RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

Mediul joacă un rol elementar în bunăstarea psihică, mintală şi socială a

oamenilor. De mulţi ani, poluarea aerului reprezintă o problemă pentru ţările
industrializate, devenind una dintre ameninţările cele mai periculoase pentru
sănătate.
Anual, miliarde de tone de praf se ridică în atmosferă. Curenţii de aer care
circulă în jurul planetei poartă “râurile” de praf şi le împrăştie pe tot globul. Ceea ce
trebuie subliniat în această problemă este faptul că aproximativ 20% din poluarea
aerului este consecinţa activităţii omului, cele mai mari surse de poluare produse de
om fiind centralele de termoficare, uzinele electrice, minele, fabricile, mijloacele de
transport, etc. De peste 20 de ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Programul
Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului luptă împotriva poluării aerului. Cu toate
acestea, multe persoane nu conştientizeză faptul că poluarea există atât în interiorul
clădirilor, cât şi în exterior. În realitate, gradul de poluare a aerului de interior
(concentraţia poluanţilor în aerul de interior) poate fi, de multe ori, mai ridicat decât
cel din exterior şi poate provoca crize de astm, infecţii la nivelul căilor respiratorii
superioare.
Poluarea aerului se poate defini prin prezenţa în aerul atmosferic a unei
substanţe străine de compoziţia sa normală sau variaţia importantă a proporţiilor
componenţilor săi, care pot avea efecte nocive şi/sau pot induce direct sau indirect
modificări asupra sănătăţii populaţiei.
Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi
pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai
rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip
profesional.
În schimb, poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale
aparatului respirator şi mai ales cronice, agravând evoluţia acestora. Bolile
influenţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au
fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşita şi bronşiolita
acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem; alte boli pulmonare obstructive
cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.
Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în
modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu
diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului
este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi
numai arareori acţiunea unui singur poluant.
Chiar dacă sursele de poluare a aerului pot fi atât naturale cât şi artificiale,
asupra celor artificiale se poate interveni mai uşor, prin identificarea lor,
monitorizarea şi luarea unor măsuri legislative, administrative şi sociale astfel încât
să putem diminua impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei.
În funcţie de acţiunea lor asupra organismului poluanţii atmosferici pot fi
clasificaţi în:
Poluanţi iritanţi – realizează efecte iritante asupra mucoasei oculare şi
asupra aparatului respirator. Cei mai răspândiţi poluanţi din această categorie sunt:
pulberile, bioxidul de sulf şi azot, clor, amoniac, etc. Poluarea iritantă este cea mai

___________________________________________________________________________
149
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

răspândită din toate tipurile de poluare şi are drept sursă principală procesele de
ardere a combustibilului.
Poluanţii fibrozanţi – cei mai răspândiţi fiind dioxidul de siliciu, azbestul şi
oxizii de fier. Aceşti poluanţi sunt mult mai agresivi în mediu industrial unde
determină îmbolnăviri specifice.
Poluanţi alergenici – este cazul poluanţilor naturali (polen, fungi, insecte) şi
praful de casă. Aceşti alergeni provoacă un număr mare de alergii respiratorii şi
cutanate.
Poluanţii cancerigeni – deşi e dificil de apreciat rolul poluanţilor ca factori
care determină apariţia cancerului, se constată o creştere a frecvenţei cancerului
îndeosebi în mediul urban. Dintre poluanţii cancerigeni mai răspândiţi în atmosferă
amintim: hidrocarburile policiclice aromatice, insecticide organoclorurate, azbest, etc.
În cazul poluanţilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar
populaţia cea mai vulnerabilă face parte din categoria populaţiei infantile şi apoi a
grupei de vârstă mai mare de 65 de ani.
Mortalitatea infantilă prin boli respiratorii, în anul 2011, la nivelul judeţului
Sălaj este de 42,10/00 din total.
Morbiditatea prin afecţiuni respiratorii înregistrată în anul 2011 la nivelul
judeţului Sălaj a fost de 377,15 0/00 din total.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

