lg Ge  20 lg f [ MHz]  20 lg d [km]  147.6 (3)

Ge şi Gr nu se schimbă în timpul comunicaţiei , putem constata că pierderile

semnalului în aer liber au pantă de 20dB pe decadă în dependenţă de distanţă.

§ Pierderi prin reflecţie

Deoarece antena telefonului mobil se află în apropierea sdolului, practic în antenă

nimeresc unde refelctate.
În punctul de reflecţie unda suferă o modificare a direcţiei de propagare şi a fazei.
În dependenţă de valoare unghiului de incidenţă faza undei reflectate se schimbă,
însă pentru valoarile mici a unghiului de incidenţă această fază este egală ce -180º.
Amplitudinea undei reflectate la fel depinde de unghiul de incidenţă şi poate lua
valorile de la 0÷5÷6 de la unda incidentă.
Modul de propagare prin unde de reflexie este următorul:

d(directă)

he r unda r(reflectată)
unda e
incidentă reflec-
tată rr hr
φ φ
d

Cînd în antena de recepţie nimeresc unde reflectate şi directe calculul pierderilor se

face prin formula (3).
În cazul lipsei undei directe pierderile se calculează astfel:
he * hr 2
Pr  Pe * Gr * Ge * ( ) (4)
d2

2
 Substituim formula (4) în formula (1), în cazul cînd avem pierderi de propagare în
unde de reflexie, şi obţinem următoare formulă:
L[dB]  10 lg Gr  10 lg Ge  20 lg he  20 lg hr  40 lg d (5)
cînd he şi hr [m] << d [cm] rezultă că pierderile prin reflexie au o bandă de
40dB pe decadă în dependenţă de distanţă.

§ Pierderi prin difracţie

În zonele urbane foarte des sunt întîlnite cazurile cînd antena receptorului se află
în spatele unui obstacol masiv şi unda directă nu poate nimeri în antena abonatului
mobil şi dacă în spatele obstacolului nu există alte obstacole ce pot forma unde
reflectate, atunci în antena ME nimeresc doar unde refractate sau difractate.

Schema utilizată în acest caz este următoarea:

D
h
0
R
he
hr

de dr

În acest caz pentru calculul pierderilor este necesar de a afla coeficientul Fresnel-
Kirghhoff, care se găseşte prin următoare formulă:
2( d e  d r )
  h (6)
d e d r

0
h
he D
hr

de dr

Ld [dB ]  20 lg F (7)
S  0.5
F (8)
2 sin(   /  )
S  0.5 
  arctg ( ) (9)
c  0.5 4

3
 
 2
S   sin( x )dx (10) funcţie impară
0
2

 2
C   cos( x )dx (11) funcţie pară
0
2
Modelarea a canalului radio în sisteme de comunicaţii mobile este aflarea
nivelului semnalului într-un punct A dat amplasat la o distanţă d de antena BS sau a
pierderilor semnalului în acest punct. Punctul A poate fi amplasat în orice loc al
spaţiului unei celule.
Se mai utilizează noţiunea de dirictivitate sau diagrama de dirictivitate ce se
calculează după formula:
dPu ( ,  )
D( ,  )  4 (10)
Pe
unde Pu este puterea unitară, iar Pe este puterea emisă.