8.2.1. Apa potabilă

Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea

îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la
transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi rezultaţi din metabolism.
În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate
constitui un important factor de îmbolnăvire.
Calitatea apei s-a îmbunătăţit considerabil în Europa în ultimii 20 de ani, dar e
nevoie de eforturi continue pentru a îmbunătăţi calitatea surselor de apă. Sănătatea
populaţiei poate fi afectată de lipsa accesului la apă potabilă, salubritate inadecvată,
consumul de apă potabilă contaminată, consumul de fructe de mare contaminate,
chiar şi expunere la apă de baie contaminată. De exemplu, acumularea de mercur şi
alţi poluanţi organici pot atinge concentraţii semnificative astfel încât să afecteze
diferite grupuri de populaţie, cum ar fi femeile însărcinate.
Povara bolilor „născute” din apă este greu de estimat în Europa şi de cele mai
multe ori subestimată. Majoritatea populaţiei din Europa primeşte apă din sistemul
public, de aceea probleme de sănătate apar în special atunci când contaminarea
sursei prinicipale de apă coincide cu probleme apărute în tratarea apei.
Apa influentează sănătatea populaţiei în mod direct prin calităţile sale
biologice, fizice şi chimice, sau indirect. Astfel, cantitatea insuficientă de apă duce la
menţinerea unei stări insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a
localităţilor, ceea ce duce la răspândirea unor afecţiuni digestive (dezinteria şi
hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.
Bolile umane produse ca urmare directă a calitaţii apei, pot fi clasificate în:
 boli cauzate de infecţii răspândite prin consum de apă infectată (hepatita
A, diarea, febra tifoidă etc.);
 boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice, precum bilharioza;
 boli cauzate de infecţii răspândite prin insecte cu stagii acvatice ( ex.:
malarie);
 boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate.

___________________________________________________________________________
150
 RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

O altă influenţă directă a apei asupra sănătăţii populaţiei se produce prin

calităţile sale, respectiv prin compoziţia sa. O serie întreagă de boli netransmisibile
sunt considerate astăzi ca fiind determinate sau favorizate de compoziţia chimică a
apei, citând în acest sens: guşa endemică, caria dentară, sifluoroza endemică,
afecţiunile cardiovasculare, methemoglobinemia, intoxicaţiile cu plumb, intoxicaţiile
cu cadmiu. Alte intoxicaţii mai frecvent întâlnite ca produse prin apă sunt: intoxicaţia
cu crom, cianuri, etc.
Cea mai mare parte a bolilor care afectează populaţia se datorează calităţii
deficitare a apei. Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară
a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice, se face de către
Direcţia de Sănătate Publică Sălaj. Calitatea apei distribuite prin sistem public este
controlată de laboratoarele DSP Sălaj.
În judeţul Sălaj, în anul 2011, supravegherea sanitară a calităţii apei potabile
distribuite populaţiei în sistem centralizat s-a realizat prin monitorizarea de control şi
de audit a calităţii apei.
Monitorizarea de control – este realizată de către distribuitorul de apă
Compania de Apă „Someş” SA, conform unui program care cuprinde controlul
eficienţei staţiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei şi a calităţii apei potabile produse
şi distribuite populaţiei.
În anul 2011 s-au efectuat următoarele analize privind calitatea apei potabile:

Număr de analize Număr de analize

Nr.crt. Punctul de recoltare
efectuate necorespunzătoare
1 Staţie Vârşolţ - ieşire 10712 6
ZAP Dumbrava 4181 9
 Centru Transfuzii
2 Sanguine
 Sala Sporturilor
 Cantina Meseş
ZAP Brădet 1684 2
3  Şcoala Brădet
 Fundaţia „Acasă”
ZAP Ortelec 1536 14
4
 Grădiniţa nr.10
ZAP Şimleu Silvaniei 959 7
 P-ţa Agroalimentară
5
 Str.Cuza Vodă
 Str.S.Bărnuţiu
ZAP Cehu Silvaniei 771 15
 Casa de copii
6  Grădiniţa nr.2
 Magazin”Dali”

ZAP Jibou 851 9

 Str.1Mai nr.48
7
 Str.1Mai, Bl S7
 Str.A. Iancu, Bl G22
Tab. 8.2.1.

___________________________________________________________________________
151
 RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Monitorizarea de audit – este realizată de către DSP Sălaj, prin aceasta

urmărindu-se dacă apa potabilă corespunde cerinţelor de calitate pentru parametrii
prevăzuţi în Legea nr.458/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru realizarea monitorizării de control au fost recoltate şi analizate probe
pe zone de aprovizionare, prezentate în tabelul nr.8.2.1.2.

Nr analize Nr analize
Nr.crt. Punctul de recoltare Nr.probe/an chimice bacteriologice
corespunzătoare corespunzătoare
Staţie Vârşolţ
1 231 267 498
ZAP Dumbrava
2 93 105 204
ZAP Brădet
3 36 44 84
ZAP Ortelec
4 11 19 36
ZAP Şimleu Silvaniei
5 26 34 64
ZAP Cehu Silvaniei
6 43 51 98
ZAP Jibou
7 26 32 64
Tab. 8.2.2.

Conform datelor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică Sălaj, în anul

2011, în judeţ nu s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie acută infantilă
generate de consumul de apă de fântână şi nici cazuri de epidemii hidrice generate
de consumul de apă potabilă din sistemul centralizat de alimentare cu apă.

8.2.2. Apa de îmbăiere

În judeţul Sălaj nu au fost inventariate zone naturale de îmbăiere.

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

Fiecare cetăţean din România produce zilnic în jur de 1 kilogram de deşeuri.

Deşeurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic,
ambalaje, ziare, materiale textile, deşeuri de grădină, componente metalice, vopsele,
ambalaje cu urme de substanţe chimice, aparatură electrocasnica scoasă din uz,
autoturisme casate şi, nu în ultimul rând, deşeuri periculoase medicale. Aceste
resturi trebuie colectate, transportate, depozitate, neutralizate de manieră în care să
perturbe cât mai puţin mediul înconjurător pentru generaţia noastră şi pentru cele
viitoare. Această întreagă activitate poartă numele de management al deşeurilor
periculoase şi nepericuloase.
Politica de gestionare a fluxurilor de deşeuri devine, din ce în ce mai acut, o
preocupare a cetăţenilor şi a autorităţilor locale din toate zonele ţării, cu cât
aruncarea la întâmplare a deşeurilor în spaţii neamenajate special, pe parcursul mai
multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii
populaţiei. Ramurile cele mai mari producătoare de deşeuri sunt: agricultura,
construcţiile, mineritul şi aglomerările urbane. Cantităţile cele mai mari de deşeuri

___________________________________________________________________________
152
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

provin din agricultură, în timp ce deşeurile cu cel mai negativ impact asupra mediului
sunt cele provenite din industrie şi îngrijiri medicale.
Activitatea de management a deşeurilor periculoase şi nepericuloase
reprezintă o succesiune de acţiuni de colectare, transportare, procesare, reciclare şi
distrugere a deşeurilor. Un bun sistem de management a fluxurilor de deşeuri, fie
periculoase sau nepericuloase, începe cu prevenirea creşterii cantităţii de deşeuri şi
separarea pe categorii la momentul producerii. Reciclarea completă sau parţială
conduce la diminuarea cantităţii de deşeuri care se depozitează, precum şi la
micşorarea cantităţii de materie primă intrată în fabricaţie.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: prevenirea sau reducerea
producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea şi
valorificarea deşeurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se
obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor
trebuie să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând
următoarele principii:
 să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
 să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
 să nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisă abandonarea,
aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
Alături de Ministerul Mediului şi Pădurilor, autoritatea competentă de decizie şi
control în domeniul gestionării deşeurilor, Ministerul Sănătăţii, are o serie de atribuţii
în acest domeniu: evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei,
elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile
medicale, elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor medicale,
controlează activităţile de gestionare a deşeurilor medicale, gestionează baza de
date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea
Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, la
Capitolul V, reglementeză din punct de vedere al protecţiei sănătăţii condiţiile în care
se realizează colectarea deşeurilor municipale, precum şi frecvenţa necesară
colectării.
Problema deşeurilor menajere este datorată în special conţinutului de deşeuri
biodegradabile, constituind adevărate focare de infecţie, prin acumularea de
germeni patogeni, insecte, rozătoare, produse de degradare naturală, care ajung în
aer, apă, sol.
În judeţul Sălaj numărul de îmbolnăviri asociate gestionării
necorespunzătoare a deşeurilor este monitorizat de Direcţia de Sănătate Publică
Sălaj şi se prezintă astfel:

Nr. Nr. Cazuri

Afecţiunea
Crt. judeţ Zalău
1 Hepatită A 126 6
2 Dizenterie 1 1
3 BDA 1292 620
4 Leptospiroză - -
5 Trichineloză 11 5
6 Giardioza 1652 663
Tab. 8.3.1.
Se observă incidenţa BDA ( bolii diareice acute ) şi în special a Giardiozei.
Giardioza (numita şi giardia) este produsă de un parazit unicelular numit Giardia
lamblia, numit şi Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis.

___________________________________________________________________________
153
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Boala este mai frecventă şi în comunităţile care folosesc apa din râuri şi lacuri ca
sursa de apa potabilă şi nu folosesc filtrarea apei în procesul de purificare. Tratarea
cu clor a apei potabile nu este o metoda sigură de distrugere a parazitului.

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care se folosesc

pentru prevenirea, combaterea şi controlul oricăror boli, inclusiv al vectorilor
afecţiunilor umane şi animale, al speciilor de plante sau animale nedorite care
provoacă pagube în timpul producţiei, procesării, depozitării, transportului ori
comercializării alimentelor, produselor agricole, lemnului şi produselor din lemn, sau
aditivi pentru hrana animalelor ori substanţe care pot fi administrate animalelor
pentru controlul insectelor, păianjenilor sau altor boli în/ori pe corpul acestora.
Termenul include substanţele folosite ca regulatori pentru creşterea şi fructificarea
plantelor, defolianţi, desicanţi sau agenţi pentru subţierea fructelor ori prevenirea
coacerii premature sau substanţe folosite pentru tratarea culturilor, fie înainte, fie
după recoltat, pentru a proteja produsele împotriva deteriorării în timpul depozitării
sau al transportului acestora, adjuvanţi la utilizarea pesticidelor, produsele cu efect
atractant (capcane feromonale, fago şi chromoatractive) şi repelent.
În categoria pesticidelor intră următoarele două subcategorii:
 produse de uz fitosanitar - pesticide utilizate ca produse pentru protecţia
plantelor, respectiv orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe
chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide,
insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi altele asemenea,
care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru tratamente
fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri,
păşuni şi fâneţe, precum şi pentru tratarea materialului semincer, pentru
dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de depozitare a produselor
agricole;
 alte pesticide non-agricole regăsite în categoria produsele biocide - grupa
principală 3 (rodenticide, avicide, moluscocide, piscicide, insecticide,
acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode, repelanţi şi
atractanţi).
Situaţia consumului de produse de protecţia plantelor utilizate în sectorul
agricol, la nivelul anului 2011, întocmită de Unitatea Fitosanitară Sălaj este
prezentată mai jos:

Cantitatea (tone substanţă activă)

Cultura
Insecticide Fungicide Erbicide
Grâu 0,033 0,096 2,038
Orz 0,002 0,02 0,125
Porumb 0,004 - 15,423
Floarea soarelui - - 1,511
Alte culturi - - 0,060
Cartofi de toamnă 0,559 19,926 2,747
Legume 0,661 5,233 2,984
Pomicultura 1,578 11,928 1,296
Viţa de vie 0,197 1,783 0,328
Total 3,034 38,986 26,512
Tab. 8.4.1

___________________________________________________________________________
154
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Potrivit informaţiilor furnizate de către Unitatea Fitosanitară Sălaj, pe raza

judeţului, produsele de uz fitosanitar sunt gestionate de un număr de 23 agenţi
economici, care deţin certificate de înregistrare pentru comercializarea produselor de
protecţia plantelor şi 2 agenţi economici, care deţin autorizaţie pentru utilizarea
produselor de protecţia plantelor din grupa preparatelor foarte toxice (T +) şi toxice (T).
Produsele pentru protecţia plantelor se utilizează în tratamentele pe care le
folosesc fermierii pentru a proteja culturile şi a le menţine sănătoase în faţa
numeroaselor atacuri şi presiuni de mediu cu care se confruntă în timpul ciclului
agricol. Natura acestor atacuri se modifică în mod constant şi singura cale de a le
face faţă în mod eficient este prin cercetare şi prin dezvoltarea şi aplicarea unor
soluţii tot mai performante de protecţie. Scopul final al acestor produse este
obţinerea de culturi de calitate sigure şi la preţuri rezonabile printr-o utilizare eficientă
a pământului pentru o populaţie în continuă creştere.
Având în vedere importanţa utilizării, cât şi caracterul de a acţiona agresiv şi
selectiv în acelaşi timp al acestui gen de substanţe, pentru asigurarea unor
standarde înalte de sănătate publică şi de siguranţă a mediului înconjurător, este
necesar a fi subliniată aici importanţa deosebită a evaluării riscului asupra mediului
reprezentat de produsele biocide şi de cele pentru protecţia plantelor, produse ce fac
parte din categoria mare a pesticidelor.
Obiectivul principal al evaluării riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze
de date credibile pentru a putea decide măsurile de siguranţă/securitate adecvate
(managementul riscului) în funcţie de utilizările specifice. Evaluarea riscului asigură o
estimare a situaţiei, în care se află dacă o substanţă utilizată în modul definit printr-
un scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde o
descriere a naturii efectelor şi un calcul al probabilităţii ca acestea să se întâmple,
precum şi o apreciere privind extinderea sau amploarea lor.
Orice evaluare a riscului chimicalelor are două componente distincte:
 evaluare a proprietăţilor intrinseci, denumită evaluarea periculozităţii;
 estimare a expunerii, care depinde de modul de utilizare.
Evaluarea periculozităţii identifică proprietăţile care prezintă pericol (spre ex.
sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) şi determină potenţa
substanţei în funcţie de aceste proprietăţi periculoase.
Evaluarea expunerii identifică situaţiile care conduc la expunere şi calculează
doza absorbită de un organism expus sau estimează emisia într-un compartiment
particular al mediului.
Cunoştinţele precise despre proprietăţile intrinseci, precum şi despre
expunerea apărută ca rezultat al utilizării specifice şi al distrugerii sunt o condiţie
esenţială indispensabilă pentru procesul de luare a deciziei privind managementul
siguranţei/securităţii substanţei. De asemenea, cunoştinţele reale privind proprietăţile
intrinseci sunt importante, deoarece acestea constituie baza pentru clasificarea
chimicalelor.
Potrivit Regulamentului 1907/2006 - privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) capitolul 2, art.15,
substanţele active şi aditivii produşi sau importaţi în scopul utilizării exclusiv în
produsele fitosanitare şi produsele biocide se consideră ca fiind înregistrate, iar
înregistrarea se consideră ca fiind îndeplinită pentru producţia sau importul doar în
scopul utilizării ca produse fitosanitare şi biocide. Regulamentul ar trebui să asigure
un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie
a substanţelor, ca atare, în preparate sau în articole, îmbunătăţind totodată
competitivitatea şi inovaţia. Ar trebui, de asemenea, să promoveze dezvoltarea unor
metode alternative de evaluare a pericolelor pe care le prezintă substanţele.
Regulamentul stabileşte sarcinile şi obligaţiile care revin producătorilor,

___________________________________________________________________________
155
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

importatorilor şi utilizatorilor din aval de substanţe ca atare, în preparate sau în

articole. Se fundamentează pe principiul că sectorul industrial trebuie să producă, să
importe sau să utilizeze substanţe sau să le introducă pe piaţă în mod responsabil şi
cu prudenţă, astfel încât să se evite, în condiţii previzibile în mod rezonabil, efectele
adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Se doreşte colectarea tuturor informaţiilor disponibile şi relevante privind
substanţele ca atare, în preparate sau în articole pentru a contribui la identificarea
proprietăţilor periculoase ale acestora şi ar trebui comunicate sistematic recomandări
privind măsurile de administrare a riscurilor prin intermediul lanţurilor de
aprovizionare. Răspunderea pentru administrarea riscurilor prezentate de substanţe
revine persoanelor fizice sau juridice care produc, importă, introduc pe piaţă sau
utilizează substanţele respective.

8.5. Mediul şi sănătatea - perspective

Interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi

dificil de evaluat. De aceea, utilizarea principiului precauţiei este extrem de utilă. Cele
mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la
calitatea slabă a apei. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de
mediu. Cartea verde a Uniunii Europene privind expunerea la zgomot menţionează
că aproape 20% din populaţia Uniunii Europene suferă de pe urma nivelurilor de
zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele
care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii.
Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase
asupra sănătăţii. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea
biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.
În ţările industrializate, factorii de mediu se află la originea unui număr
important de afecţiuni. Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe
poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru
sănătatea oamenilor. Bolile respiratorii şi diversele tipuri de cancer provoacă
îngrijorări majore, mai ales în condiţiile în care copiii sunt expuşi riscului mai mult
decât adulţii. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele
înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de factorii de mediu.
. Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care
contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot. În acest sens, la
nivelul judeţului Sălaj au fost întreprinse o serie de acţiuni în vederea diminuării
impactului negativ generat de traficul rutier, şi anume:
 Începând cu finele lui 2010 a fost deschis primul tronson al investiţiei
centurii ocolitoare a municipiului Zalău, arteră de circulaţie (10 km), care
preia traficul greu şi de tranzit. Problema va fi soluţionată abia după
realizarea celei de a doua etape a centurii municipiului, care va face
legătura între culmea Meseşului şi primul tronson în punctul Aghireş;
Realizarea celor 10 km au necesitat 9,11 milioane Euro, fără TVA, din care
5 milioane Euro reprezintă fonduri Phare, 1,66 milioane de Euro constituie
contribuţia de la bugetul central, iar 2,44 milioane Euro finanţare de la
bugetul local. Al doilea tronson va avea o lungime de 6 km şi implică o
investiţie de 16 milioane Euro. Artera de circulaţie rutieră contribuie la
fluidizarea traficului în NV ţării, făcând legătura între DN 1 F Zalău-Şimleu
Silvaniei şi DJ 191 C Aghireş-Zalău
 Dezvoltarea unor programe de modernizare şi reparare a reţelei stradale;

___________________________________________________________________________
156
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

 Promovarea în continuare, atât la nivel naţinal, cât şi judeţean, a unei

politici de reînnoire a parcului auto în vederea diminuării noxelor datorate
traficului rutier.
 Realizarea unei piste de biciclete în municipiul Zalău;
 Realizarea unei instalaţii de producere a energiei electrice din surse
regenerabile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
În vederea îmbunătăţirii stării de calitate a apelor din judeţ (vezi cap.3 Apa) au
fost promovate o serie de investiţii atât în mediu urban, cât şi în mediul rural. Astfel,
SC Compania de Apă Someş SA Cluj - Sucursala Zalău a derulat investiţii pentru
reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare în toate oraşele, echiparea liniei a
II-a la Staţia de epurare Zalău şi realizarea de staţii de epurare noi în oraşele:
Şimleu-Silvaniei, Jibou şi Cehu-Silvaniei. În mediul rural, gradul de deservire al
populaţiei cu serviciu de canalizare în sistem centralizat este de doar 2 % (doar
localitatea Sărmăşag dispune de canalizare şi staţie de epurare, gradul de racordare
al populaţiei fiind de doar 50%). În continuare sunt în execuţie sisteme de canalizare
în aglomerări umane, iar unele localităţi din judeţ au în promovare aceste lucrări.

8.6. Radioactivitatea mediului

Radioactivitatea este procesul de emisie spontană de particule şi / sau radiaţie

electromegnetică de către nucleele nestabile.

Fig. 8.6.1. Semnul consacrat Fig. 8.6.2. Simbol suplimentar,

anunţat de AIEA în 2007
Tipuri de radiaţie ionizantă:
- Alfa(α) o particulă încărcată pozitiv (nucleul atomului de heliu). Proprietăţi:
− putere de ionizare mare
− putere de penetrare mică

___________________________________________________________________________
157
 RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Principalul efect asupra sănătăţii-apare când radionuclizii alfa emiţători sunt ingeraţi
sau inhalaţi.Afectează ţesuturile interne moi (ex. plămânii)
- Beta (β)
-particulă încărcată negativ (electronul)

- particulă încărcată pozitiv (pozitronul)

A
ZX Y  e 
A
Z 1

e
Se deplasează pe o distanţă puţin mai mare în aer (max. 20 cm). Pot trece prin
hârtie, dar nu pot penetra prin piele în organismul uman. Principalul efect asupra
sănătăţii se manifestă când radionulizii beta emiţători sunt ingeraţi sau inhalaţi.
-Gama (γ) unde electromagnetice sau fotoni emişi din nucleul unui atom. Poate
traversa complet corpul uman.
Poate fi oprită de un perete de beton, o placă de plumb groasă, apa (volum mare).
Principalul efect asupra sănătăţii se manifestă când radionuclizii gama emiţători sunt
în afara corpului uman.
-Razele(X) radiaţii gama cu energie scăzută. Utilizate în medicină (radiografii). Pot
penetra ţesuturile musculare, dar nu pot penetra oasele.
În timpul dezintegrării radioactive un radionuclid nu emite toate tipurile de
radiaţii în acelaşi timp.

Hârtie Plastic/Lemn Plumb/Beton

alfa

beta

gamma

___________________________________________________________________________
158
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Fig. 8.6.2. Puterea de penetrare a radiaţiilor

Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de

origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă
substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia
cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai
vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a
diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a
radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din
spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se
formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu
elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile
ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural
de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în
mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la
diverse instalaţii nucleare; accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare
(exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl).

REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

(RNSRM)

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face

parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul
României, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor (M.M.P.).
Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.).
Baza naţională de date de radioactivitate a mediului este conectată la sistemul
informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date
între România şi reţelele de supraveghere di U.E, pe platforma EURDEP (European
Data Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în
situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.

___________________________________________________________________________
159
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj a fost dotată în cursul anului 2007, prin
intermediul proiectului Phare RO 2003/005-551.04.11.01/Lot1, cu o staţie automată
de monitorizare a radioactivităţii aerului. Staţia măsoară şi transmite în timp real
debitul dozei gamma în aer, dar şi parametri meteorologici, cum ar fi temperatura şi
umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului şi cantitatea de precipitaţii. Datele
obţinute sunt mediate şi transmise la un interval de 1 oră (începănd din 11.02.2010)
la serverul din interiorul APM Sălaj iar mai departe sunt preluate de pe o reţea
securizată RDS, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi sunt
transmise Agenţiei Europene de Mediu.
Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii mediului face parte din
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, care cuprinde: 39
staţii automate de monitorizare a dozei gamma din aer, 5 staţii de monitorizare a
radioactivităţii apei şi 1 centru naţional de coordonare a reţelei.
Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt:
 detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
 notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi
susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de
protecţie în timp real;
 controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra
mediului, în acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;
 evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la
radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
 urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în
evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
 furnizarea de informaţii către public.
Agenţiile teritoriale de mediu au rolul de a asigura transmisia datelor
înregistrate de staţie prin verificarea permanentă a funcţionării echipamentelor de
înregistrare şi transmitere, fără a valida aceste tipuri de date.

8.7. Poluarea fonică şi sănătatea

Poluarea fonică sau sonoră constă în sunete produse de activitatea umană

sau utilaje, maşini care afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau
animalelor.
Există în jurul nostru multe sunete neplăcute sau nedorite, denumite în mod
obişnuit zgomot. Alături de alţi poluanţi, zgomotul în anumite situaţii devine factor de
disconfort mergând până la a reprezenta un potenţial pericol pentru starea de
sănătate a persoanelor expuse.
Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Pentru om,
nivelul de 20-30 dB este fondul sonic normal. Limita medie de suportabilitate a
sunetului este de 65 dB, iar intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 80-100 dB,
dar ea variază şi în funcţie de frecvenţă. Sunetul de 130 dB provoacă senzaţia de
durere, iar de 150 dB este insuportabil.
În oraşe, cauza principală a poluării fonice o constituie traficul rutier. O maşină
(Dacia 1300) produce un zgomot de 72 dB în regim, iar la frânare şi demarare rapidă
92 - 97 dB, un autocamion – 90 dB, o motocicletă în demaraj - 110 dB. Motoarele
Diesel sunt mai poluante fonic decât cele cu piston.
Este unanim recunoscut că zgomotele au efecte negative asupra sănătăţii
oamenilor pentru că:

___________________________________________________________________________
160
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

 provoacă o oboseală auditivă, auz deficitar care poate fi acompaniat de

tinnitus (zgomot în urechi) sau un deficit auditiv ireversibil, care poate
ajunge până la surditate;
 agravează situaţiile de stres şi implicit agravează afecţiunile cardio-
vasculare (creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale) şi cele
digestive;
 măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, afectând
performanţele cognitive: cititul, atenţia, rezolvarea problemelor,
memorarea, performanţele intelectuale;
 generează insomnii;
 accentuează deficienţele de comportament ca de exemplu nervozitatea,
agresivitatea şi anxietatea.
Unele din efectele descrise apar chiar de la un nivel al intensităţii acustice
relativ reduse, de 40-60 dB, dacă expunerea are loc timp foarte îndelungat, de
ordinul anilor, zilnic.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj realizează măsurători pentru
determinarea nivelului de zgomot, urmărindu-se traficul rutier ca sursă de zgomot în
cele patru localităţi urbane ale judeţului. Nivelele maxime de zgomot se datorează în
special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii covorului asfaltic.
Conform prevederilor legislaţiei în domeniul zgomotului, APM Sălaj efectuează şi
determinări ale nivelului de zgomot în pieţe, parcuri, parcări şi în apropierea şcolilor.

8.8. Tendinţe

La nivel european, preocupările majore privind mediul şi sănătatea sunt legate

de poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară
şi produsele chimice periculoase. Impacturile exercitate asupra sănătăţii pot genera
diverse afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancer, astm, alergii, tulburări de
dezvoltare neurologică ş.a.
O proporţie semnificativă a populaţiei urbane din Europa locuieşte încă în
oraşe unde se depăşesc anumite limite europene ale calităţii aerului (stabilite pentru
protecţia sănătăţii omului).
Uniunea Europeană urmăreşte ca, până în 2020, produsele chimice să fie
produse şi utilizate astfel încât să fie reduse la minim efectele adverse grave asupra
sănătăţii umane şi a mediului.
Comisia Uniunii Europene a adoptat o abordare integrată, implicând toate
părţile interesate. Această abordare include următoarele:
 strategia europeană privind mediul şi sănătatea, cu accent deosebit pe
situaţia copiilor;
 planul de acţiune privind mediul şi sănătatea, cu scopul de a implementa
strategia Uniunii Europene;
 grupul consultativ pe probleme de mediu şi sănătate, pentru a implica cei
mai importanţi factori interesaţi.
De asemenea, Comisia Uniunii Europene colaborează îndeaproape cu
Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În anul 1967, OMS a declarat că sănătatea este o
stare totală de bunăstare fizică, mentală şi socială şi nu în principal absenţa bolii sau
a unei infirmităţi.
Uniunea Europeană pune în prezent în aplicare Planul de acţiune european
pentru mediu şi sănătate 2004-2010. Obiectivul acestui plan este să ofere guvernelor
statelor membre informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific, necesare pentru a
reduce efectele negative ale poluanţiIor din mediu asupra sănătăţii.

___________________________________________________________________________
161
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL S ĂLAJ, ÎN ANUL 2011

Scopul final este eliminarea lacunelor în cunoaştere, prin consolidarea

cercetării şi abordarea noilor probleme legate de mediu şi sănătate.
Mediul joacă un rol deosebit în statutul sănătătii noastre, alegerile pe care le
facem în ceea ce priveste stilul de viaţă ne afectează şi ne determină starea de
sănătate într-o şi mai mare măsură.

___________________________________________________________________________
162